Sunteți pe pagina 1din 21

Drept_1_PJ_1

DREPT Psihologie juridica 1

ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) Care sunt consecinţele nerespectării exigenţelor psihologice pe terenul dreptului?

1 rezultă un act de justiţie care nu respectă personalitatea umană


2 rezultă un proces judiciar fără respectarea dreptului la apărare
3 rezultă un exerciţiu steril, tehnicist, lipsit de credibilitate, erodat de ineficienţă şi căzut în
desuetitudine

2) Completaţi enunţul definiţiei psihologiei judiciare din textul lacunar pe care vi-l supunem
analizei: “Psihologia judiciară se defineşte ca fiind disciplină distinctă cu un pronunţat caracter
…… (1) şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept, având drept obiect …… (2),
în scopul obţinerii …… (3), apte să fundamenteze …… (4)”.
A – pragmatic, informativ-formativă
B – studierea fiinţei umane, persoana implicată în drama judiciară
C – cunoştinţelor şi evidenţierii legităţilor psihologice
D – interpretarea corectă a conduitelor umane cu finalitate judiciară sau
criminogenă

1 1-A, 2-C, 3-D, 4-C


2 1-A, 2-B, 3-C, 4-D
3 1-A, 2-D, 3-B, 4-C
4 1-D, 2-A, 3-B, 4-C

3) Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită cu
intenţie directă?

1 autorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte
2 autorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii
lui

4) Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită din
culpă cu neglijenţă?

1 autorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă socotind fără temei că el nu se va
produce
2 autorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

5) Completaţi enuţul lacunar pe care vi-l supunem analizei: “Agentul juridic, pentru a-şi exprima
libertatea contractuală, are garantată exprimarea …… (1) manifestată prin producerea de ……
(2) care se bazează pe …… (3), în toată amplitudinea sa psihologică”, selecţionând termenii puşi
la dispoziţie:
A – raţiunii independente
B – voinţei libere
C – tulburării afective
D – garanţii materiale
E – efecte juridice
F – conceptul psihologic de voinţă
G – duelului judiciar

1 1-B, 2-E, 3-F


2 1-A, 2-E, 3-F
3 1-B, 2-D, 3-G
4 1-D, 2-E, 3-F

6) Selecţionaţi dintre competenţele supuse analizei actului infracţional (ca perspectivă


exploratorie), pe cele specifice psihologului criminalist:
A – să ridice urmele existente la faţa locului şi să le interpreteze
B – să reproducă prin propria-i imaginaţie împrejurările şi acţiunile derulate de
făptuitor, oferind organelor de urmărire penală “FILMUL CRIMEI ÎN
DINAMICA SA”
C – să interogheze persoanele cuprinse în cercurile de bănuiţi identificaţi la faţa
locului
D – să-şi imagineze profilul personalităţii făptuitorului, oferind organelor de
urmărire penală “AMPRENTA SA PSIHO-COMPORTAMENTALĂ”
E – să anticipeze “COMPORATMENTUL URMĂTOR PRETABIL”, contracarând
pentru viitor “MIŞCĂRILE” autorului, prin intuirea versiunilor optime cu grad
ridicat de credibilitate, în identificarea acestuia

1 B+D+E
2 A+B+D
3 A+D+E

7) Dintre caracteristicile modului de operare enumerate, selecţionaţi-le pe cele specifice


criminalului de tip dezorganizat:
A – plănuieşte atacul
B – controlează conversaţia
C – viol agresiv înainte de omorârea victimei
D – atac spontan
E – act sexual după omorârea victimei
F – conversţie minimă
G – victima este aleasă brusc, cu violenţă
H – cadavrul este ascuns
I – arma crimei şi urmele sunt prezente
J – cadavrul este lăsat la locul crimei

1 A+B+C+G
2 D+E+F+G+I+J
3 A+B+E+F+G+I

8) Selectaţi particularităţile psihologice ale majorităţii marilor delincvenţi (după Jean Pinatel) –
“NUCLEUL PERSONALITĂŢII CRIMINALE”:
A – egocentrismul
B – labilitatea
C – agresivitatea
D – indiferenţa afectivă
E – inadaptarea socială
F – frustrarea

1 B+C+E+F
2 A+B+E+F
3 A+B+C+D

9) Ce înţelege Jean Pinatel prin “PRAG DELINCVENŢIAL” ca “ECUAŢIE PERSONALĂ ÎN


TRECEREA LA ACTUL INFRACŢIONAL”?
A – structura dinamică a nucleului personalităţii criminale
B – mediul criminogen facilitează structura personalităţii în trecerea la act
C – unii nedelincvenţi au nevoie de evenimente, de presiuni grave, pentru a le
provoca o reacţie delincvenţială, alţii trec la fapt dintr-o incitaţie exterioară
foarte uşoară
D – delincventul format, în opoziţie cu nedelincventul, nu aşteaptă ivirea unei
ocazii propice, unei incitaţii exterioare, ci provoacă el însuşi ocaziile în care
apoi operează

1 A+B+C
2 C+D
3 B+C

10) Completaţi definiţia dată de O.H. MAWRER, referindu-se la “LEGEA SECVENŢEI


TEMPORALE”, pentru a explica “PARADOXUL CRIMINAL”, identificat în materia
comportamentului recidivist de către H.J. EYSENCK: “Un anumit act infracţional (uman), este
determinat nu numai de …… (1), cât şi de …… (2) a respectivelor consecinţe. Când o acţiune
are două consecinţe, una premială (pozitivă) şi alta de sancţiune (negativă), ambele consecinţe
fiind (teoretic) …… (3) (echitabile), atunci situaţia (conflictuală) se rezolvă în funcţie de
consecinţa probabilă …… (4) în cazul unui act infracţional, consecinţa imediată este premial
pozitivă în sensul că …… (5) morală sau materială, câtă vreme sancţiunea legală, deşi
provocatoare de suferinţe, este …… (6) şi comportă un grad de incertitudine”.
A – egale ca pondere
B –îndepăratată în timp
C – apariţia în timp
D – forţa fizică a infractorului
E – consecinţele lui
F – agresivitatea actului criminal
G – cea mai apropiată (ca apariţie în timp)
H – premial pozitivă
I – echitatea raportului juridic
J – dă o satisfacţie imediată

1 1-J, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B


2 1-D, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B
3 1-E, 2-C, 3-A, 4-G, 5-J, 6-B

11) Ordonaţi în variantă corectă reprezentările algoritmului formării mărturiei (schiţa formării
mărturiei – etapele):
A – decodare
B – eveniment judiciar
C – recepţie
D – element testimonial
E – memorare
F – redare
G – uitare
H – imaginaţie
I – raţionament
J - completare
1 A, B, C, F, G, H, J
2 B, C, A, E, F, D
3 A, B, E, D, C, J

12) Alegeţi tipologia specifică descrierii următoarei categorii de martori: „Se caracterizează prin
precizie, bun observator, descrie lucrurile după însuşirile lor exterioare, nu este preocupat de
semnificaţia scenei la care a participat, percepţia se desfăşoară în absenţa participării afectiv-
emoţionale”:

1 martorul senzitiv şi apatic


2 martot subiectiv
3 martor obiectiv
4 martor interpretativ
5 martor inventiv

13) Cărui tip de mărturii aparţin: „mărturiile persoanelor care au perceput în mod nemijlocit, în
condiţii similare de loc şi timp aceleaşi fapte şi împrejurări de fapt”:

1 mărturii succesive
2 mărturii repetate
3 mărturii similare

14) Alegeţi cele două cerinţe pe care se fundamentează convingerea intimă a judecătorului vis-á-vis
de mărturie:
A – integralitatea
B – sinceritatea
C – onestitatea
D - fidelitatea
1 A+B
2 A+C
3 B+D

15) Selecţionaţi variantele care exprimă „SITUAŢIA DE INCERTITUDINE A MARTORULUI”,


conform „GRADULUI DE CREDIBILITATE SUBIECTIVĂ”:
A – atunci când martorul se contrazice în afirmaţii
B – atunci când martorul este de vădită rea-credinţă
C – atunci când este confruntat cu alternative dintre care nici una nu este
dominantă
D – atunci când repetă afirmaţiile făcute anterior
E – atunci când gradul de incertitudine se află în raport atât cu numărul de soluţii,
cât şi cu forţa relativă a reacţiilor faţă de alternative

1 A+B
2 B+D
3 B+C
4 C+E

16) Completaţi textul lacunar care defineşte: „convingerea intimă ca realitate psihologică”, după
cum urmează: „Intima convingere este starea psihologică a persoanelor răspunzătoare cu
aplicarea legilor, bazată pe ...... (1) care sunt împăcate cu propria lor ...... (2), care le-a călăuzit în
...... (3) prin utilizarea ...... (4) şi în stabilirea ...... (5)”.
A – mijloacele legale
B – duelul judiciar
C – stare sufletească
D – bună-credinţă
E – gândire
F – conştiinţă morală
G – aflarea adevărului
H – probelor administrate
I – măsurilor legale, consecutive stărilor de fapt stabilite

1 1-C, 2-B, 3-G, 4-A, 5-I


2 1-D, 2-B, 3-G, 4-A, 5-C
3 1-D, 2-F, 3-G, 4-A, 5-I

17) Selecţionaţi trăsăturile caracteristice comportamentului expresiv al martorilor de rea-credinţă


(nesinceri):
A – atitudinea francă, deschisă
B – fluenţa relatărilor
C – evitarea privirii
D – sudoraţie
E – expunere riguroasă
F – disconfort psihic
G – spasm glotic
H – perioade de latenţă în răspunsuri
I – modificări de paloare
J – gesturi parazitare
K – privirea directă, neezitantă
L – lividităţi de paloare
M – siguranţa şi precizia expunerii
N – iniţiativa argumentărilor
O – cerinţe reflexe

1 C+D+E+F+G+H+I+J+L+O
2 A+B+C+D+E+F+G+H
3 A+B+E+F+G+H+I+J+L+O

18) Cărei tipologii de martori i se adresează următoarea descriere: „forţă creatoare încorporată în
limbajul încărcat cu metafore şi simboluri, imaginaţie, fantezie, asociaţii imprevizibile,
incapacitatea deosebirii realului de posibil, experienţă redusă, incapacitatea de a înţelege
anumite fapte, împrejurări sau de a deduce raporturile dintre ele”:

1 martorul aflat în eroare


2 martorul de rea-credinţă
3 martorul minor
4 martorul bolnav psihic

19) Completaţi textul lacunar din definiţia interogatoriului cu termenii care vi se oferă, după cum
urmează: „Interogatoriul este contactul interpersonal verbal, relativ ...... (1) desfăşurat ......
(2) pe care îl poartă ...... (3) cu ...... (4) în scopul ...... (5) despre ...... (6) în vederea
prelucrării şi lămuririi împrejurărilor în care s-a comis fapte, a identifica făptuitorii şi în
funcţie de adevăr ...... (7)”:
A – strângerea probelor
B – tensionat emoţional
C – pentru stabilirea vinovăţiei
D – sistematic şi organizat ştiinţific
E – reprezentantul organului de stat
F – persoana bănuită
G – descoperirii adevărului
H – culegerii de date şi informaţii
I – a stabili apărările
J – a stabili răspunsurile
K – faptă infracţională

1 1-A, 2-D, 3-B, 4-C, 5-H, 6-K, 7-J


2 1-B, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-J
3 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-I

20) Care dintre caracteristicile interogatoriului este definită prin aceea că: „Anchetatorul este
motivat de standardele sale profesionale, aflarea adevărului cu privire la făptuitor şi faptă, pe
când infractorul este motivat de diminuarea responsabilităţii sale în cauză”:

1 tensiunea comportamentului expresiv


2 demersul contradictoriu
3 intimitatea, stresul şi riscul
4 opozabilitatea intereselor
5 opozabilitatea intereselor

21) Care dintre planurile situaţionale este caracterizat de faptul că „datele despre comiterea
infracţiunii, probelor materiale şi informaţionale sunt cunoscute numai de anchetator”:

1 planul situaţional ascuns


2 planul situaţional necunoscut
3 planul situaţional orb
4 planul situaţional deschis.

22) În care dintre strategiile de interogare se identifică mai întâi „veriga slabă”?

1 interogatoriul pentru verificarea alibiului


2 interogatoriul prin tactica complexului de vinovăţie
3 interogarea unui participant despre activitatea celorlalţi

23) Cărei categorii de infractori se recomandă a li se administra probele în mod gradual, ca strategie
de interogare?

1 infractori recidivişti
2 infractori ocazionali
3 infractori primari

24) Cum se numeşte strategia de interogare în care “procedeul este ofensiv şi constă în ascultarea
aceluiaşi învinuit de către doi sau mai mulţi anchetatori care s-au pregătit special pentru
aceasta”:

1 interogatoriul detaliat
2 interogatoriul încrucişat
3 intereogatoriul sistematic
25) În ce situaţie infractorul realizează “un construct mintal cognitiv-demonstrativ parţial acoperit
faptic prin care caută: în timp - să rămână cât mai aproape de timpul comiterii; în spaţiu - cât
mai departe de locul comiterii, unde îşi face simţită prezenţa”:

1 în situaţia când este dat în urmărire generală


2 în situaţia când i s-a impus interdicţia de a părăsi o localitate
3 în situaţia când îşi fabrică un alibi

26) Cărei strategii de interogare îi sunt caracteristice:


• asociaţiile de idei
• lapsusurile
• actele simptomatice
• uitarea de cuvinte şi nume proprii

1 interogatoriul detaliat
2 interogatoriul prin tehnica complexului de vinovăţie
3 interogatoriul încrucişat
4 interogatoriul psihanalitic
5 interogatoriul repetat

27) Care sunt condiţiile de respectat în cazul recunoaşterilor de persoane din grup (de către martor)?
A – grupul să fie format din bărbaţi şi femei
B – grupul să nu fie mai mare de şapte persoane
C – persoanele din grup să reprezinte semnalmente şi vestimentaţie asemănătoare
şi vârste apropiate
D – persoanele din grup să participe voluntar la formarea grupului
E – persoana de recunoscut să îşi aleagă singură locul în cadrul grupului
F – persoana care face recunoaşterea, să fie de acelaşi sex cu persoana care trebuie
recunoscută
G – persoana care face recunoaşterea, să îl identifice pe cel recunoscut prin
“punerea mâinii pe acesta”
H – activităţile procedurale de recunoaştere (respectiv procesul-verbal), să fie
semnat de martorii asistenţi

1 A+B+C+D
2 C+E+G+H
3 A+B+G+H

28) Care dintre tipurile de anchetatori se caracterizează prin: “atitudine rigidă, gravă, cu accent de
solemnitate, impunându-şi la modul imperativ voinţa de interlocutor”:

1 anchetatorul cabotin
2 anchetatorul amabil
3 anchetatorul terţiar
4 anchetatorul autoritar
5 anchetatorul temperat

29) Care este denumirea realităţii psihologice pe identificarea căreia se bazează detecţia
comportamentului simulat, şi definită ca fiind: “realitate a conştiinţei infractorului, filmul
netrucat şi netrucabil al derulării infracţiunii, autoimplementat secvenţă cu secvenţă, în memoria
infractorului”:
1 temperament
2 memorie latentă
3 matrice infracţională
4 matrice morală
5 matrice psihanalitică

30) Fundamentarea ştiinţifică a utilizării tehnicii polygraph (detectorul de minciuni) se bazează pe


două principale realităţi. Selecţionaţi-le din variantele oferite:
A – raţionarea excesivă şi interorizarea stării de nevinovăţie (ca sentiment)
B – o minciună spusă conştient, pe lângă efortul mintal pe care-l necesită, produce
şi o anumită stare de tensiune emoţională (teama de a fi descoperit)
C – activitatea psihică este comutată asupra conştientizării pericolului
D – producerea tensiunii emoţionale îşi are originea în declanşările involuntare ale
sistemului neurovegetativ (care nu pot fi supuse autocontrolului), concomitent
conştientizării pericolului şi trezirea prin aceasta a instinctului de
autoconservare

1 A+B+C
2 B+D
3 A+D

31) Indicaţi parametrii psiho-fiziologici monitorizaţi în diagramele polygraph:


A – mişcările musculare
B – secreţia de salivă
C – secreţia sudoripară
D – temperatura pielii
E – modificări puls – T.A.
F – reacţia electrodermică
G – modificările lumenului pupilar
H – reacţia respiratorie

1 A+E+F+H
2 A+B+E+H
3 B+E+G+H
4 B+E+F+H

32) Menţionaţi care este condiţia obligatorie (sub amendamentul invalidării juridice), în efectuarea
examinărilor polygraph:

1 subiectul să fi împlinit vârsta de 16 ani


2 subiectul să fi comis infracţiuni cu violenţă
3 subiectul să-şi fi declarat consimţământul scris la examinare.

33) Care sunt categoriile de persoane exceptate de la testările polygraph:

A – femeile gravide
B – bolnavii psihic
C – suferinzii cardiaci
D – suferinzii pulmonari
E – persoanele anchetate excesiv
F – minorii
G – alcoolicii cronici
H – persoanele care nu-şi exprimă acordul (consimţământul scris)
I – persoanele de vârstă înaintată
J – orice alte persoane care din varii motive (rămâne la aprecierea expertului
psiholog), pot îngreuna acurateţea concluziilor

1 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J
2 B+C+D+E+H+I+J
3 A+B+C+G+H+I+J

34) Alegeţi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul
legal şi forţa probantă a concluziilor expertizelor polygraph:
A – are forţă probantă fiind prevăzută de lege
B – nu este interzisă expres de lege
C – are valoarea unor indicii orientativi, utilizaţi în cadrul urmăririi penale şi a
primelor cercetări
D – are forţă probantă în contextul coroborării cu alte probe
E – este interzisă de lege

1 B+C
2 A+E
3 C+D

35) Selecţionaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească întrebările puse inculpatului în cadrul
interogatoriului (anchetei), specific cercetării judecătoreşti:
A – să nu fie obositoare şi lungi
B – să nu fie adresate repede
C – să fie clare şi precise
D – să fie formulate la nivelul de înţelegere a celui interogat
E – să fie adresate în limbajul juridic
F – să nu sugereze răspunsul
G – să nu-l pună în încurcătură pe învinuit
H – să-l oblige pe învinuit să relateze şi să nu determine răspunsuri doar de “DA”
şi “NU”

1 C+D+F+G+H
2 A+B+C+G+H
3 A+C+D+F

36) Selecţionaţi componentele emotiv-afective ale personalităţii judecătorului, apte să provoace


disfuncţii de evaluare în cauză:
A – gândirea analitică
B – memoria latentă
C – simpatia faţă de învinuit
D – intuiţia
E – prejudecăţile
F – antipatia faţă de învinuit

1 A+C
2 A+D
3 C+F

37) Selecţionaţi principalele caracteristici ale memoriei judecătorului:


A – memoria cifrelor
B – memoria latentă
C – memoria de lungă durată
D – memoria vizuală
E – memoria de scurtă durată

1 A+B
2 C+E
3 C+D+E

38) Selecţionaţi principalele caracteristici ale gândirii judecătorului:


A – intindere
B – rapiditate
C – claritate
D – profunzime
E – creativitate
F – rigoare
G – reflexie critică

1 C+D+F+G
2 A+B+C+D
3 A+B+F+G

39) Cum se numeşte “capacitatea judecătorului de a intui şi înţelege motivele, stările afective, rolul
real sau fictiv, reacţiile şi atitudinile justiţiarilor”:

1 capacitate senzorio-perceptivă
2 integritate cognitivă
3 empatie

40) Care instituţie de drept întâlnită pe terenul judecăţii se fundamentează pe “forţa convingerii
intime, existenţa unei coloane vertebrale profesionale şi de conştiinţă, simţul etic şi juridic al
judecătorului”?

1 rechizitoriul
2 sentinţa
3 opinia separată
4 referatul de terminare a urmăririi penale

41) Care sunt componentele algoritmului formării convingerii intime a judecătorului?


A – trăirea psihică de nezdruncinat (părerea fermă)
B – echivalenţa stării de fapt cu cea de drept
C – echilibrul mental afectiv sufletesc al judecătorului
D – gândirea reflexivă
E – logica simbolică
F – sentimentul că nu a greşit

1 A+B+C+F
2 A+B+D+E+F
3 B+C+D+E+F

42) Selecţionaţi principalele calităţi cerute în profesia de avocat:


A – facultatea de a argumenta şi construi
B – capacitatea de memorare
C – imaginaţia creatoare
D – gândirea reflexivă
E – spirit de sinteză
F – spirit critic
G - adaptabilitate

1 A+C+E+F+G
2 A+C+D+E
3 B+C+E+F+G

43) Completaţi definiţia argumentării, selecţionând termenii adecvaţi: “Argumentaţia este o acţiune
intelectuală …… (1), prin care avocatul prezintă probe şi dovezi legate prin …… (2), în scopul
de a …… (3) şi a …… (4) atât juriul, cât şi auditoriul de …… (5) punctelor sale de vedere, a
tezelor şi ideilor susţinute în fapt şi drept”:
A – probitatea
B – autenticitatea
C – raţională
D – demonstra
E – raţionamente
F – convingere
G - selectivitatea

1 1-C, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A


2 1-B, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A
3 1-C, 2-G, 3-D, 4-F, 5-A

44) Ce se înţelege prin “capacitatea de influenţare, de a convinge pe cineva să facă un lucru, să


adopte o anumită conduită folosind argumente logice şi afective”?

1 atitudine
2 temperament
3 persuasiune
4 argumentare
5 empatie

45) Enumeraţi procedeele psihologice pe care se bazează pledoaria avocatului apărării:


A – explicaţia
B – naraţiunea
C – organizarea topică
D – clarificarea
E – comparaţia
F – analogia
G – demonstraţia
H - alternativa

1 A+B+C+D+E+F+G+H
2 A+C+D+E+F+G+H
3 A+B+D+E+F+G+H

46) Definiţi eroarea juridică, completând următorul text lacunar cu variante de termeni puşi la
dispoziţie: “Prin eroare judiciară înţelegem perceperea, interpretarea, sancţionarea …… (1) cu
…… (2) sau …… (3), a datelor …… (4) şi …… (5) ridicate în cadrul procesului de …… (6)”:
A – corectă
B – clară
C – greşită
D – bună-credinţă
E – rea-credinţă
F – faptice
G – juridice
H – intenţionate
I – culpabile
J – înfăptuire a justiţiei

1 1-A, 2-D, 3-E, 4-F, 5-B, 6-J


2 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J
3 1-B, 2-C, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J

47) Selecţionaţi afirmaţiile care explică “PARADOXUL PENITENCIAR”:


A – în detenţie pot să apară efecte de corupţie reciprocă a deţinuţilor, având loc un
proces de socializare inversă
B – inexistenţa spaţiului personal şi absenţa unui refugiu
C – condamnatul se simte eliminat de societate, astfel încât îşi dezvoltă o tehnică
de reacţie faţă de controlul formal
D – tratamentul diferenţiat în mediul privativ, nu este o discriminare

1 A+C
2 A+B
3 B+C
4 C+D

48) Cărui tip de infractor (deţinut) îi corespunde următoarea descriere: “Acesta are un comportament
repetitiv obişnuit, care face să apese o ameninţare gravă asupra securităţii semenilor săi prin
agresivitate persistentă şi indiferenţă absolută în privinţa consecinţelor”?

1 infractor dificil
2 infractor primejdios
3 infractor inveterat

49) Selecţionaţi tulburările implicate în “IMATURIZAREA CARACTERIALĂ”, specifică


deţinuţilor recidivişti:
A – debilitate mintală
B – instabilitate afectivă
C – abandonul şcolar
D – autocontrol ineficient
E – impulsivitate, agresivitate
F – conformism
G – subestimarea greşelilor
H – respingerea normelor

1 B+D+E+G+H
2 A+B+D+E+G
3 B+C+E+G+H

50) Selecţionaţi caracteristicile psihologice ale infractorului recidivist:


A – tendinţa de a acţiona în bandă
B – comunicarea în jargon
C – inadaptarea socială
D – labilitatea emoţională
E – vanitos şi egocentric
F – ostil dezvoltării (reactiv)
G – stimulat de aprobare

1 A+C+E+F+G
2 A+B+E+F+G
3 B+C+E+F+G

51) Care dintre fenomenele psiho-sociologice menţionate mai jos corespund următoarei descrieri:
“Acest lucru determină o gamă complexă de frământări psihice şi psiho-sociale, începând cu
criza de detenţie manifestată de la închiderea în carapacea tăcerii, până la comportamente
agresive şi autoagresive”?

1 agresivitatea şi violenţa
2 panica
3 şocul depunerii (încarcerării)
4 stresul
5 suicidul

52) Cărei forme de comporatment penitenciar i se poate atribui următoarea caracterizare:


“Interiorizarea, izolarea deţinutului primar de comunitatea celorlalţi deţinuţi şi de viaţa din
penitenciar, construindu-şi o lume imaginară, unde încearcă să se refugieze”?

1 comportament agresiv
2 comportament defensiv
3 comportament de consimţire
4 comportament de integrare

53) Identificaţi efectele sentimentului de simpatie (compasiune) resimţite de martori:


A – estompează împrejurările acuzatoare
B – deformează momentul recepţiei
C – contribuie la fenomenul iluziei
D – evidenţiază circumstanţele atenuante

1 A+D
2 B+C
3 B+D

54) Care sunt efectele faptului că martorul ar putea fi implicat (amestecat) în vreun fel în fapta
penală?
A – martorul păstrează tăcerea
B – martorul apelează la relaţiile sale
C – martorul prezintă fals realitatea
D – martorul îndreaptă bănuielile spre persoane nevinovate

1 A+C+D
2 B+D
3 A+B+C

55) Ce este mitomania vis-á-vis de minciună?


1 obiceiul de a se justifica în situaţii de inculpare
2 tendinţa de a raţionaliza datele faptelor
3 tendinţa patologică de a denatura lucrurile

56) Identificaţi trăsăturile dominante ale minorului recidivist:


A – autoculpabilizarea
B – spiritul practic
C – conştiinţa juridică
D – precocitate
E – perfidie (viclenie)
F – duplicitate (simulare)

1 B+D+E+F
2 A+B+C
3 A+D+F

57) Ce face anchetatorul când are îndoieli asupra stării psihice a minorului?

1 solicită internarea urgentă a acestuia


2 studiază fişa medicală a acestuia
3 ordonă o expertiză medicală

58) În situaţia când minorul nu spune adevărul organul de urmărire penală poate recurge la persoana
care îl asistă şi care îi poate da sfaturile necesare pentru a fi sincer?

1 da
2 nu

59) Pentru ce este utilizată tactica „ascultării repetate” a martorilor?


A – pentru ca martorii să reţină mai bine datele
B – pentru ca martorii să se familiarizeze cu audierile
C – pentru completarea şi precizarea depoziţiilor iniţiale
D – înlăturarea unor contradicţii

1 C+D
2 A+B
3 A+C+D

60) Ce presupune „persistenţa în eroare”?

1 martorul deformează voit realitatea


2 martorul optează pentru una din alternativele posibile
3 martorul este supus fenomenului de iluzie

61) Ce fel de întrebări se pun martorului de rea-credinţă pentru a-i demonstra falsitatea relatărilor
sale?

1 întrebări referitoare la raporturile sale cu pricina şi părţile


2 întrebări referitoare la antecedentele sale
3 întrebări imprevizibile cu privire la împrejurări de detaliu
62) Apreciaţi sub aspectul corectitudinii următorul enunţ privind revenirea martorului asupra primei
sale depoziţii „retractarea se poate produce spontan sub influenţa unor forţe lăuntrice, afective
sau forţe străine (externe), dar întotdeauna este rezultatul unor temeiuri serioase”:

1 total corect
2 parţial corect
3 incorect

63) De ce se recomandă ca în cabinetul de interogare să nu intre şi alte persoane în afară de


anchetator?

1 pentru ca în caz de atac, anchetatorul să se apere mai bine


2 pentru ca anchetatorul să nu fie sustras de la tema anchetei
3 pentru ca învinuitul să-şi învingă teama şi ruşinea într-o relaţie interpersonală de încredere

64) Atitudinea caracterizată prin „umeri căzuţi, trunchiul înlcinat în faţă, capul plecat, mâinile
întinse de-a lungul corpului” denotă:
A – stare de agitaţie
B – stare de atac
C – stare de oboseală
D – stare depresivă
E – stare optimistă
F – atitudine defensivă

1 C+D+F
2 A+B+C
3 B+C+F

65) Care categorie de gesturi permit a se interpreta „dinamica personalităţii”?

1 gesturile retorice
2 gesturile reactive
3 gesturile instrumentale

66) Ce componentă somato-morfo-expresivă „reprezintă ansamblul modificărilor expresive la care


participă părţile mobile ale feţei: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii”?

1 gesturile
2 mersul
3 atitudinea
4 mimica

67) Ce metodă specifică investigaţiei personalităţii se defineşte prin „concentrarea tuturor


mecanismelor senzoriale prin care omul ia act de structura unui obiect sau de particularităţile
desfăşurării unui fenomen”?

1 metoda testelor proiective


2 metoda statistică
3 metoda observaţiei

68) Ce semnifică faptul că în interogatoriu direcţia privirii – celui anchetat -este în jos, în lateral sau
este oscilantă?
A – respect
B – sfidare
C – umilinţă (ruşine)
D – vinovăţie
E - agresivitate

1 C+D
2 A+B+E
3 D+E

69) Ce trăsătură comportamentală se defineşte prin „caracterul brusc al răspunsurilor şi descărcările


sacadate ale reacţiilor”?

1 egoismul
2 insensibilitate afectivă
3 impulsivitatea

70) Identificaţi cele patru tipuri temperamentale:


A – blasfemicul
B – colericul
C – androginul
D – sanguinicul
E – metastaticul
F – flegmaticul
G - melancolicul

1 B+D+F+G
2 A+B+C
3 D+E+F+G

71) Care tip de temperament este caracterizat astfel: „liniştit, calm, imperturbabil, lent în mişcări, nu
are reacţii emoţionale vii şi rapide, deseori indiferent şi greu impresionabil”:

1 sanguin
2 flegmatic
3 melancolic
4 coleric

72) Cărui comporatment specific investigaţiilor judiciare îi este caracteristic următorul tablou
simptomatic: „negări stereotipe, evitarea privirii, latenţe în răspunsuri, spasm glotic, sudoraţie,
tremorul vocii şi tremurul mâinilor”:
A – comportamentul anchetatorului patern
B – comportamentul persoanei sincere
C – comportamentul autorului faptei (făptuitorului)
D – comportamentul martorului mincinos
E – comportamentul victimei mincinoase
F – comportamentul martorului sincer

1 C+D+E
2 A+B+F
3 C+D
73) Apreciaţi din punct de vedere al corectitudinii următorul enunţ: „Labilul emoţional (chiar fără a
fi vinovat) va reacţiona şi-şi va argumenta spusele împovărat de disconfortul inhibant al temerii
naturale, pe care o resimte faţă de implicaţiile conjuncturale referitoare la învinuire”:

1 corect
2 parţial corect
3 incorect

74) Identificaţi numele cercetătorilor români care efectuează experimente în materia psihologiei
mărturiei şi martorului:
A – prof. Nicolae Minovici – exp. vizând sinuciderea martorilor
B – prof. Tiberiu Bogdan – exp. din Halele Obor
C – prof. Nicolae Mitrofan – exp. martorilor de rea-credinţă
D – prof. Alexandru Roşca – exp. fidelităţii martorilor - Cluj

1 B+D
2 A+C
3 A+D

75) Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „decalajul persistent între procesele
cognitive şi afective în favoarea acestora din urmă”:

1 frustrarea
2 imaturitatea intelectuală
3 imaturitatea afectivă
4 hipersensibilitatea

76) Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „stare emoţională resimţită în plan afectiv-
cognitiv ca o stare dezorganizatoare de criză faţă de o complexitate de privaţiuni, obstacole”:

1 complexul de inferioritate
2 imaturitatea afectivă
3 frustrarea
4 angoasa

77) Care este tendinţa omuciderilor criminalilor în serie în raport cu factorul timp:

1 se diminuează
2 rămâne constantă
3 tendinţă crescătoare

78) Ce trăsături de personalitate determină la criminalul în serie „atât calmul cât şi sângele rece” cu
care sunt comise actele violente:
A – hiperexcitabilitatea
B – impulsivitatea
C – indiferenţa afectivă
D - egocentrismul

1 C+D
2 A+B
3 B+D
79) Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos şi urmăreşte producerea acestuia prin utilizarea resurselor sale fizice şi psihice”:

1 culpă din neglijenţă


2 intenţie indirectă
3 praeterintenţie
4 intenţie directă

80) Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii acestuia”:

1 intenţie indirect
2 culpă cu superficialitate
3 praeterintenţie
4 intenţie directă

81) Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos, dar crede fără just temei că acesta nu se va produce”:

1 praeterintenţie
2 culpă din neglijenţă
3 culpă cu superficialitate
4 intenţie directă

82) Cum se numeşte forma de vinovăţie a făptuitorului dacă acesta „nu prevede rezultatul
socialmente periculos, deşi putea şi trebuia să-l prevadă”:

1 intenţie directă
2 praeterintenţie
3 culpă din neglijenţă
4 culpă cu superficialitate

83) Vinovăţia din punct de vedere psihologic este rezultatul interacţiunii:

1 afectivităţii şi instinctelor
2 conştiinţei cu voinţa
3 voinţa şi agresivitatea

84) Cum definim situaţia în care „voinţa liber exprimată” nu este conformă cu „voinţa internă”:

1 voinţă consensuală
2 voinţă alterată (viciată)
3 voinţă liber asumată

85) În ce constă „proba testimonială ca factor de eroare”:


A – audierea obositoare a martorilor
B – tăcerea martorilor din teamă, interes sau indiferenţă
C – testarea comportamentului simulat al martorilor
D – denaturarea adevărului din frică, interes sau rea-credinţă

1 B+D
2 A+B
3 C+D
86) În ce constă „competenţa ca factor de eroare”:
A – admiterea unor probe fără suficientă fundamentare ştiinţifică
B – aprecierea concluziilor în coroborare cu alte mijloace relevante de probă
C – ignorarea experienţei şi rezultatelor practicii în speţe similare

1 A+C
2 A+B
3 B+C

87) În ce constau „exigenţele moral-juridice şi etice ca surse de eroare”:


A – influenţarea morală sau materială a magistratului
B – formarea convingerii intime a magistratului sub imperiul relei-credinţe
C – formarea intimei convingeri a magistratului la luminile propriei conştiinţe în
spiritul legii şi bunei-credinţe

1 A+B
2 B+C
3 A+C

88) Care este percepţia deţinutului despre timp?


A – poziţie activă, competitivă, reconstructivă
B – poziţie coercitivă, apăsătoare, artificială
C – poziţie revendicativă, proiectată în trecut
D – viitorul incert şi nesigur

1 B+D
2 A+B
3 B+C

89) Care sunt factorii favorizanţi „principiului deschiderii mediului privativ”:


A – creşterea infracţiunilor comise de minori şi tineri
B – nereuşita detenţiei de a scade criminalitatea
C – aspectul dezumanizant al întemniţării
D – etichetarea socială a deţinuţilor

1 B+C
2 A+C
3 A+B

90) Identificaţi tulburările specifice „imaturizării caracteriale”:


A – raţionalizarea excesivă
B – instabilitatea afectivă
C – violenţa comportamentală
D – autocontrol insuficient
E – impulsivitate – agresivitate
F – inhibiţie cognitivă
G – subestimarea greşelilor
H – respingerea normelor

1 B+D+E+G+H
2 A+B+C+D
3 A+D+E+F+H
91) Care este atmosfera „climatul” specific în grupul deţinuţilor cu temperament „flegmatic”:

1 linişte meditativă
2 climat rece – indiferent
3 activism controlat
4 tensiune cu raptusuri agresive

92) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „coleric”:

1 climat rece – indiferent


2 activism controlat
3 tensiune cu raptusuri agresive
4 linişte meditativă

93) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „sanguin”:

1 linişte meditativă
2 activism controlat
3 climat rece – indiferent
4 tensiune cu raptusuri afective

94) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „melancolic”:

1 activism controlat
2 linişte meditativă
3 climat rece – indiferent
4 tensiune cu raptusuri afective

95) Din ce motive deţinutul se proiectează ca neîmpăcat, revendicativ, ostil şi victimizat vis-á-vis de
pedeapsă:

1 pedeapsa este prea mică


2 pedeapsa este prea mare
3 pedeapsa este nedreaptă

96) Care este reacţia resimţită de deţinut faţă de „apariţia neaşteptată a unui obstacol real sau
imaginar care inversează fluxul normal al acţiunii, creând o dificultate majoră, dezorganizând
individul şi aducându-l într-o situaţie de criză”:

1 stare de agresivitate
2 stare de defensivă
3 stare de frustrare

97) Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona intimă”:

1 până la 45 cm
2 până la 1,5 m
3 până la 2 m

98) Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona personală”:

1 între 45 – 120 cm
2 între 2 – 2,5 m
3 între 2,5 – 3,5 m

99) Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona socială”:

1 între 1,2 – 3,6 m


2 între 2 – 2,5 m
3 între 1,5 – 4 m

100) Alegeţi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul
legal şi forţa probantă a concluziilor expertizelor polygraph:
A – are forţă probantă fiind prevăzută de lege
B – nu este interzisă expres de lege
C – are valoarea unor indicii orientativi, utilizaţi în cadrul urmăririi penale şi a
primelor cercetări
D – are forţă probantă în contextul coroborării cu alte probe
E – este interzisă de lege

1 B+C
2 A+E
3 C+D