P. 1
Referat Metoda Standard Cost

Referat Metoda Standard Cost

|Views: 167|Likes:
Published by Mada Vlad

More info:

Published by: Mada Vlad on Nov 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2013

pdf

text

original

Originile calculatiei costurilor de proces Metodele traditionale de calcul de cost utilizeaza modele de repartizare a cheltuielilor indirecte bazate pe o atribuire

uniforma, pe o mediere grosiera in ceea ce priveste consumul de resurse de catre produs (sau obiectul de cost), in timp ce acest consum se realizeaza in mod diferit, de o maniera neuniforma. Aceste modele bazate pe medii conduc la aparitia unor fenomene de subevaluare, supraevaluare sau subventionare a costurilor: g8q5qx - subevaluarea costului (undercosting) -; un produs consuma multe resurse, insa din calcule rezulta un cost redus; - supraevaluarea costului (overcosting) -; un produs consuma putine resurse, dar din calcule rezulta un cost ridicat; - subventionare (subsidization) -; un cost calculat gresit pentru un produs inseamna un cost gresit pentru un alt produs. Pentru a evita aceste erori, intreprinderile cauta sa rafineze sistemul de cost. Prin aceasta rafinare trebuie sa se asigure o apreciere mai buna a consumului neuniform de resurse. Cresterea concurentei si progresele din tehnologia informatiei au accelerat aceste procese de rafinare. Metoda ABC reprezinta una din modalitatile de rafinare a sistemului de cost. Calculatia costurilor de proces este una din ultimele cuceriri in domeniul calculatiei costurilor. Originea ei se afla in SUA, iar baza ei se considera a fi lucrarea „The hidden factory”, elaborata si publicata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungand la concluzia ca pasul hotarator pentru controlul costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. Totusi ei nu au elaborat si prezentat un nou sistem de calculatie a costurilor. Prima incercare de realizare a unui asemenea sistem nou in calculatia costurilor a fost facuta in anul 1987 de catre Kaplan, Cooper si Johnson. Tot in aceiasi perioada diferite cabinete de consultanta si marile intreprinderi industriale au definit versiunea actuala a metodei ABC. Cauzele aparitiei calculatiei costurilor de proces Drept cauze ale aparitiei costurilor de proces pot fi considerate: • modificarea pozitiei strategice a intreprinderii; • modificari in cererea de informatii pentru management; • deficientele sistemelor de calculatie a costurilor existente. 1. Pozitiile strategice ale intreprinderilor s-au schimbat foarte mult in ultimii ani. Aceasta datorita schimbarilor in mediul intreprinderii, schimbari la care au contribuit esential dezvoltarile in tehnologia calculatoarelor. Odata cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au aparut modificari importante in toate domeniile si sectoarele intreprinderii. Datorita ascutirii concurentei pe piata exista tentinta reducerii costurilor, imbunatatirii calitatii produselor si dezvoltarii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea duratei de viata a produselor. Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin aceste modificari de activitati se ajunge la modificari in structura costurilor, importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte, concomitent cu cresterea ponderii costurilor fixe. 2. In cadrul deciziilor intreprinderii in prim plan se situeaza aspecte noi, cum ar fi: - pregatirea si asigurarea de informatii despre costuri referitoare la o multitudine de obiecte a calculatiei costurilor; - reducerea marimilor loturilor de fabricatie; - determinarea unui numar optim al variantelor produselor; - determinarea costurilor pentru comenzi specifice; - controlul eficientei economice in sectoarele tot mai numeroase si mai importante ale costurilor comune indirecte. Informatiile necesare se refera la intregul lant de creare a valorii din intreprindere, inclusiv la toate sectoarele de productie si activitati auxiliare, ajutatoare indirecte. 3. Sistemele traditionale de calculatie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de productie. Costurile comune indirecte se repartizeaza asupra produselor prin intermediul unor marimi de referinta, care in actualele conditii tehnologice, nu reprezinta o expresie a ocazionarii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor marimi valorice. Aceasta repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la decizii strategice gresite. Trasaturile calculatiei costurilor de proces Exista mai multe mai multe definitii ale metodei ABC, date de diferiti autori sau de diferite cabinete de consultanta. Dupa Horvart/Mayer, calculatia costurilor de proces se defineste astfel: ”Calculatia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua abordare a calculatiei in vederea cresterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a asigurarii unui consum eficient al resurselor, evidentierii utilizarii capacitatii, imbunatatirii calculatiei pe produs si evitarii, in acest fel a unor decizii strategice gresite”. Din aceasta definitie rezulta clar sarcinile si obiectivele calculatiei costurilor de proces.

ci in concordanta cu apelarea efectiva a produselor. • analiza activitatilor pentru determinarea proceselor partiale. Pentru celelalte feluri de costuri se poate pleca de la costurile normale ale locului si repartizarea proportionala a acestora pe procese in functie de felul de costul dominant. pe de alta parte.Pentru procesul principal „elaborarea planului de productie”. ci de numarul comenzilor efectuate si derulate. deoarece deconteaza asupra produselor nu numai costurile individuale directe. ci si pe cele comune indirecte. Acest concept al costurilor totale se bazeaza pe faptul ca pe termen lung aproape toate costurile sunt variabile si deci au relevanta decizionala. • alocarea capacitatilor si a costurilor.Pentru procesul principal „comandarea materialelor”. Determinarea inductorilor de activitati si construirea structurilor cantitative. Analiza activitatilor poate fi efectuata in mai multe feluri: chestionari si interviuri. orizontal fata de impartirea traditionala a locurilor de costuri. Dupa natura ei. Daca pentru toate locurile de munca sunt cunoscute procesele partiale stimulatorii lor de costuri si ponderea lor in costurile de locuri. Procesele partiale vor fi organizate sub forma a doua dimensiuni: a locului de costuri executant si a procesului principal subordonat locului. analiza documentara. Aceste ipoteze sunt elaborate in prima faza. calculatia costurilor de proces este orientata de catre deciziile pe termen lung si poate fi considerata un sprijin pentru problemele strategice ale intreprinderii. b) organizarea unei planificari analitice a costurilor locului de costuri. Organizarea calculatiei costurilor prin metoda ABC Potrivit metodei ABC calculatia costurilor pe proces presupune parcurgerea mai multor etape in care se realizeaza: 1. • stabilirea criteriilor pentru determinarea inductorilor de activitati. procesele fiind pozitionate sub raportul costurilor. care determina marimea proceselor. a proceselor si stabilirea ierahiei proceselor s-a impus modelul lui Horvart/Mayer ce cuprinde 4 faze: • formularea de ipoteze privind principalele procese. precum si necesarul de personal si valori materiale pentru acestea (input). 2. Ansamblul functional al intreprinderii este reprezentat prin activitati si procese. obiecte ale calculatiei la activitatile intreprinderii. In legatura cu aceasta se poate aprecia ca. a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor Pentru identificarea activitatilor. • concentrarea proceselor partiale si proceselor principale. dar trebuie avut in vedere si o anumita limita pentru ca altfel costurile marginale crescute pentru evidenta si calcul vor depasi repede valoarea utilitatii informatiilor obtinute intr-un asemenea calcul exact. 1. indirecte de exploatare asupra produselor prin intermediul unor cote inexacte si arbitrare. Exista mai multe modalitati de alocare a costurilor de plan ale locului de costuri diferitelor procese partiale: a) planificarea analitica a felurilor de costuri pentru fiecare proces partial. Aceasta metoda este cea mai exacta dar si cea mai costisitoare. procedeul multimoment. obiectivele proiectului si situatiile decizionale importante. de posturi urmeaza ca ultima faza . Calculatia costurilor de proces nu reprezinta un nou sistem de calculatie intru-cat in constructia si organizarea ei poate utiliza structura traditionala folosita in calculatia costurilor: pe feluri. 2.concentrarea proceselor partiale in cateva procese principale subordonate locurilor de costuri. In masura in care un anumit fel de costuri este dominant poate sa fie suficienta planificarea analitica a acestui fel de costuri. Pentru fiecare loc de costuri se determina procesele ce se desfasoara in diversele sectoare si rezultatele acestora (output) pe de-o parte. Identificarea activitatilor. 3. proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor. Marimea costurilor comune privind materialele. a miscarilor din depozit. a intreprinderii. Ele au la baza structura produselor. Doua elemente importante in alegerea inductorilor de activitati sunt: a) Exactitatea de calcul dorita: pentru a atinge o exactite inalta in calculatie trebuie utilizat un numar cat mai mare de stimulatori de costuri. locuri si purtatori de costuri. b) Complexitatea combinatiei produselor: in cazul diferentiarii produselor sub aspectul consumului de resurse si de activitati pe care le ocazioneaza un numar mic de inductori de activitati pot . fara a afecta cheltuielile directe. . prin destinatia sa. calculatia costurilor de proces este o calculatie a costurilor totale. Principiul de baza al metodei il costituie repartizarea mai fina a cheltuielilor indirecte pe purtatorii de cheltuieli in raport cu metoda clasica utilizata. Identificarea activitatilor. nu depinde de valoarea materialelor aprovizionate. In primul rand trebuie identificate procesele de ansamblu ale unei societati pentru a le putea evidentia si prelucra sub raportul calculatiei costurilor. Inductorii de activitati reprezinta marimile de referinta pentru repartizarea costurilor comune indirecte. Stabilirea cotelor costurilor de proces.Trasatura de baza a acestei calculatii consta in ideea de a nu mai repartiza costurile comune. de exemplu. Ca exemple a unor inductori de activitati (stimulatori de costuri) pot fi considerate: . Determinarea inductorilor de activitati si construirea structurilor cantitative In cadrul acestei etape se disting urmatoarele faze: • stabilirea inductorilor de activitati. numarul sectiunilor de plan elaborate. desfacerii. numarul de comenzi. c) determinarea regresiva pe baza valorilor anului precedent si a valorilor din buget.

insa conduce la grave distorsionari in determinarea costului.sa fie usor de identificat si utilizat. Efectul de alocare: In cadrul calculatiei costurilor de proces. .A. pe de o parte. care arata de ce unele activitati consuma mai multe surse decat altele si care sunt oportunitatile de reducere a costului. resursele consumate pentru a urmari informatiile necesare ar transforma sistemul intr-unul prea costisitor.sa duca la perturbatii. Costul sau excede beneficiile realizabile vazute ca imbunatatire a sistemului de luare a deciziilor. Aceasta expansiune cantitativa si calitativa a informatiei de gestiune asupra performantelor firmei conduce la transformarea contabilitatii analitice intr-un sistem analitic.U. In plus. . cum ar fi pregatirea ordinelor de productie. costurile indirecte comune se repartizeaza pe produse in raport cu apelarea resurselor intreprinderii.informatii despre activitatile-suport a caror importanta a fost aratata pe parcursul capitolului. se pot stabili asa numitele „standarde de performante”. Ca urmare angajatilor trebuie sa li se explice stimulatorii de costuri si functiile acestora. Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de productie ale produsului ci.stimulatorii pot influenta pozitiv sau negativ comportamentul personalului angajat in special daca acesta crede ca realizarile si rezultatele lui sunt interpretate in raport cu stimulatorii de costuri. . pentru a elimina astfel perturbarile cauzate de restrictii pe perioade scurte. Ccpd = • costurile independente de cantitatile de procese (Ciep). calculatia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt considerate avantaje informationale strategice. se repartizeaza prin intermediul unor cote suplimentare procentuale. De exemplu. se poate realiza un singur inductor de activitate. acceptand sa se puna in practica un sistem ABC cu o mie de activitati. de activitatea de publicitate si promovare. La planificarea cantitatii proceselor se recomanda o perioada de plan mai mare de un an. obiectul de cost preferat al contabilitatii traditionale. programarea punerilor in functiune. pe cupluri produs-piata. pe piete. deci de procese care sunt ocazionate in legatura cu . • construirea structurilor cantitative. In prima faza se face planificarea cantitatilor proceselor partiale in care se obtin realizari masurabile si de care depinde volumul de activitati. pentru activitatile legate de acelasi eveniment. Deoarece in cazul proceselor examinate este vorba de activitati repetitive. aspect care a fost mobilul aparitiei acesteia in S. Stabilirea cotelor costurilor de proces Pentru nevoile de calculatie trebuie determinate cote de costuri. iar apoi se calculeaza costul servirii. Ciep= • cota totala a costurilor de proces se determina prin insumarea cotelor de costuri dependente de volum cu cotele de repartizare prin suplimentare. datorita unei informatii mai putin precise. Inductorii de activitati trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . Prin adunare se obtin cotele costurilor proceselor totale. Posibilitatile de aplicare a calculatiei costurilor de proces Cel mai bun sistem de cost se obtine punand in balanta costul erorilor rezultate din estimari gresite cu costul masurarilor mai precise. Intre domeniile de aplicare a calculatiei costurilor de proces se disting doua mai importante: . ci si: . Aceasta are loc in trei faze in care se determina cotele de costuri pentru procesele dependente de volumul realizarilor si apoi cotele de repartizare a costurilor proceselor independente fata de aceste volume. Insa. . Inductorii de activitate sunt partea inovatoare a sistemului ABC.Utilizarea in cadrul managementului costurilor comune indirecte. . se tine cont de ceea ce asteapta clientul. determinandu-se astfel profitabilitatea pe fiecare categorie de clienti. Pentru exista un numar mare de inductori potentiali . • Cotele costurilor de proces pentru procesele dependente de volumul realizarilor (Ccpd). Sistemul traditional nu este scump de aplicat.Utilizarea ca instrument de calculatie. Horvart/Mayer propun ca repartizarea sa se faca proportional cu costurile de proces ale proceselor dependente cantitativ. insa reprezinta totodata sistemul cel mai costisitor. Efectele calculatiei costurilor de proces Prin modelul de calcul ABC se obtin informatii nu numai despre produse. In acest caz costul erorilor este mare. 3. In principal. cu implicatii directe asupra luarii deciziilor. de exemplu. alegerea inductorilor trebuie sa reflecte compromisul intre acuratetea si costul unei estimari.costuri pe activitati -.informatii despre clienti -. de regula se incearca realizarea unor „economii” in numarul retinut de intreprindere. efectuarea inspectiilor inainte de demararea productiei.utilizarea realizarilor indirecte sa fie exprimata pe cat posibil in raport cu ocazionarea acestora . Cea mai dificila si mai costisitoare parte a sistemului de cost o constituie alegerea si determinarea inductorilor de cost .informatii pe sectaoare strategice. si anume: numarul de lansari in fabricatie sau numarul de loturi fabricate.

400 Cheltuieli cu salarii 6. repartizate conform traditionalei calculatii prin suplimentare si cele repartizate conform ocazionarii prin intermediul cotelor de costuri de proces. intocmit cu clasificarea cheltuielilor dupa natura. . neambalate. Motivul este calculatia costurilor complete realizata prin intermediul calculatiei costurilor de proces. . Efectul de alocare consta in diferenta dintre costurile comune indirecte. Exemplu practic privind aplicarea Modelului costului de proces sau pe activitati (ABC) Pentru a discuta aceste modificari propunem un exemplu simplificat: Intreprinderea CRISTIRO . indiferent de model si anume: 3. • integrarea in planificarea anuala curenta. modelul B este prelucrat in cea mai mare parte cu ajutorul masinilor. Comparatia prevede evidenta directa nemijlocita a cantitatilor efective ale proceselor principale.clientii sunt fie marile magazine de distributie care cumpara in loturi mari. se prezinta astfel: Tabelul 1 Elemente Valoare Venituri din vanzarea productiei 12. Gestiunea Productiei -. modelul B este lansat in fabricatie in loturi mici si necesita o urmarire speciala. In cadrul produselor formate intr-un numar mai mare de componente. Efectul de complexitate: Efectul de complexitate exprima in mod deosebit faptul ca atat complexitatea. Calculatia costurilor de proces ca functie ajutatoare a managmentului costurilor comune indirecte Functia calculatiei costurilor de proces in cadrul gestiunii costurilor comune indirecte are in vedere: • formarea de indicatori privind productivitatea. deconteaza cote constante de costuri comune pe unitatea de produs. . • managementul punctelor si locurilor de intersectie. in conformitate cu repartizarea proportionala a costurilor comune. cat si bogatia de variante sunt factori determinanti si centrali ai costurilor comune indirecte. primul in 20 loturi a cate 100 bucati fiecare.intreprinderea este oganizata in centre de responsabilitate: Aprovizionare. fie clienti mici (magazine de suveniruri) care cumpara direct din intreprindere. de dimensiuni medii si culori diferite. pentru anul 2005.m/ buc. respectiv costurile de subactivitate .acestea. Contul de profit si pierderi al intreprinderii.580 Cheltuieli cu materiale. apa 5. Abaterile stabilite pentru diferitele procese sau locuri de costuri pot fi un indiciu asupra necesitatii unei adaptari a capacitatilor de productie. De exemplu costurile comune de distributie se nasc independent de cantitatile comandate. Intreprinderea a trecut printr-o perioada de criza generata de scaderea vanzarilor. efectiv si analize de eficienta economica.se fabrica doua modele: A si B. • formarea preturilor de decontare. Deoarece in literatura de specialitate exista in continuare pareri contradictorii in ceea ce priveste comparatia admisibil .este o intreprindere infiintata in anii 1990.000 Cheltuieli cu amortizarea 1.200 Rezultat 2. insa solicita transportul comenzilor. • analiza lantului de creare a valorii.efectiv. conditia fiind posibilitatea consemnarii si masurarii cu usurinta a inductorilor de activitati. In aceste conditii se decide realizarea unor investitii in tehnologie si trecerea la un mod de organizare a productiei mai adecvat si care se prezinta astfel: . care produce manual vaze. clientii orientandu-se spre concurentii care automatizeaza procesul de productie si au preturi mult mai mici.modelul A este turnat manual si necesita un consum mai mic de materie prima si doar modelarea este automata. Ele exprima doar abaterile de activitate. Atelierul 1 si Atelierul 2 si Distributie. energie. Costurile de proces pe unitatea de produs se diminueaza insa odata cu cresterea cantitatii lor. Pentru determinarea costurilor admisibile ale proceselor principale se foloseste formula: Costuri admisibile Cantitati efective de Cota costurilor de plan ale proceselor principale = proces ? ale procesului principal Abaterile ce rezulta din compararea costurilor admisibile si efective astfel determinate au insa o capacitate informationala limitata. iar al doilea in 80 de loturi a cate 20 bucati fiecare. • comparatii de tip admisibil -. este nevoie de mai multe activitati care ocazioneaza costuri comune indirecte. insa solicita o ambalare speciala. Aceste produse vor fi incarcate si cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate duce la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.460 . Efectul de degresiune: Calculatia prin suplimentare. Datorita timpilor de fabricatie.960 Cheltuieli cu materii prime 2.pretul de vanzare este unic. Si alte modalitati de efectuare a unei analize a abaterilor pot determina numai abateri de activitate.cantitatea de proces nu a fost suficienta pentru incarcarea completa a capacitatilor existente. .6 u.

580 520 10.400 Manopera directa 900 300 1.500 Atelierul 1 500 600 100 1.000 900 Reaprtizarea cheltuielilor centrului Aprovizionare -300 125 (300x1.200 Atelier 2 2.200 1.200 2.400 Salarii directe 1.100 700 2.400 6.centrele Aprovizonare si Gestiunea productiei sunt considerate centre auxiliare.600 (34%) Cheltuieli indirecte de productie Atelier 1 2. prima 2.875 (2. Conform acestei clasificari.cheltuielile de distributie sunt repartizate produselor vandute functie de cifra de afaceri.400 2.500 1.200) Sume dupa repartizarea secundara 0 0 3.400 800 3. salarii Chelt.400/2..500 6.000 800 200 2. productiei 2.000/2.200 Total cheltuieli directe 1. Dupa repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare se obtin urmatoarele valori pentru cheltuielile indiecte: Tabelul 3 Elemente Aprovizionare Gestiunea productiei Atelierul 1 Atelierul 2 Distributie Cheltuielile centrelor 300 2.400 2.500 2. materii prime Chelt. iar pentru repartizarea cheltuielilor asupra centrelor productive (atelierele) se utilizeaza drept chei (baze) de repartizare valoarea materiilor prime aprovizionate (pentru centrul Aprovizionare) si valoarea manoperei directe (pentru centrul Gestiunea productiei). amortizare Chelt.400) 175 (300x1.000 1.500 1.700 3.4%) .500x300/1. dupa urmatorul demers: . .000 (57%) Cost de productie 6.500x900/1.800 Total cheltuieli indirecte 4.200 Atelierul 2 1.200 2.Cheltuielile prezentate mai sus pot fi grupate in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.500 1. . materiale Total Cheltuieli directe Mat.600 (91.200 9.500 In mod traditional intreprinderea calculeaza costul de productie pe baza metodei pe centre de activitati.400 3.000 Centru distributie 600 100 200 900 Total 2.200) 625 (2.400) Reaprtizarea cheltuielilor centrului Gestiunea productiei 2.800 900 Grila de cost complet determinat dupa metoda traditionala se prezinta astfel: Tabelul 4 Elemente Produs A Produs B Total (% cost total) Cheltuieli directe Materii prime 1. cheltuielile se prezinta astfel: Tabelul 2 Tip cheltuieli Locuri de cheltuieli Chelt.200 Cheltuieli indirecte Centrul aprovizionare 200 80 20 300 Centrul gest.cheltuielile atelierelor sunt repartizate pe produs in functie de manopera directa.000 1.900 1.

Cheltuieli de distributie 500 400 900 (8.1.2% 37. Resursele consumate de fiecare activitate sunt urmatoarele: Tabelul 7 Activitati Salarii Amortizare Enerigie. de exemplu activitatea „Primire si tratare comenzi” contine urmatoarele operatii: validare comenzi. are o rentabilitate mult mai mica.6 12.400 150 1. care se realizeaza prin identificarea urmatoarelor procese si activitati: Tabelul 6 Procese Activitati Aprovizionare Pregatire comenzi interne Stocare Aprovizionare si manipulare Asigurarea calitatii Control calitate Productie Lansare fabricatie Prelucrare manuala Prelucrare automata Comercializare Primire si tratare comenzi Distributie Ambalare Transport Fiecare activitate cuprinde mai multe operatii.500 .800 1.900 Prin identificarea inductorilor de activitate se incearca punerea in evidenta a factorului declansator al consumului de resurse. volumul si costul acestora sunt: Tabelul 8 Activitati Costul activitatii Inductori de activitate Volumul inductorului.350 Prelucarare automata 300 1.1.100 550 Transport 50 100 50 200 Total 4. nu poate intelege cum modelul A.2 10.760 3.5%): Tabelul 5 Elemente Produsul A Produsul B Total Valori globale Valori unitare Valori globale Valori unitare Cifra de afaceri 7. deoarece acesta reprezinta factorul de cauzalitate cel mai pertinent. care se fabrica mai usor decat modelul B. din care pentru: Produsul A Produsul B Costul inductorului Pregatire comenzi interne 60 Numar de comenzi 40 60 100 0.160 1.5% 37.4 3.150 1.60 Aprovizionare si manipulare 150 20 10 180 Control calitate 1.10 60 Stocare . Inductorii de activitate retinuti. care cunoste foarte bine procesul de productie.000 .2 2.2% 4.3 2. De exemplu pentru repartizarea costului activitatii Lansare in fabricatie s-a ales ca inductor numarul de loturi fabricate.. In aceste conditii se incearca o analiza de tip ABC.500 Lansare in fabricatie 1.200 3. ajungem la concluzia ca modelul A care se fabrica mai usor are o rentabilitate mult mai scazuta (4.60 .000 Prelucrare manuala 1.460 Rentabilitate 4. urmarire incasari.960 Cost complet 6.6%) Cost complet 6. tratare litigii.900 3..500 Rezultat 300 0.600 10. al carei prim pas este trecerea la o organizare transversala a intreprinderii.850 Primire si tratare comenzi 100 .25 Analizand rentabilitatea celor doua produse utilizand costul obtinut prin metoda pe centre de analiza.900 3.5% 19% Directorul intreprinderii.50 150 Ambalare 450 . urmarire si palnificare livrari etc.45 2.2%) decat modelul B (37.580 520 6.200 . materiale Total Pregatire comenzi interne 50 .6 .600 2.500 (100%) Cost unitar 3.6 5.

modelul A si 20 bucati modelul B.000 buc) Model B (1.000 0. Produsele livrate marilor magazine sunt vandute in loturi de 50 bucati -.723 Transport 200 Numar livrari 5 5 10 20 TOTAL 6. produsele sunt vandute direct din fabrica fara a fi transportate. Pentru clientii mici. neambalate si transportate clientului.6 Aprovizionare si manipulare 180 Numar loturi aprovizionate 100 500 600 0.900 X X x Conditiile de livrare depind de tipul clientului.400 Salari directe 900 300 1.400 2.200 1.850 Timp prelucrare (ore) 15 35 50 37 Primire si tratare comenzi 150 Numar comenzi tratate 50 100 150 1 Ambalare 550 Numar loturi ambalate 150 610 760 0.500 Timp de testare (ore) 800 1.6=24 60x0.34x0.66x0.Stocare 60 Cantitate stocata 66.75 Lansare in fabricatie 1.6=36 60 Stocare 66.125 Prelucare automata 1.000 Numar loturi fabricate 20 80 100 10 Prelucrare manuala 1. modelul A si 2 bucati modelul B.200 2.600 buc) Total Materii prime 1.6=40 33.66% 33.34% 100% 0.200 Pregatire comenzi interne 40x0. produsele se ambaleaza in pachete de 5 bucati -.000 1. Situatia vanzarilor (sub forma numar comenzi x numar loturi x numar bucati) este urmatoarea: Tabelul 9 Elemente Clienti mari Clienti mici Model A 3x3x50 + 2x8x50=1250 buc 30x4x5 + 15x2x5=750 buc Model B 2x2x20 + 3x5x20=380 buc 50x5x2+ 45x8x2=1220 buc Grila de calcul de cost pentru cele doua modele se prezinta astfel: Tabelul 10 Elemente Model A (2.350 Salarii manopera directa 900 300 1.3 Control calitate 1.6=20 60 .

850 Primire si tratare comenzi 50x1=50 100x1=100 150 Ambalare 150x0.1% -2. Analizand rentabilitatea pe fiecare client pot fi identificate solutii pentru activitatea comerciala. iar obiectele de cost sunt multiple.723=442 550 Transport 5x20=100 5x20=100 200 Cost complet 4. mai mult decat atat modelul B are un cost care depaseste pretul de vanzare.500 Analiza rentabilitatii celor doua produse utilizand costul obtinut prin metoda ABC: Tabelul 11 Elemente Produsul A Produsul B Total Valori globale Valori unitare Valori globale Valori unitare Cifra de afaceri 7.619 5.960 Cost complet 4.75=900 1. .000 Prelucrare manuala 900x1.092 12.8% -2.9% Comparand aceste date cu cele din Tabelul 5 se observa ca intr-adevar modelul A este mai rentabil deoarece consuma o cantitate mai mica din activitatile suport.3=30 500x0.650 1. in functie de cerintele clientilor.760 3.6 12.3 5.125=1012 300x1.581 1.7 10.500 Lansare in fabricatie 20x10=200 80x10=800 1. Utilizand lista activitatilor identificate la nivelul intreprinderii.254 .368 4. .8% 35.619 2.723=108 610x0.960 Costul de productie1) 2.881 10. modele care sa utilizeze aceleasi activitati. informatiile formeaza o baza de date modelabila.881 3.6 5.3=150 180 Control calitate 800x0.350 Prelucrare automata 15x37=555 35x37=1. Aceasta analiza este permisa de faptul ca utilizand modelul ABC.7502) 1.700 1.studierea subactivitatii si realocarea resurselor neutilizate. Rentabilitatea celor doua modele pe tipuri de clienti este: Tabelul 12 Produs A Produs B Clienti mari Clienti mici Total Clienti mari (1250 buc) Clienti mici (750 buc) Clienti mari (380 buc) Clienti mici (1220 buc) Cifra de afaceri 4.Aprovizionare si manipulare 100x0.295 1.1% 18.75=600 1200x0. .200 3.selectarea activitatilor care au un cost mai mic.500 2.3 -121 -0.1 2.125=338 1.500 Rezultat 2. pot fi luate decizii privind reducerea costului (in special pentru modelul B) referitoare la: .868 7.392 5.oferirea de produse personalizate utilizand componente standard.identificarea activiatilor care asigura valoarea pentru client si eliminarea activitatilor care nu sunt necesare. prin crearea de noi produse in mai multe modele.460 Rentabilitate 35.

2% 10. Trebuie facuta vizibila mobilizarea acestor resurse pentru a realiza cel mai bun uzaj. 4.. Paul Diaconu. Costul de productie devine 4.645 897 9 -171 1. cand altele manifesta interes pentru indicatorii fizici.359 4.200 .676 9.654 726 2. Clientii mari au in total 10 comenzi.004 5.40 3..Rezultat 1. timp ce principalele probleme in aplicarea metodei ABC sunt legate de identificarea activitatilor si a inductorilor de cost.m. chiar daca sunt putine organizatii care le aplica complet.Calculatia si managementul costurilor.8% 28. 3) pentru modelul A sunt 5 comenzi de la clienti mari si 95 comenzi de la clienti mici. insa in acelasi timp sunt si resurse care sunt utilizate. Editura Genicod. 3. ca intreprinderile preiau macar partial ideile sale.m. Bucuresti.2% 0.m. in plus metoda ramane dificil de aplicat cand unele intreprinderi au probleme cu descoperirea costurilor ascunse. ea fiind foarte utila intreprinderilor mici pentru diversificarea ofertei. masurarea performantei. Bucuresti 2003.m. din care 258. (Tabelul 10). 2) 2. 2003.Contabilitate manageriala aprofundata.m.4.680 Primire si tratare comenzi 53) 45 5 95 10 140 150 Ambalare . BIBLIOGRAFIE: 1. Avantajele recunoscute de intreprinderi ale acestei metode sunt: posibilitati de reducere a costului. pentru modelul B. iar majoritatea utilizeaza doar indicatori pur financiari. 2. Editura Teora. Oprea Calin. Editura Niculescu.m. Stere Mihai. Ion Cucui.360. .m. sau 3. Cheltuielile fixe (de structura) sunt cheltuieli.6% -3. modelare prin costuri.442 .5 u. Aceasta analiza pe segmente strategice releva faptul ca este mai ieftina servirea clientilor mari decat a clientilor mici. caci oamenii de afaceri au invatat ca in gestiune nu exista retete.28 2. Costul acestor activitati este de 900 u.2 u.74 .563 4./buc pentru modelul B (vezi Tabelul 10 si 11).108 .803 1. . in functie de cerintele clientilor.5 u. Aceasta vizibilitate se asigura prin considerarea lor ca fiind variabile in raport cu inductorul de cost.100 . Concluziile tuturor studiilor arata ca metoda ABC are o buna notorietate.m sau 2.2% 18.580 Cost unitar 2.stabilirea de oferte care combina modelul A cu modelul B. Mihai Ristea .239. iar pentru modelul B pretul de vanzare acopera cheltuielile de vanzare doar pentru clientii mari.58 3.5 u. Principala reticenta pare a fi data de prezentarea metodei ca un panaceu.250 buc. Nadia Albu. Ladislau Possler. Catalin Albu. In cazul nostru cateva din directiile in care se poate orienta activitatea comerciala a intreprinderii sunt: .855 1. Mariana Radu . Klaus Ebbeken.2 u. Aportul important al metodei ABC consta in modul in care sunt tratate cheltuielile indirecte.alcatuirea de loturi variabile ca numar.550 550 Transport 100 . Segmnetarea strategica nu trebuie considerata ca fiind monopolul marilor intreprinderi.214 6./buc pentru modelul A si 5. iar cei mici au 140 comenzi.4% 1) fara activitatile din procesele Comercializare si Distributie. costul tratarii unei comenzi fiind de 1 u. schimbarea deciziilor de marketing. Bucuresti.Control de gestiune. Vasile Horga.m. pentru modelul A si 641.5 u. Gheorghe Carstea .5% 33.200 Cost total 2./buc x 1. Bucuresti. produsele consuma activitati care consuma resurse.380 Rentabilitate 36. 2002.026 4.3 u.Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor.366 10. 2001 . Pe principiul stabilirii unei cauzalitati intre obiectul de cost si resurse. Flavius Guinea .reasezarea preturilor prin diferentierea acestora pe modele si tipuri de clienti. Editura Economica (Biblioteca de contabilitate).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->