Sunteți pe pagina 1din 18

Compozitia singelui normal+anomalii

Compozitie - Volumul sangvin este constituit din celule, in proportie de 50% (eritrocite denumite si hematii sau globule rosii; leucocite sau globule albe; trombocite sau plachete) si din plasma: - Eritrocitele contin, in principal, hemoglobina, pigmentul al carui rol fundamental este de a transporta oxigenul de la nivelul plamanilor spre tesuturi - Leucocitele cuprind diferite tipuri celulare: polinuclearele neutrofile si monocitele, care joaca un rol esential in apararea nespecifica impotriva infectiilor; limfocitele, suportii celulari ai imunitatii specifice; polinuclearele eozinofile, a caror inmultire dovedeste o alergie sau o parazitoza; polinuclearele bazofile, al caror rol este inca neexplicat. - Plachetele joaca un rol esential, impreuna cu factorii coagularii, in formarea cheagului sangvin si deci in hemostaza (oprirea hemoragiilor). - Plasma este un lichid galben-pai, compus din 95% apa usor sarata (9%) si numeroase alte elemente in cantitate variabila, intre care elemente nutritive, deseuri si proteine.

Elementele figurate ale sangelui - Hematii (globule rosii): - valori normale: 4.000.000 6.200.000/ mm3, in functie de sex - cresc in: poliglobulie - scad in: anemie Leucocite (globule albe): - valori normale: 4.000-10.000/mm3 - cresc in: stare infectioasa, hemopatie maligna - scad in: infectii virale, hemopatie, chimioterapie Formula leucocitara: Polinucleare - Neutrofile: - valori normale: 1700-7500/mm3 - cresc in: Infectie bacteriana, inflamatie, tabagism, unele medicamente, hemopatie - scad in: etnie africana, infectie virala, toxicitate medicamentoasa, hemopatie Eozinofile: - valori normale: 0-500/mm3 - cresc in: alergie, parazitoza Bazofile: - valori normale: 0-200/mm3 Mononucleare: Limfocite: - valori normale: 500-4500/mm3 - cresc in: infectie virala sau bacteriana, hemopatie - scad in: deficit imunitar

Monocite: - valori normale: 0-1000/mm3 - cresc in: inflamatie, hemopatie Trombocite (Plachete): - valori normale: 150.000-450.000/mm3 - cresc in: stare inflamatorie, ablatia splinei, stimularea maduvei osoase - scad in: atingere a maduvei osoase, boala imunologica, toxicitate medicamentoasa.

analiza sangelui - Sangele este recoltat dintr-o vena a plicii cotului cu ajutorul unei seringi dupa ce s-a aplicat un garou deasupra punctului de punctionare. In anumite cazuri, cand sunt suficiente cateva picaturi de sange, acestea sunt prelevate din varful degetului. - Examenele hematologice, dintre care cele mai importante sunt hemograma si testele de coagulare (timpul de sangerare, timpul de coagulare, nivelul protrombinei, timpul de cefalina activata, numaratoarea plachetelor), permit studierea componentelor sangelui (forma, numar si dimensiuni ale globulelor) si ai factorilor coagularii. - Examenele biochimice studiaza diferitele substante chimice ale plasmei (sodiu, uree, vitamine etc.). Proteinele serului sangvin pot fi studiate prin electroforeza protidelor. - Examenele microbiologice si indeosebi hemocultura, constau in cautarea in sange a diferitelor microorganisme (antigene, bacterii, ciuperci microscopice, virusuri), precum si a anticorpilor care s-au format impotriva lor.

Elemente minerale, electroliti SODIU - natremie: 3,10-3,45g/l sau 135-150mmol/l; scade in hiperhidratare, tratament diuretic; creste in deshidratare POTASIU - Kaliemie: 136-196mg/l sau 3,5-5mmol/l; scade in diaree, sindrom Conn, tratament diuretic; creste in insuficienta renala CALCIU - calcemie: 96-104mg/l sau 2,4-2,6 mmol/l; scade in deficit de vitamina d (rahitism); creste in hiperparatiroidie, cancer osos, mielom magneziu - magnezemie: 15-27mg/l sau 0,6-1,5mmol/l; scade in alcoolism, diaree, insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala FIER - sideremie: 0,6-1,3 mg/l sau 11,23mol; scade in sarcina, alaptare, stare infectioasa; creste in hemocromatoza CLOR - cloremie: 3,4-3,9g/l sau 95-110mmol/l; scade in diaree, varsaturi, tratament diuretic; creste in insuficienta renala.

Glucide si lipide GLUCOZA - glicemie: 0,8-1,2g/l sau 4,4-6,7 mmol/l; scade in coma hipoglicemica, post, insuficienta suprarenala; creste in diabet, Hipercorticism TRIGLICERIDE - trigliceridemie: 0,5-1,4 g/l sau 0,6-1,5 mmol/l; scade in insuficioenta hepatica, malnutritie; creste in diabet, exces alimentar, factori genetici COLESTEROL Colesterolemie: 2-2,5 g/l sau 5,2-6,5 mmol/l; scade in hipertiroidie, malnutritie; creste in hipotiroidie si factori genetici.

Enzime

TRANSAMINAZE (ASAT, ALAT) Transaminazemie: 2-50U sau 2-20 U.I.; scade in Wroblewski; creste in infarct miocardic, hepatita acuta, ciroza.

Protide si alti constituenti azotati ACID URIC uricemie: 20-70 mg/l sau 120-420mol/l; scade in hepatita acuta; creste in insuficienta renala BILIRUBINA CONJUGATA: sub 2,3 mg/l sau sub 4 mol/l; scaderea fara cauza semnificativa; creste in hepatita, obstructie biliara BILIRUBINA LIBERA: 2-10 mg/l sau 3,4-17mol/l; scade fara cauza semnificativa; creste in hemoliza CREATININA creatinemie: 7-13,6 mg sau 3,4-17mol; scade in casexie; creste in insuficienta renala FIBRINOGEN fibrinemie: 2-4,5 g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in stare inflamatorie PROTEINE TOTALE protidemie: 60-80 g/l; scade in malnutritie, sindrom nefrotic, insuficienta hepatica; creste in deshidratare, soc - Albumina albuminemie: 33-49g/l; scade in malnutritie; creste in deshidratare, stare de soc - Globuline totale - globulinemie 20-24g/l; scade in hipogamaglobulinemie; creste in ciroza, mielom, stare de soc din care: alfa 1-globuline: 2-4g/l; scade in sindrom nefrotic; creste in infectii alfa 2-globuline: 3-7g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in stare inflamatorie beta-globuline: 5-10g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in ciroza gama-globuline: 6-12g/l; scade in deficit imun; creste in ciroza, mielom, stare inflamatorie UREE uremie: 0,25-0,45g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala. Valori pentru barbatul adult, pe nemancate, aceste cifre pot varia usor de la un laborator la altul, mmol = milimol, /mol = micromol, U.I. = unitate internationala.

Patologie - Fiecare dintre componentele sangelui poate prezenta diferite anomalii: - Bolile care afecteaza hematiile pot rezulta din deficite nutritionale sau prin malbsorbtie, in principal in fier (anemie feripriva), acid folic (anemie megaloblastica) si vitamina B 12 (boala Biermer), ori anomalii genetice (talasemie si drepanocitoza, de exemplu). Ele mai pot decurge inca din mutatii dobandite care duc la proliferare anormala (poliglobulie) sau la infectii parazitare (distrugere a globulelor rosii in caz de paludism, de exemplu). - Bolile care afecteaza leucocitele sunt inainte de toate leucemiile, afectiuni maligne ale maduvei osoase care antreneaza o producere de globule albe anormale si distrugerea maduvei sanatoase. De altfel, bolile infectioase ale sangelui pot fi favorizate de o lipsa de polinucleare neutrofile si de monocite (infectii bacteriene) sau de un deficit de limfocite (infectii virale si micozice) - Bolile cu rasunet asupra compozitiei plasmei rezulta din anomaliile sintezei sau din catabolismul componentelor genetice ale acesteia (in particular anomalii ale factorilor de coagulare, responsabili de hemofilie) sau sunt dobanditi (sinteza unei imunoglobuline anormale, responsabila de mielomul multiplu sau de boala lui Waldenstrom). Afectiunile cu rasunetul cel mai mare asupra compozitiei plasmei sunt cele ale ficatului (ciroza) si ale rinichiului (sindromul nefrotic al diabetului). Astfel, micsorarea producerii de albumina de catre ficat sau pierderea excesiva de albumina prin rinichi pot antrena o carenta in albumina asociata cu edeme; insuficienta renala functionala creste nivelul de uree, de creatinina si al potasiului in plasma.

Semne si simptome Leucemii acute: - Fatigabilitate, Paloare tegumentara, Petesii si echimoze cutanate, Gingivoragii, Hemoragii nazale, Osalgii, artralgii, Limfadenopatie, Hepatosplenomegalie, Febra. Leucemii cronice: Timp ndelungat ramn asimptomatice. n faza desfasurata a bolii pot fi: - Fatigabilitate, Osalgii (mielom multiplu), Limfadenopatie, Hepatosplenomegalie, Hiperemia fetei si injectarea sclerelor (eritremie), Dureri n degetele minilor si picioarelor (eritremie). Cauze - Iradiere ionizanta, Agenti chimici, Virusuri. Factori de risc - Predispunere ereditara, Stare de imunodeficit. Diagnostic diferential - Anemie aplastica, Metastaze ale cancerului n maduva oaselor, Reactii leucemoide, Mononucleoza infectioasa, Eritrocitoze simptomatice, Histiocitozele X, Tezaurismozele, Trombocitoze simptomatice. Investigatii de laborator Analiza generala a sngelui la pacientii cu leucemie acuta depisteaza anemie, trombocitopenie, numar leucocitar micsorat, normal sau majorat cu predominarea celulelor blastice; - la pacientii cu leucemie granulocitara cronica n analiza generala a sngelui continutul hemoglobinei si numarul de trombocite este n limite normale, leucocitoza cu granulocite n toate stadiile de maturatie (promielocite, mielocite, metamielocite, nesegmentate, segmentate); - modificari analogice n analiza generala a sngelui, nsa cu deviere stnga mai putin pronuntata a rndului granulocitar se observa la pacientii cu mielofbroza idiopatica; - la pacientii cu leucemie limfocitara cronica continutul hemoglobinei si numarul de trombocite pot fi diminuate sau n limite normale, dar numarul de leucocite este majorat cu limfocitoza pna la 90% si un procent mic de prolimfocite si neutrofile; - n analiza generala a sngelui de la pacientii cu leucemie monocitara cronica se atesta leucocitoza cu cresterea procentului monocitelor; - la pacientii cu eritremie continutul hemoglobinei poate atinge cifrele de 180-220 g/ l, numarul de eritrocite - pna la 7,0-1012/1, leucocitoza si trombocitoza moderata; - leucemia megacariocitara cronica se caracterizeaza prin trombocitoza care depaseste 800,0-1000,0-109/l; - la pacientii cu mielom multiplu se depisteaza anemie si VSH accelerata; - la pacientii cu boala Waldenstrom se depisteaza anemie, limfocitoza pe contul limfocitelor cu citoplasma plasmatizata, VSH accelerata. Imunoglobulunele IgA, IgG, IgD sunt crescute n mielomul multiplu (una din ele); IgM - crescute n boala Waldenstrom - pe mielograma pacientilor cu leucemie acuta celulele blastice depasesc cifra de 30%; - la pacientii cu mielom multiplu celulele mielomice depasesc 10-20% (n mielograma). 4

Diagnosticul de eritremie, mielofibroza idiopatica n mod absolut se confirma prin trepanobiopsie. Schimbari morfologice Infiltrarea maduvei oaselor cu celule blastice n leucemiile acute, cu celule mieloide n leucemia granulocitara cronica, cu celule mieloide si megacariocite n mielofibroza idiopatica, cu celule limfoide n leucemia limfocitara cronica, cu celule mielomice n mielomul multiplu, cu celule limfoplasmocitare n boala Waldenstrom, cu compozitie polimorfocelulara si megacariocitoza n eritremie. Infiltratii similare se pot depista si n ganglionii limfatici, splina, ficat si alte organe.
Numarul globulelor rosii (hematii, eritrocite) Numaratoarea hematiilor se realizeaza la microscop folosind o picatura de sange (prelevata din deget sau din eprubeta ce contine sange venos) ce este intinsa pe o lama speciala, care se introduce sub microscop. O persoana specializata numara hematiile dintr-un centimetru cub de sange. Valorile normale: - barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub - femei = 3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub - copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub. Scaderea numarului de hematii sub valorile normale indica o anemie ale carei cauze sunt stabilite de medic. Pot fi false rezultate in acest sens pentru cei care au baut lichide inainte de prelevarea sangelui, astfel ca, avand un volum de lichid mai mare, hematiile s-au diluat in volumul sanguin si par mai putine decat normal, desi in realitate este posibil ca numarul lor sa fie normal. Cauzele anemiilor sunt foarte numeroase. Cresterile numarului de hematii se intalnesc la cei deshidratati (cauzele deshidratarii sunt numeroase: diaree, transpiratii masive, varsaturi, insuficienta ingestiei de apa etc.) sau la cei care sufera de o boala rara numita poliglobulie. Aceasta boala se manifesta prin producerea in cantitati mai mari decat normal a hematiilor de maduva ososoasa hematogena (cea care produce celulele sangelui). La deshidratati este o falsa crestere a Hematocritul Acesta reprezinta procentul de hematii dintr-un volum de sange. Intr-un tub de sticla special se ia o cantitate din sangele recoltat din vena si se introduce la centrifuga. Aceasta se seteaza pe un numar fix de turatii, astfel incat in tubul cu sange sa se separe in straturi plasma, hematiile si apoi restul de celule si elemente ale sangelui. In felul acesta se masoara procentul de hematii continute intr-un volum de sange. Valori normale: - la barbati = 40-48% - la femei = 36-42% - la copii 2-15 ani = 36-39%. Scaderea valorilor hematocritului se realizeaza in cazul anemiilor, sangerarilor recente si in cazul hiperhidratarii (cand s-au consumat multe lichide inainte de recoltarea sangelui).

Aceasta analiza ofera indicii in special privind tipul unei anemii. Spre exemplu, hematocritul poate fi normal sau usor marit, insa numarul de hematii sa fie sub valoarea normala. Cum se petrece aceasta? Ei bine, hematiile tinere sunt mai mari decat cele ajunse la maturitate, astfel ca volumul acestor hematii va fi mai mare decat al unor hematii mature egale ca numar. Acesta este cazul spre exemplu al unei anemii produse prin pierdere de sange, cand maduva a compensat lipsa de hematii producand altele noi, mai mari, insa eficacitatea acestora va fi maxima atunci cand vor fi mature. Cresterea hematocritului se mai poate produce de asemenea in cazul deshidratarii (la cei care prezinta diaree, voma, febra, transpiratii abundente etc.) sau in cazul poliglobuliei. Hemoglobina Aceasta este probabil cea mai importanta substanta continuta in hematii, ea fiind responsabila de transportul gazelor in sange: preia oxigenul de la plamani si il cedeaza la nivel tisular, de unde preia CO2 rezultat in urma metabolismului celular si il transporta spre plamani, unde il cedeaza aerului continut de acestia, aer care urmeaza sa fie eliminat in timpul expirului. Aceasta substanta leaga fierul pentru a deveni activa si este cea responsabila de culoarea rosie a sangelui. Aceasta substanta leaga fierul pentru a deveni activa si este cea responsabila de culoarea rosie a sangelui. Valori normale: - la barbati = 13-16 g la 100 ml sange - la femei = 11-15 g la 100 ml sange. Scaderea cantitatii de hemoglobina sugereaza de obicei o anemie si interpretarea acestei scaderi trebuie obligatoriu asociata rezultatelor hematocritului, numarului de hematii si ale VSH-ului, precum si restului analizelor de sange. Scaderea hemoglobinei se poate datora fie scaderii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie reducerii numarului de globule rosii. Anemia are numeroase cauze si, cum am spus mai sus, trebuie atent detectate doar de un medic, nu de dumneavoastra. O anemie care pare banala poate ascunde cauze foarte grave, cum ar fi sangerari oculte datorita unui cancer ovarian spre exemplu sau de colon etc. (sangerari care, fiind in cantitate putina si rare, nu dau simptomatologie pacientului din cauza ca organismul se adapteaza. Astfel au fost gasite persoane cu hemoglobina 5-6 fara sa aiba o simptomatologie severa). Cresterea hemoglobinei are in general aceleasi cauze ca si cresterea hematocritului sau a numarului de hematii.

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Aceasta este o analiza care inregistreaza viteza de sedimentare a hematiilor, de a se depune la fundul unui tub in care s-a introdus o cantitate din sangele recoltat caruia i s-a adaugat o substanta anticoagulanta. Un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cuValori normale: - la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore - la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore - la copii mici = 7-11 mm la o ora.m deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separate

Scaderi ale VSH-ului nu se inregistreaza de obicei, pentru ca patologiile legate de hematii produc cresterea VSH-ului. Sunt foarte numeroase cauzele care pot duce la cresterea VSH-ului, chiar si in absenta unor simptome si doar medicul este in masura sa aleaga dintre sutele de cauze care este cea care a produs aceasta crestere. De obicei VSH creste intr-o infectie acuta sau cronica, in afectarea functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani), in infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in cancere etc. In urma depistarii cauzei de medic si dupa administrarea tratamentului adecvat, VSH-ul se repeta in urmatoarea saptamana pentru a se vedea daca valoarea acestuia a scazut, a ramas constanta sau chiar a crescut, semn de agravare. VSH-ul poate creste si in conditii fiziologice, cum ar fi la femeile aflate la menstruatie (de aceea analizele de sange nu se fac in timpul sangerarilor menstruale), la gravide dupa a patra luna de gestatie, ori la persoanele mai in varsta. Exista de asemenea oameni care in mod constitutional au VSH-ul usor crescut si este important sa se cunoasca acest lucru, pentru ca altfel medicul va cauta la nesfarsit o cauza care nu exista. Numarul de globule albe (leucocite) Tehnica de numarare a globulelor albe este similara cu numaratoarea globulelor rosii, doar ca la microscop se vor numara leucocitele. Valori normale: - la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub - la copii (1-6 ani) = 4000-10.000 pe 1 mm cub. Scaderea numarului de leucocite sub valorile normale se produce in cazul unor infectii grave, a unor infectii virale, in cazul celor care fac tratamente imunosupresoare (rolul acestora este de a scadea numarul globulelor albe, cum ar fi in leucemii, doar ca o doza putin mai mare poate scadea prea mult numarul acestor celule; de asemenea sunt imunosupresati intentionat si cei carora urmeaza sa li se faca un transplant, caz in care se urmareste chiar scaderea leucocitelor). Numarul acestora mai poate sa scada si in cazul unor anemii sau afectiuni ale maduvei osoase hematogene, cea care produce aceste celule si care, in cazul unor afectiuni, este posibil sa produca mai putine leucocite decat ar fi normal. Cresterea numarului de leucocite se produce in general atunci cand organismul se confrunta cu o infectie si creste numarul globulelor rosii pentru ca acestea fagociteaza (mananca) microbii care au produs acea infectie. Practic cresterea leucocitelor este in general un mecanism de lupta a organismului. Din aceasta explicatie se deduce cu usurinta ca majoritatea infectiilor vor produce leucocitoza (cresterea numarului acestor celule). Totusi sunt si alte cazuri in care aceste celule sunt mai numeroase decat ar trebui, este vorba de bolile de maduva (leucemii spre exemplu, cand maduva produce exagerat aceste celule). Starile grave de infectie, septicemiile, peritonitele etc. produc o crestere importanta a numarului de globule albe. Formula leucocitara Aceasta ne ofera date privind subtipurile de celule albe, care sunt foarte importante in patologii, astfel ca variatii ale unui singur subtip celular ne poate duce cu gandul la o boala anume. Leucocitele sunt de mai multe feluri si acestea se pot diferentia in functie de forma si structura acestor celule precum si de afinitatea pe care o au pentru anumiti coloranti (cu care se coloreaza lamele la microscop, cum ar fi coloratia hemalaun-eozina). Subtipurile de leucocite sunt: monocitele, limfocitele (cu o intensa implicare in cadrul sistemului imunitar) si granulocitele (neutrofile si eozinofile).

Monocitele cresc de obicei in unele infectii virale sau boli ale sangelui. Limfocitele cresteri se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de sange. Scaderea numarului acestor celule sugereaza o depresare a sistemului imunitar. Neutrofile - Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute, de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite. Este important de stiut ca neutrofilele cresc in special in infectiile bacteriene, pentru ca in cele parazitare cresc eozinofilele. Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice. Este o scadere relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite. Eozinofile cresc in special in infectiile parazitare si in bolile alergice. Numaratoarea trombocitelor (plachetelor sanguine) Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui, ele nefiind entitati celulare propriu-zise, ci rezultand din spargerea unor celule gigante (megacariocite) in maduva hematogena (sunt fragmente din aceste celule). Trombocitele sunt foarte importante in producerea hemostazei, adica orpirea sangerarii unor vase care, din diferite motive, s-au spart (pot fi leziuni accidentale sau spartgerea de capilare in urma unor lovituri vanataile). A nu se confunda rolul hemostatic al trombocitelor cu coagularea sangelui, aceasta fiind un proces care se realizeaza in interiorul vaselor si are la baza existenta si functionarea in cascada a unor factori de coagulare. In caz de hemoragie, aceste trombocite adera la nivelul leziunii vasului si ii creeaza un dop, oprind in felul acesta sangerarea. Mai tarziu acest dop plachetar se modifica si, in final, dupa refacerea peretelui vascular, este lizat de anumite substante din sange (trombiliza distrugerea dopului de trombocite). In concluzie numarul plachetelor sanguine este de importanta chiar vitala, pentru ca daca sunt foarte scazute pot duce la pierderi masive de sange chiar si in leziuni minore (zgarieturi sau lovituri) - dopul plachetar nu se mai formeaza corect sau formarea lui dureaza prea mult timp. Tocmai din acest motiv interventiile chirurgicale la persoanele cu un numar foarte mic de trombocite sunt evitate. Valori normale: 150 000-300 000/mm cubi. Am lamurit mai sus ce se produce in urma scaderii numarului de trombicite (sangerari prelungite), insa in cazul cresterii acestora exista riscul ca trombocitele sa adere chiar in interiorul unui vas integru, formand trombi care impiedica circulatia sangelui in zona respectiva (spre exemplu un infarct miocardic din cauza obstruarii vaselor inimii, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale si alte tipuri de infarcte etc.). In vederea stabilirii unor cauze care au perturbat starea de sanatate a unui pacient medicul poate indica efectuarea si altor analize, spre exemplu poate cere valorile transaminazelor, enzime care caracterizeaza in special functia hepatica. Transaminazele Doua transaminaze prezinta interes clinic. ALT (alanin-aminotransferaza, TGP) este prezenta mai ales in ficat si rinichi. Nivelul sau creste in cazul distrugerii celulelor ficatului, mai ales in cazul unor hepatite virale, dar si in cazul altor afectiuni ale ficatului. Atentie, insa, o crestere a acestei enzime se poate produce si in cazul unui infarct miocardic. AST (aspartat-aminotransferaza, TGO) se afla in principal in celulele ficatului, muschilor striati si in globulele rosii. Nivelul ei creste in caz de distrugere a celulelor ficatului, dar mai putin fata de ALT. Dupa cum observati, interpretarea analizelor de sange este foarte complexa si v-am exemplificat mai sus

Elemente figurate - Variatii ale valorilor normale

Cresteri patologice Leucocite - boli infectioase microbiene mai putin n febra tifoida si febra paratifoida - dupa necroza tisulara - infarct - tumori - dupa interventii chirurgicale - dupa hemoragii mari - hemoliza - uremie crescuta - coma diabetica - n timpul acceselor de guta n leucemie (15.000-150.000) Limfocite Scaderi patologice ? sub influenta hormonilor glucocorticoizi

? uremia crescuta ? boala Hodgking

Neutrofile Scaderi patologice ? infectii bacteriene (febra tifoida sI febra

? infectii virale ? infectii fungice sau parazitare ? intoxicatii medicamentoase Euzinofile Scaderi patologice ? stari de stres ? dupa un tratament cu corticosteroizi ? n prima faza a infectiei acute

Bazofile

Cresteri patologice

10

<< back
Noutatii :: Afectiuni :: Produse :: Marturii :: Terapii ::

Recomanda unui prieten


Diete&Cure :: Sexpert :: Frumusete :: Plante :: Newsletter :: Harta site

11

Leucocite

Elemente figurate - Variatii ale valorilor normale Cresteri fiziologice normale Scaderi patologice Cresteri patologice - stari de stres - gravidii - dupa efort fizic intens - emotii puternice - n tratament cu doze mari de corticosteroizi - n injenctii cu adrenalina - febra tifoida si febra paratifoida - boli infectioase microbiene mai putin n febra tifoida si febra paratifoida

- unele boli infectioase: - dupa necroza tisulara gripa, rujeola, rubeola, hepatita acuta - infarct - boli ale organelor hematopoetice - septicemii - boala de iradiatie - tumori - dupa interventii chirurgicale - dupa hemoragii mari - hemoliza - uremie crescuta - coma diabetica - n timpul acceselor de guta n leucemie (15.000-150.000)

Limfocite

Scaderi patologice ? sub influenta hormonilor glucocorticoizi ? sindrom Cushing ? uremia crescuta ? boala Hodgking

Cresteri patologice

? unele boli cronice: TBC, sifilis ? unele infectii virale ? unele infectii bacteriene (tuse convulsiva) ? leucemie limfatica cronica ? limfoame maligne Cresteri patologice ? infectii generale si locale ? tumori maligne

Neutrofile Scaderi patologice ? infectii bacteriene (febra tifoida sI febra paratifoida) ? infectii virale ? infectii fungice sau parazitare ? intoxicatii medicamentoase Euzinofile Scaderi patologice ? stari de stres ? dupa un tratament cu corticosteroizi ? n prima faza a infectiei acute

? leucemie granulocitara cronica ? intoxicatii

Cresteri patologice ? o crestere >5% indica parazitoze ? boli alergice ? leziuni maligne ale tesutului hematopoetic ? leziuni dermatologice distructive.

Bazofile

Cresteri patologice ? boli alergice

12

PRINCIPALII CONSTITUIENTI ORGANICI AI SANGELUI


COMPUSII NEAZOTATI Glucoza Valori normale: Scaderi patologice 70-120 mg/100 mL ? hiperinsulinism ? hipertiroidism Cresteri patologice ? diabet zaharat ? hipersecretie de adrenalina

? atrofia galbena a ficatului ? tumori hipofizare sau suprarenale

Acid lactic Valori normale: 9-15 mg/100 mL

La 180 mg glucoza /100 mL snge, rinichiul nu mai face fata reabsorbtiei si glucoza trece n urina = glucozurie (sinonim: meliturie)
Cresteri patologice ? hepatopatii ? insuficienta cardiaca ? dupa eforturi fizice mari. Cresteri patologice ? deficienta de vitamina B 1 ? alcoolism ? n cursul exercitiilor fizice grele Cresteri patologice Cresteri primare (mostenite, familiale); Cresteri secundare ? guta ? diabet ? alcoolism ? administrare de anticonceptionale orale ? hipotiroidie Cresteri patologice ? ateroscleroza ? diabet ? guta

Acid piruvic

Valori normale: 0,9-1,2 mg/100 mL

Lipide totale

Valori normale: Scaderi patologice 600-800 mg/100 mL ? nou-nascuti ? hipertitoidie (arderile sunt mai inense)

Colesterol Valori normale: Scaderi patologice 120-200 mg/100 mL ? sarcina ? hipertitoidie (arderile sunt mai inense)

13

14

Uree

Valori normale: 20-40 mg/100 mL Scaderi patologice ? insuficienta renala ? degradare excesiva de proteine ? tumori ? iradieri

Cresteri patologice ? atofia galbena ? necroza hepatica (nu se sintetizeaza uree)

Acid uric

? aport excesiv de proteine alimentare Valori normale: Scaderi Cresteri patologice patologice F: 2,6-6 mg/100 mL ? guta ? afectiuni B: 3,5-7 mg/100 mL hepatice ? leucemie ? boli de iradiatie

Creatina si Valori normale: creatinina Creatina:

Scaderi patologice

Cresteri patologice ? distrofie musculara ? miastenia gravis ? poliomielita

0,2-0,6 mg/100 mL ? functiuni Creatinina: hepatice defectuase 0,6-1,1 mg/100 mL

Bilirubina

Valori normale:

Cresteri patologice : icter (colorare n galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) si a mucoaselor, din cauza acumularii n snge a bilirubinei) Icter mecanic (obstructiv). Datorat calculilor biliari sau diverselor tumori. Ficatul functioneaza normal, dar nu poate elimina bilirubina. Caracteristici: bilirubina directa crescuta; urobilinogen normal;

Bilirubina directa (conjugata): 0,1-0,2 mg/100 mL

Bilirubina indirecta (libera, neconjugata): 0,1-0,6 mg/100 mL

hemoliza normala. Icter hemolitic. Datorat degradarii crscute a eritrocitelor. Ficatul nu poate conjuga toata bilirubina indirecta. Caracteristici: bilirubina indirecta crescuta;

Bilirubina totala (directa + indirecta): 0,2-0,8 mg/100 mL

stercobilinogen crescut; urobilinogen crescut; hemoliza ridicata.

15

Fosfataza Alcalina : Valoare Normala : 25 - 115 UI Crescuta : Boli de Ficat - Cai biliare (obstructie canale biliare [calculi, cancer], colestaza [nutritie totala parenterala, sepsis, antibiotice, medicamente.], colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita, CMV, Mononucleoza Infectioasa, Ciroza [biliara primara, alcoolica.]), Boli Osoase (metastaze osoase osteoblastice, cancer primitiv osos Paget, hiperparatiroidism [primar sau secundar], fracturi n curs de vindecare, osteomalacie, ricketsi, poliartrita reumatoida), pancreatita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, sarcina / nastere, Cancer (metastaze osoase / hepatice, mielom multiplu, leucemie), Medicamente (medicamente colestatice, antibiotice, fenotiazide, estrogeni, contraceptive orale, indometacin, INH, Metrotrexat), hipertiroidism, perforatie / infarct intestinal, sarcoidoza, sepsis. Scazut : hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie. GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza; specifica pentru patologia hepatica, nu se gaseste n os, se coreleaza cu fosfataza alcalina) Valoare Normala : 10 - 50 UI Crescuta : boli hepatice, colestaza, Cancer (metastaze hepatice, hepatom, pancreatic), Hepatita, icter obstructiv, traumatism hepatic, pancreatita acuta, hepatita alcoolica, Medicamente (Dilatin, Fenobarbital), insuficienta cardiaca congestiva, sepsis, Sindrom nefrotic, Mononucleoza Infectioasa. TGO, GOT, AST (transaminaza glutamil oxaloacetica serica, aspartat aminotransferaza) Valoare Normala : 0 - 40 UI Crescuta : IMA, Boli hepatice (hepatita, staza, necroza, , colestaza, ciroza, obstructie biliara), miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, embolism / infarct pulmonar, traumatisme, pancreatita acuta, boli musculatura scheletica, arsuri, anemie hemolitica, medicamente (antibiotice, Mevacor, antihipertensive, contraceptive orale, Teofilina, INH), Mononucleoza Infectioasa. TGP, GPT, ALT (transaminaza glutamil piruvica, alanin aminotransferaza) Valoare Normala : 0 - 40 UI Crescuta : Boli hepatice (hepatita, ciroza, ficat de soc, insuficienta hepatica n stadii terminale, necroza, staza, colestaza, cancer, obstructie biliara), pancreatita acuta, Medicamente (Alopurinol, INH, Metotrexat, contraceptive orale, Fenitoina, Aspirina, Aldomet, Indocin, Heparina, Antibiotice), insuficienta cardiaca congestiva, boli ale musculaturii scheletice, Mononucleoza Infectioasa, soc, IMA, miocardita.

LDH (lactic dehidrogenaza) Valoare Normala : 50 - 240 UI Crescuta : IMA (vrf 3-4 zile postinfarct, LDH-1 este mai sensibila, LDH-1>LDH-2), miocardita, insuficient cardiaca congestiva, Anemie Hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal), boli hepatice (hepatita, necroza.), cancer, leucemie acuta, limfom, boli ale musculaturii skeletice, AVC, soc caloric, necroza tisulara, transfuzii, Mononucleoza Infectioasa.

Bilirubina Totala (icter vizibil > 2.5-3.0 mg/dl) Valoare Normala : 0.2 - 1.5 mg/dl sau 3 - 25 umol/l (SI) Bilirubina Totala crescuta : boli de ficat - cai biliare (hepatita, obstructie biliara [calculi coledocieni, calculi veziculari, stricturi, atrezie, cancer (primar sau metastaze), traumatism chirurgical, pancreatita),colestaza, ciroza, ficat de staza, sepsis, nutritie totala parenterala, Medicamente (Halotan, contraceptive orale, Alopurinol, antibiotice, steroizi, INH, Indometacin, Metildopa, sulfonamide, Tolbutamida, Cloramfenicol, Clorpromazin), Mononucleoza Infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare (eg. Gilbert). Bilirubina directa (conjugata, hidrosolubila, apare si n urina): Valoare Normala : 0.3 mg/dl sau 4 umol/l Crescuta : obstructie biliara (calculi veziculari, calculi coledocieni, stricturi, cancer (metastaze, hepatom, pancreatic, ampulom, colangiocarcinom), pancreatita, hepatita (virala, toxica, medicamentoasa), sepsis, nutritie parenterala totala, ciroza (biliara primitiva, alcoolica.), Dubin Jhonson, Rotor, boala Wilson . Bilirubina indirecta (neconjugata), Valoare Normala : 1.0 mg/dl sau 18 umol/l Crescuta : hemoliza, transuzii, Sickle Cell Anemia, hematom n resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica congestiva, cancer, insuficienta hepatica, Gilbert, Crigler - Najjar.

16

Albumina (origine hepatica, 55 - 65 % proteine totale, t 15-18 zile) Valoare Normala : 3,4 - 5.6 g/dl Crescuta : hemoconcentratie, deshidratare. Scazuta : Hiperhidratare, malnutritie, boli hepatice (hepatita, ciroza, insuficienta hepatica), Sindrom Nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine (Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple.), sarcina, cancer, arsuri severe, malabsorbtie, imobilizare prelungita. Proteine Totale (albumina + globuline), Valoare Normala : 5.6 - 8.4 g/dl Crescute : deshidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii cronice, colagenoze (LED, PA, sclerodermie.), macroglobulinemie Scazute : vezi Albumina Scazuta

Acid Uric , Valoare Normala : 2.4 - 7.5 mg/dl sau 140 - 440 umol/l Crescuta : guta, deshidratare, insuficienta renala cronica, diuretice (tiazide), alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli mieloproliferative, radioterapie, anemie hemolitica, dieta bogata n nucleoproteine, malnutritie, Policitemia Vera, toxemia gravidica, medicamente (chimioterapice), diabet insipid. Scazut : Medicamente (Alopurinol, Probenecid, Salicilati, corticosteroizi, Warfarin), SIADH, Hemocromatoza, bsoli hepatice, boala Wilson , Sindrom Fanconi. Osmolalitatea (mOsmol / kg = mmol / kg, estimare = 2 [Na] + Azot ureic / 2.8 + glc / 18) Valoare Normala : 274 - 296 mOsmol / kg Crescuta : deshidratare, hiperglicemie (diabet zaharat, coma hiperosmolara noncetotica), hipernatremie, uremie, diabet insipid (central sau nefrogen), toxine (etanol, metanol, etilen glicol), Medicamente (diuretice, manitol), hipercalcemie. Scazuta : hiponatremie, SIADH, intoxicatie cu apa, hiperhidratare

Colesterol Total : Preferabil < 200 mg/dl sau 5.18 mmol/l, borderline - risc moderat 200 - 239 mg/d risc crescut > 240 mg/dl sau > 6.20 mmol/l Factori de risc pentru boala coronariana : vrsta (barbati > 44, femei > 54), fumat, HTA, HDL < 35 mg/dl, diabet, antecedente familiale, Colest / HDL > 4.5 Crescuta : Hipercolesterolemie, Diabet zaharat, hipotiroidism, IMA, trimestrul 3 al sarcinii, afectiuni biliare colestaza, obstructie biliara, Sindrom Nefrotic, dieta bogata n colesterol, sedentarism, obezitate, Hipercolesterolemie familiala, Hiperlipoproteinemii , Medicamente (steroizi, contraceptive orale, fenotiazide Fenitoina) Scazut : malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta hepatica, mielom multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, Medicamente (Niacina, Alopurinol, Colchicina, INH, Mevacor, Pravachol, Cholestiramina, Zocor, Lescol, fibre) Trigliceride , Valori Normale : 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l Crescute : Hiperlipoproteinemii primare (I-V), diabet zaharat, hipotiroidism, IMA, pancreatita acuta, alcoolism (acut sau cronic), Sindrom Nefrotic, boli hepatice, dieta bogata n lipide/glucide, guta, sarcina, Medicamente (sterorizi, estrogen, contraceptive orale, lipide administrate intravenos), glicogenoze. Scazute : malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism, medicamente ce scad trigliceridemia LDL colesterol : Preferabil < 130 mg/dl, borderline - risc moderat 130 - 159 mg/dl, risc crescut > 160 mg/dl; [LDL = colesterol total - TG/5 - HDL]

HDL colesterol : risc cardiac scazut > 45 mg/dl sau 1.16 mmol/l, risc cardiac crescut < 35 mg/dl sau 0.90 mmol/l Crescut : sport regulat, aport moderat de alcool, Niacina Scazut : fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala, diabet, beta blocante. Amilaze , Valori Normale : 20 - 140 UI; provin din pancreas, gl. salivare, ficat.

17

Crescute : pancreatita acuta, ulcer peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza. Scazute : pancreatita cronica n stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa. Lipaza , Valori Normale : 20 - 140 UI, n diagnosticul tardiv al pancreatitei acute, creste la 2 saptamni, dupa un episod acut de pancreatita; specifica pancreasului. Crescuta : pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta, obstructie canal pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, ulcer peptic perforat, narcotice. CPK, CK (creatin fosfokinaza), Valori Normale : 5 - 200 UI (izoenzime MB, MM, BB) Crestere CPK totala : IMA, chirurgie cardiaca, post injectii IM, traumatisme, sindrom de strivire, politraumatisme, resuscitare cardio pulmonara, defibrilare, electrocutare, miozita, rabdomioliza, AVC, eforturi intense, soc. Crestere CPK - MB : IMA, angina instabila, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita, cardiomiopatie, defibrilare, rabdomioliza, distrofii musculare. Crestere CPK - BB : AVC, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, embolism / infarct pulmonar, cancer (digestiv, sn, ovar, plamn). Crestere CPK - MM : traumatisme, sindrom de strivire, post operator, injectii IM, EMG, rabdomioliza, miozita (poli-, dermato-), distrofie musculara, efort fizic intens, hipertermie maligna, convulsii.

18