Sunteți pe pagina 1din 5

JUDICIARA 7. 10.

2003
curs 1

DELICVENTA JUVENILA
despre educatia copiilor:
• Pe copii trebuie sa-I inveti ce este libertatea
• Calea spre libertate incepe cu privatiunea (sa nu simta nevoia confortului, sa experimenteze lipsurile lipsurile – chiar daca
acestea sunt create artificial)

Bluek (1934): “cauza delicventei minorilor e reprezentata de acele elemente care, luate separat,nu pot explica delicventa juvenila”
Marele raspunzator ramane familia.
Axiome ale educatiei
1. binele se invata doar de la cel care te iubeste
2. copilul ia ca model in viata pe parintele fericit
3. copilul ia ca model in viata pe parintele care progreseaza
4. copilul trebuie sa simta putere uriasului care-l mangaie

teoria integrativa privind etiologia delecventei juvenile formulata de Caplan – Le Blanc.

delicventa juvenila are la baza 4 factori explicativi


• legaturile sociale
 investitia in activitati sociale (timpul acordat)
 angajamentul fata de institutii (religie, familie, sport)
conditii: - trebuie sa existe un echilibru intre aspiratie si sentimentul competentei
- acceptarea de catre institutie
• alocentrismul (orientarea catre ceilalti, capacitatea de a te interesa de altii pentru ei insisi)
cu cat educatia in familie este mai pro sociala, cu atat ea protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile
• constrangerile
 informale (provin din partea persoanelor intime)
 formale (provin din partea institutiilor)
 externe (din anturaj)
 interne (normele morale asimilate si interiorizate)
• expunerile la influente si oportunitati antisociale

mecanismele devenirii infractionale

I. IQ slabstima de sine scazutatulburari de conduita nespecificeinfractiune


II. tulburari de conduitaesec scolarsubestimare de sinecautare compensatorie a identitatiiinfractiune

rolul familiei in geneza delicventei

comvingeri morale
A. pozitie soc inalta a fam intoleranta la incalcarea legiidelicventa redusa
evitare riscurilor

privatiuni multiple
B. pozitie soc joasa a fam sentiment de injustitie socmare toleranta la
Tensiune din cauza incalcarea a legiidelicventa
inegaliatatii sociale

JUDICIARA 15.octombrie.2003
curs 2

stadiile dezvoltarii activitatii delicvente la minori

1. Stadiul de aparitie (8 – 10 ani) = infractiunile sunt omogene si benigne


1
2. Stadiul de explorare (10 – 12 ani) = infractiunile se diversifica si se agraveaza.
3. Stadiul exploziei (aprox. 13 ani) = predomina furtul prin efractie (spargere).
4. Stadiul de conflagratie ( in jur de 15 ani) = furt si spargere de automobile, atacuri asupra persoanelor.
5. Stadiul debordarii (17 – 18 ani) = forme subtile si violente.
Aceste stadii se suprapun (sau coexista) cu :
- inadaptarea scolara;
- consum de droguri si alcool;
- promiscuitatea sexuala;
- revolta familiara.

Tipologia delicventei juvenile

A) Ocazionala
- 80% din adolescenti trec prin ea. Exprima deficiente in relatiile cu parintii, deficiente scolare, asocieri cu alti delicventi.
- prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectia bunurilor, atragerea in activitati comunitare.

B) De tranzitie
- e intalnita la 10% din adolescenti. Apare intr-o perioada ce abunda in dificultati (greutati).
Aici intra 2 tipuri de minori: ● marginali (de obicei oligofreni)
● cu structura nevrotica care au : - delicventa exploziva;
- o viziune particulara asupra vietii.
C) Delicventa conditionala
- la 1% din adolescenti
- activitate stabilizata persistenta care se transforma intr-un mod de viata.
Aici avem 2 tipuri de minori: ● nematurizati (ce comit infractiuni marunte si frecvente)
● cei cu structura psihopatica (ce comit infractiuni grave, adera la modele antisociale, patologie
manifesta).

Reactii la delicventa juvenila


Ce sistem de justitie aplicam?
1. Sistem protectionist : - considera minorul un individ vulnerabil
- considera infractiunea un eveniment unic in viata lui
- incearca sa inteleaga contextual infractiunea
- considera ca minorul are nevoie de ingrijire si nu de sanctiune.
2. Sistem legalist : - pune accent pe sanctiune si proceduri.

Pentru ce fel de minori?


1. Pentru minorii in pericol : trebuie sa intervina autoritatea tutelara.
2. Pentru minorii delicventi : tribunalele specializate pentru minori.

De la ce varsta pot fi minorii sanctionati penal?


1. In sistemul protectionist varsta este scazuta.
2. In sistemul legalist varsta este ridicata.

Ce tip de raspuns se va da delicventei juvenile?


1. Masuri.
2. Pedepse.

Un popor poate fi considerat civilizat in functie de modul in care a ales sa reglementeze situatia peroanelor defavorizate.

Teoria contrariilor (Apter)


Exista trei perechi de stari motivationale care sunt modalitati de interpretare, organizare si structurar a experientei si pot fi
influentate doar de 3 lucruri: - frustare
- satietate
- situatii neprevazute (pericole,sau animite conjuncturi sociale)
- oamenii difera dupa : a) predispozitia catre o anumita stare care va influenta hotarator conduita lor;
b) masura in care obtin usor satisfactie din fiecare stare;
c) startegiile de obtinere a satisfactiilor sau de evitarea insatisfactiilor.
2
I
A) Starea telica. Cracteristici : B) Starea paratelica. Caracteristici :
- individul are intotdeauna un scop; - individul e orientat spre activitate, nu spre scopul
- individul are o atitudine serioasa fata de lume; acesteia;
- satisfactiile lui sunt determinate de realizarea scopului; - satisfacti vine din placerea actiunii;
- excitatia e traita ca anxietate (teama de a nu atinge - o excitati intensa e o traire placuta, iar o excitatie redusa e
scopul); interpretata ca plictisaeala;
- frustrarea poate schimba satreas in opusul ei; - chiar si emotiile negative (furie, teama, groaza) sunt trairi
- o infractiune va fi comisa pentru un scop important placute la acest tip de individ;
d.p.d.v. al delicventului (scopul scuza mijloacele). - o infractiune va fi comisa pentru ca produce placere prin
excitatie

Ex.: Furtul din magazine, consum de droguri,


incendiere, supunere la perversiuni, agresiune la un betiv
scandalagiu,spargatorii de case, supotrerii sportivi care
se injura sau se bat, suicidul accidental, impostorii etc.
II.

A) Starea de dominare. Caracteristici : B) Starea de compasiune Caracteristici :


- individul lupta pentru putere, pentru a domina, pentru a - individul considera interactiunile sale dovezi de grija si
detine controlul; compasiune;
- toate tranzactiile sunt concepute ca posesiuni; - satisfactia provine din sentimentul de a fi placut si
- insatisfactiile provin din sentimente de neputinta; apreciat de ceilalti;
- o infractiune este comisa pentru ca individul sa se simta - o infractiune va fi comisa ca o forma de grija.
puternic
Ex.: Eutanasierea, crima pasionala, reactia la lipsa de
Ex.: Talharie, furt prin efractie, santajist. preocupare a celorlalti

III.

A) Starea conformista. Carateristici : B) Starea negativista. Cracteristici :


- individul simte nevoia unor presiuni; - individul simte nevoia sa nu se supuna oricarei presiuni
- placerea deriva din supunere; din afara;
- o infractiune va fi comisa conform presiunii percepute - placerea consta in a incalca reguluile, de a fi rebel,
din exterior. necooperant;
- o infractiune va fi facuta din placerea de a incalca legea
Ex.: Membrii mafiei, teroristi, viol in grup.
Ex.:Vandalism, depasirea vitezei legale
.

Caracterizarea psihopatului prin intermediul teoriei contrariilor. Carcteristicile personalitatii psihopate.


● Tendinta paratelica extrema: - considera viata ca pe un joc in totalitatea situartiilor;
- urmareste un niveluri anormal de ridicate ale senzatiilor;
- nu nu resimte anxietatea pentru ca nu urmareste scopuri.

● Tendinta de dominare extrema: - trateaza omenii ca pe obiecte ce pot fi manipulate in avantajul sau;
- trebuie sa se simta puternic in relatiile inter-umane (chiar daca pare intelegator si fermecator,
acestea fiind strategii de manipulare);
- incapabil de compasiune, rusine, vinovatie, nonempatic, detasat, calculat.

● Tendinta negativista extrema: - sfideaza conventiile, nesocoteste tabuurile si legile, refuza sa se supuna oricaror presiuni din
exterior;
- actele agresive il excita oferindu-i satisfactie;
- se plictiseste repede de ce nu e excitant sau riscant;
- uraste monotonia;
- nu are scopuri pe termen lung;
- nu iubeste;
- loveste doar pentru a face ceva interzis.

3
JUDICIARA 22.10.2003
curs 3

MOTIVATIA INFRACTIONALA

Se considera ca pentru a intelege mai bine motivatia infractionala trebuie avute in vedere urmatoarele:
- constructia fizica
- temperamentul
- inteligenta
- caracterul
- experienta de viata
- umorul
- situatia exterioara (stimul; context situational)
- tipul mediu de reactie colectiva aplicata situatiei
- modul de percepere a situatiei de catre infractor

Toate acestea fac parte din complexul determinant al actiunii infractionale.

Fazele infractiunii

1. Ideologia delictogena apare vaga/difuza, individul o intelege ca pe o simpla perioada conditionala.


- cum ar fi sa…? // Voi fi capabil sa …?
- Si daca as face-o ?

2. Tentatia creste si se transforma in devianta, ideologia incepe sa l seduca pe individ si incepe sa proiecteze fel de fel de
scenarii.

3. Individul oscileaza intre dorinta si teama, doarme prost, isi pierde apetitul, este distrat si absent. In sufletul individului se da
o lupta (isi da seama ca urmeaza sa devina un infractor). Dar o exagerare subita a fricii, un ajutor exterior, o sublimare a
tendintei sale, o reactivare a constiintei sale morale il pot face sa abandoneze proiectul.

4. Subiectul devine un delicvent potential, adopta intentia “o voi face” , isi imagineaza cand, unde si cum o sa realizeze
infractiunea. Subiectul resimte o destindere, depaseste faza de ezitare si nu mai lipseste decat decizia.

5. Decizia, reusita sau esecul depind de planul pe care l-a facut.

Conform legii secventei temporale a lui Mowr – in momentul “t” individul da o lovitura, iar important este ce urmeaza dupa
infractiune.
Daca in momentul “t1” urmeaza un moment de satisfactie si in “t2” o insatisfactie (pedeapsa sau este prins), oricat de mare ar fi
pedeapsa, daca el considera ca a fost satisfacut – va comite infractiunea.

Daca individul se gandeste ca in “t” da lovitura dar in “t 1” urmeaza insatisfactia iar in “t2” o satisfactie foarte mare atunci de
cate ori in mintea individului va fi o insatisfactie, oricat de mare ar fi “t2” – infractiunea nu se va mai repeta.
Este o greseala sa se absolutizeze acestea pentru orice varsta – merge doar daca este aplicata in adolescenta.

Secventa inteligenta – sentiment – actiune


Secventa sentiment – inteligenta – actiune

Furtul – la un individ inteligent poate lua forma excrocheriei, plagiatului, folosirea inadecvata a bunurilor.
Crima – poate sa ia forma insultei, calomniei, criticii.
Violul – poate lua forma seductiei, atentat la pudoare, flirt.
Tendinta agresiva – a persoanei cu inteligenta superioara se poate transforma in ironie, activitate normativa de viata publica,
sociala, individul poate deveni politist, chirurg, macelar.
Tendinta catre furt – s-ar putea sublima – idividul devenind agent fiscal, angajat al unei agentii executive.
Infractiunea prin sugestie – este sublimata capacitatea critica a persoanei si este direct proportionala cu afectivitatea
individului. Frica, furia si dragostea inhiba de obicei capacitatea critica a individului.
Tipuri infractionale putin cunoscute de motivatia infractionala
A. Infractiunea profilactica – autorul stie ca prin comiterea infractiunii incalca legea, dar este convins ca numai astfel poate
evita un rau si mai mare. Nu are regrete, accepta responsabilitatea, de obicei sunt indivizi inteligenti si cu un nivel cultural
ridicat.
ex:
1. infractiunea prin eutanasiere
2. denuntul fals – acuzarea cuiva de comiterea unei infractiuni pe care nu a realizat-o cu scopul de a-l impiedica
sa comita intr-un viitor apropiat adevarata infractiune. De obicei persoana care denunta si-a pregatit un alibi
capabil sa anuleze denuntul.
3. Santajul inversat – un individ – victima unui santaj – santazeaza la randul sau pentru a pune capat unei situatii
neplacute.
4. Agresiunea preventiva – pentru a nu-l omori individul il ameninta, ii lezeaza interesele sau bunurile de care
persoana respectiva este atasata.

B. Infractiunea simbolica – cel care sufera consecintele nu este legat in mod direct de infractor.