Hidrogenul
Hidrogenul este elementul chimic n tabelul periodic al elementelor cu simbolul H i numrul atomic 1. Este un gaz uor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar n natur se ntlnete mai ales sub form de molecul diatomic, H2. Avnd masa atomic relativ egal cu 1,00794, hidrogenul este cel mai uor element chimic. Etimologic, cuvntul hidrogen este o combinaie a dou cuvinte greceti, avnd semnificaia de a face ap.
Hidrogenul elementar este principala component a Universului, avnd o pondere de 75 % din masa acestuia. n starea de plasm, se gsete ca element majoritar n alctuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puin rspndit pe Pmnt. Pentru necesiti industriale exist diferite procedee de fabricaie, puse la punct din punct de vedere tehnologic sau aflate n faz de laborator. Hidrogenul poate fi obinut prin electroliza apei, procesul necesitnd costuri mai mari dect cel de producere prin procesarea gazelor naturale. Hidrogenul este un gaz puternic reactiv i i gsete aplicaii datorit capacitii sale chimice de reductor. Hidrogenul se folosete n industria petrochimic la producerea benzinelor, n industria chimico-alimentar pentru hidrogenarea grsimilor (de exemplu producerea margarinei), n prelucrrile mecanice ale metalelor i n tratamentul termic al acestora. Hidrogenul reprezint o alternativ pentru nlocuirea benzinei drept combustibil pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere intern. Avantajele sale principale constau n faptul c este ecologic, din arderea sa rezultnd vapori de ap, iar randamentul termic al motoarelor cu hidrogen este ridicat. Dezavantajele constau n pericolul mare de explozie, dificultatea stocrii n vehicul i lipsa unor reele de staii de alimentare cu hidrogen. Una dintre cele mai promitoare soluii tehnice o reprezint conversia direct a energiei chimice din hidrogen n electricitate, prin intermediul pilelor de combustie.
Stocare
Stocare hidrogenului este o problem cheie a unei economii viabile a hidrogenului i a fabricrii lui. Una din necesiti rezid n asigurarea stocrii hidrogenului n rezervoare uoare, pentru a putea fi ulterior utilizat n mijloacele de transport propulsate cu hidrogen. Atenia acordat acestei probleme a crescut odat cu apariia surselor de energie rennoibile, dar care au o producie imprevizibil dependent de surs (soare, vnt), caz n care o reea de stocare a hidrogenului ar prelua rolul de tampon pentru energia produs. n comparaie cu hidrocarburi care sunt stocate la locul de utilizare (benzina n rezervoare, gazul metan n butelii), hidrogenul este foarte greu de depozitat cu tehnologia actual. Datorit proprietilor sale fizice i chimice mnuirea hidrogenului molecular este mai pretenioas dect a combustibililor utilizai pn acum. Cu aerul, se produce un amestec foarte exploziv, gaz detonant. Hidrogenul este
inflamabil n amestec cu oxigenul din aer proporia fiind cuprins ntre 5% i 85% . Hidrogenul scpat la ventile i materialul mbtrnit poate nsemna un pericol de explozie. Acest lucru este i mai accentuat la fisurri n urma accidentelor. Datorit strii gazoase a hidrogenului, detectarea unei scurgeri de gaz este ngreunat. Datorit dimensiunii moleculare mici i a unei adsorbii sczute, hidrogenul difuzeaz
relativ bine printr-un numr mare de materiale, ceea ce atrage dup sine necesitatea asigurrii unei caliti nalte a pereilor rezervorului. Procesul de difuzie este favorizat i de cldur i presiunea interioar mare. Hidrogenul poate forma amestecuri explozive cu aerul i reacioneaz violent cu oxidanii. n cazul inhalrii n cantiti foarte mari, poate produce asfixierea, pierderea mobilitii motrice i a cunotinei. Scurgerea hidrogenului gazos n atmosfer poate cauza autoaprinderea sa. Flacra de hidrogen este invizibil, acest lucru putnd produce arsuri accidentale.
Pila de Combustie
Ce este pila de combustie? Pila de combustie este o celula galvanica in care energia libera a unei reactii chimice este transformata in energie electrica. Principiul de functionare al unei astfel de pile de combustie este redat in figura de mai jos
Combustibilul (sursa de energie) este situat la anod, iar la catod se afl oxidantul. Spre deosebire de baterie, care este un sistem nchis, pila consum combustibilul de la anod prin oxidare electrochimic genernd curent electric continuu de joas tensiune. Toate pilele de combustie au o structura asemanatoare: acestea contin doi electrozi separati de un electrolit si care sunt conectati intr-un circuit extern. Anodul este alimentat cu combustibili gazosi, aici avand loc oxidarea lor directa iar catodul este alimentat cu un oxidant (de exemplu oxigenul din aer). Electrozii trebuie sa fie permeabili, asadar au o structura poroasa. Electrolitul trebuie sa aiba o permeabilitate cat mai scazuta.
Mai amanuntit: Un combustibil A este transportat la anodul poros unde este adsorbit pe suprafata acestuia, apoi disoclat in ioni si electroni intr-un proces de oxidare. Dupa aceea, are loc migrarea electronilor de la anod si eliberarea gazulul ionic la suprafata anodului. In electrolit trebuie asigurat transportul ionilor AZ+ de la anod la catod, impotriva cimpului electric rezultat, pe seama cimpului imprimat elertrochimic. La catod, se intalnesc ionii (sositi prin electrolit), electronii (sositi prin circuitul exterior) si oxidantul B. Are loc reactia de reducere, rezultind produsul de reactie care trebuie eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolitul, ebectrozii si reactantii (un combustibil si un oxidant).
O pila de combustie folosind drept combustibil hidrogenul, drept oxidant oxigenul, electrolit alcalin (hidroxid de potasiu) si electrozi care joac si rolul de catalizatori.
Randamentul global de conversie electrica al unei pile de combustie este superior celui al sistemelor cu motor termic. O comparatie a randamentelor globale de conversie electrica este redata in figura 2.
Figura 2 - Comparatie intre randamentul de conversie electrica al pilelor de combustie si al altor sisteme de conversie energetica Tipuri de pile de combustie
Pilele de combustie sunt clasificate de obicei dupa tipul electrolitului folosit. O exceptie este DMFC (Direct Methanol Fuel Cell) care este o pila de combustie in care metanolul este introdus direct in anod. Electrolitul acestei pile de combustie nu determina clasa din care face parte aceasta. O alta clasificare poate fi facuta in functie de temperatura de functionare. Exista astfel
pile de combustie de joasa temperatura si de inalta temperatura. Pilele de combustie de joasa temperatura sunt AFC (Alkaline Fuel Cell), PEMFC (Polymer Electrolyte Fuel Cell), DMFC (Direct Methanol Fuel Cell) si PAFC (Phosphoric Acid Fuel Cell). Pilele de combustie de inalta temperatura functioneaza la 600-1000C. Aceste sunt de doua tipuri: MCFC (Molten Carbnate Fuel Cell) si SOFC (Solid Oxide Fuel Cell). O scurta descriere a tuturor tipurilor de pile de combustie este data in tabelul 1.
Aplicatii
Instalatii mici Instalatii mici Instalatii Instalatii 5-150kW 5-250kW Instalatii mici Instalatii mici mici-mijlocii mici 100Constructie Constructie 5kW 100kW-2MW 50kW-11MW 250kW modulara modulara
Pila de combustie cu membrana cu schimb de protoni Cu aproximativ 30 de ani in urma, Dupont a realizat un copolimer de acid perfluorosulfonic si PTFE in forma acida, cunoscut sub numele de Nafion. Membranele Nafion ale firmei DuPont sunt filme bazate pe polimerul Nafion PFSA. Membranele Nafion PFSA au o utilizare larga in pilele de combustie cu membrana cu schimb de protoni (PEM). Membrana functioneaza ca un separator si un electrolit solid intr-o varietate de celule electrochimice care necesita transportul selectiv de cationi prin jonctiunea celulei. Polimerul este rezistent din punct de vedere chimic si durabil.
Functionarea automobilelor echipate cu motoare cu ardere interna clasice presupune pierderi termice mai mari decat a celor care folosesc motoare electrice si pile cu combustibil. Motoarele cu ardere interna pierd energie termica in urma racirii (absolut necesara pentru integritatea motorului) si prin circuitul de esapament. Pilele cu combustibil nu sunt supuse acelorasi constrangeri. Temperatura lor de functionare este mult mai redusa decat aceea dezvoltata in camerele de ardere ale unui motor termic, temperatura este compensata mai usor cu ajutorul sistemului de racire si nu se pierde nimic prin circuitul de esapament. Rezultatul este ca, la aceeasi putere efectiva, sistemul cu pile cu combustibil pierde de doua ori mai putina energie termica prin radiatorul de racire fata de motorul cu ardere intrena. Astfel se explica randamentul superior al pilelor de combustie.
Ca si alte hibride, vehiculele electrice cu baterie reincarcabila sunt propulsate cu ajutorul unui motor electric si al unuia cu cu ardere interna. Aceste sisteme de transport au un numar mare de baterii, care pot fi reincarcate de la o sursa externa de energie. De asemenea, pot functiona pe o distanta cuprinsa intre 20 - 60 km, daca motorul cu ardere interna este oprit. Stadiul actual al acestor vehicule este la nivel de prototip, urmand sa fie disponibile in viitorii ani. Avantajele: - reducerea consumului de carburant si a emisiei de noxe; recuperarea energiei in procesul de franare; capabilitate de emisie de noxe zero; reincarcarea bateriilor la un pret mult mai mic decat al carburantului, chiar in cazul pietei de consum. Dezavantaje: - costul si complexitatea celor doua sisteme de propulsie; cost initial ridicat; costul bateriilor si inlocuirea acestora; masa crescuta. Cercetari: - optimizarea sistemului electric din punctul de vedere al consumului energetic si al gabaritului; reducerea numarului de traductoare pentru controlul motorului electric.
Vehicule hibride:
Vehiculul hibrid foloseste pentru propulsie atat motorul electric cat si motorul cu ardere interna. Hibridul este proiectat sa capteze energia care in mod normal s-ar pierde la franare sau la coborare. Aceasta energie recuperata este utila pentru reincarcarea bateriilor (franare recuperativa), energie care este furnizata apoi motorului electric. Astfel, nu mai este necesara reincarcarea bateriilor de la o sursa de energie electrica exterioara. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat doua tipuri de vehicule hibride: asa numitul vehicul hibrid paralel", care utilizeaza motorul electric sau motorul cu ardere interna pentru propulsie, dar niciodata in acelasi timp, si vehiculul serie", care utilizeaza motorul electric pentru furnizarea unui sruplus de putere motorului cu ardere interna, atunci cand este necesar (in timpul pornirii, opririi sau a accelerarii). Avantaje: - reducerea consumului de carburant si a emisiei de noxe; reducerea costurilor carburantilor; recupererea energiei prin franare recuperativa; utilizarea infrastructurii existente de alimentare cu carburant. Dezavantaje: - complexitatea celor doua sisteme de propulsie; cost initial ridicat. Cercetari: - optimizarea sistemului electric din punct de vedere al consumului energetic si al gabaritului; reducerea numarului de traductoare pentru controlul motorului electric.
Pila de combustie combina hidrogenul si oxigenul pentru a produce energia utilizata de motorul electric care propulseaza vehiculul. Ceea ce se transmite in exterior este numai apa. Un numar important de vehicule cu pile de combustie se pot intalni pe sosele, cum ar fi: autobuze, autocamioane si vehicule militare. Avantaje: - eliminarea emisiei de noxe (CO2 sau alti poluanti); randament crescut in comparatie cu motorul cu ardere interna; securitate crescuta (nefiind utilizat carburant); potential energetic pentru eventualii consumatori exteriori; recuperarea energiei in procesul de franare. Dezavantaje: - durabilitate scazuta; costul ridicat. Cercetarile sunt axate pe reducerea costurilor pilei de combustie, cresterea durabilitatii si optimizarea consumului de energie.
Vehiculele cu baterie reincarcabila utilizeaza numai bateriile pentru alimentarea motorului electric de propulsie. Acestea nu produc emisii de noxe. Bateriile se reincarca de la o sursa externa de energie electrica sau prin franare recuperativa. Aceste tipuri de vehicule sunt raspandite peste tot in lume, acoperind un domeniu foarte larg de aplicatii, ca spre exemplu: vehicule de viteza scazuta pentru transport/depozitare materiale, vehicule medicale, vehicule utilizate in aeroporturi si porturi maritime, vehicule pentru aplicatii industriale, constructii, transport de persoane in statiuni turistice, campusuri universitare, companii etc. Avantaje: - eliminarea emisiei de noxe (CO2 sau alti poluanti); securitate energetica datorita inlocuirii petrolului importat cu energie electrica produsa intern; reincarcarea bateriilor pe timp de noapte (in afara perioadei de utilizare) prin conectarea la o sursa standard de tensiune 110V/220V~; cost operational scazut; recuperarea energiei in procesul de franare. Dezavantaje: - autonomie redusa; numar mare de baterii, ceea ce conduce si la o masa totala crescuta. Cercetarile sunt axate pe doua directii: imbunatatirea tehnologiilor de constructie a bateriilor in vederea obtinerii unei densitatii de energie din ce in ce mai mari, si optimizarea consumului de energie cu scopul cresterii autonomiei vehiculului (parcurgerea unui numar mare de kilometri pana la o noua reincarcare a bateriilor de la o sursa de energie externa). Concluzii: Avand in vedere ca mijloacele de transport conventionale (cu motoare cu ardere interna) constituie principala sursa de poluare chimica si fonica voluntara a planetei, cu noxe precum: CO, Nox, CH, particule de carbon, dar si emisii ce stimuleaza efectul de sera (Greenhouse - CO2), sistemele de transport electrice constituie o alternativa tot mai viabila pentru transportul persoanelor si bunurilor. De asemenea, pentru obtinerea unui randament cat mai ridicat si o siguranta sporita in functionare, trebuie dezvoltate sisteme electrice de propulsie optimale, din punct de vedere al masei, al consumului de energie electrica si al eficientei surselor de energie electrica. Un alt aspect al sigurantei in functionare este legat de utilizarea in sistemul electric de
propulsie a unui mare numar de traductoare de pozitie, viteza si cuplu, care pot produce disfunctionalitati ale vehiculului in cazul defectarii acestora. In acest scop se efectueaza numeroase cercetari pentru realizarea sistemelor de actionare electrica fara aceste tipuri de traductoare, asa numitele sisteme de reglare sensorless
Cu H-Racer 2.0 putei experimenta moderna tehnologie cu hidrogen ntr-un mod jucu. H-Racer 2.0 folosete hidrogen n locul energiei din baterii, pe care l creaz cu ajutorul unui panou solar ce genereaz energie electric din ap. Astfel staia de alimentare cu hidrogen furnizeaz vehiculului energie curat nelimitat. Nu avei nevoie dect de ap i soare!