P. 1
2.Analist Programator.final

2.Analist Programator.final

|Views: 629|Likes:
Published by ezitenta

More info:

Published by: ezitenta on Nov 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. Introducere
  • 2. Alegerea şi utilizarea testelor
  • 3. Instrumente de evaluare
  • Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare
  • Testul 1
  • Testul 2
  • Testul 3
  • Testul 4
  • Testul 5
  • Test sumativ 1
  • Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare
  • MODULUL II: Proiectarea algoritmilor
  • Testul 6
  • Testul 7
  • Test sumativ 2
  • MODULUL III: Limbaje de programare
  • Testul sumativ 1
  • Testul sumativ 2
  • BIBLIOGRAFIE
  • MODULUL IV: Programarea modulară
  • MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare
  • Testul sumativ 3
  • Bibliografie
  • MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect
  • Testul 9
  • MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia
  • Testul 8
  • Testul 10
  • MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web
  • MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date
  • MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice
  • MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice
  • Testul 11
  • Testul 12
  • Testul 13
  • Testul 14
  • Test sumativ 3
  • Test sumativ 4
  • MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice
  • 4. Bibliografie

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. Greșit. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. Uneori. Criteriile de evaluare și notare. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi.. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare.. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. etc. Incorect. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării.instrucțiuni simple. În funcție de test. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. Corect... prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. aceasta se concretizează simplu prin Bine. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 . în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. Ele pot conține și atenționări. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. avertizări. recomandări sau restricții. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală).

12 .probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.

3. Instrumente de evaluare 13 .

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

gradul I. grad I . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 .

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. BIOS (Basic Input Output System) b. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. memoria. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . 5. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. Explicaţi următoarele noţiuni: a. Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. sloturile de extensie şi porturile.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Definiţi placa de bază. 3. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. 2. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. cipul BIOS. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . Definiţi microprocesorului. sistemul de stocare.

adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. de a împărţi sarcini fiecăreia. configuraţia de bază. corectarea greşelilor precedente. 3. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. • execută calcule aritmetico-logice.este o componentă hard de memorie. • solicită operanzii. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. • Camera video. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. • Microfonul. • Touch screen. • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare.2. semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă).este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. DVD. 5. CD-RW. • Mouse-ul. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Aparatul foto. suport pentru componente noi). Acum BIOS-ul este de tip Flash. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . 4. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. • Scanner. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. alcătuit din milioane de tranzistori. BIOS (Basic Input Output System) . Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte.

• Căştile. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. grafic. • Imprimantele.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. • Proiectoarele. • Plotterele. 18 . Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. • Boxele. schemă logică etc. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.• Monitoarele.

... imprimantă (USB.. Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică... Barem de corectare şi notare: Subiectul I .. scanner...... căşti...... aparat fotodigital. tastatură.. Enunţ: Subiectul I ..... câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă... video-proiector.. tastatură. stick de memorie... Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă... Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse.... câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte... paralel.3 puncte 19 .. 2...... Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte.oral 1.. microfon..... 3....... fără fir).... USB. fără fir).. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie. 2........ scanner..Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei....... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. (cel puţin: mouse (port paralele....... video-proiector.... scanner.. telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală. elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice.. cameră foto digitală......... imprimantă. Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi... boxe...........

............ Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului......... Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct............... USB..........4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare......... 6 puncte 1.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. paralel................................ video...................................................... 2 puncte 2..... Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală.. 20 . Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice.. pentru a fi funcţională.. Subiectul II................. SCSI.............................. FireWire... schemă logică etc. Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial... grafic...... Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev......... reţea.........1 punct 2....1 punct.... PS/2.1..................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... audio. Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă ........................ 3.......... infrared.. bluetooth..... necesită drivere sau fişiere informative..............................

Explicaţi noţiunile de: Freeware. Program antivirus b. software utilitar. Sistem de gestiunea bazelor de date d.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Shareware. Instalarea aplicaţiilor. 5. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . Ce este sistemul de operare? 2. software specializat. Licenţă. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. Descrieţi noţiunea de software utilitar. Explicaţi ce este un firewall. 4. Enunţ: Subiectul I . Program de arhivare c. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3.oral 1. Copyright. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. driver-e.

.......... Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.....5 puncte... Pentru răspunsul corect se acordă 0. Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0. 5.. Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat............ Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori.. Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel...... 3 puncte 1.. programe antivirus.... dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia.... Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate... Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor. Distribuirea lor poate fi gratis sau nu.. programe firewall. Licenţa este valabilă pentru un calculator.. El inspectează deci traficul după un set de reguli.. Pentru răspunsul corect se acordă 0... cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă..5 puncte.... Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri.... Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate........ acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc.. publicate sau nepublicate... motoare de căutare.. sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul........ programe pentru realizarea conversiilor de suport. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet... Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor...5 puncte.... 2...5 puncte... dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 .• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I.... 4.. puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor.. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului....... Pentru răspunsul corect se acordă 0.. prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul.... 3...

.............. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..... Subiectul II......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b.... Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d... 23 ....... 6 puncte a............. shareware sau freeware.... grafic. Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc..pe mai multe calculatoare............) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Licenţele permit folosirea programului....... dar nu au drept de comercializare a lor... Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă........

.... switch.. 24 ... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică............. Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea. O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.. cablu de date.. în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate. hub.... Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale................... Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. modem..... 4 puncte 1.. driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea... calculatoarele formează o reţea locală. Ce este o reţea de calculatoare? 2...Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală........ Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ...... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare.. 3..

....... 2.. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul.Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Pentru răspunsul corect se acordă 1. forum-uri. Deci. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch. a 2 sau mai multi utilizatori........ Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică...un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes........ chat-uri... un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice. ţinând cont de anumite politici de securitate.... 5 puncte 25 . Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor........ orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului. Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte.. permitând dialogul on-line..  Obtinerea rapidă a datelor... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor. grafică.... Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat).. în timp real. (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text.5 puncte... 3. Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii. este văzută imediat de ceilalţi. Subiectul II . Pentru răspunsul corect se acordă 1..  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.. Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet.......utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail...... Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală..  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic ... sau programe media ale campaniilor comerciale. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei.... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite.... calculatoare aflate la distanţă. blog-uri.. sau e-mail... Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea.. Forum .5 puncte. hub)...... Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet...... e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile.... sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail.

..... 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune... grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.................) se va acorda punctajul prevăzut în barem............ Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev......2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...................... 26 ..1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor .- Selectarea corectă a echipamentului necesar ............ schemă logică etc.......

Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Zona de memorie 2. Sistemul binar c. Codul ASCII extins c. Sistemul binar b. Sistemul hexazecimal 3. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . Codul ASCII standard d. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Cuvântul de memorie d. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. valorile cuprinse între 0-16 5. Unicod d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Codul complementar b. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. literele A-F c. cifrele 0-9 b. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Bit-ul b. Virgula mobilă d. Virgula fixă 4. Fie valoarea 102. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Octet/Byte c. Sistemul octal c. Sistemul binar b.

............ Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie........ XOR................................................. 4-c.Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B...... câte 0...75 puncte 28 ........55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora..........5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I..... NOT 3. multiplu de gigabyte 7............ Octet inferior Coloana B 1. Megaoctet e..... c-5.......... câte 0.......... multiplu de byte 5...2...........5 puncte Se acordă 0. 146 b.. NAND 6...... caracteristică.....5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2.........5 puncte Se acordă 0.. d-4..... b-1........... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a.. e-7 Subiectul III: 1.... mantisă 2....................... 5-d Subiectul II.5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b........ Bit b...1 4..... Operaţii logice derivate d.. 2... bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8... Virgulă mobilă c... 2-b.... 0.... semn.... 56........... Coloana A a................. ...... OR.....0...... 3-a... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare......5 puncte.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2....5 puncte...2... nu doar valoarea finală......5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3. -34 c...............

. Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul .........55:număr real.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.................0..........................75 puncte b.... reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56..........reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 ...3.... schemă logică etc.............1 punct ..a....... b.... reprezentare în virgulă mobilă ...1....... 146: număr natural.55 o (56)10=(111000)2 o (0.(1001))2=1....reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c..........55)10 =(0... reprezentare binară -34: număr întreg...(1001))2 .55)10 =(111000...... a.......Normalizarea valorii: (111000. c..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...se adună 1 la complement:0000000000000001 ...25 puncte .55 algoritmul este următorul..obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ......... grafic.. 29 ......................25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă..............Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... Pentru reprezentare valorii 56.11000(1001)) x 25 ........Reprezentare în binar a lui 56 şi 0.. 2....(1001))2 o (56........................

imprimantă. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . dotat cu componente PC şi software utilitar. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. scanner împreună cu software pentru instalare. tel. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . orală şi practică.10-12. sector 1. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. 021-311 11 62. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. 2. vet@tvet. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. mouse. Bucureşti-010176.Unitatea centrală Periferice: tastatură. antivirus. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat. Subiectul II – probă scrisă . Spiru Haret nr. 021-312 54 98. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare.ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare. fax.

. Codul ASCII conţine un număr de ..... b.)8=(.......... 2 a) 2 c)........ 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:... c. veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c).... d. -24........................................ numere.. 2......16 realizaţi conversiile: a............. 145.................. (12.............. 3.......)2=(. b....................)16 b. câte un punct pentru fiecare enunţ.............................. de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere.. -134....................10...)8=(........ şi celor mai uzuale caractere speciale...........................25)10=(.. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie........ Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1.. Completaţi enunţurile a.....1......... (189)10=(........ Subiectul I..)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică. Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte......8..... semne de punctuaţie........ • Subiectul II – 3 puncte....... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul ......75...........)2=(................75. câte un punct pentru fiecare enunţ....... c.... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte.. 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 .... 12........... unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul. Utilizând legăturile dintre bazele 2.. d..... Bitul reprezintă .. a...

............................. 1 punct a.... b........... 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.... Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul...... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client. care impune comenzile ce pot fi utilizate.............de pe care se execută programul client de conectare la server......... Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP.............................1 punct Cerinţa 2.......1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare............. Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ......1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet... Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b.....................cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere.......... răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor............b) Se vor nota următoarele aspecte:................. 32 ........ Completaţi enunţurile ...... c) Instalarea imprimantei de reţea............... sau aflat la distanţă ("remote") ............................................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1....................... şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server................................. succesiunea acestora.......................... Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului.... Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server....1 punct a........ Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere...................................................... Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c................................. sau local ......

.......8...... Număr natural: sistemul binar 145= 10010001.16 realizaţi conversiile .10..75 Semn 0 d.. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000.4)16 33 .1punct a. 2.. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar)....01)2=(13. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b... Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c...2)8=(B. -134... În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie. b. (12. 12.c. Utilizând legăturile dintre bazele 2...75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3.1 punct a..25)10=(1100.

tvet. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www.ro. septembrie 2009 3.ro.Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.tvet.ro.ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet. septembrie 2009 4. septembrie 2009 34 .tvet. calificarea analist programator www. septembrie 2009 2. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

gradul I. Airinei” STAN CLAUDIA . Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. gradul II.profesor.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. grad I . Colegiul Tehnic ”Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.

pentru un grup de lecţii. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4. . Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 1. Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. 32 sau 64 de biţi 8. (. Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. 18. Criteriile de evaluare şi notare 38 . setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. 16. <. ^. *. $. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Conform codului ASCII. &. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. %. spaţii. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi.5. cifre. parte întreagă şi parte fracţionară. @. 16. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. ). caractere speciale (precum ?. #. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. ! etc). 36. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. >.

d.Se acorda 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. a. b. 9. b. 5. 3. a. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . 4. c. 2. a. c. 7. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 6. d. 8. Se acordă 9 puncte.

nume. 2. d) predefinite si aritmetice. valoare. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. Operatori relaţionali sunt: 40 . b) Valoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. subtip. 1.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. d) au mai multe valori. tip. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. b) îşi modifică valoarea. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. tip. pentru un grup de lecţii. valoare. valoare. 4. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. adresă. c) aritmetice şi definite de utilizatori. 3. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. d) Constantă. adresă. b) predefinite şi definite de utilizator. c) nu au valoare. c) Nume. data. 5. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. tip. adresă.

not(n %2<>0) b. = . (y>z)or(x>3) b. ≤ . x memorează valoarea 2. y. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. şi logic (and). #. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. n % 2<>0 d. ≠ negatia logică (not). z memorează valoarea 5. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c.?. sau logic (or). a. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. n % 2=0 c. z şi w sunt întregi.a) b) c) d) > . % !. /. -. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. ≥. y memorează valoarea 3. : +.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . Variabilele x. 10%2=0  Adevarat  Fals b. *. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. iar w memorează valoarea 7. not((n+1) % 2=0) 7.$ 6. <. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a.

2. 10%2=0  Adevarat b. 7. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . c. d. c. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. 3. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. a. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. c Exerciţiul 2 a. 6. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. b. 4. 5.Se acordă 7 puncte. a.

structura de tip COADĂ. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . sau sumative a modulului. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura de tip STIVĂ. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. structura de tip stivă. structura de tip STIVĂ. structura de tip COADĂ. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. 1. structura de tip FIȘIER. pentru un grup de lecţii. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. structura de tip şir de caractere. structura de tip articol. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. structura de tip COADĂ. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip STIVĂ. structura de tip TABLOU 3. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. structura de tip şir de caractere. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. structura de tip articol. structura de tip şir de caractere. structura de tip fişier 2. structura de tip articol. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip COADĂ.

a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 7. 8-a. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 5-b. Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 4-b. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5. Barem de corectare şi notare: 1-d. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9. 7-b. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. 2-a. 6-d. 44 . 3-c.

în faza de asamblare. sau sumative a modulului. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 1. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 .

Un modul poate fi format din mai multe submodule. 5. 3-b. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. un subprogram.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 4-b. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. care poate fi un program. 2-a. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. 46 . 5-d Exerciţiul 2. sau o unitate de program. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. El apare în mod natural în descompunerea top-down. 1-d. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare.

testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm. Astfel. . s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. .Uneori. dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect. . Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici. - 47 . în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. de unde ele se pot refolosi la nevoie.Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele.Modulele sunt independente. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. . Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant. se acordă punctajul prevăzut.Permite munca în echipă. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Ea duce la mărirea productivităţii în programare.

5.14. 8. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 . 10 . 2. 4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 2. 12. 3. sau sumative a modulului. 4. pentru un grup de lecţii.11. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. 8. 6.16 1. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a) b) c) d) 2. 6 1.15. 8. 9. j întreg citeşte n pentru j ← 1.16 4. 1. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. a) b) c) d) 3. 16 2. 7. 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.13. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. 2.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. 4.

Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi. 49 . a) b) c) d) a) b) c) d) 8. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− .|▄ a) b) c) d) 5.+∞)  6. număr întreg. pentru x dat.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. a) b) c) d) 9. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R.

7-a. 50 . 5-b. Exerciţiul 1 Se acordă 4. 6-c. câte 0.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect. 4-b.5 puncte. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut. f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Se acordă 2. 8-b.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. 9-d Exerciţiul 2 x. 2-d. 3-a.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b.

cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ca valori de intrare. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Erorile care provin din introducerea. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 1. sau sumative a modulului. pentru un grup de lecţii. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4.

Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5. Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. 1. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3.c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 .

în timpul execuţiei acestuia b) doar static. după executărea programului sau static. 3-b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 2-a. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . determinarea naturii sale şi corectarea ei. 5-c. după executărea programului c) doar dinamic. 4-a. 3-b. 2-a. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei programului d) static. 6-d Exerciţiul 2 1-c.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. Ea se poate face în mod: a) dinamic. Depanarea constă în localizarea erorii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. după executărea programului sau dinamic.

Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 .Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 1. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. pentru un grup de lecţii. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. sau sumative a modulului. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.  Adevarat  Fals 3.  Adevarat  Fals 5. 55 . Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.d) numărul de iteraţii 5.  Adevarat  Fals 7.  Adevarat  Fals 6. respectiv ALTFEL. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. 1. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.

4-d. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. câte 0.  Adevarat  Fals 3. 3-a. 2-b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.5 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte. 5-a Exerciţiul 2 1.  Adevarat  Fals 2. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.  Adevarat  Fals 5.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Adevarat  Fals 6. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0. Exerciţiul 1 Se acordă 2. respectiv ALTFEL. 56 . Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.5 puncte din oficiu.

 Adevarat  Fals 7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 .

.. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a.. 1. cu acces direct la elementele sale.... 1. între care există o relaţie de ordine ierarhică..Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite). 2.. Structurile statice de date folosite sunt:  Fals . not((n+1) % 2=0) 2.. Operatorul „not” este .... 3.. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. n % 2<>0 d.. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale......... Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.). Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.. în timp ce „and” şi „or” sunt .......... . şi logic (and).... (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2.) cât şi în programul principal (numite .......... sau logic (or)... putând declara variabile atât în module (numite ... n % 2=0 c.. Operatorii logici sunt: negatia logică (not).. not(n %2<>0) b. .

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). c. 2. cu un număr variabil de elemente. Operatorul „not” este unar. Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2.Exerciţiul 3 1. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. 4. c. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. Elementele unei liste se numesc noduri. b Subiectul II Exerciţiul 1 1. Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. 5. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . c. în timp ce „and” şi „or” sunt binari. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. 3. sau logic (or). Descrieţi structura de date de tip Lista. şi logic (and). Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. şi anume un tip utilizator. a.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial.

Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . 0. 17.• • condiţia. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. 2194. 395. 4. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. R: Un răspuns posibil: 24. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. 202. notată cu a. 139. 5821. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. 569. 0. acţiune asociată cu EXECUTĂ. 55. De aici şi numele de structură cu test final. a. 95? R: 180 b. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. actiune. o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. 288. c. condiţie pe care o notăm cu c. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. 1245. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod.

se acordă punctajul prevăzut. . Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Gheorghe. Manole. ( 2003). Sisteme informatice: analiză. Bucureşti: Editura Economică 2. Ursăcescu. Proiectarea sistemelor informatice. Sabău. proiectare şi implementare. Mangiuc.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Dragoş. Stanciu. Velicanu. Gavrilă. Alexandru. Sahlean. Ion. Lungu. Minodora. Bucureşti: Editura Dual Tech . Sisteme informatice. Bucureşti: Editura Economică 3. Gheorghe. Bogdan. Victoria. O abordare între clasic şi modern.

MODULUL III: Limbaje de programare .

Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. gradul I.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. grad I . Colegiul Tehnic ”Media”. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

3. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. b. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat .Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă. 3. c. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat.oral 1. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. Instrucţiuni pentru elevi . fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. d. Enunţ: Subiectul I . Subiectul II – practic 1. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 2. Explicaţi modul de utilizare al acestora. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat.

......................1 punct 2...........0..........................................În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile.......... instrumentele standard şi a zona de lucru.................................................. bara cu instrumente standard şi zona de lucru....25 puncte c.25 puncte ......... cunoaşterea comenzii ..........25 puncte inserarea punctelor de întrerupere..... urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ....................................25 puncte eliminarea punctelor...... fişierul obiect c.................... operaţii pe şiruri de caractere... rapoarte..... fişierul sursă b.......0.........................0................................0......................... grafică.............25 puncte rularea programului............................. proiecte etc............. Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor.............0..0.....25 puncte ii............1 punct a........... În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice............. b............. În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile.... formularelor.... • Subiectul II – 6 puncte..... fişierul executabil d.....25 puncte ii.......6 puncte 1.. În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului ....0......... executarea programul i..0....... Corectitudinea de sintaxă ....... introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor...........................25 puncte d.......... d....................... Barem de corectare și notare: Subiectul I........ Utilizarea corectă a comenzilor pentru a... cunoaşterea comenzii ............0..0........... operaţii cu fişiere................... compilarea programul i....25 puncte 2.25 puncte b. scrierea indentată a instrucţiunilor ...0.. editarea programul sursă se vor evalua i... 3............................ Descrierea corectă a procedurii: a..... modulelor de cod..25 puncte ii..... fişiere utilizate pentru descrierea datelor........ Subiectul II...25 puncte ii..................0.. selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare..3 puncte 1............ câte 2 puncte pentru fiecare enunţ...... câte un punct pentru fiecare enunţ................... corectitudinea/sugestivitatea numelui ................... funcţii şi proceduri de sistem.. cunoaşterea comenzilor................ salvarea programul: i.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte... c.......

5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......5 puncte d.............0.. condiţii eronate ....... Realizarea punctelor de întrerupere: a............ grafic.....5 puncte b.................................... Eliminarea punctelor de întrerupere....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............. ....0....... Aplicarea comenzilor pentru inserare ...) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... schemă logică etc..........1 punct....... depistarea erorilor de semantică. ciclarea infinită...........5 puncte c................................. 3...........................Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului......0.......... depistarea anomaliilor de funcţionare................ Marcarea punctelor ...... Rularea programului ...0..

Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Directive de compilare 3. % d. <= c. MOD d. Identificatori b. != Varianta Borland Pascal a. Separatori c. Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. a. Să utilizele tipuri simple de date. Decizie/structură alternativă b. Selecţie multiplă c. Instrucţiuni 2. Cuvinte cheie d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. <> 4. AND b.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . <= c. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . && b. Caracter d. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare.

............. Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1.. cin>>a..... program variabile. b.........a..... byte... Separarea unităţilor lexicale c. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6.... Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100)....... shr. var a:byte. AND.....∆ pe biţi g........... Identificarea constantelor b.... long b.......... Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal . Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi............. funcţia program principal 6... Număr întreg fără semn d........b : integer...... Număr real b.........b:word.. Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a...... f....... int...chr 3.. a<10&&a>0 c. int a..... ....... b:integer. int a...... real (a).. var a........... &&. var a. Marcarea comentariilor d.. d... structură f................. . integer b.. c.b... 5. b....... e. ÷............∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1. unsigned int a.. operatori logici principală g... Expresie de tip c...... d. >> d. Identificatorii reprezintă . int b. unsigned int a. <<............... declaraţii de variabile...|| b. var a:byte........b..... Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare..... Varianta Borland Pascal a. OR 2. Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B....... %. 4... a<10 AND a>0 logic d... b:word. 2.. Tipuri întregi e...... Niciunul dintre variantele de mai sus.. Număr întreg c. citeşte a... long a... declaraţii de 5....... c. operatori logici a....... a...

....................... Pentru a exprima că o variabilă x∈[a.......... Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s.......... 5............ 2 ... Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 .......... 4. La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B.2 puncte Se acordă câte 0................ 3 . Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3.....f........ 2...14....................... 5.5 puncte pentru fiecare răspuns corect........................5 puncte Subiectul III: 3 puncte.....5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... 5 – a........ 1 – d.........3 – c..... 4...........................d Subiectul III .... s)................. Varianta Pascal: const pi:real = 3...5 puncte Subiectul II: 3 puncte. 2 – c.... succesiuni de litere.2 puncte Se acordă câte 0....... Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia .. pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.. sau const pi=3...................14...d.... cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante... 3.... Varianta C++: const float pi=3.................. Varianta C++: x>=a &&x<=b......................... 1 ...3 puncte Se acordă câte 0...... Varianta Pascal: write(’Suma este ’.................. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită.............................4 ............ are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal)............ 4 – b....... VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6. pentru răspunsul corect se acordă 0...5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte.......... 6 – d Subiectul II ...................c....... Fie n o constantă de tip întreg n=123................ Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg..5 puncte pentru fiecare răspuns corect.................. subprograme......... variabile.. 5 ... 6 ...e...........3......a. 6.......... Varianta Pascal: x>=a and x<=b..... pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..........14..................14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: ........b] folosim expresia logică ......................................... 1.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc. grafic. .

a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 . d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0. (y. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. p=++k. m2:=sqrt(x*z).p:=k+1. end. a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. m3:=sqrt(y*z). m3=sqrt(y*z). m2=sqrt(x*z). Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y). de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. Ştiind că a este un număr real. d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y).} .z). Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10. while(k) {k-=2.write(p).y) (x.a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 .z). cout<<p.Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. inc(k). while k<>0 do begin k:=k-2.

0. c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. cout<<m. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5. de două ori d.2. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. 1. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n.n. x=1 şi şirul de numere 1. depinde de n 2. pentru varianta Pascal. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a. (n real) if n>0 then m:=n else m:= . writeln(m). niciodată c. o dată b. else m= .n.1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. Subiectul IV. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct . (n real) if (n>0) m=n.-1.Subiectul III. Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n.d Varianta Borland C++ cin>>n.

x. end. until n>0.5p 1. pol:=pol*x+a. pol:=pol*x+a. 10 PASCAL m:=abs(n). pol=pol*x+a.cin>>n. end. i:=1. 3 Puncte 1p 1p 0. x.5p 0.5 puncte.5 puncte. for(i=1. readln(n). begin repeat write('n=').a. readln(n). write('x=').inc(i). Barem de corectare şi notare: 1. pentru cerinţele 1-4 câte 0. begin repeat write('n='). end.i++) {cin>>a.pol. readln(x). pol:=0.n.5p 1p 1p • b) Pascal: var n. a.x.i:byte.h> main() {unsigned i. iar cerinţele b) şi c) câte 1. while i<=n do begin readln(a). b. until n>0.h> main() { • Subiectul III: 3 puncte. writeln(pol).Sub. I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. writeln(pol). float pol=0. write('x='). do {cout<<"n=". Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte.i<=n. end. readln(x). for i:=1 to n do begin readln(a).a:real. } IV c) Pascal: var n.} cout<<pol.pol. C++ m=abs(n).5p 0.i:byte. C++: #include<iostream.a:real.5p . pol:=0. Nu e.cin>>x.} while (n<0). iar pentru cerinţa 5 1 punct. cout<<"x=". C++ : #include<iostream.5p 0.

var n:integer.b:integer. n:=10. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. var x:byte. int n=10. i:=i+1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. Float i=1. char x . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). Fie declaraţiile: var x:real. float x. i=i+1. var x:integer. …. . n:=n+i. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int. int x. a) b) c) d) integer x. Fie declaraţiile: var i:real. a. x=int. int a. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3.. i:=1. … n=n+i.b. 2. var x:=integer.

Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. a) repeat write('dati x'). a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. d) repeat write('citeste o litera:'). a) repeat write('citeste o litera:').b]. if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”. until (x>=a) or (x<=b).} while(x<a | | x>b). b) bool:=true. cin>>x. Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. c) do {cout<<"dati x".Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a .} while (ch in char). 4. c) do {cout<<"dati o litera".cin>>x . a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). readln(x). b) bool=0.readln(x). cout<<ch. do {cout<<"dati x". write(ch). c) repeat write('dati x'). until (x>=a) and (x<=b). cin>>ch. d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’. readln(x). b) cout<<”dati o litera”. Subiectul II : char ch. until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’).} while(x>=a && x<=b). unsigned n . else bool=1. write (‘dati x’).Readln(x). readln(ch). b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. until ord(ch)>0. readln(ch). cin>>x . cout<<”dati x”.} while (bool). 5. if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false. cin>>ch. c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’.cin>>x. . d) do {cout<<"dati o litera". readln(ch). repeat write('dati x’). a) do {cout<<"dati o litera". until not bool. until ch in char.} while (ch>0).cin>>ch. a) do {cout<<"dati x". c) repeat write('citeste o litera:').} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) .

...... while(n==0) {s=s+n%10.... k←k div 2 altfel p←p*n. while n=0 do begin s=s+n mod 10 . Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n............. } while (n=15000)...... 2.. uses crt .... s) ....} cout<<Suma cifrelor este: <<s. Program suma_cifre ..000 .....s : longint begin clrscr .....Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n.... ....... repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) . pozitiv....k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n..... cin>>n.......... writeln(Suma cifrelor este :........ precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor..5 puncte . întreg......5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c .... write(n=) .... mai mic decât 15000...h> main() { long n.......... k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.... n=n div 10 ...0.. var n.. n=n/10....... 1. Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program..... c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat.......... readln(n) ...... #include<iostream.0. until n=15000 .5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite.. end ... Fie programul pseudocod: citeste n.. C/C++: a) Datorita conversiei implicite..............s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15..5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2.. Subiectul III.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4..... cout<<n=... cout<<endl...

.................h> main() { long n...............s : longint .............. Condiţia structurii repetitive while................. c.......... readln(n) ......... 2............... end.......... until n<15000 .. marcarea sfârşitului programului: end. ... while n>0 do begin s=s+n mod 10 .. #include<iostream... do..... Condiţia din structura repetitivă repeat................ n=n/10....) din secţiunea de declaraţii b..........1 punct a....... n=n /10 ...... care marchează citirea corectă a lui n...3 – c ...............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... while(n>0) {s=s+n%10................. b... var n.............. do {cout<<"Dati un numar mai mic 15.................. marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori................................ cin>>n.................. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........ begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) ..... cout<<endl.... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor..................} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s...1 punct Subiectul II 1........1 punct a. respectiv } pentru varianta C++................. Pentru PASCAl.. writeln(‘Suma cifrelor este :’.. grafic.......... until/ while........... schemă logică etc.... uses crt ....................................1 punct 4 – c ....} while (n>=15000)................ } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. Erorile de sintaxă:........000" ............... Erori de semantică :........................../ while..... write(‘n=’) ... s) ...................... Programul rescris corect: Program suma_cifre .. end . cout<<"n=".. lipsa delimitării (....1 punct 5 – a .s=0.................

end. ' se repeta'). Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i].i. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream.. for i:=1 to n do readln(a[i]). for(i=0.n.i<n. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi».i++) cin>>a[i]. Introduceţi ca valoare a lui n 5.h> main() {short i. n. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.i<n-1.} . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.j: byte.100] of integer.j<n. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat. for(i=0. spre exemplu 1. int a[100]. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare.i++) for(j=i+1.k.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl.j. begin readln(n). cin>>n.Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. var a:array[1. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI.

m executa mati. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe.m execută pentru j←1.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v. m executa scrie mati. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator. Subiectul II 1. unele dintre acestea se cunosc între ele. Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1.  daca a[i.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1.j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă. altele nu. iar la final se vor prezenta rezolvările. Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: .m execută pentru j←1. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane.j←vi 6) pentru i←1. j] =  0 .

...........5 puncte b ..100] of 0....nr..j<n............1......j...nr...... c # include<iostream...Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element .......j])... if (max<nr) {k=i..........100.. end..max............................ 2 puncte var a:array[1. end..... for (i=0..1.......i++) for (j=0........k. for i:=1 to n do begin nr:=0..i++) {nr=0..1. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i....... i.............n:byte..1........ cin>>n..... ax=nr.. Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane......... max=0.......} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte ".......... } are ............... max:=nr...5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri.... end.... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i...j.100] of 0........n.... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice... ... ....h> main() { unsigned int a[100][100]....max............. if max<nr then begin k:=i......k............... a var a:matrice[1...................... writeln('persoana '.k..... for (j=0......i<n....j]....... for (i=0....j<n....................' are maximul de cunostinte').0........j++) cin>>a[i][j].. unsigned int i.....j++) nr+=a[i][j].......1....i<n...1 punct Subiectul II 1..... max:=0...... begin readln(n)....100.... unsigned int a[100][100]....

...1.... unsigned int i.....k..j++) nr+=a[i][j].k....... end...h> main() { int v[100]. cout<<"Dati n"....j++) mat[i][j]=v[k++]..................100............ for(i=0. m:=trunc(sqrt(n)).. for(i=0..... mat[10][10]......1.' nu are cunostinte').j]..j<n....... aux:integer..j<n...i<n.. k=0.j...........j....5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1.....j]).. v[j]:=aux...2 puncte .. aux..i++) for (j=0...........k..nr...10. v[i]=v[j].. write('persoana '..............i<n-1....... i.j++) cin>>a[i][j].. for(i=0...... if nr=0 then k:=i...k:byte.......var a:array[1..n:byte...j<m....nr... v[j]=aux............ for (i=0..............n.........i++) cin>>v[i]..... cin>>n.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]. } Subiectul III a) ..... i... k:=1.0. v[i]:=v[j]........ mat:array[1.......... for (j=0.i++) { nr=0..1..i<n.10] of integer..j...m..k...h> main() { unsigned int a[100][100]..........i<m.100] of 0...h> #include<math..i<m....... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i].. } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte "...........n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) ..... begin readln(n). for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream. # include<iostream...... end.5 puncte repeta bol←true pentru i←1.............100] of integer. for (i=0.....i++) c) . for i:= 1 to n do readln(v[i])...cin>>n.... unsigned int i..i++) for (j=i+1.....j<n...........i++) for (j=0....... for i:=1 to n do begin nr:=0.m.... 1.. begin readln(n).......i<n.} m=floor(sqrt(n))...... if (!nr) k=i.... for (i=0......n...n..j.. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i.... end....

{ for(j=0. end. } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. . schemă logică etc. grafic.j<m.mat[i. cout<<endl.j++) cout<<mat[i][j]<<" ".j]:3).) se va acorda punctajul prevăzut în barem. end. writeln. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i.j]:=v[k]. end. inc(k). indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

float c2 . c2 :real . d) struct articol {int c1 . var a :articol.p2. b) var a :integer . end . Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer . Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a. float c2 }.p3. var p1. b) int a . polinom p1.Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: . c2 :real . d) type articol=record c1 :integer . articol a. c) float a . end . end . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a.p2.b.b.c} .p3 :polinom . }.c:real . c) var a :real .

T – pentru triunghi.a+p2.c . an: întreg fără semn).a .şir de 2 caractere. e) p3. p3.c =p1. b) p3. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.b+p2.b . e) p3.c :=p1.a :=p1.Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .a :=p1.c+p2.5 puncte Subiectul II: 0. d) p3. p3.a .c :=p1. c) p3.b .a .b :=p1.5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub. p3. • Adresa: şir de caractere.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.b =p1. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere.c+p2.b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 .c . p3. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.b =p1.a =p1.c+p2. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0. • Identitate : număr .a =p1.b+p2.c . P – pentru pătrat.b+p2.c+p2. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.a+p2.c =p1.întreg cu 6 cifre serie .b :=p1. d) p3.a .c .5p 0.b .a+p1.b+p2. b) p3. D – pentru dreptunghi.a+p1. luna: şir de caractere. c) p3. *Se va acorda punctajul maxim . Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere.

schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. . **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. *Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. grafic.

eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. write(nr:5:2). instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. close(f). În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. II. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. Rezultatul/Acţiunea . Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. readln(f. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar.nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. var f:text. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.nr). while not eof(f) do end. Puneţi în ordinea logică liniile.

8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s. 2) main() 3) #include<fstream. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev.txt şi numar. II.txt".close(). 9) begin 10)assign(f. f.txt”). Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.”numere. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. iar fişierul numere. Varianata C++ I. 7) f. Rezultatul/Acţiunea . 1) fstream f("fis. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire.s=0. III. d) Creaţi un fişier out. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program.txt ambele având n linii (n număr par). Puneţi în ordinea logică liniile. Se consideră fişierele nume.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).txt ce conţine n/2 linii.h> 4) { 5) } 6) int nr.8) reset(f). Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. 11)begin 12)end. f>>x . Fişierul nume. ios::in).

5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0.10) if (nr) 11) s+=nr. Punctaj Observaţii 0.25p 0. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului. respectiv False altfel. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. Fişierul nume.25p . iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă. Readln(f.txt ce conţine n/2 linii. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. III.5 puncte Subiectul II: 2.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).txt şi numar. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.x).txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f).25p 0. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.25p 0. Se consideră fişierele nume. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. iar fişierul numere.txt ambele având n linii (n număr par).25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1.

5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de . write(nr:5:2). ios::in). while(f>>nr) if (nr) s+=nr.txt').ios::app). close(f). f. } a) Punctaj 0.h> main() { fstream f("fis. #include<fstream. while not eof(f) do begin readln(f. nr:real. fstream f(nume. f<<x. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f.txt".s=0. Soluţie Realizează închiderea fişierului f. a) b) 2.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris. reset(f).'numere. begin assign(f. cout<<"s="<<s.close().nr). fstream f(nume.25p 0. end.25p 0.25p 0.25p 0. int nr. Observaţii II 2. end.ios::in). III c) d) Varianta Borland C++ Sub.II var f:text.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic. schemă logică etc. . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris.

5. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului. Rezultatul se va afişa la monitor. Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. n număr natural n<100. fiecare linie pe câte un rând. Matricea A din fişierul mat_A. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. cu n linii şi n coloane. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . Utilizând facilităţile de editare.txt b. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. 100]. 3. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. 4. Fiecare elev va fi la un calculator.txt. respectiv B. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 2. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. Matricea B din fişierul mat_B.

........................ Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1..................... Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7.....0. în ordine alfabetică........5 puncte Subiectul II ... prenumele şi CNPul elevilor....... Scris.........................2.. Ceinţe: 1.........................................5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n ..5 pentru fiecare cerinţă)....... Oral..... La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor... prenume....... CNP-ul............. 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei . Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog....5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei....... cu utilizarea instrucţiunii de selecţie...............4 puncte .....txt..... La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele. Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a.5 puncte Crearea meniului conform cerinţei.......0..50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8................ Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b. va avea si un antet cu: nume..............................• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe...................................................... Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I. Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii...........................0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu...................5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0.............. Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2........5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului................... Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului. notele la cele două probe şi media obţinută.....0....txt...........0.......................00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată....

Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor....... schemă logică etc.......................25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0.0...25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2................ 0.................................... 0.......75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2. ........25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului..................) se va acorda punctajul prevăzut în barem....0................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..............0.5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...b ................ grafic. 1 punct Crearea fişierelor .....................0.................................a..................25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie ...................25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n..........5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0.....................

i:byte. a) b) c) d) int n. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. II.a[i]: a) o componentă a vectorului a. c) adresa de început a şirului de numere reale. d) un cuvânt cheie. vector a. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. var n:word. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. var n:byte. vector: a) identificatorul unei variabile.100] of real. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. unsigned long n. var n:integer. . long n. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1.. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. I.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. a: a) o variabilă de tip real. unsigned n. var a:vector. var n:longint. c) identificatorul unui tip de date. typedef float vector[100]. d) prima componenta a vectorului. short int i. III. b) identificatorul unei constante. b) identificatorul unui tip de date.

if (a[i]==’. for (i=0.i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i].i<n. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a.i<n.20] of string[20]. if a[i]=’. while(a[i++]!='.i<n-1. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect... var v:real.’ Then write(i).50] of word. for i:=1 to n do readln(a[i]). end. a) i=0.10] of real.100] of real. a) i:=1. char *a. v[i]:= v[i+1]. a) b) c) d) 4. var a:char. var v:array [1. v este un vector cu maxim 100 de componente. Fie declaraţia: var a:array[1. char a. var v: array [1.' do inc(i).b) c) d) 3. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i]. var v:array [1.100] of integer. a) b) c) d) int v[100]. writeln(i). Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal. v[i]=v[i+1].a[i])<0) . respectiv strlen() pentru C/C++.i naturale. c) i=0. type a=string[50]. float [100]. Fie declaraţia: var a:string[50]. while a[i]<>'. v[i+1]=aux.i++) for(j=i+1. float v[10][10]. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. v[i+1]:=aux.. . un cuvânt cheie. for(i=0.’) {} cout<<i.. respectiv char a[20][20]. d) nicio variantă nu e corectă..1. a) b) c) d) var a:array [1. a) b) c) d) short a[50].. char a[50]. a) i:=1.j<n. n. while(a[i++]==’. for (i=0. cout<<i. d) nicio variantă nu e corectă. var a:array[1.') { } writeln(i).j++) if(strcmp(a[j]. adresa componentei i a vectorului a.. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5. typedef char a[50]. 6. b) i:=1. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). while a[i]=’. b) i=0.’) cout<<i.’ do inc(i). float v.10.i++) cin>>a[i]. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n.50] of char.

c) type rational=record numitor:real. numarator rational. Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor. int numarator.a[i]). variabila). strcpy(a[j].format). fstream f(char* nume.aux:=a[j]. a[j]:=a[i]. c) FILE f.int mod).a[j]). .aux). {strcpy(aux. fisier f. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). readln(f. d) alta decât cele prezentate 9. alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text . numarator:real. } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor. end.format). reseat(f). a) b) c) d) f=fopen(calea. a) typedef int numitor. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). float numarator. a) fstream f(char* nume.a ). b) typedef stream fisier. b) type fisier=text . scanf(f. cu numărătorul şi numitorul numere întregi. Fie f un fişier de tip text. variabila). selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. strcpy(a[i]. end. fscanf(f. 10 . read(f. a[i]:=aux. a) type rational: numitor. numarator:integer. c) var f:file. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ. }rational. } rational. d) alta decât cele prezentate. ordonare alfabetică a cuvintelor. b) typedef struct {int numitor.ios::in). var f: fisier . b) type rational=record numitor:integer. selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. c) typedef struct {float numitor. numarator:integer. end.

....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”... b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f........... Subiectul II ..5 puncte....... 10 puncte Astfel: a) 1... 2 I – c..... b (maxim 50 de cifre)... astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului..... real).... a) while(!f.. Eseul va trata următoarele: a. suma va fi calculată tot într-un vector. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.... c... conversii şir de caractere – număr (întreg. 9 – b.. Să se calculeze suma lor în c”.......... c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă...... III – b.... copiere..b: array[1.... Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a. 4 – c.. b) Explicaţi cum se realizată adunarea.. Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere....a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)..eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. b) 2....... cautare caracter/subsir. articol/înregistrare... d.51] of byte.. b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f). Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10..5 puncte.....eof()......... concatenare........ 7 – b.. c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).. 8 – a.. 1 – d.. Declararea variabilelor de tip şir de caractere.. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat. d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute..c[51]....... .... II – c. c:array[1.b[50]... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori............ Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier....10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct... Barem de corectare şi notare: Subiectul I............ 3 – a... b...... unsigned int a[50].... Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori...... a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor.. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere. c) 6 puncte a) var a.... c) if (f.....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. d) if (!f.. d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b..... 6 – b..... 5 – a........ 10 – c.50] of byte...

c[k-1]:=c[k-1]+1.. for i:=2 to p do write(c[i]). if n>m then p:=n for(i=0. dec(i)....m. end........... k--.dec(k).....9.. cout<<"n=".... then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10... write('Suma este: ')... j=m-1. for i:=1 to n do readln(a[i]).. Subiectul III .......... dec(k)....j:=m.51] of 0...1 punct b..10 puncte a....p.. cout<<"m="...cin>>m.......i<p.. while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--].b....... for i:=1 to m do readln(b[i])........ cout<<"suma este: "...i++) cout<<c[i]...... else p:=m.....k.aux.... } end..... 2 puncte c.....m.......... for j:=i downto 1 do else begin for(i=j.. { begin unsigned int a[50].....j>=0..... După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector...readln(m).b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină. În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1... write('n=').....i<p.......2 puncte c) ......h> main() c:array[1.. } end... var a........i>=0...... if c[1]<>0 then write(c[1]).i++) c[i]=0. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori.k:=p..... k=p-1. if (i>0) if i>0 then for(j=i..... c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10.cin>>n..n..... i=n-1.... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier...b) Cifrele din cei doi vectori a.s:integer.... articol/înregistrare...........i<m.i++) cin>>a[i].c[51]. for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i].............. i.... Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere.. end if(c[0]) cout<<c[0]......dec(j).......9. else if (n==m) p=n+1... unsigned int i. dec(k)..j--) c[k--]+=a[j]..j. for(i=0.......... i:=n............ else p=m... else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n...n.. else for(i=1.. # include<iostream...........50] of 0.. c[k-1]+=1.....readln(n).. end.k......i<n....... write('m=')..i++) cin>>b[i].j.. for(i=0..b[50]..... for i:=1 to p do c[i]:=0.c:array[1..i--) c[k--]+=a[i]... c[k]:=c[k]+a[j].....

...5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..d....... cautare caracter/subsir........ Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere....... conversii şir de caractere – număr (întreg.. concatenare............. ......... schemă logică etc...... ........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... grafic.. copiere.) se va acorda punctajul prevăzut în barem............ real)......

Liviu. Arta programării calculatoarelor Vol. II .tvet. Dorin. Donald. Negrescu (2006). Arta programării calculatoarelor Vol. septembrie 2009 3. Liviu.tvet. Bocu (2001).1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4. Limbajele C si C++ pentru începători Vol.ro.ro.Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. Curriculum pentru calificarea analist programator www.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Negrescu (2009). septembrie 2009 2. 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . Knuth (2002). Knuth (2002). 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. Donald. I (p. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6. Limbajele C si C++ pentru începători Vol.

MODULUL IV: Programarea modulară .

Colegiul Tehnic ”Media”. grad I .AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream. e) int f (float.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. int nr2). 3. int nr2). int nr1. int *). 2. int nr1. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. d) void f (float.h> void f…… . int &). Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a. int *. int *). b) void f (float & a. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. c) void f (float. int & .

....... Din cei n elevi de clasa a XII-a....... int b. f(a...... ……… c) O variabilă ………….. doar k vor susţine examenul în liceu.. b) void f (int & a.. ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre... b=2. c) void f (int a. int & c). int &b.este vizibilă în tot programul.. int & b. b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n). 5.b. int & c).... b+=a.. Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………. aceste valori nu pot fi obţinute 4........ c+=b... int & c)... e) void f (int &a... int..….. cout<<a<<b<<c........ Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct ... b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .} void main () { int a=1.. Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor.. int c)....... Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.{a++.. int). int b... c=3.. d) void f (int &a. f) indiferent de antet.c).} a) void f (int.

2. s[50].Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. i<=k. La fiecare pas.2.i--). } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente.2. i && s[i]==n-k+i. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S. i++) cout << s[i] << ’ ’. unsigned long Lnou[50]. ) { afisare().. între paranteze rotunde. începând din poziţia k. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali.. . Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului.k}.Parametrii actuali (efectivi) . Altfel. } return LNou [k]. deduc că S = (n-k+1. for (int i=1. n-k+2. k. j<=I. i++). Pentru aceasta. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1. Barem de corectare şi notare 1. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1].…. de k elemente din mulţimea {1. afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică.h> unsigned n.. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. s[i]=i. for (int gata = 0 !gata. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. j++) LVechi [j] = LNou [j]. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă.…. deci generarea s-a încheiat. # include <iostream. Dacă nu am găsit o astfel de componentă. i++) { for (int j=1. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. ultima submulţime în ordine lexicografică. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă. parcurgem vectorul S. unsigned long combinari (unsigned n.e 3.La activarea subprogramului. i<=n. incrementăm componenta găsită.n}. j<=i. c 4. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă.În antet. cout << ”\n”.} void generare () { for (int i=1. .Parametrii formali . // afisez solutia curenta for (i=k. Aceşti parametri se numesc parametri formali. LVechi[50].n). cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. după numele subprogramului. for (j=1. în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet.. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. c. în care memorez succesiv submulţimile {1. i <|= k. . void afisare () { for (int i = 1.

a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. . 5. 3. j <= k. generare ().if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. cin >>n. cin >>k. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. j++). s[j]=s[j-1]+1. 4. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. } else gata =1. }. cout << ”k=”.

să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. din meniul Project al mediului de programare. În final.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: . prin crearea unui proiect. este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. .să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul. după elaborarea tuturor fişierelor sursă. dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă. În mediul de programare Borland C. Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere.să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. precum şi reutilizarea anumitor funcţii. le vom asambla.să identifice rezultatul unui subprogram .să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii .

Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. În cazul în care vrem să creăm un alt proiect. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis. se accesează butonul Done. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. După alegerea fişierelor. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project .Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul.

cin>>n.cpp” void citire(int v[].i++) cin>>v[i]. Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent. int &n) {int i. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori.} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior. cout<<"dati n=". Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent.exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run. Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate. int &n) {int i.h #include<iostream.h> #include"vectori. unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional. deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă.atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: . În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier.i<n. va fi căutat în directorul implicit.După selectarea fişierelor ce formează proiectul.se favorizează lucrul în echipă.i++) cout<<v[i]<<' '.} void afisare (int v[].h" . Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet.i<n. for(i=0. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. for(i=0. el se poate salva şi cu numele vectori. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .

i++) for(j=i+1.int & n. care va conţine definirea.} Cerinţe: 1. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei. citire(b.j<n.i<n. cin>>a[i][j].i<n-1. cout<<"nr linii=".i<n.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].j<n.q). for(i=0.m).j.}} void afisare( int a[][20].j.} void sortare_cresc(int v[]. Vectori fişierul vect. for(i=0.i++) {for(j=0.cpp #include<iostream.void main () {int a[100].q. afisare(b.i. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector.cin>>m. #include"mat1.j. int &n) {int i.int & m) {int i.cin>>n. Cerinţa 1 .i++) cin>>v[i]. citire(a. diferenţa a două matrice.i.i++) for(j=i+1.v[i]=v[j].n).m). afişarea elementelor matricei.j++) {cout<<"elem"<<i<<'.int & m) {int i.} void afisare (int v[].i<n. for(i=0.int &n) {int aux. cout<<"nr coloane=".m.}} fişierul principal matrice2.i<n.n).v[j]=aux. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu.p.45 puncte Cerinţa 2.'<<j<<'='. int &n) {int i.p.i++) cout<<v[i]<<' '. afisare(a.i++) for(j=0.j++) if (v[i]<v[j]) 2.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’.i<n-1.j<m.cout<<endl. suma a două matrice. . Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector. afisare(b.j<m.j.int &n) {int aux.}} void sortare_descresc(int v[].int & n.b[100]. cin>>n.cpp" void main() {citire(b. Matrice fişierul matrice1. cout<<"dati n=".45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.n. for(i=0.cpp void citire(int a[][20]. 2. for(i=0. for(i=0.i.cpp void citire(int v[]. Creaţi proiectul matrice.h> int b[20][20].q). citirea elementelor matricei.p.

} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.afisare(b.m).v[i]=v[j]. aceeaşi notă.cpp" void main () {int a[100].b[100].i++) if(v[i]>max)max=v[i].v[j]=aux. citire(a.cpp #include<iostream. cout<<"maximul este ="<<maxim(a.m).afisare(a. cout<<"minimul este ="<<minim (b.}} int maxim(int v[]. .n).n.{aux=v[i]. return max.i++) if(v[i]<min)min=v[i].int n) {int max=v[0].m). afisare(a.n).n).m). citire(b. sortare_cresc(a. afisare(b.} int minim(int v[]. for(i=1.n).i.int n) {int min=v[0].i.n).i<n.h> #include "vect.i. for(i=1. sortare_descresc(b. return min.} fişierul sursă vectorproj.m).i<n.m.

stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 . respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului.să identifice toate structurile de date dinamice.să definească şi să identifice atributele variabilelor . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A. şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus.să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor . Încercuiţi răspunsul corect 1.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei . 2. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3.Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras.

Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3. 2. 3. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1.a.5p C.5p Barem de corectare şi notare A.a B.0. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null.. Ce este o listă circulară? 4. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 . Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste. Dacă nu. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A. 1. Dacă există un ultim element în listă. atunci lista se numeşte liniară. 2.…2p 2………….1…….5p 3………. 1……….5p 4………0.0. Operaţiile importante sunt: B. 1………0. 1.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod.…0. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte.c. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C. Când o listă este vidă? 2. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod.5p 3………0. 2p 3………… 0. 3.5p 2………0.b.5p 2………. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă.4. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. 4. 2.5p    introducerea unui element în coadă .1p 4………….

p!-null.3.  Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale. void arataLista (Lista* li. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. urmează primul. return. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. în heap sau într-un registru al microprocesorului.1. deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4.  Vizibilitate la nivel de clasă . Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. O listă circulară este o listă în care. după ultimul nod. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv.nu am putut extrage valoarea. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. 3. else e = S[vf--].  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă). if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. în cel de stivă. p-p→next) afisNod(p).\n". char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. else for (. } 2. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. 125 . Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului.în cazul programării pe obiecte.

3.1.5. 5.3.3.2 .2.2.6 dat prin 2.2. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1.să recunoască toate elementele unui graf.4. 3.4. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2.6 c)1. 5.6.4. 4.5 d)1. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1. arbore . 2.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .5. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .5 b)1.3.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori .3 .6. Consideră un graf neorientat cu nodurile .2.4. 4. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.

4).7).5.4).5).3). U={(1.2.(6.2. b.2). U={(1.3).(6.6).6).(4.4).(2.5}.7).7}.2. X={1.(2. 2) Nodul 6 are gradul 1.4).Mulţimile X şi U sunt: X={1.7)} c) d) 5.(1.un graf orientat.7). d.un graf neorientat conex.6.(2. Un arbore este: a.(3.(6. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4. 4) G este un graf complet 6.U):  a) b) (6.(1.un graf neorientat fără cicluri.3).(1.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.7)}  5.3.(2.(2.5).2.7}.6.7)} X= {1. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2.6). Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.3.(4.3).1).2.(4.7)(1.7)} X={1.4.2.5).(1.7}.(6. U={(1. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .(4. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X.(6.6).5.7).3. 3) G este un graf conex .a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.3. U={(1. c. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7.(2.1.5).(5. tare conex şi fără cicluri 5.5.un graf neorientat conex şi fără cicluri.4.6.3.4.4.

Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9.este simetrică. 11. 10.a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. 128 . nodului x.corespunzătoare unui graf………. b) lista vecinilor . Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea………….

3.Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Barem de corectare şi notare 1.c-5 puncte 2. a) . a) .5 puncte 129 .10 puncte 3.2.10 puncte 7.5 puncte 9. 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2. b) . 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.1. 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu.5 puncte 8. b) . 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. b) .

1.3. ori 3 cu unul dintre nodurile 2.5 puncte 5.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod.5 puncte 5. c) .6.3 6 5 - 4.2.4 2.4 2.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11. – b) . Lista vecinilor 2 1.7. 6 puncte Ca să devină conex. O muchie uneşte ori 8. numărul minim de noduri este 2.1. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 .

(3. având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă.0).0.6). .2). (3.3). Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.0.0. (1.1 (2. (3. (1.6.4.Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date. a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru. 2.5).0) şi dr=(3.E) unde |V|=9 şi E={(1.0.6).3). Fişa 1: 1.4). Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. (2. a 5 b 1 c 4 d 3 . . Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2. .8) }.0.7.5. 131 .0.

Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. . for( k=1. unde V=6 şi U={(1. 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 . aciclic . (3. 3. c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate.3).U). Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7.5)}. 4224. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. . (4. 6226.6).2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii. 6246 etc. . 4244. Se consideră graful neorientat G=(V.5). 2. . (2. 8228. 4. 2242. . Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222. (4. devine conex . 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic .k++) { cin>>i>>j. 5. .6).4). 132 . (2.2.k<=m.

4.2.txt’ . în urma apelului funcţiei ce().4.a[i][j]=1.1. while(p->urm->n<4) p=p->urm.10) b) (1.q->urm=p->urm.2. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf. q=q->urm.5.1.2. } a) (1.3. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3. nod*q=prim2. 133 .7. void ce() { nod *p=prim.p->urm=q.10.5) d) 2.3) definite ca mai sus.4.3.3.2. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste . iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .3. p=p->urm. Fie prim1.2) şi (7.4.5) c) (1. a[j][i]=1.10.q->n=10. nod *q=new nod. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii. Fişa 2: 1.3.10. while(p) { int a=0.3. while(q) { if (q->info==p->info) a++. } cout<<a<<” “. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.3. respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.2.2.5) (1.

nod *r=p->urm.p=p->urm. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită. delete q.j<=3. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim.i++) { for(int j=1.p->urm=r->urm.delete r.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.i<=4.int s=0. } int s=1.p=prim. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4. 134 .j++) p=p->urm. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare.*q=ultim. p->urm=q->urm. for(int i=1. while(p){s*=p->n. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5. } p=p->urm.

a) Răd.6 d) 4.-a.2.txt”. apoi le reuniţi într-un portofoliu. c) A.p=p->urm. b)-939 5. 3.1.3. = 1 b) Tata = (0.3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 . 1.7.4. d) 7.5.} cout<<s.3.6.1. care va fi predat profesorului. d) 6. ios::in).} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n. } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru.3.1.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1.q=q->prec.2.2.5. 135 2.7. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n. a) fstream f(“in-graf. d) F 8.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm.5. 4.1 e) 1.50 puncte Fişa 2 .6 2. a) F.-c b) F.3.q=q->prec.7. .5) c) 4.2.

) a[i][j]=1.i<n. a[j][i]=1. b) 3. } fclose().f>>n>>m. 136 . while {f>>i>>j. j<=n. c) 4. a) 5. c) 2.j++) {a[i][j]=1. a[j][i]=1. Fişa 2 1.i++) for (j=i+1. b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1. } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

5 2.5 b) 0. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor .5 c) 0.5 c) 0.5 a) 0. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr.5 b) 0.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri.5 d) 0.Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: . 137 . Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.

d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4. b) arbore.5 c) 0. (3.8 atunci parcurgerea în postordine este: a.5.5 10. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .8 iar parcurgerea în preordine este 1. (1.2. 5.6).1 d.3.3). a) 5.3.3. reprezentat prin matricea de adiacenţă.6.5 b) 0.3.6).5.3. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene.5 d) 0.5 e) 0. 7.3.5. 7. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există.7.6.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. (3.4. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate).7. 1.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat. 4.5 1 9.8. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian. dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.5.6.2).5 0. b) afişează vecinii unui nod dat. (2. d) 3.1 a) 0.5 1 0.4.4. 8. 6. (3. 7.6. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1.j)= există .8 c. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri.8 b.E) unde |V|=9 şi E={(1. (2. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.5 0.5.4.3.2. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7.4. 1 138 . (1.3. c) 90 . b) 10 .n.1.3).4. 1 11. d) graf orientat Fie G un graf neorientat.2.6.4). c) 4. în caz contrar 4. 8.2.….2. 2 12.6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i.5.6. b) 1.5.8) }.2.5). 0.4.2.7.1.2. cu n vârfuri şi m muchii. c) listă liniară.

u10=(6.4.7.0.1).2.3. u3=(3.2).1. u2=(2. u9=(6.0).4). Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1.0.1).0) şi dr=(0.3). Toate subiectele sunt obligatorii.6. u4=(4.2). u6=(5.3).0. u7=(5. a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1. u8=(5.4).5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .13.5). u5=(4. a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.0. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0.

16.6.4 Postordine 9.7.5.3.1) c) (6.3.1.2) d) inordine 1.4.2.1) şi (1.5.11.15.20. c) 13.4) e) (1.3.3.3.6 postordine 1.24.(1.3.1) b) 1.U).2.16.10.2.1 1 1 1 1 0 2.2.1. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.7.4.5.4.4. d) 9.16. b) răd=5 c) tata (2.4.5.11.5.2.11.4) b) (6.14.10.6.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului.3.1.4.1) 10. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.3.4. 4. a) 2 .12 12. Fie un graf G=(X.7.7. a) (2.12.3.15. – 2 5.(4.7.5.0. a) 11.14.6.5.1) 4. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.4.3.14. – nici unul 4. a) 6.5 140 .8.2.3.2.2) sau (4. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.4 Inordine 9.24. 8.9.20.24.5.4.6.1) d) (4.20. Preordine 12.8.15.10.3} 3.8. Într-un graf G=(X.2.

6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.1. 141 .4.preordine 5.7.3. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.) se va acorda punctajul prevăzut. schemă logică etc.2.

determinaţi: i. getche(). Lucrează cu subprograme b.Testul sumativ 1 Competenţe: a. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. nodurile terminale. iv.Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 .").h> void mesaj(). Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. mesaj(). succesorii şi predecesorii nodului 4 iii. III.h> #include<conio. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă. #include<stdio. ii. Implementează structuri de date dinamice c."). printf("\nNu intoarce nici un rezultat. printf("\nAfiseaza un mesaj. Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G. } II. void main() {clrscr(). nodurile izolate."). } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. nodurile adiacente nodului 5.

h> prototip void mesaj(). Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. Apelul mesaj(). n<100) noduri. scrieţi apoi subprogramul adecvat). Postordine………………………………………. dat prin matricea de adiacenţă.").5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio. printf("\nAfiseaza un mesaj. returnează gradul interior al unui nod x. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi). 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b..S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a. IV. printf("\nNu intoarce nici un rezultat.").5 puncte . Inordine…………………………………………. Scrieţi o funcţie care. dat ca şi parametru. void main() Program principal {clrscr(). pentru un graf orientat cu n (n număr natural.h> #include<conio.. getche().. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei. } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare.5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. Parcurgeţi-l : Preordine…………………………………………. V. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. câte 0.} afişează Definiţia funcţiei 143 . VI.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2.Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic."). Subiectul I: 1..

2.6. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0. noduri izolate {3.1) b) 1.3.8 Postordine 6.> adr_urm=d_adr_urm delete d.3.1.6} iv.5. whilw (c . Nod – adr_urm.0. d . return gr.6} ii.5. d . } Observaţie: struct Nod { int info. gr.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4. {4.4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.1.> info %2==1)c=c .> adr_urm. *d. câte 0. Γ-(4)={1} iii.> adr_urm=c .4.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c .} 144 . c .7.7} Subiectul III – 2.-1. d= new Nod.6.3.2. i<=n.-1.> info = 100. intrval1) { Nod * c = prim. for (i=1. 5 puncte. Subiectul V – 1 punct void interior (int n. nodurile adiacente nodului 5: {2.7.0. int a[50][50]) { int i.8. nodurile terminale.5.1.3) F (-1.2.4. d c=prim. int x.Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct.8 Inordine 1. intrval.i++) gr= gr+a[i.1.1.x].1.3.25 pentru fiecare răspuns corect: i.}.7.2. while (c . 5 puncte a) 1 punct T (5.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.> adr_urm. Nod * Ultim. câte 0.> adr_urm=d.4.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. schemă logică etc. 145 .) se va acorda punctajul prevăzut.delete c. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

cin >>n. s++. ‘m’). While (n) { if (feof (f)) fprint (f. Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. 3. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.txt”. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul sumativ 2 Competenţe: a. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s.n). } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . “w”). Int n. Implementează structuri de date dinamice c. ”%d”.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32. Enunţ: 1. cin>>n. Lucrează cu subprograme b. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier.} fclose(f). 2.

d) 7. ultim . d+(2)=1. d-(2)=1. p .Fie prim şi ultim doi pointeri către primul.>n=10.4.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. p . c)6. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7. b)5.>n=10.7. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10.>urm=p.4 şi cu gradele : d+(1)=1. 4. 7. d+(4)=1.> urm=NULL. d-(1)=2. d)nu depinde de numărul de frunze 9.>urm=ultim. nod *p = ultim.>urm=ultim.>urm= NULL. p . 7. 2. nod *p=new nod. ultim = new nod. fiecare nod intern având el puţin 3 fii. c) 2 şi 4. a) 1. b) 1 şi 2.2. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.3. d)2 c) 0. numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1. ultim=p.2.>urm=NULL. 147 .5. p . ultim . c)0 . Un arbore are 19 noduri. d-(4)=1. ultim .c)”informatica” d)”matica” 4. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5.2. nod *ultim=new nod. d) 1.6. ultim .7. În orice arbore binar nevid cu f frunze. nod *p=new nod. d) 2. a)1 şi 3. c) 2f. 3. d-(3)=1. p . respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi.8? 8.> n=10.1. b) f.Câte astfel de grafuri există? a) 3 . b)1 .3. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4. ştiind că lista este nevidă? 1.> n=10. ultim . Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1.3 şi 4 6.2. d+(3)=2.

Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii. grafic.până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze.) Răspuns b) b) c) . schemă logică etc. de unde plin simplificare avem n2=f1. 9) c) .1) 7. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii.) se va acorda punctajul prevăzut.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7. 148 .2. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f.

proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .tvet.Bibliografie Programarea modulară 1.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3. www. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.Materiale de învăţare şi Materiale de predare.Curriculum pentru calificarea Analist programator.tvet.ro 2.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 . Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii. Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Tipul testului: probă orală . Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice.brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Să identifice elementele recursivităţii. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii. după predarea temei Elementele recursivităţii. Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii. 152 .Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv.

în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. 153 . Dobânda capitalizată. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare.Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. li se va recomanda restudierea lecţiei. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. număr fixat genetic. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. autoapelul şi condiţia de terminare. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire.

Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. reţinute în tabloul unidimensional a.Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. pe fiecare calculator este instalau un MDI. Tipul testului: probă practică . Instrucţiuni pentru elevi 154 . algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). n natural citit de la tastatură. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. reţinute în tabloul unidimensional a. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). 4.rezolvare de probleme. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Implementaţi în C++. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a. 3. Determinaţi elementul minim al tabloului. 2.inversare a unei structuri.

1. cout<<”n=”.5 puncte) (0. else 155 .Veţi lucra individual lansare în execuţie. return 2*n-1 + suma(n-1). Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .2 puncte. Item 3 . O posibilă soluţie este: #include <iostream.citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0. O posibilă soluţie este: #include <iostream.} void main() {int n.declararea corectă a tuturor variabilelor .25 puncte) .2 puncte. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++.h> int suma( int n) { if(n==0) return 0. { if(i==n-1) return a[n-1].funcţie corectă (0. Item 4 .25 puncte) .2 puncte.2 puncte.} Pentru n=4 se va obţine: 16 2. Item 2 .i. cout<<”suma este “<<suma(n).h> int minim( int i) int n.a[50]. Item 1 .obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct). Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu. cin >>n.

if (i==j) return a[i].i++) cin>>a[i].n.i<=n. cin>>n. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). for(i=0. void main() { int n.(i+j)/2). int max(int i. y. O posibilă soluţie este: #include <iostream. afis(n-1). afis(i-1)}}.i<n.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5.j). else return minim(i+1). for(int i=1. cin>>a[i].i++) cin>>a[i].} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5. for(i=0.}} void main() {cout<<”n=”.a[50].} void main() { cout<<”n=”. cin >>n.h> int a[50]. cout<<endl.i. y=max((i+j)/2+1. cin >>n. 4.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”.i<n. if(x>y) return x. O posibilă soluţie este: #include <iostream.h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “. int j) { int x. 3.if(a[i]<minim(i+1) return a[i]. cout<<”n=”. else return y. else { x=max(i.} 156 .

sau nu.n). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua.cout<<”max=”<<max(1. 157 . dacă este cazul.} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9. anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător.

Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Tipul testului: probă orală . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4.întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute. Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Despre ce şir este vorba? 2. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Ce reprezintă acest graf? 3. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 .

5 puncte. Item 3 . Item 1 – 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. 1. Fib(n)=  1. Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Termenul fib(1) apare de 5 ori. n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) . Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6. Item 4 – 0. 159 . Item 7 . Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci.2 puncte.a ltfe l  6. Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor.2 puncte. Item 6 . Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul. 7. Multe elemente se repetă. Item 2 .1 punct. 2. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. n = 0   1. Metoda iterativă.2 puncte.5. Item 5 .1 punct. Ce se deduce din acest exemplu? 7. 5. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei. 160 .

Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat. n=n/10.} 161 .  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.exerciţiul practic. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream. while(n) {s=s+n%10.s=0. cin>>n. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.h> void main() {int n. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++. Tipul testului: probă practică . Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.} cout<<”s=”<<s. cout<<”n=”. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică.

7.2 puncte.” 6. Ce face acest program? 3. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă. Item 1 – 0. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. 2. Ce rezultat se obţine? 2.1.5 puncte. 4. Item 7.h> int n.} void main() {cout<<”n=”. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. Scrieţi varianta recursivă a acestui program. cin>>n. Barem de corectare şi notare: 1.2 puncte.1 punct. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. Item 6 . Item 5 . Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie.1 punct. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii. 5. evitând erorile de sintaxă. 3. O soluţie posibilă: #include <iostream. Item 3 . else return n%10+s(n/10). int s(int n) {if(!n) return 0. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă. Item 2 – 1 punct. Item 4 – 1. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853.} 162 .5 puncte. cout<<s(n).

Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. mai scurte şi mai uşor de urmărit. respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. Se acorda 0.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare.a l t f e l 3. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 .5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Falsă. n = 0 4.  0. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. deci mult mai elegante. dar care nu îi calculează bine suma. Dacă s-au obţinut rezultate bune. Se acorda 0.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. 163 . recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs. iterativă sau recursivă.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1.m.q) Combina(v.q) Rezolva(v.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera.m.p. a.q) DivImp(v. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 .m+1. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.p. 2.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.p.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare.

q) 3. void caut(int i.b.int q) {int r.p.) nr<v[(i+j)/2]. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător. utilizând ca tijă intermediarã tija c. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”. Se dau 3 tije simbolizate prin a. b.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă. numere naturale. else caut ((i+j)/2+1. respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc . 4. Se citeşte un vector cu n componente. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.j). int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2.) Exemplificaţi pentru n=3. (i+j)/2-1).) nr==v[(i+j)/2).c. 165 . b. a. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i .Subprogram DivImp(v.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite. Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b. nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic.   Care este efectul următorului program? #include <iostream. Se cere să se tipărească valoare minimă.h> long xx(int p. i<=j.

p.Combinarea soluţiilor. Item 2 . Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. b) . return r*xx(p. b)-0.1 punct. b) Adevărată.q).Identificarea dimensiunii subproblemelor. a) Falsă.2 puncte. cout<<"n=". Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0. Item 6 .if (p>q) return 1. r=(p+q)/2.m) DivImp(V. 3. Item 3 .q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V.1 punct. . .1 punct.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.Rezolvarea subproblemelor.q) 166 .p.n)<<endl.r-1)*xx(r+1. Item 7 . cout<<xx(1. 2. Item 5 . Subprogram DivImp(v.m+1.Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme.2 puncte astfel a) . .1 punct. Barem de corectare şi notare: 1. Item 1 –1punct astfel a) -0.q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V.1 puncte. Item 4 .} void main() { int n.5 puncte. .p.5 puncte.1 puncte. cin>>n.25 puncte.

b) .b). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.n > 1 H(1.ac.int j) { int a.cin>>n.c)=H(2.cb.h> int v[10]. if (a<b) return a. b.) 6. indiferent de ordinea abordată a itemilor.c)=ab.b.a.b.ab.b.a. b=min((i+j)/2+1.a).H(1. c.ca.ab. Instrucţiuni pentru evaluatori .n).5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor. #include<iostream.H(1.c. } cout<<”min=”<<min(1. 167 . } } main( ) { cout<<”n=”. if (i==j) return v[i] .b.b. b.n. se va acorda punctajul prevăzut în barem.c.p. a. se reface acest test sau unul asemănător. for (int i=1.m.a)= 7.a. Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.ab.b.a. } Se acordă 0.ab.c).a bH (n − 1.b.cb.) H(n.a. Pentru fiecare răspuns corect.) H(3. (i+j)/2).H(2.cin>>v[i].Combina(V.c. else { a=min(i.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4. else return b.b).i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”. a) .j). a. int min(int i .  H (n − 1. Se acordă 0.a.H(1. dacă este cazul.Calculează n! (factorialul lui n).c)= b.i<=n.c.  a bn = 1  .bc. c.ac.

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. 2. 3. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. indiferent de problemă.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . Scrieţi în C++. ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. utilizând cel mult 4 culori. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată.

i++) if(st[k]==st[i]) return 0.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte.{if(st[k]<4) {st[k]++. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă.4}. Iniţial. 213. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ. 7.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. 6.2.i<=k-1. Care va fi al patrulea număr generat. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul.3. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. 231. Folosind cifrele {1. 4. return 1. Caută succesorul. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe.i<k-1.} else return 0. 170 . c)if(st[k]==st[k+1]) return 0. Astfel se obţin în ordine numerele 123. acesta se află într-unul dintre ele. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0. Folosind aceeaşi metodă. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. o altă culoare. return 1. notat 1. 312. c) for(i=1.2. return 1. return 1. return 1. Cunoscând legăturile existente între oraşe. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei.

cout<<endl.25 puncte.i++) cout<<x[i].1 punct. b) Falsă. x[0]=1.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i.1 punct. Item 8 .25 puncte. gen(1). b) -0. Item 2 .3 puncte. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream.1 punct . a) Adevărată.1 punct. Item 6 . Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.i<4.25 puncte.} void main() {cin>>n.5 puncte.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine.i<=k.5 puncte. void gen(int k) { int i. Item 4 . 171 .25 puncte. Item 3 – 0. Barem de corectare şi notare: 1. if(k==n) { for(i=1. b) -0. Item 7 . Item 5 – 0.} else for( i=1. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute.8.h> int x[20]. Item 1 –1punct astfel a) -0. b) -0. gen(k+1).

} else return 0. if (as) if (solutie()) tipar().} else k--. d) Adevărată.a[20][20]. else for(int i=1. } int solutie() {return k==n.i++) if(st[i]==st[k]) return 0. init(). 2. a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++. if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. 1423.i<=k-1. 5. else {k++. apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1. return 1.n. init(). a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243. } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0. avem condiţia k>1.h> int st[10]. k=1. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. 2341.k. 2143. while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()).c) Falsă.} } 3. b) 4. void init() {st[k]=1. void back () { int as.} 172 . O soluţie posibilă este: #include<iostream. 7. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte. return 1.

i<=n.j.void tipar() {for(int i=1.} else k--.cin>>a[i][j]. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe. cout<<"---------------"<<endl.i<=n. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.j<=i-1. } } main() {int i. dacă este cazul. } st[1]=1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.init(). back().cin>>n. } void back() {int as. if (as) if (solutie()) tipar(). 8. inclusiv funcţia back. Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. a[j][i]=a[i][j]. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()).i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl. 173 . for(i=1. se reface acest test sau unul asemănător. else {k++. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii. k=2. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi. } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor. cout<<"Număr de noduri".j++) {cout<<"a["<<i<<".2 şi 3.init().i++) for(j=1."<<j<<"]=". Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare. astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite.

Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. 3. b) Backtracking. 4. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. Se acordă 8 puncte astfel: 1.5 puncte 174 . c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. 5. 1. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. 2. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. c) Branch and Bound. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local.

Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii. b) 3. în timp ce oferă o singură soluţie. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.( 0.5 puncte) . sortăm spectacolele după ora terminării lor.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3. specific tehnicii Backtracking.2. tehnica Greedy 175 . 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată.”(1 punct) 4. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută.(0.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. acesta este adăugat. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte). 2 puncte 4. (0. (1 punct) 5.5 puncte 3. (1 punct) .5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale.c) Adevărată.5 punte/cerinţă) 2. (0. b) Falsă. 2 punct 5. iar dacă este posibil. . (0. 0.5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat.

v[i]<v[x] 1. v[i]<v[j] b. 2.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. la finalul secvenţei pseudocodului. pentru i ← 0. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod.5). 1. v[j]<v[i] d. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . iar variabilele i. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. pentru j ← i+1. 2.5. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. v[x] ← aux . 1.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. . v[j]<v[i] d. v[i]=v[j] c. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. o dată c.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4.niciodată 1. pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a.n execută dacă . În secvenţa pseudocod următoare. v[i]=v[j] b. v[i] ← v[x] .de 2 ori b.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[i]<v[j] c. de 3 ori d. . soluţii de rezolvare a problemelor propuse. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare.5. sfdacă sfpentru 1. atunci x←j. 176 .Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. . Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare.n-1 execută x←i. v[i]<v[1] 1. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. la finalul secvenţei pseudocodului. j şi x sunt de tip întreg. Să genereze idei.

7. k=0. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. 10. 10. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. În programul cerut la punctul 6. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. 16. Interclasare şi BubbleSort c.11. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. j=1. iar variabilele i. Varianta C++ i=1. 5. Criteriile de evaluare şi notare 177 . m. 13.2. variabilele a. astfel încât. a=(2. 2. 4. Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. în urma executării ei. atunci când este cazul. Rezolvă mai întâi pe ciornă. Fals 4. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. 6. În secvenţa de program următoare. b=(1. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. while (i<=n)and(j. 16.4. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. QuickSort şi Interclasare 5. whilej<=m do begin B end 5. Dacă şirul iniţial este (5. datele de intrare se consideră corecte. m=4. k:=0. component de tip real.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. 7. 18. Citeşte atent toţi itemii. Adevărat b. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. 1. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. j şi k sunt de tip întreg. a.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici. 3. 10). Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort.2 Dacă n=5. while i<=n do begin A end.b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n.2. BubbleSort şi Selecţie b. 18. 3. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1. validarea acestora nefiind necesară. Interclasare şi HeapSort d. 7. j:=1. n≤100.8. 1. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6.12). respectiv n+m.5. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. Dându-se un vector cu n numere naturale.10).

5 puncte Item 5 = 1.5 puncte) repartizate astfel: 178 .1 puncte) Item 2 2.5 puncte.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2. – declaraea corectă a tuturor variabilelor . din care: 5.5 puncte) Răspuns corect d.c Răspuns corect (5. 6. 1.1 puncte) (0.5 puncte) Item 5 (1.1 – 0.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.5 puncte Item 4 = 0.3. 7.citire şi scriere corecte .structura pentru corectă (0. 1. 6. 7) Item 3 Răspuns corect b (0.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.1.structura de decizie corectă .atribuiri corecte ( 0.4.5 puncte Item 6 = 1.4 – 0. (0.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1. 1.2. (0.5 puncte) Răspuns corect a. 10) 2. 1.5 puncte 1. (0.1 puncte) (0.5 puncte 1.1 puncte) (0. Răspuns corect c. 1.1 – 1 punct 5.2 – 0.1 puncte) .5 puncte 1.b – 1 punct 2.c – 1 punct Item 3 = 0. 2. 2. 10.3 – 0.2 – 0.b Răspuns corect (5.a – 1 punct 2.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.

i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++.apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) . 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 8. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.2 puncte) (0.5 puncte) Răspuns corect: c= (1. j++ Varianta Pascal k:=k+1. 4. 11. Pentru fiecare răspuns corect.corectitudinea globală a programului (0. c[k]=b[j]. 10.5 puncte.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) .QuickSort descrescător corect (0. c[k]:=b[j].2 (0. 5.2 puncte) .QuickSort crescător corect (0. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare. (0.2 179 . 2.2 puncte) . c[k]:=a[i].3 puncte) .aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.5. 5. Testul va fi anunţat elevilor din timp.1 puncte). c[k]=a[i].citire şi scriere corecte (0.1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1.

Să definească corect noţiunea de căutare binară. . 2. 2. ) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 . . ) altfel (. p ←0 pentru i← 0. 1. 4.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială. 1. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg. 2.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7. 2. 2. q. iar variabilele p. v=(2. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. 4. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare.5. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (. 2. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. v=(2.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. În secvenţa pseudocod următoare. x este de tip real iar variabilele i. . În secvenţa pseudocod următoare. Să genereze idei. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare. 1. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. 1.5.5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. . soluţii de rezolvare a problemelor propuse.5. Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare. j şi p sunt de tip întreg. m şi x sunt de tip întreg.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2.

3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.b Răspuns corect 0 (0. 4.9) Instrucţiuni pentru elevi 1.7. 2.6. 11.4 b) 3. 2.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.2 – 1 punct 2.3 3.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.4 d) 4. 8.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.6.3 Răspuns corect c (0.1.7) şi B=(3.5.4.3 Dacă n=6 şi A=(1.4.8. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi.5 puncte 1.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A.5 c) 3.5 puncte 1. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.2.a Răspuns corect 5 (0.1 – 1 punct 2.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2. 5.5 puncte 2. Exemplu: A=(2.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte . subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.4. transmis ca parametru.3 – 0.8. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare.a– 0.1. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător.2.2. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.3.5 puncte) 1.2.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.4. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât. 14). rezolvă de două ori pentru a te verifica.4 – 0.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2.5 puncte) 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1. 2. în urma executării secvenţei.b– 0. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2. Scrieţi algoritmul în pseudocod. în vector. 2.

v[n]...25 puncte) .algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0..declararea corectă a tuturor variabilelor (0.(0. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x.5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1]...25 puncte) . Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare.2.n.4 Răspuns corect a (0.v[n]. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn). Item 4 . Ca principiu.. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat.5 puncte) Item 3 .A. sau unul asemănător: (0.x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns.citire şi scriere corecte (0. să se afle în interiorul intervalului v[1].5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n. x.2 puncte repartizate astfel: . metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.x) Găsit ←false pentru i← 0..n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 ..

n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. Pentru fiecare răspuns corect.m-1 execută dacă Găsit(n.A. • 183 .• realizarea corectă a intersecţiei (0.A.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare.m-1 execută dacă Găsit(n. Testul va fi anunţat elevilor din timp.

. Repetări pentru fiecare operaţie în parte. . Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului. 1...Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare...... Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor.. . o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1. o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1.d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect.n].. 1.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect.. ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2..n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi. repetări . 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 ... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1. . Algoritmul este: Minim(x[1.. Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr..b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect... Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm.

Citeşte atent toţi itemii.5 puncte 2.m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2.a . Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).n execută pentru j ← 1.2. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1.5 puncte 1.c – 0. 4. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1.i execută pentru j ← m. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr .p execută pentru j ← 1.5 puncte 2.m execută b) pentru i ← 1.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. Determinaţi ordinul de complexitate O(.5 puncte 185 . explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1. Rezolvă mai întâi pe ciornă. iar n = nr total de operaţii.0. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4.n execută d) pentru i ← 1.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.b – 0. . Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită. 3. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5.d – 0. .5 puncte 2.5 puncte 1.c – 0.3 (-1) execută pentru k ← 1.1 punct 1.repetari (i ) unde i este operaţia i.a. atunci când este cazul. 2.b – 0.

5 puncte pentru fiecare limită calculată corect. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n].5 puncte) 1.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0.c Răspuns corect: de n-1 ori (0. . Item 2 2. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor.5 puncte) 2.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5 puncte) 1.+n+2k T(n/2k). 2×T(n/2)+n.a . Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.5 puncte) 2. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n]. 1.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. r(n) (câte 0. =n+n+. n-1.b Răspuns corect: de zero ori (0.d – Răspuns corect: O(n2) (0. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0. .5 puncte) 2. În final n/2k va fi egal cu 1.a Răspuns corect: 1.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. Se acordă (0.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie. 186 .Răspuns corect: O(n×p) (0. . .

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

for (int i=1. i<=n. cout<<"n= ".int d. cin>>a[i]. . for(i=1.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i.n).m).i++) {cout<<"a("<<i<<")= ".i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i].int &m) {m=(s+d)/2.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. if (d==s) cout<<v[s]<<" ".}} void main() {int i. else p=p*a[i]. cin>>v[i].cin>>n.i<=n. 3.i<=n. sir(m+1.d.n.} void sir(int s. definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”.} Se acordă pentru . cin>>n.h> int v[100]. O soluţie posibilă este: #include<iostream. int ms(long i) { if (i==0) return 0.} void main( ) { cout<<”n=”.m). void diviz(int s.void calcul() { for(int i=1.} Se acordă pentru .} calcul(). apelul funcţiei calcul 1 puncte. else {diviz(s. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.} sir(1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.int d) {int m.d). else return 1+ms(i/10). definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte. sir(s. 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte. Subiectul II 1.

i++)util[i]=0. x++. int i. for(i=0.i<=n. void afis(int m) { int i.h> int o[10].i++) cout<<st[i].i<n. if (i<=n) { st[k]=i.st[k]=0.h> typedef int stiva[100]. } } . 3. if (k<n) else k=k-1.i<=m.2. k=1.b[10].n. afis(k).} Se acordă pentru . for(i=1. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte. #include <iostream.i<=n && util[i]==1.x=0.j.i++) for(j=i+1.t[10].i++).j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].k.cin>>n. while (k!=0) { util[st[k]]=0. cout<<' '. stiva st.} void main() { cout<<"n=". void sortare() { int i.aux. st[k]=0. util[st[k]]=1. . O soluţie posibilă este: #include<iostream.util.j<=n. for(i=st[k]+1.n. 198 { k=k+1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte. for (i=1. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.

t[1]=0. lăuda şi chiar recompensa. definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte.cin>>n. - Se acordă pentru . Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului.cout<<o[1]<<" ". o[i]=o[j]. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 . t[i]=t[i-1]+b[i-1].i<=n. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.t1=0. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test. se vor evidenţia. cout<<”n=”. aux=o[i]. for(i=1.} sortare(). o[j]=aux. date de intrare la latitudinea evaluatorului. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.i++){ o[i]=i.b[i]=b[j].declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1.}} void main() {int i. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător.i++) {cout<<o[i]<<" ". cin>>b[i]. t1=t1+t[i]. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte. b[j]=aux. for(i=2.i<=n.

j-1.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură. iar suma 3+4+7=14 200 . a3. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural.n se poate ajunge în elementele ai+1.j . Subiectul II: Dintr-un element (ai. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică.1. ai+1. ai+1. a2.2 . Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic. Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului.1.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator.j-1. Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi.j) al unei matrice An. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.

Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. MergeSort.căutarea primului elev cu media x . b) Prin Greedy euristic. Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare .5 puncte Observaţii Punctaj 0.5 puncte eficienţi (QuickSort. Observaţii 201 . Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă.5 punct 0. Pentru răspunsul oral. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut.Se acordă numai 0. Daţi un exemplu în acest sens. la fiecare pas.5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială. O abordare Greedy presupune ca..5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient.5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. 1 punct 0.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii . Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs..testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare . să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0. Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.testarea cazului elevilor cu medii egale .).

j] ←max+a[i.n execută 1 punct s[n. cât timp i≤n execută scrie a[i.1 (-1) execută pentru j = 1.j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1.j-1] 0.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.j] ←j-1 sfdacă s[i.-rezolvarea prin programare dinamică .5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j-1]>max atunci max←s[i+1.j] ← j 1 punct dacă s[i+1. d[i.1] i←1.5 puncte d[i.j] j←d[i.j+1]>max atunci max←s[i+1.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1. i execută max ← s[i+1.j].j] i←i+1 sfcât timp 202 .j] ← a[n.j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1.crearea matricei sumă .j←1.j+1] d[i.

s←max.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . sfdacă dacă a[i. precum şi la metodele de programare dinamică.c-1]>max atunci max←a[i.c+1].5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. c←c-1. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0. Testul va fi anunţat elevilor din timp. pentru j = 1. reţinerea coloanei şi afişarea max. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0. analiza complexităţii şi metodele euristice.j]>max atunci max←a[1.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.c-1].j] c←j sfdacă sfpentru scrie max. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile.c] dacă a[i.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. n execută max←a[i. n execută dacă a[1. sfdacă scrie a[i.c+1]>max atunci max←a[i. c←c+1. 203 .

Dacă timpul alocat este insuficient. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. 204 . Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. elementele de pe coloana q. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Să se ordoneze: crescător. Să se afişeze matricea astfel ordonată. folosind metoda selecţiei. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. p=3. folosind metoda BubbleSort. Exemplu: Pentru n=5. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. elementele de pe linia p. descrescător.Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 . Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. Persoana are la dispoziţie n obiecte.

puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. dacă capacitatea de transport este j.j] Câştig[i-1. .j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. .. se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. .0]=0. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i. Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. .G Câştig[i. 5) C = (1.. j=1.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă..j]=0. . 3. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 .j]= Câştig[i-1.j] altfel Pentru răspunsul oral.O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i. i=1. 3. 2. Câştig[0. Daţi un exemplu în acest sens. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte. b) Prin Greedy euristic. 4. . i. 2. . Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1.n.. .j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. 8.

75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.25 puncte.n-1 execută găsit ← 0 .Subiectul I: Criterii de notare .75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0.5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului. sfdacă sfpentru 0.25 puncte.corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q .5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0. 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. Punctaj 0.5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0.căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte .5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0. b[m] ← A[1. Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.5 punct pentru j ← 1.i] =b[j] atunci găsit ← 1 .i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .5 puncte Observaţii 207 .m execută dacă A[1.

j] S[i. câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0.-rezolvarea prin programare dinamică .5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri.crearea matricei de câştiguri .j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.j] execută j←j-Gr[S[i.j] Sfdacă altfel Câştig[i.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2. scrie Câştig[i.j]] cât timp obiect=S[i.j]]. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0. G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.j]← Câştig[i-1.5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1. C[S[i.j] 1 punct S[i.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j]← Câştig[i-1.j] ←i altfel Câştig[i.j] ← S[i-1.j]← Câştig[i-1. j←G.j] 0.j] cât timp S[i.n execută pentru j = 1.j] atunci Câştig[i. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 .5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1.j]].j-Gr(i)]+C(i) S[i.j] ← S[i-1.j] scrie S[i. Gr[S[i.j].5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.

precum şi la metodele de programare dinamică.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. Dacă timpul alocat este insuficient. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. Exemplu: pentru n=3 .5 puncte 0. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. analiza complexităţii şi metodele euristice. Testul va fi anunţat elevilor din timp. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect. 209 . 4. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. 4) C =(6. 4. în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă.-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. G=8 şi obiectele: Gr=(5.

10. 12. Clara. Gabriela. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare.. D. Bac Info’2000. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Sofron O. Ionescu C.. Bălan. Ionescu. Tudor (2006). 2005. Anastasiu Popescu D.Lica D. Bucureşti 2005.. Scorţaru M. Runceanu M.Claudiu (2004). ***. 1996.Bucure. G... Tudor S.tvet. Informatică profil matematicăinformatică. Editura Didactică şi pedagogică. 8. http://en..ti. Informatica pentru liceu şi bacalaureat. Pavel Florin.tvet. Dana. Editura Polirom. 9. Cluj-Napoca.. Cerchez E.org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Mateescu G. Paşoi Mircea (2005). Fundamentele programării.. Soroiu..... Boriga R.ro.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1. Mateescu.ro. George Daniel (2001). 11. Informatică profilul real. Manual pentru clasa aX-a .manual pentru clasa aX-a. Miloşescu M.. Moraru. Voicu A.Codrina M. Giurgea. 2009 2. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5. Editura L&S Infomat. Sorin.. Editura Agora. 14.. 13. .wikipedia. manual pentru clasa aX-a. Noţiuni recapitulative. Teze rezolvate şi problem propuse.. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4. 2000. Mihaela. Moraru D. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6. Sibiu Editura Donaris 7. Ciobanu M. Lică. Bucureşti 1999. Şerban M.. 2009. 2009 3. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare.Editura L&S Infomat.. ***. Runceanu A. Bacalaureat la informatică.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Editura Petrion 2000. Informatică pentru grupele de performanţă.Voicu A.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 . Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II.

moştenirea. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. constructor şi destructor. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor. moştenirea. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor. d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. polimorfismul (legarea dinamică). Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. respectiv specializare şi operaţia de agregare. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. încapsularea (ascunderea) informaţiei. încapsularea (ascunderea) informaţiei. respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 .” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă.

Apoi. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului.Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode.5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite. eventual să redefinească unele metode. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator.5 puncte d) 2 puncte e) 2. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 . Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. La rularea programului. asupra altor obiecte.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme.

Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. b). Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. agregare. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. medii. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. note. calcul medii. adresa. clare şi să descrie corect. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. indiferent de formulare. telefon. moştenirea. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. descompunere) aplicate clasei. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). prenume. Metode: afişare date personale. c). e) Clasa elev: Atribute: nume. număr absenţe etc. data naşterii. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. 215 . verificare dacă este premiant etc. polimorfismul) să se facă corect. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. calcul număr absenţe nemotivate. specializare. încapsularea. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). păstrând totodată diferenţele dintre acestea. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea.

e) şi notaţi în dreptul ei litera A. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . o clasă poate să nu aibă nici un constructor. În coloana A sunt indicaţi Termeni. a. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. Abstractizarea a. d. b. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). II. respectiv litera F. să aibă unul sau mai mulţi constructori. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. c. Caracterizează unic obiectul. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. d. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. Coloana A Coloana B 1. b. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Transcrieţi pe foaia de răspuns. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. c. e.

bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 3. scrieţi pe foaia de răspuns. …………………. Metodă apelată la instanţierea unei clase este …………………. persoană d. literele corespunzătoare răspunsului corect. Metode 3. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. economist c. figură geometrică d.. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. b. d. …………………. număr complex 2. Identificator 5.2. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Clasă de bază 4.. Interfaţa clasei. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme.. angajat d. Clasa definită pe baza unei clase existente. e. Clasă care va fi moştenită III.. director b. 2 puncte IV. pe foaia de răspuns.. c. student b. informaţia corectă care completează spaţiile libere. …………………. 2 puncte III. IV. 2. 1. 4. copil 3. 3 puncte 217 .conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. 1. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. 2 puncte II. Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. Scrieţi. cerc b. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 .5). 5. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase. persoană c. număr real c. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a.

b-fals. 5-b 1 – încapsularea. d-fals.a.moştenirea. II. 2-c. c-adevărat.destructorul.d. 2-b.c. 4-a.d. III. 1-d.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. IV.adevărat. 218 . 3.b. a – fals. e. constructorul. 3.Barem de corectare şi notare: I. 3-e. 1-a. clasa. 2.

7. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private. 8. De obicei. Obiectivele evaluării: . o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei. 6. 2. În cazul moştenirii protejate. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare. 9.Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. comparativ cu moştenire privată.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase . Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei. 3.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 . protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. 4. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”.

se reface acest test sau unul asemănător.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. 9. 5. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false. 6. dacă este cazul. 220 . 3.

pz = &c. b.real. 3). c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I.imag+b. cout<< ”a=” << a. a.sumacomplex(&a. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase.retreal() << ”+i*” << a. main() { complex a. c. imag=a.real+b. Ce va afişa următorul program? class complex { float real. imag=y.} }.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.retimag() << endl.imag. complex &b) {real=a.atribuire(1.} double real() { return real. public: void atribuire(float x=0.} double imag() { return imag. d.} void sumacomplex(complex &a. 221 . float imag. b.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. c. 5). float y=0) {real = x.afiscomplex(f). Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor. complex *pz. &b).atribuire(2.

}. segment(segment&).82. segment S(P. b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7. Urmăriţi programul de mai jos.get_a()<<p.set_s(200). punct P3.double valy) { x=valx.} punct(double valx. class segment {private: punct A. public: int get_a(){return a.set_a(300). void main() { exemplu p.y.A.y=valy.897).get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.} }. cout<<q.8.} void set1_s(double x){s=x.Q3). 222 . Q3. public: segment(punct&. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.y=P.q. Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.-20.pz->afiscomplex().get_s().punct&).get_a()<<p.y. III. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran.y=0. } ~punct(). static double s. cout<<q.set_a(100). } II.20).} void set_a(int x){a=x.get_a()<<q.} static double get_s(){return s.Q(-4. p.8.4). p. cout<<p. public: punct(){x=0. segment S1(P3. } punct(punct &P){ x=P. cout<<p.B. class exemplu{ int a.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.B.} double get1_s(){return s. class punct { double x. q.Q).get_a()<<q. a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează.x.} static void set_s(double x){s=x. }.

} void init(char *s. A. void main() { punct_3D A(10. const char *) . lungime=l. int minute = 0.} }.80). care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ). y=y0. } IV.cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.get_a()<<q.set1_s(800. int l) {strcpy(nume.get_a()<<q.get_s(). Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *.} e) class ex1{ char *nume. cout<<p.init("teava".q. s).z. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x. double z0x=x0.20. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas.cout<<p. cout<<q. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 . int secunde = 0 . int lungime. cout<<q. Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 . z=z0. punct_3D (double x0.y. c) Fie definită clasa angajat. 20). ex1 A. b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas.get_a()<<p. void init (char .get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. }.} }.set1_s(999). 30).get_a()<<p.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. int ). double y0. p.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.

8. 1.897)] (pentru obiectul S.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0.0)Constructor implicit pentru punct(0.8. 2 puncte IV.20 300 500.20 500.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0. B ai obiectului S1.82. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0. constructor cu parametri (de iniţializare).20 100 999 999 224 .20 500.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.A şi S.0) Constructor implicit pentru punct(0. deci pentru S1.B) Constructor segment[Punct (7.0) (pentru membrii A.82.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4.0)Punct (0.0)Constructor implicit pentru punct(0. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7.8.-20.0) (pentru membrii A.8.-20.20 100 800.4) (pentru punctul P) III.1 punct din oficiu I.20 800. B ai obiectului S.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4.82. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7. Q3) Constructor implicit pentru punct(0.4)Punct (-4.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500. deci pentru S.0) (pentru punctele P3. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.-20.20 300 800.5 puncte Barem de corectare şi notare: I. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.0)] (pentru obiectul S1.B) Constructor segment[Punct (0. a) clasa punct: constructor implicit.0) (pentru punctele A.A şi S1.0) Constructor implicit pentru punct(0.8. 3 puncte III. 2.20 800.8.5 puncte II.

225 .25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s. a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. dacă este cazul.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0. se reface acest test sau unul asemănător.300 999 999 IV.

lăţimii. c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii. 226 .datele membre : lungimea şi lăţimea . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. constructor cu listă de parametri. ariei şi perimetrului. constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend.Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi. atribute şi metode. cu ajutorul unei clase astfel: . Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a).funcţiile membre: o constructori implicit. b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. b) şi c).

l.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2). } ~dreptunghi() {} double getl() {return l. friend double perimetru(dreptunghi & d).getl()<<" si"<<d1.L=0.} double arie(). } double dreptunghi::arie(){ return l*L.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1.getl()+d. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1). double n2) { l=n1.getl()<<" si"<<d1. } dreptunghi::dreptunghi(double n1. d3(d2). cout<<"Arie:"<<d2.getL()).L.} double getL() {return L.getL()<<'\n'. cout<<"Arie:"<<d1. c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1. public: dreptunghi(). 227 . L=d.L.L=n2. d2(5.getL()<<'\n'.5 puncte c) 1. dreptunghi::dreptunghi() { l=0. }. cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. } b) void main() { dreptunghi d1. } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d.10). double n2). dreptunghi(double n1.

5 puncte Pentru punctul b) cele 1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3). metode. alte greşeli neprecizate la punctele a).5 puncte .5 punct Pentru punctul c) cele 1.afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte . calcul perimetru – 0.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte . 228 .5 puncte .folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0.5 puncte . dacă este cazul.declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1. Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: .declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.declararea metodelor ca membri publici– 0. se reface acest test sau unul asemănător.declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.5 puncte . c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0. cout<<"Arie:"<<d3.cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1.declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0. sintaxa.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.getL()<<'\n'.getl()<<" si"<<d1.5 puncte se vor distribui astfel: .declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct .5 puncte . b).5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura.5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte .

const fractie&). friend fractie operator+(const fractie&. friend fractie operator/(fractie&. destructor int numarator() {return n.}. }. int mi=1). constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". 229 . // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. const fractie&). fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. fractie& operator +=(const fractie&). // numărător. fractie& operator -=(const fractie&). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n. fractie& operator *=(const fractie&).m. fractie&). fractie& operator /=(const fractie&).} int numitor() {return m. fractie& operator =(const fractie&). Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. fractie&). friend fractie operator-(const fractie&.numitor void simplifica().} void afişare(). friend fractie operator*(fractie&.Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.

+=.m).f2.m. -=.m). simplifica(). r=x%y.m/dc)+f2.dc=cmmdc(f1.} dc=cmmdc(f2.m/dc) .n=f1. / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =.n*(f2. *=. dc=cmmdc(f1. fractie f.simplifica(). 230 .return f.} if (m>1){ cd=cmmdc(n. const fractie &f2) {int dc.f1. if (y<0) y=-y.fractie f. cout<<"Constructor!\n". Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.dc=cmmdc(f1. if (dc>1) {f1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri. f.m). while (r!=0){ x=y. const fractie &f2) {int dc.n.m. f.m/dc).m/=dc.} fractie operator +(const fractie &f1.n. m=nmi.} fractie operator * (fractie &f1.m).m. if (x<0) x=-x. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus. *.m=(f1. fractie f.n*(f2. if (m<0) {n=-n.n*(f1. m/=cd. y void fractie::simplifica() {int cd.int y) {int r.n/=dc.f2.f2.n=f1.f. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie.m/dc)*f2.f. int nmi) {n=nri. r=x%y. -.m=-m.m).m=(f1. y=r.m.} fractie operator -(const fractie &f1.return f.m/dc)*f2.int cmmdc(int x.n*(f1.m/dc). return y.simplifica().f2.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.f. fractie &f2) { int dc.f.f2.if (cd>1) {n/=cd.

} n=n*f1. cout<< “diferenta f1-f2=”.m/=dc.if (dc>1) {n/=dc.dc=cmmdc(n.f1.afisare().n. if (dc>1) {f1.f1.if (dc>1) {f2.if (dc>1) {f2.n/=dc.afisare().} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.m1).m1. fractie f1(n1.m). cout<< “produsul f1*f2=”. sum.m*f2.m.m/=dc.n.} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. if (dc>1) {f1.} } void main() { int n1.return *this.f1. f1-=f2.f1. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”.n*f2.m).cout<< “ suma f1=f1+f2=” . cout<< “suma f1+f2=”.f2.n2.m2 .n. } fractie operator / (fractie & f1.n=f1.} dc=cmmdc(f1.n).afisare(). fractie f2(n2.simplifica().n).m). cout<< “ suma f1=f1-f2=” . f1+=f2. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”.dc=cmmdc(f1. imp.m2).m*f2.if (dc>1) {f1.} dc=cmmdc(f1.f2. cin>>m1. simplifica().f1.n=n*(f1.m).m.m.m.m/=dc.afisare(). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 . f1=f2 .m).m/=dc. cin>>n2.n/=dc.m.return f.m=f1.} f.n=f1. cin>>n1.afisare(). f. cout<< “ suma f1=f1/f2=” .afisare().fractie f.f1.f1.afisare(). m=m*f1. cout<< “ atribuirea f1=f2=” . if (dc>1) {n/=dc.n/=dc. f1. fractie & f2) { int dc.m=m*f1.n=n*(f1.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'.n*(m/dc).n.f2.m/=dc.f1. f1*=f2. m=(m/dc)*f1. cout<< “impartirea f1/f2=”.dc=cmmdc(n.m.f1.return *this.n*(m/dc).afisare().n*f2.} f.afisare().afisare() .} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.f1.n. return *this.f1.} dc=cmmdc(f2.m. fractie sum=f1+f2.m). fractie prod=f1-f2.} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1.n/=dc.} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc. cin>>m2.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc. f1/=f2.f1.simplifica().m/=dc. prod.f1.m/dc)+f1.m.n/=dc. dif.m. return *this.m/dc)-f1.afisare().} n=n*f1.m/=dc.return *this.n. fractie imp=f1-f2. fractie dif=f1-f2.n=f1.return f. f1. f. m=(m/dc)*f1.m=f1.n. cout<< “ suma f1=f1*f2=” .

232 . dacă este cazul.În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător.

1 punct din oficiu .Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. eliminare din stivă şi afişare stivă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: .6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 .1 punct definirea clasei nod . fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva. destructor. adăugare în stivă. Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva.

varf=p.} nod*p=varf. void stiva::inserare(int x){ nod*p.}} 234 . int extrage(). nod*next.1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . int t.1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei .1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie. p->cheie=x.} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!". exit(1). if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!". return t. }. p=p->next. getch().} void stiva::afis(){ nod*p=varf.} ~stiva(). t=varf->cheie. exit(1). }. varf=varf->next. while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". void afis(). class stiva{ nod*varf. delete p. getch(). void pune(int). public: stiva(){varf=NULL.} p->next=varf.

varf=varf->next. Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. do{clrscr()ş c=getch().afis(). 235 .stiva::~stiva(){ nod*p. case'3':v. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.} }while(1). cout<<"". delete p. getch(). break. metode. char c. break. v.inserare(cheie).extragere().}} void main(){ stiva v. while(varf!=NULL){ p=varf. getch(). se reface acest test sau unul asemănător. cin>>cheie. clrscr().} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. dacă este cazul. switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. int cheie. break. case'4':exit(1).

1. actor 8.. comentariu 2.... j. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a. clasă 5... membrilor clasei... este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. 4.. relaţie de dependenţă 6. Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I.. îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor.. Notaţiile: +...... II.. # reprezintă în UML . 236 ......Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase.. b. 2.. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte... 1....... relaţie de generalizare 7. . e. c.. f..... d... -.. 3.. caz de utilizare 3...... g. i. asociere cu sens 9.. relaţie de includere 4. compoziţie 10.... h... Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte ..... .

. Static d.. <<global>> b. atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund . <<ordered>> e... a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.. <<self>> 3. Complete e. b....... 0. obiecte de clasă 2.... 3 – a. c Se punctează doar răspunsurile corecte... e – 9... multiplicitatea 5. <<interface>> d. zero sau mai multe III.. II.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0. Vizibilitate 2. g – 10. 7. b – 4. discriminator 3.. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I. e.. Funcţia membră ... 6. Relaţia de generalizare c. Relaţia de dependenţă b...III. h – 3. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a. Friend b. 5. statică 6. 2 – a... Asocierile corecte sunt: 1. <<parameter>> c. d – 1. i – 7.* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. Relaţia de agregare d. a – 6. 1 – b. f – 2. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0. c – 8... Relaţia de realizare 2..d. <<call>> 4. j – 5 237 . Disjoint c.

Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Obiectivele evaluării: . Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 . obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

bea cafea. suc. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus.). serveşte cafea. vin. etc. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. 239 . plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. apă.

Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Enunţ: 1. cu atributele nume. clasa Angajat . Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . vârstă b. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. clasa Calculator. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. cu atributele nume. memorie c. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată.

Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. 241 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.

Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. citit de la tastatură.h> void main() { clrscr().p. Criteriile de evaluare şi notare 242 . f++.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: . Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural. long int n.f.p=0. n=n/f. while n>1 {while (n%f==0) { p++. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl.h> #include<iostream. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice). f=2. } getch(). cin>>n.să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor.” #include<conio.

a încercat să corecteze greşelile de conţinut. (5. Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale. 3). 1. dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . (3. iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează. adică are erori de sintaxă. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează.). 243 . dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect. pentru datele de intrare n = 600. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. 2).

"<<y<<"\n".} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<". cout<<"Constructor punct "<<x<<". Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x."<<y<<")\n". y. Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural. cout<<"Constructor copiere punct ". int ord=0) {x=abs. Să se creeze. y=ord. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. obiecte de tip punct şi de tip punct colorat."<<y<<'\n'.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<".} }. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. public: punct (int abs=0. în funcţia main(). astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată.x. cout<<x<<". y=p.} punct (const punct& p) {x=p.Moştenirea. precum şi pointeri către astfel de obiecte.y. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO ."<<y<<"\n". Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI. 244 .

doar o coordonată şi culoarea. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n". //date membru private public: punct_col (int. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul. punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p. short). 245 .Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. int ord=0.} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n". cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'.} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea. dar nu ştie să explice ordinea apelurilor. coordonate şi culoarea implicită.punct::afisare(). cout<<"Punct colorat:". ord) {cul=cl. int. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare. punct_col::punct_col(int abs=0. Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat.} }. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. prin copiere.cul. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. Va fi creat şi un obiect dinamic.} void afisare() {cout<<"-----------------\n". short cl=1):punct(abs.

respectiv Muncitor. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . folosind un MDI. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. clasa Persoana va conţine atributele: nume. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer. iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.

}.*pm=&m.n). cout<<p. class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". inginer i(„george”. 247 .return tarif_ora*nr_ore. tarif_ora = t. 165.} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:".} }.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore. float tarif_ora. 20).*pi=&i. muncitor m(„florin”. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl. float t = 0) {strcpy(nume. }.calcul_salariu()<<endl.} }. 165. 165. int s = 0.20). 20). void main() { persoana p(„ion”. char nume[20]. return (tarif_ora*2)*nr_ore.calcul_salariu()<<endl. cout<<i.*pp=&p.return (tarif_ora/2)*nr_ore. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". persoana(char *n = „Ion”. nr_ore = s.

pp=pi.calcul_salariu()<<endl. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului.cout<<p. 248 . cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<m. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl.calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl. p=m.cout<<p. p=i.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. pp=pm. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl.calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 .Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. prin afişări. ştergerea unui element. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. adăugarea unui element. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. stivă şi coadă. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. vor fi exemplificate. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. afişarea elementelor structurii. stiva. operaţiile de creare.

metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei .metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: . stiva. void afisare().} virtual void stocheaza (int i) = 0. afişarea elementelor după ştergere. int valoare. Lista *coada.Elevii vor trebui să declare clasele lista. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. int elimina(). . adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. void afisare(). afişarea elementelor.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). }.metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei). lista() {cap = coada = urm_art = NULL. }. coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). Lista *urm_art. class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). vitual int regaseste () = 0.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii. ştergerea unui element. void afisare() = 0. int elimina(). În clasa stiva: . . }. . 250 .

perimetru. coordonate vârfuri.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. triunghi echilateral. înălţime) . Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. Defineşte conceptele POO 2. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. 2. elipsă.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . pătrat. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I.Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1. diagonale. Tipul testului: probă scrisă. raze. latura. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. hexagon regulat. 251 .afişarea elementelor figurii (coordonate centru. realizaţi un meniu care să permită : . deplasare. în cadrul orelor rămase.

a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase. să răspundă corect la eventualele întrebări.Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase.definirea claselor 2 puncte .instanţiere 1 punct . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută. să ruleze aplicaţia proiectului.prezentare orală 1punct .partea scrisă 2 puncte .proiectare 2 puncte . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 .

Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. destructor şi modificatori de acces. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute. constructor. metode. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. 253 .5 puncte la prezentare orală 0.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0. Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0.5 puncte la instanţierea claselor 0. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri.

efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. 254 . proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. triunghi echilateral. coordonaae vârfuri. latura. Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. pătrat. oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . 1. hexagon regulat. înălţime) . elipsă. raze. Descrie clase.Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . deplasare. Tipul testului: probă scrisă. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. 2. realizaţi un meniu care să permită : . încadrul orelor rămase. diagonale.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. perimetru.

Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase. să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. să răspundă corect la eventualele întrebări . Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 .

În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. va 256 . Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei).Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. perimetru().

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori). 257 .

(2001). Roman.pdf 4. Ion. Editura: Teora 11.2009 18. Silaghi.ucv. Cerchez. Zaharie. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++.org/wiki/Unified_Modeling_Language. Bacău.upt. Marian. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA. Bucureşti.(1995) POO Analiza.05. Lopătan.2009 20.pdf. Cătălin. Roşca. Bucureşti: Editura ALL 8. (1998) Manual de C/C++. La http: thor.(2005). Ionuţ . Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10. Iaşi. Daniela.elcom. Dârdală.La http://inf. 3.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Bucureşti Editura: CISON 15.pdf 5. ***. George. Dorin. Spircu.wikipedia.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01. Claudia. Dan. Zmaranda.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo. 2009 3.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. Şaru.(1996). La http: scdsd. Smeureanu.2009 258 . Ingineria programării obiectuale.htm 3.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Ioniţă.tvet. Anca Daniela. Ghid teoretic şi pratic.ro.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1. (2000) Programare Orientata pe Obiecte .tvet. Ioan. metode obiectuale. 14.bluepink. Craiova: Editura Universităţii 5. Editura Polirom 13. La http: www.uaic. Marinel. Bucureşti: Editra Dual Tech 9. Găbureanu. Bocu.(2003). Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7. Anca Daniela.2009 16. ***. Şerban. 7. Bucureşti:Editura Albastră 6. Sisteme de programe orientate pe obiecte. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu.05. ***.ro/~dberian/Labs/POO. Stoicu-Tivadar. Emanuela.05.ro.(2002). 2009 2.05. Dorin. Stoilescu. ***.info. Timişoara Editura: Orizonturi Universitare.pub. Ioniţă.***. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte. La http://en. ***. 5.Note de curs – îndrumar de laborator.(2000). Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. Editura:Alma Mater 19. Limbaje de programare. Dorin. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +. Vasile.2009 17.2009 Culea. (2007) Programarea orientată pe obiecte . La http: www.aut. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4. Rodica Doina. Gheorghe Cosmin.pdf.05.05. Galaţi: Editura Radial 12.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 .AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. 2. opţiunea Object 261 .doc. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. Informatica. Meniul Insert. să defineşti procesorul de text. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte. d. Meniul Format secţiunea Font.Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Informatica. Informatica. Meniul Insert. c. să identifici tipurile de procesoare de texte.bmp . 3. opţiunea Symbol b. 2. b. documentul şi tehnoredactarea. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Informatica. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text. File d. opţiunea Color c. Edit c. View 3. Selectarea textului şi alegerea butonului d. Insert b. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5).exe.jpg.

alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. medievale c. caligrafice d. setarea interliniei d. este utilizat pentru: a. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. vizualizarea textului 5. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. 262 . sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. 5. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. 2. normale II. 4. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. Butonul întâlnit în procesoarele de text. Identificaţi elementele din figură. anticva b.4. centrarea textului c. are setarea normală a marginilor. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. 3. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf.

0 puncte. blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe).mărirea corpului de literă. Marginile nu sunt egale.5 puncte. Prima metodă . 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. 0 puncte. (2 puncte) 1-e. coloncifră. 0 puncte.4 puncte. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. 2-b.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 263 . Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. titlu. Subiectului II – se acordă 2 puncte. b.5 puncte. 2-d. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. d. (5 puncte) a.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. note de subsol. 3-b. A doua metodă . Elementele din figură sunt: colontitlu. 0 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. c. (2 puncte) 1-d. Subiectului II – se acordă 5 puncte. Marginile normale au 2. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. III.5 puncte. II. imagine. 3-b. 0 puncte.5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Barem de corectare şi notare: I. 0 puncte. 4-a.

Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. 0 puncte. chiar dacă se va utiliza altă formulare. 264 . Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.e. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. 265 . Pe calculatoare este instalat un procesor de text. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. 3. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. 2. să utilizezi în aplicaţii practice termenii. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă scrisă. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator.

A. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. Postul de Asistent Manager este un post. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. In urma acestor date. trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale.C. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S. Viitorului Nr. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali. Str. Anemone S. Cu atât mai mult. care consider că valorifică abilităţile. Cu respect. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Maria Diaconescu 266 . educaţia şi pasiunile mele. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea.

Subiectul 2 – 2 puncte. 267 . Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. Toate subiectele sunt obligatorii. Pentru respectarea formatării fonturilor. 2. III. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte.Instrucţiuni pentru elevi 1. Timpul de lucru este 50 minute. Se acordă 1 punct din oficiu. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. II. 3.doc pe Desktop. Se acordă 1 punct din oficiu. Subiectul 3 – 2 puncte.

d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. b. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Caracteristicile fonturilor. e. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. Clasificarea fonturilor. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. c. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Definiţia fonturilor. Pentru definiţie se acordă 1 punct. Familii de caractere.

Clasificarea caracterelor 1.5 puncte.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height).o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. Caracteristicile fonturilor: a. Stil (Style) d. anticva c. 0 puncte. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. Efecte (Effects) e.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. maşina de scris 2. După familii de caractere a. Dimensiune (Size).  Înclinare. Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. medievale b. Pentru lipsa răspunsului.  Distanţa între litere (ligatura). Pentru lipsa răspunsului.  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. egiptene d. c. groteşti e. caligrafice f.  Grosime (weight). 0 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0.  Dimensiunea codiţei unei litere. După mărimea literei 269 . Se caracterizează prin:  Design (typeface).

A cincea familie.504 mm – Diamant b.520 mm – Text m.6.632 mm – Colonel e. denumită "maşina de scris". cunoscută sub denumirea de "egiptene". Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte. 0 puncte.4.1. corp 4 . cuprinde caracterele ce nu au picioruşe. cunoscută sub denumirea "anticva". Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară. corp 14 . corp 16 .384 mm – Borgis g.3. perpendiculare pe liniile principale. cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic.024 mm – Dublucicero 3. 016 mm – Terţia k.5 cicero) l. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână.a. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. 270 . cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime. atât a liniilor principale.6. având un grad de contrast mediu. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte.7.768 mm – Parangon (1. A doua familie de caractere.009 mm – Petit f. corp 20 . corp 7 . corp 18 . Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor. corp 9 . A şasea familie. corp 12 . O altă familie de caractere.2.256 mm – Nonpareille d. corp 5 . cât şi a celor secundare). corp 10 . având un grad de contrast ridicat. corp 6 . racordată.5.760 mm – Garmond (Corpus) h.2. Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti". denumită a caracterelor "caligrafice". Pentru lipsa răspunsului.3.264 mm – Mittel j. corp 24 . corp 8 .3.512 mm – Cicero i.1.880 mm – Perl c.9. subţiri.

Pentru fiecare tip se acordă 0.5 puncte. 271 .

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. alb. verde. indigo şi negru c. roşu. galben şi negru 2. roşu. indigo şi alb II. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. negru şi roşu d. roşu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. galben. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. verde. dacă apreciaţi că enunţul este fals. respectiv litera F. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. negru şi albastru c. portocaliu. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). albastru. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. galben. verde. albastru. portocaliu. indigo şi alb d. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. 272 . 3. roşu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. magenta. galben. verde şi albastru b. Undele scurte. roşu. roşu. verde. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. cyan. indigo şi violet b. 1.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. galben. portocaliu. 2. negru. albastru. albastru.

Timpul de lucru este 50 minute. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. 1-a. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. Se acordă 2 puncte din oficiu. III. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. Se acordă 2 punct din oficiu. (4 puncte) 1-A. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 273 . 4. II. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. Subiectului II – se acordă 2 puncte. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Barem de corectare şi notare: I. 0 puncte. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Precizaţi ce este lumina monocromatică. echivalent. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei.3. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. 2-F. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 3-F. 0 puncte.

Figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. Enunţ: Pornind de la figura nr. 274 . Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie. 2. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia.

"sharpen" (mărirea clarităţii). • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). Pentru obţinerea imaginii nr. "autocontrast". Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. "saturaţia culorilor" (75 %). "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta). Se acordă 1 punct din oficiu. "tunning" ("fill light" . "fill light".50% şi "shadows" .75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).25%. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "highlighting" .Pentru obținerea imaginii nr. Se acordă 1 punct din oficiu. 275 .

2. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1.5 puncte. e. 276 . b. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. Optimizarea fişierelor imagine. obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1. c. Tipuri de fişiere cu imagine. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate. Descrieţi modalitatea de scanare. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor.5 puncte. Importanța scanării originalelor. d.

Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 277 . Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1. Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. 0 puncte. 0 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 0 puncte.Se acordă 1 punct din oficiu.5 puncte.5 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. 0 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.5 puncte.

Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. sub pragul de audibilitate al urechii. peste pragul de audibilitate al urechii. limita intervalului de cuantizare se alege: a. b. bidimensional. 2. 4. d. dB. c. 20 Hz şi 160 KHz. b. b. 278 . Hz. W/m2. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. d. 2. 16 Hz şi 20 KHz. Obiectivele evaluării: 1. d. 200 Hz şi 160 KHz. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. Sunetul este un semnal: a. să definească noţiunea de sunet. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. constant în timp. b. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. 20 Hz şi 10 KHz. foni. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. c. c. egal cu pragul de audibilitate al urechi. d. să identifice tipurile de sunet.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. 3. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. 3. c. numeric. 5. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. numerică. unidimensional.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

5. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. concluzii. utilizarea limbajului de specialitate. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului.4 puncte. etape.4. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. creativitate. Se acordă 1 punct din oficiu. 289 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. cercetare.

să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. imagine. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. pagină). nr. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. care include titlul fiecărei lucrări. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video.Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. 3. să optimizeze fişierelor de tip imagine. 290 . Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului). 2.

Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital. film. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. 2. Barem de corectare şi notare: 1. 2. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. clasificarea formatelor. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. Conversia între formate. 4. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. 3. 291 . 4. Se acordă 1 punct din oficiu. 5. sunet. Criteriile de evaluare şi notare 1. Tipuri de materiale: imagine.

creativitate. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 292 . etape de lucru.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. utilizarea limbajului de specialitate.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu.3. cercetare. concluzii. 5. respectarea regulilor de editare audio-video. 4. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. creativitate. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte.

să respecte relaţiile dintre elemente. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. claritate. validare. 2. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. 6. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. durată. utilizând calculatorul şi internetul. să utilizeze elemente de animaţie. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . 4. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. nivel de complexitate. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. Tipul testului: probă scrisă. testare. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. Creează conţinut interactiv multimedia 3. Instrucţiuni pentru elevi 293 . să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . 3.Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. 5. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. imagine. Integrează text.

Bine 1. conţinut ştiinţific. conţinut ştiinţific şi bibliografie. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. argument. text grafic. Prezentare destul de atractivă. culegerea informaţiilor. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. cuprins. încadrare în termene. 5. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare.5 puncte Destul de creativ şi original. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. analiza informaţiilor. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. utilizare resurse. comportament. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. materiale de prezentare. 3. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. imagine. creativitate şi originalitate. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. Prezentare foarte atractivă. Toate elementele solicitate sunt evidente. Majoritatea elementelor sunt prezentate.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. 4. 7. redactarea documentaţiei. 6. 8. 9. selectarea informaţiilor. 2.

include această listă în proiectul tău ca anexă. utilizare elemente grafice. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. originalitate. ortografie. fără oarecum original.interfaţă. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. adecvat. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. 295 . monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. încadrare în timp. Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. realizate. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia. documentaţia este bine structurată. software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. elemente grafice deosebite. adecvat. documentaţia este sumară. prezentare produs Limbaj: claritate. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. artistică: originalitate. accesibilitate. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . adecvate. fără greşeli gramaticale sau de ortografie. Limbaj de comunicare clar. Materiale de prezentare originale. sau majoritatea nu sunt prezentate. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. accesibilitate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. elemente de animaţie. La final. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. elemente grafice inadecvat.

Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului. Am inclus texte şi imagini specifice. Am citat corect sursele utilizate. Am inclus toate aspectele de conţinut cerute. Am elaborat un scenariu al prezentării. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am respectat drepturile de autor. Am revăzut proiectul. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am respectat termenele. Am elaborat bibliografia.

Macromedia Flash 8 Profesional 5. Digital Image Processing.Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1.tvet. Rafael. Addison-Wesley Publishing Company 4. Jordan Chilcott . Richard. 2009 3.tvet. Gonzalez. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 2009 2. Jeffrey Bardzell . Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Woods. (1993).ro.ro. Tom Green.Studio MX 2004 297 .

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 .

World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. Guvernele deţin Internetul. 1. celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www. d. Nu este nici o diferenţă. Accesarea World Wide Web este gratuită.edu.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a. c. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. b.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2.

Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. b. Coloana A 1. serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. adresa unei pagini Web III.c.d. HyperText Coloana B a. c. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. b. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . dacă apreciaţi că enunţul este corect . Browserele web 4.b. Web server 2. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. În coloana A sunt indicați termenii.limbaj de marcare hipertext. Un URL are următoarea forma . Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. a. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. calea către fişierul care se doreşte a fi primit d. iar în coloana B sunt precizate analogii.a. Uniform Resource Locator 5.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1. un program care furnizează pagini Web la cerere e. Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. respective litera F.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. d. d. IV. e. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Furnizorii de servicii Internet 3. c. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2.

8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele. File – numele fişierului cerut. 2-e. 0.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web. 0. 1. 4-a. 0. 0. c-F. Dacă este omis.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d. 1-d. 4-f. 3-a. 0. 2-a. protocol://host:port/cale/nume_fişier a. c. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 3-d.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 1. 5-b VIII. 1-c. 5-c VII.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. e-F IX. . Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea.2 puncte 2.V. b-F. iar dacă este specificat. atunci se foloseşte portul implicit. elemente de interfaţă. Câte 0. a-A. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. d-A. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V. – 1 punct V. e. b.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. pictograma.

Pentru fiecare răspuns corect. schemă etc. grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 303 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. un protocol de transfer al hypertextului b. un protocol de transfer al datelor c. FTP reprezintă : a. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. un protocol de transport al fişierelor d. Introducerea numelui străzii. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. Semnătură digitală este: a. un protocol de transfer al fişierelor 2. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b.

În coloana A sunt indicaţi termenii. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. Coloana A 1. CC 4.c. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4.yahoo. iar în coloana B sunt precizate analogii. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. dar şi pentru ceilalți destinatari e. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. respective litera F. mesajul ce va fi transmis destinatarului b.b.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. semnătura 2. adrese vizibile pentru destinatarul principal.d.com Citirea mesajelor primite b. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5. BCC Coloana B a. . a. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www.d. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5. ce permite comunicaţia între utilizatori. dacă apreciaţi că enunţul este fals. From: 3. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. conţinutul III. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal.

3-b. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . – 1. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2.denumirea serviciului sau facilităţii .3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V. 1. 0.5 puncte V. 2-d. – 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0. 306 . 1. IV.5 puncte 2.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. e-F IV. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V.d. 5-a III. 0. 1. c-F. 0. 1-c.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 4-c. 2-f. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet. a-A. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. 4-c. 1-e. 3-d. b-A. d-A. 5-b II.scopul acestora . e. 0.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 307 . grafic.Câte 0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. dacă este cazul.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0.2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. se reface acest test sau unul asemănător. schemă etc.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0.

Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8. Sortaţi mesajele din Sent Items după date.com 3. 308 . 9. şi apoi ataşaţi un document 5. completaţi câmpul subiect. Goliţi folder-ul Deleted Items. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create).prenume@yahoo. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. 6. Fiecare elev are acces la un PC. Conectaţi-vă cu noul ID 4.Testul 3. în ordine descrescătoare. yahoo). astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. Creaţi un mesaj nou. 2. Enunţ: 1. 7.

15. 14.3 puncte 1.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 . 5. 1 punct din oficiu 0.6 puncte 1 punct 0.3 puncte 0. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12.8 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15. 12. 2.5 puncte 0.10. 13. 8. 13. 4.3 puncte 0. 7. 11. 6. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1.8 puncte 0.5 punct 0. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14. 9. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. 10. 3.5 puncte 0.3 puncte 0.5 puncte 1 punct 0. Deschideţi un mesaj din Inbox.3 puncte 0.

5 1 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. în totalitate se acordă punctajul integral.6 1 0.5 0.3 0.3 1.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. 310 . se reface acest test sau unul asemănător.5 0.3 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.5 0.3 0.8 0.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.3 0. dacă este cazul.8 0. corect.

Ce reprezintă comerţul electronic? 8. Cum se foloseşte un blog? 9. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. 3. Profesorul va adresa întrebări întregii clase.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5. 2. Enunţ: 1. 4. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). sau doar unui elev. Ce este un forum? 6. sau unui grup de elevi. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Autostradă Informaţională. Ce este e-learning? 311 .

profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet. 312 . De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ.10.

Instalaţi aplicaţia descărcată 4. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat .Testul 5. Părăseşte aplicaţia. Realizaţi testări de sunet 6. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8.Chat”. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Descărcaţi o versiune free a cestuia. salvaţi pe desktop 3. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Creaţi un cont propriu pe chat 5. Enunţ: 1. Instrucţiuni pentru elevi 313 .SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Fiecare elev are acces la un PC.

Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. 2.5 puncte 1 punct 1 punct 0. 5.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. 6. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 10.5 C9 1 C10 1. 3. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. corect.5 puncte 0.5 C7 1 C8 0. 8.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 11. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1.5 C11 0.5 puncte 1 punct 0. 0. 4.5 … … 314 . Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0.5 OF NOTA 1 0. în totalitate se acordă punctajul integral. 7.5 C4 1 C5 1 C6 0. 9.5 puncte 1 punct 1.5 puncte 1 punct 0.

Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 . Deschideţi FTP client 9. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8.FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7.Testul 6. Instalaţi aplicaţia 3. Fiecare elev are acces la un PC. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Deschideţi FTP server 6. Enunţ: 1. Instalaţi aplicaţia 5. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Realizaţi transferul de fişiere 10.

5 puncte 9. se reface acest test sau unul asemănător.5 C6 1 C7 1 C8 0. 1 punct 2.5 C9 1.5 puncte 6. 1. în totalitate se acordă punctajul integral. 1 punct 3. corect. 0.5 C1 0 0. 1 punct 8. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 1 punct 7. 0.5 puncte 10. 1 punct 5. 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. dacă este cazul. 1 punct 4. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.1. 316 . Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0.

Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2. Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3. 317 .Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1.

Comentarii. entităţi III. declaraţia tipului de document. II.0 4. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5.c. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . instrucţiuni de procesare. referinţe la entităţi. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Declarația tipului de document 3. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c. b. A B 1.htm nu este un fişier HTML d. atribute. Element rădăcină 4. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor. Prolog. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Document XML b. a. d. respective litera F. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>.b. elementul rădăcină 2. definiții: elemente. elemente. Prolog a.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. În coloana A sunt indicaţi termenii. Fişierul mypage.d. CORPUL 318 .e) şi notaţi în dreptul ei litera A. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Comentarii. secţiuni CDATA e. instrucţiuni de procesare. instrucţiuni de procesare. Comentarii. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.

d-A. 0. 4-a. 1. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. 0. Secţiuni CDATA 7.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 2-e. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. V.IV. 2-c. – 1. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. – 1. 1-c. c-F. 3-d. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. 5-c II. 1-b.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. 0. Instrucţiuni de prelucrare. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. b-A. Comentarii 4. 3-b. 3.5 puncte V. a-A. exemple 6. Referinţe la entităţi 5. e-F 319 . 4-a III. Atribute 3. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1.5 puncte 4.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. SHARED c. f. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. b. este 17.7. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. SELECT All PERSONAL 23. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. cu o linie liberă între ele c. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Cc. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML.7 III. Bcc. g. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. ORDER BY c. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. d. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. EXCLUSIVE II. e. READ ONLY b. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. SORT BY b. $c = (int)$a + $b. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c.c. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. ARRANGE BY 24. $b = 12. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. Text2 la dreapta. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b.

b 5.7 puncte e. c 8. c 17. b 19. b 11.3 puncte c.4 puncte b. b 15. b. 0. a.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0. f. c. 0. b 22. III. 1. a. c 2. 0. c II. c 12.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. c 21. b 23. g. b 24.7 puncte Barem de corectare şi notare: I.2=5. Se acordă 0. d. 0. b 9. c 13.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0. b 10. a. b 7. Se acordă 0. b 14.2) II.3 puncte d. e. a 25. c 16.4) III. 0. b 20. a 26.2=1. a 18. a 4. c 6. c 3. <HTML> 331 A F F A F A F .

ro'.ro'. grafic. } ?> e.<FRAMESET cols="*."\r\n". $d=$_FILES["file"]["type"].html"> <FRAMESET rows="*. schemă etc. *"> <FRAME src="frame2."\r\n".) se va acorda punctajul prevăzut în barem.ro'. 332 .$a.= 'From: sender@test. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. <UL> <LI><IMG src="pic1.$b).php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4. echo "File name after upload: ". $headers . Punctajul este strict informativ. $headers . $mesaj.ro".html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b."<br>". Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. se pot folosi numai o parte dintre itemi.$d. echo "Original file name: ".0'.= 'Content-type: text/html. *"> <FRAME src="frame1.php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"]. if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. echo "File size: ". $to="proba@test.$c.gif"> </UL> d. mail($to."\r\n". $subiect="functia mail". $headers .$b.= 'Bcc: bcc@test."<br>".= 'Cc: cc@test.html"> <FRAME src="frame3."\r\n". <P>Text1 <P align="right">Text2 c. charset=iso-8859-1'. $b=$_FILES["file"]["name"]. echo "File type: ". <form method="post" action="exemplu5_4. $headers . $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP"."\r\n".gif"> <LI><IMG src="pic2. $headers = 'MIME-Version: 1. $headers). $subiect. $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]."<br>".

tabele. respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design. administrare. 333 .pentru : . imagini. Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu.Firmă de curierat . Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică. organizarea datelor pe server. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text.Firmă de construcţii .Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. • culegere informaţii. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. filme. • analiza informaţiilor. sunet.Unitate de învăţământ . formulare.Agenţie turistică .Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. găsirea unui server-gazdă pentru site . fişiere. • comportament. cadre. legături (link-uri). • selectarea informaţiilor.Organizator de evenimente festive .Librărie virtuală . • încadrare în termene. baze de date. • redactare documentaţie. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server. hărţi de imagini. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate.Florărie . actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific.Firmă de transport .

Respectă legea dreptului de autor 7. comentarii/indicaţii (tooltips). ferestre. Alegerea unui nume reprezentativ. meniuri. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6.Proiectează structura unei baze de date. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8.Administrează baze de date. ghiduri de utilizare.• • utilizare resurse. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. bare de instrumente. Găzduire site 10. . 4.. materiale de prezentare. . Amplasarea elementelor: formulare. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2. Aprecierea calităţii proiectului 1. . 3. rezervare domeniu gratuit 9. casete de text.Utilizează software specific în procesarea textului. Criteriul DA/NU 1.. organizarea datelor pe 334 Observaţii . butoane. 4. . Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului ……………………………………………………………………. Transferul datelor pe server. liste.Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific.Interoghează baze de date.. . grid-urilor. 2. inserarea de etichete. este realizată cu respectarea regulilor de design.Realizează publicarea site-ului Web creat. În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3.

incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Materiale de prezentare interesante . Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. Materiale de prezentare sumar realizate. elemente grafice deosebite. elemente grafice adecvate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. administrare. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . creativitate şi originalitate.5 puncte Original şi creativ. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. utilizare elemente grafice. artistică: originalitate. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. diversificate. cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. inadecvat. comunicare clar. actualizare permanenta a conţinutului site-ului. Limbaj de comunicare inadecvat. Prezentare estetică. riguroasă a acestuia. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. elemente grafice simple sau slab executate. informaţiile structurate bine şi oarecum original. exprimare şi de ortografie. Foarte bine 2. Limbaj de Limbaj de accesibilitate. adecvată a foarte Respectarea materialelor. Prezentare foarte atractivă. timpului de accesibilitate.server.5 puncte Destul de creativ şi original. fără originalitate. comunicare corectitudine adecvat. Limbaj: claritate. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. Prezentare destul de atractivă.

Vă rog să completaţi tabelul de mai jos. Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe. cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare .diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele ………………………………………….

regielive. 20. Tollett.Williams. 13.05.05. 6. 02. 5. București: Editura Teora ***. proiectarea şi publicarea propriului site Web. Crearea paginilor Web.regielive.regielive.ro. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.htm. (2003). 02. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.regielive.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri. htm .ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749.far-php.Lahttp://facultate. 17.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674. La http://facultate. Bucureşti: Editura Corint 337 . 9. 02. John.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.html?in=cursuri&s=sql.ro/ftp. București: Editura Corint Gugoiu.afaceri.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.La http://facultate.regielive.2009 ***.regielive.ALL Williams.La http://www.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.2009 ***.tutoriale. 2. 02.C.La http://facultate.regielive. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.ro/index.2009 Robin.2009 ***.2009 ***.05.html? in=cursuri&s=sit%20web.softpageinternet.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.04. La http://www.2009 ***. 22.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607. 29.05.04.Lahttp://facultate.05.regielive. 02.regielive. București: Editura B.04.php.La http://facultate.La http://www. Teodoru.Lahttp://facultate.html?in=cursuri&s=sit%20web. Design pentru Web.html?in=cursuri&s=javascript.04.La http://facultate. 4.05.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.2009 ***. 11.tvet. Paul.2009 ***. 02. Tollett. 19.04.La http://facultate. La http://facultate.ro. 18.htm. 12.2009 ***. 28. 15. 30.html? in=cursuri&s=xml . (2003).04. 02.Lahttp://facultate. 29.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.ro/manual_html/Capitole/Cuprins.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.primulpas.2009 ***. 16.05. John (2003).html? in=cursuri&s=structur.2009 ***. XHTML.regielive. 02. Design pentru Web Ghid pentru crearea.05.04. (2005).2009 ***.2009 ***. 7. La http://facultate.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. 10.I. HTML. 28.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.html? in=cursuri&s=xml . 14.2009 ***.tvet.05. La http://www.html?in=cursuri&s=sit%20web .2009 ***. 2009 McFredies. 3. 25.2009 ***. 21.html?in=cursuri&s=xml.regielive. 02.html? in=cursuri&s=sit%20web. 8. Robin. 30.regielive.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

Colegiul Tehnic „Media”. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.

Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. ansamblu de date care se referă la același fenomen. Schema externă b. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Modelul relaţional b. Dependenţa datelor c. Fapte c. adevăruri şi principii învăţate d. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. Modelul semantic c. Integritatea datelor b. Adevăruri 2. obiecte sau situații c. ansamblu de informaţii. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. Modelul cadru d. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. Schema conceptuală d. Evenimente primare b. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. Modelul reţea 4. Schema internă c. Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Redundanţa crescută a datelor d. 1. Simboluri d. Colecția de date reprezintă: a. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. obiect sau situație b.

..........5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect........... Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1................. Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0... Funcţional e................ Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite ..... Coloana A Coloana B 1.. 4-e Subiectul III ..... 1. ierarhic 2.......5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... crearea.... 1-d.............. Model bazat pe obiect datelor 4.. 2-a.2 puncte Se acordă câte 0...... 3-d.......................... Descrierea fizică a bazei de date d...... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat... grafic..... schemă logică etc.... 1-b......5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0..... 3-b... 2-a.......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B. 3........ Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ....................... Schema bazei de date c.......... 4-a..2 puncte Se acordă câte 0............... 5-d Subiectul II ............. .. partajarea 3.................... Structurile de date pot fi omogene sau ........... Model bazat pe înregistrări b......... Definirea Întreţinerea 3. Neomogene 2...... Abstractizarea datelor.................. dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie..................... şi accesul controlat la baza de date........ Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............ în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2.5 puncte pentru fiecare răspuns corect... Facilităţi ale bazelor de date a..... 341 ...........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.............

Are o denumire distinctă b. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. Buc Gradul relaţiei este: a. 3 c. Operaţie aritmetică b. Un set de atribute null d. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. Buc Str.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. nr. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Jiului. Calcul geometric d. nr. Fie relaţia: 342 . Calcul vectorial 2. 0 d. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. 19. 10. 2 5.Beller. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. N. Iorga. nr. 4 b. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. R. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Relaţie c. 25. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. Ilfov Str.

......... 3-d................. La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat... Ilfov Str... Cheia primară i........2 puncte Se acordă câte 0... integritatea 9...................... 2-b...... 0 d.............. 3...5 puncte pentru fiecare răspuns corect............ Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute. 25.... l..... Numărul de rânduri ale unei relaţii...... Cheia ......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0......... Supercheie referenţială 10... este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii.......... Reguli de integritate h.... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică. N......... 2.... Integritatea entităţilor............... 5-b Subiectul II . 3 c..... 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B... 4-a........ nr... Este obligatorie şi este unică 8.5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .... Domeniul j...................IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. nr......... R........ Coloana A Coloana B 7.........5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0............... k............... La baza limbajelor relaţionale stau .. 1-d. Jiului.... Buc Cardinalitatea relaţiei este: a.Beller.... Buc Str. nr... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect. şi ...................... se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null......... Iorga............ 10...... 343 ... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1............. Integritatea ................ 19............5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect............ 4 b...

Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... 4-e Subiectul III ....) se va acorda punctajul prevăzut în barem....... 3-d.. 1.....2 puncte Se acordă câte 0...... grafic..... schemă logică etc..............5 puncte pentru fiecare răspuns corect........ 2-a.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... Entităţilor 2.. Străină 3.. 344 ..............1-b......

Care este determinatul acestei dependenţe? b. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale.Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 . Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. c. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. Subiectul II. Enunţuri: Subiectul I.

..5 puncte IdPersoana→Funcţie...... IdPersoana ......... Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm.................................................................................. NumePersoana....0....5 puncte c.................5 puncte IdPersoana→Salariu..............................5 puncte b.0.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I ......0.. Explicaţi alegerea făcută......ro admin@ctm...... Fie relaţiile Elev. Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli.ro conta@ctm..0. PrenumePersoana→Salariu............ Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..5 puncte NumePersoana. Explicaţi alegerea făcută..r 115 o magazie@ctm.......................5 puncte 346 ........ IdPersoana→PrenumePersoana........ Disciplina.............................0.....3 puncte a.ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a............. Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii................ Subiectul III......0..... disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate........ro office@ctm... PrenumePersoana→Funcţie.ro 113 tehno@ctm.. Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii............. b......................

..........3 puncte a.. Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine........... Funcţie→IdDepartament............................... se va acorda punctajul prevăzut în barem........... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”..... dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..................................... Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină.Subiectul II ............................ IdPersoana→CodDepartament........... b.1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament...................1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament.......3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note..................... Subiectul III ........ respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament.... prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament.............. 347 ... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........ IdPersoana......................

Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. de modificare). Instrucţiuni pentru elevi 348 . Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. 2. de ştergere. Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3.Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.

.....................1....5 puncte................................................................................... telefonul filialei......... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA...................1.................. Anomalii asociate datelor”.......................................................2 puncte... adresa..5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială.......... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv.... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul...................... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..... de ştergere şi de modificare...........5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă........0............ Anomalii de modificare/actualizare......... sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat.............. denumite anomalii de actualizare/reactualizare....1....................5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei......................... Anomalii de ştergere................5 puncte Anomalii de inserare........Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.................... Cerinţa 3: 5 puncte DA.................................................................5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective................. 349 .1...................................... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor........0.............................. Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme. De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi. se va acorda punctajul prevăzut în barem. care sunt clasificate ca anomalii de inserare..

2009 A1 06. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 .2009 A2 07.Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.2009 A3 07.10. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.10. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05.10.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .10. Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.10.Codd.2009 A1 05. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută.

schemă logică etc. 351 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. PrenumeElev. cu următoarele atribute: IdElev. NumeSpecializare. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. Interoghează baze de date. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date. PrenumeElev. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . şi anume: NumeClasa. Se consideră relaţia definită la punctul 1. NumeElev. AnNastere. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. NumeFormaInv. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. CNP. 2. 3. Enunţ: Subiectul I . Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. AnNastere.scris 1. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. LunaNastere. ZiNastere.

2.......... Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I ........ iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente. NumeSpecializare.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... 1 punct SELECT NumeElev..... NumeSpecializare.... PrenumeElev.......... grafic..... câte unul pentru fiecare cerinţă.................... SELECT NumeClasa.............. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. ΠNumeElev..... σ AnNastere=1995 (Elev) 2............3 puncte 1.........) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte................. ΠNumeClasa.........6 puncte 1. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I.. NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic. NumeSpecializare.. AnNastere(Elev) 3.. NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa. ∪ ΠNumeClasa.. Crearea tabelelor 2 puncte 2........... 353 . AnNastere form Elev. SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995. 1 punct 2 puncte NumeSpecializare....... NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II . schemă logică etc........ PrenumeElev. Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I.......

Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. Subiectul II. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Prenumele. Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. După finalizarea se vor prezenta soluţiile. AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. NumeClasa. 2. Enunţ: Subiectul I. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Numele. Specializare. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. Prenumele. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa.

........ SELECT tabElevi.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.PrenumeElev......... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................... Creaţi relaţia tabAngajaţi 2......5 puncte 2............ tabElevi... AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati............. MIN(Salariu) AS Minim.....IDClasa = tabElevi.... schemă logică etc............... Afişarea numărului de angajaţi b..IDClase and tabClase.. .............. tabClase.e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane... Crearea tabelelor şi legăturii ... minim și mediu c...... FROM tabClase.... Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I .......c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati..... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia........1... Aflarea angajatului cu salariului maxim.......b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim.. Functia......NumeClasa.....NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev..NumeElev. Subiectul II ......... tabElevi WHERE tabClase.......................5 puncte 1............................. Functia..d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane....... 1 punct 2. Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e..............1........6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2. 1 punct 2............. 1 punct 2..........3 puncte 1. 355 ..Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1.... a. SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati..... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5.............. Aflarea sumei totale a salariilor d....... grafic. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a......... 1 punct 2..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....................

............... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate..... fiecare calculator are instalat un SGBD................. Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite... prin utilizarea unor elemente de control. Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date.....5 puncte 1...... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.......... Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3...Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării ... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1. punctul 3....... Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I...... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 .. 2..................

.... Oricare cinci din urmatoarele:......) se va acorda punctajul prevăzut în barem.............. grafic.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... • criptarea datelor.........................................1.... ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0....4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct...2................................constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date................. • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date........5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor........... 357 .. 1 punct al bazei de 2...5 puncte • autorizarea în sistemul informatic.........................5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II ... ... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0...................................... Oricare trei din urmatoarele: :........ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..................... • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor.............. schemă logică etc.......5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3.................. • asigurarea integrităţii bazei de date.....

Vizualizarea carţilor. prenume. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. date BI/CI. precum şi compactarea bazei de date. Elevii lucrează individual. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. editura. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 2. autor. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. împrumuturilor 358 . tip (roman. autorul. teatru etc. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. Introduceţi date cu privire la cărţi. Creaţi structura conceptuală. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. logică şi fizică a bazei de date. nuvelă.). carte. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. Cerinţe: 1. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. creaţi interogări pentru: a. adresa. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. codul cărţii. poezii. abonaţi. împrumuturi şi restituiri. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. anul apariţiei. • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. CNP. data_restituirii.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat.

....... eliminarea redundanţelor............ Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) ...................... 3 puncte a........ Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi.... de cel puţin 3 tipuri... Proiectarea conceptuală a bazei de date:..................... Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor. Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date........................5 puncte 359 ...................1 punct g.................................2 puncte i.................... Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile ......................0............... Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)............................... eliminarea legăturilor N:M....... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV................ null-uri etc..........1 punct d..... b..... Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1.........................................0................10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1.................1 punct e....1 punct h.. c............. 15 cărţi...... Identificarea legăturilor dintre entităţi c...• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor............. Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10..2 puncte a..........10 puncte I.... Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date.... Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ....... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată. Rafinarea şi normalizarea bazei de date...... Vizualizare tuturor cărţilor disponibile.................................... Vizualizarea tuturor împrumuturilor ............. Identificarea entităţilor b..........2 puncte Cerinţa 3 ..... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute..... Vizualizarea abonaţilor restanţieri.. Identificarea atributelor entităţilor d........... 15 cărţi... 3 restituiri...... reguli de validare. Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor............ Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile . format................ Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare......1 punct f........ Identificarea cheilor primare II..1 punct Cerinţa 2............................5 puncte b... Specificarea cheii primare b..................... 4 puncte a...... Vizualizarea împrumuturilor după autor ......... de cel puţin 3 tipuri. 3 restituiri) .......... III............ 5 împrumuturi..... Crearea schemei logice.10 puncte a............. Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte . 5 împrumuturi.. Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date........ sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor.........5 puncte c. b...... 3.......... Introducerea datelor (minim 5 clienţi...........

.3 puncte 3.......... 360 ................ Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.. schemă logică etc...1 punct... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... Crearea contului de administrator cu drepturi depline..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic............ Realizarea unei copii de siguranţă ......2...........

A este dependent tranzitiv de C prin B c. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect.. 3 forme normale 361 . A este dependent tranzitiv de C prin C d. 0:N 3. 1:N d. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. Primară şi candidat c. C este dependent tranzitiv de A prin B b. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. Slabă şi tare b. elemente specifice modelării conceptuale. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. Entităţile. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. Simple şi compusa d. a. Fie A. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. Simplă şi derivată 2. 1. Valoarea zero b.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Lipsa valorii unui atribut 4. B. 0:0 b. 1:0 c. d. Spaţiu alb c. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a.

Determinarea domeniilor atributelor c. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. 4 forme normale d. b. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. actualizare Inserare. are drept rezultat : a. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. 362 . Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. DataAngajarii. d. 5 forme normale c. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. actualizare 9. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. listarea tuturor angajaţilor din compania b. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. IdElev 1 2 3 4 5 a. c. a. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. Identificarea tipurilor de entităţi b. prenume şi funcţiei c. CNP. b. actualizare Ştergere. Adresă. d. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. PrenumeAngajat. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d.b. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. DataNasterii. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. Functie. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. Definirea constrângerilor de integritate 7. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. ştergere. 10 forme normale 6. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. ştergere Inserare. Proiectarea logică a bazelor de date c. Proiectarea fizică a bazelor de date d. c. PrenumeAngajat.

Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. Ţara). Adevărat  Fals  9. Localitatea. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. Adevărat  Fals  4. 1. an). Prenume. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. iar restul atributelor sunt derivate. CNP. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor.Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. Adevărat  Fals  5. Atunci CNP este atribut simplu. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Salariu. Comanda: SELECT Nume. Adresă (va reţine: Strada. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. luna. Prenume. Funcţie. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. 363 . restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. Adevărat  Fals  10. Adevărat  Fals  6. Data_N (va reţine: zi. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. 3. 8.

........ 9-c.... Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a........ 6-d.......... d....... 4-a......... 0..... 3.........5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări . e.......0... să se listeze toate clasele cu această specializare. Clasa.. să se listeze toţi elevii acestei clase. Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z.........0........... 8-a......Adevărat Subiectul III 1.. IdElev pentru relaţia tabElevi............. Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.Subiectul III. 7-c....... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.. Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X....Adevărat 10 ... Specializarea.... c.............5 puncte 364 .... 2-c.... Prenume..... Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.. 5-c..... b.. 3-d... Identificaţi o cheie străină.. Presupunând că există o clasă denumită Y....... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10...... CNP.. Se consideră relaţiile: 1...... 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct...... Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume....5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase.. Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei. Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi. 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 . 1-a..... 2..

........... Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări .IdSpecializare = tabClase....... 3.......................... tabClase...[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari.........NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari.......... TabSpecializari WHERE (((tabElevi...... TabSpecializari................... TabSpecializari WHERE (((tabElevi.. TabSpecializari............................e...................NumeElev...5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase...........d ...................NumeSpecializare)=’X’))....Specializare WHERE (((tabSpecializari......................c......................[IdClasa]) AND ((tabClase..... deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări..............Specializare)=[tabSpecializari]......IdClasa) ON tabSpecializari..... tabClase.....NumeClasa....CNP..............[IdClasa]) AND ((tabClase..1... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase.......... tabSpecializari......IdClasa WHERE (((tabClase.1 punct SELECT tabClase..... tabElevi.NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase..NumeSpecializare.......................................................................a ....1 punct SELECT tabClase........ tabElevi. 3.. tabElevi.....Specializare)=[tabSpecializari]. 2 puncte SELECT Count(tabElevi.......................Specializare.2 puncte SELECT Count(tabElevi........................ tabSpecializari...............................NumeElev) AS CountOfNumeElev...b .....2....... 365 ..NumeClasa.........................[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari.............NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari............................. tabClase.................NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase...........NumeSpecializare......Adresa.............................DataNasterii.....CNP....... Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase . tabElevi............. tabClase........NumeElev...............NumeClasa)='Y')).. 3.........IdClasa)=[tabClase].IdSpecializare = tabClase......1.....NumeElev) AS NrElevi... 1 punct SELECT tabElevi...PrenumeElev....IdClasa)=[tabClase]........ tabElevi.....NumeSpecializare FROM tabElevi............. tabElevi..... 3.........IdClasa = tabElevi..............5 puncte 3.........IdClasa = tabElevi...............NumeClasa................NumeSpecializare FROM tabElevi... IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi.....

ro. Monica (2000). Eugen. Ken. Strachan. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Popescu. 2009 2. 2009 3.tvet. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Caroly. (2002).ro. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Connollz. Florentin. Ipate.tvet. Henderson. Begg. Anne (2001).Thomas. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 .

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

AUTORI: MIREALA IACOB . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 .

Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. Tipul testului: probă orală. Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. prelucrarea. Criterii de evaluare şi notare: 369 . Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe. Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. pe care o va prezenta în faţa grupului. Fiecare elev va concepe o frază concisă. Să identifice obiectivele sistemului informatic. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. grupul de experţi..Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic.

Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. a verifica. obiectiv principal. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. informaţii. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. Pentru obiective: importanţă. prelucra. 370 . organizaţie. cuantificare. a stoca. memora. a memora. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. efecte.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. stoca. a prelucra. mediul extern. efectele sau după posibilitatea cuantificării.

“Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. caracteristicile. care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. componentele. Tipul testului: probă scrisă. regulile de productie. formează baza de cunoştiinţe. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. _________ definiţia. care fac parte dintr-un anumit domeniu. a) b) c) d) expert. obiectivele. reconstrucţia. cadre etc. 2. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert.

decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe. 3. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. în metodele de raţionament. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. demonstratii. care. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune. DEF pentru definiţie. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei). planuri. judecăţi. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi.

creşterea creativităţii. COM. CAR. b. d Ex. OB. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. a. COM. modulul explicativ. CAR. CAR. CAR. c. 1. OB. 2. 3. Ex.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. COM. CAR. DEF. 373 . Componentele lipsă: modulul de achiziţii. CAR. OB. COM. CAR.

Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. Codul numeric personal. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative. Elevii vor fi evaluaţi individual. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. sumative. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Tipul testului: probă orală. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. brainstorming. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. Codul telephonic.

STAS standardul de stat pentru produse.Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. 375 . Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

expansiunea. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită. Numele elevului _____________________________________________________ Nr. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. 376 . Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. dar şi materialele auxiliare asociate.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. Tipul testului: probă practică. Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice.

377 .Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. modulele. 378 . faza de analiză. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. structura bazei de date. dimensiune sistemului. documentaţia plan de dezvoltare. a ______________ şi ___________________. procedurile funcţionale. subetapele. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor. utilizând instrumente adecvate. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. arhitectura sistemului. testarea sistemului. ecranele aplicaţiei. sistem informatic. În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. formatele de intrare/ieşire. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. proiectarea fişierelor. proiectarea modulelor. documente necesare fazei de __________________ a sistemului. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. specificaţiile detaliate.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. baza de date. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor.

Detalierea dimensiunilor sistemului. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului. 379 .Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată. crt.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză .se va definitiva structura bazei de date. Proiectarea modulelor. Întocmirea documentaţiei. . 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului. Definirea modului de testare a sistemului. formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. Proiectarea fişierelor şi a bazei de date.vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: .

modelarea. strategiei. rapoartelor. top down. proiectarea. buttom up. utilizare. funcţiilor. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. 380 . analiza. ecranelor.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. eroare. manualele. Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. testarea. implementare.

381 .Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine. Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat.

382 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . Testarea. sistemul de limbaj d. Analiza. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). modalitatea de aboradre b.Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. ciclul de viaţă e. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. regulile de formalizare c. formalizare: 383 Iniţierea. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. Tipul testului: probă scrisă. elaborarea documentaţiei 3. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. 4. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. Întreţinerea. Elevii vor fi evaluaţi individual. Implementarea. test grilă cu itemi obiectivi. Proiectarea.

Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare. analiza documentelor şi diagramnelor c. concordanţa intrare-ieşire e. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. analiza elementelor ce urmează a fi codificate. clarificarea obiectivelor. estimarea capacităţii. c.5p Exerciţiul 3 cu 2. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a. lungimii şi formatului codurilor.5p (0. alegerea tipurilor de coduri.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. f.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0. e. Analiza de sistem c.a. nornmalizarea entităţilor. dar are şi o utilitate juridică. b.5p (0. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. d. analiza şi organizarea datelor 6. precizarea şi uniformizarea tehnologiei.5p Rezolvarea corectă: 384 . Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. Definirea strategiei b. Construirea d. 5.” 7.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1. tehnica interviului b. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0. tehnica brainstorming-ului d. a denumirilor. Implementarea şi exploatarea e.

6 Întreţinerea. 5 Testarea. 5. 2: c Ex. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. e Ex. 3. 4 Implementarea. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . 1 Iniţerea. 1. 2 Analiza. 6 Adevărat Ex. f Ex. d. 3 Proiectarea. Ex. a. 7. d.Ex. 4. b. b.

restricţiile d. tipurile de date b. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. instanţele 3. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. ______________________________________________________________________ 2. “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . Alegeţi categoriile de constrângeri. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele. UML. a. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. 5. Care este semnificaţia acronimului UML. pachetele c. Tipul testului: probă scrisă. Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. blocurile de construcţie (building blocks). Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1.

2: b Ex. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. {extend} c. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.5p (0. 3. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex. 4. 5.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. Ex.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex. {ordered}. c. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor.5p (0. Fals Ex. {exclusive or}. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 . b.a. d. a. e. 1. {subset}.

Care este semnificaţia acronimului CASE? 2.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . joc pentru testarea cunoştinţelor. Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. PSE. Organizarea elevilor va fi individuală. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. SEE). Tipul testului: probă orală. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. IPSE.

CATEGORIA 3 1. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. 2.? 3. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. 7. 6. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie. 3. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”.CATEGORIA 2 1.”? 389 . 5. 4. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei.” ? 2.

folosind cuvântul cheie obiecte. 390 . 3. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. folosind cuvântul cheie operaţii. folosind cuvântul cheie tranziţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.”? 6.!? 7. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. 4. 6. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 2. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie hardware.5. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 7. folosind cuvântul cheie software. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii.”? CATEGORIA 4 1. 5.

4. Programming Support Environment 4. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 7. Care este denumirea elementului cu numărul 6. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. Sau 391 . din schema alăturată. 2. Care este denumirea elementului cu numărul 4. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. din schema alăturată. din schema alăturată. din schema alăturată. 5. Care este denumirea elementului cu numărul 2. 3. Support Software Engineering Categoria 2 1. din schema alăturată. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor.CATEGORIA 5 1. Care este denumirea elementului cu numărul 5. 6. Integrated Programming Support Environment 3. Computer-Aided Software Engineering 2. 2. Care este denumirea elementului cu numărul 3. Care este denumirea elementului cu numărul 1. din schema alăturată. 7.

Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. 7. 5. 6. Simplificarea implememntării 3. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. Generator de cod 7. Depozit central 2. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. 7. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. 3. 4. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1. Reprezintă tranziţiile stărilor. Categoria 5 1. 6. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. comportamentul claselor utilizând maşini de stări. Analizator de structură 4. Corectitudinea. Simplificarea proiectării 2. 5. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. 4. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. exactitatea şi acurateţea datelor 4. 2. Flexibilitatea 7. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. Suport pentru ciclul de viaţă 5. Categoria 3 1. Standardizarea proiectării 6. Editor de diagrame 3. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete.

se reface acest test sau unul asemănător. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi.Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. 393 . dacă este cazul.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

2. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Obiectivele evaluării: 1. Elevii vor lucra individual. Instrucţiuni pentru elevi: A. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. să caracterizeze un sistem informatic. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. Investigaţia organizaţiei. 4. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. 2. 3. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . în format printabil sau electronic. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. laborator. 3.

dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat.programarea cerinţelor software din etapa precedentă . modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. 2. B se va nota cu note de la 1 la 10. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. organigrama.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . . o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare. 3 respectiv 4. ).(denumire.cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului). 4. adresa sediului principal. avantajele utilizării acestei metodologii. 3. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. sedii secundare si adresele acestora. Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. . decizional şi informaţional etc. garfice. B. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional.). Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 . componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. atenţionări etc. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1. CUI.scopul. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Insistând pe utilitatea acestuia.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute. obiect de activitate. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. 2.

Componenţa proiectului este orientativă. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare.prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme. Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. 398 . Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor.

Titlul capitolelor. etc. 3.2. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1.2. profesorilor. la fel şi subcapitolele (1. 1. în Times New Roman. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. etc). dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. mărimea fontului fiind de 12 pt. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 .1.1. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină. Este obligatorie folosirea diacriticelor. 3.). 1.2. în partea de jos-centru a fiecărei pagini. 4. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a.) şi subpunctele (1. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. 6. 1. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1.2. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului. 8. la un rând şi jumătate distanţă.3.ANEXĂ. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare.2. sau 1. etc. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. b. elevilor. 2.1. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). 5. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe.1. 2.1. 7. 1.

1. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. subcapitolelor şi subpunctelor. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 .5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. 3. numele profesorului îndrumător 5. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. Argumentul. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. dacă este cazul. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. centrat. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. respectiv bibliografia şi anexele. numele elevului. cules cu bold şi 26 pt.

stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . prelucrarea. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. 2. 4. 4. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. 2. 2. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. II. să caracterizeze un sistem informatic. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 3. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. 5. Obiectivele evaluării: 1. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. 3. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Componenta automatizată a sistemului informaţional.

utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. nu un ______________). nu __________). După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4.b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. nu ______________ prelucrării datelor). scopul (eficacitate globală. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ. Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. 402 .

Cuvinte cheie: consistenţa. nu _______________________ datelor). Cuvinte cheie: claselor. Motorul de inferenţe. 3. funcţionar. legală. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. agenţii guvernamentale. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. juridică. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. Entităţile externe constau din ___________.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor.. Componente principale. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. clienţi 4. relaţiilor. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. Modul de explicaţii. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. Cuvinte cheie: beneficiar. nu către __________). Realizaţi asocierile cerute 1. furnizori. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. statică 5. Cuvinte cheie: angajaţi. eficienţa. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. Componente secundare. Interfaţa utilizatorului. trecut 2. IV. pasiv. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant.

Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu.3p 0. d a.7p 404 .1x2=0. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c.25p 0.25px3=1.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2.25p 0. trecut. claselor. consistenţa.3p 0.25px4=1p 0.25px2=0.1px5=0. angajaţi statică.2p 0. juridică. d Total categoria II pasiv. c. b. legală.25p 0.25p 0. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem. eficienţa.1px7=0.75p 0.1px3=0.25p 0.5p 2. beneficiar clienţi. c.5p II 1 III 2 3 4 5 0. funcţionar.1px3=0.5p 0. e a. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0.25p 1.25p 0.25p 0.

Schema sistemului expert Tabelul 1.25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0. 0.25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 .

com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. 7. Informatică managerială. Bucureşti 1977.selectbs. http://en. Sisteme suport pentru decizii. Sisteme informatice pentru management. Cluj-Napoca. ***. Cluj. UML pe înţelesul tuturor. http://www. Trandafir I.html ***..G. 2.. 2007.sei. Informatica pentru manageri.. Bocu D. Bucureşti..com/case. 8. Drăgan C.. Radu I.. Anghel LE.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 .org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***.M. 2004. Bucureşti 2006. 4... 5. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. 1996.npd-solutions. Filip F. Biţa V. Editura Teora. Editura Didactică şi Pedagogică.edu/legacy/case/case_whatis.html ***. Modelare obiect orientată cu UML. Bucureşti. Militaru. 6.. 3. http://www. 1999. 2004. Bocu R. G. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie.. Sisteme informatice..wikipedia. 2006. Editura Fin Watch. Editura Tehnică. Editura All.Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1. Editura Albastră. 1975. Băduţ M. Editura Dacia. Editura Didactică şi Pedagogică. Miloşescu M. 10.webopedia. Antonescu C.cmu. Editura Economică. 9. David A.htm ***. Iosep M. http://www. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. ***.. 2009. http://www.. Hrin GR.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

2. 409 . Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. modul de descompunere pe componente. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. 1. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. 3. sau sumative a modulului. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. pentru un grup de lecţii.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. intrările şi ieşirile sistemului.

Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. 410 . respectiv ______________. RAD (Rapid application development). JAD (Join application development). Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. prototipizarea.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. proiectarea ieşirilor. Exerciţiul 2 Se acordă 4. 3. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. 6. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. câte 0. note de informare. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. proiectarea bazei de date/fişierelor. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. beneficiarilor interni şi externi. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. proiectarea orientată obiect. proiectarea programelor. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte.5 puncte din oficiu. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1.5. proiectarea intrărilor. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată.5 puncte.

Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. prioritatea obiectivelor componente. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. 3. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. 6. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. se acordă punctajul prevăzut. intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. respectiv rapoarte. 5. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.4. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. 4. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. asigurarea legăturilor între componente. beneficiarilor interni şi externi. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. note de informare. 2. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 5. modul de descompunere pe componente.

412 2. marketing. fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. desfacere. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct. Reţea ierarhică. Tipul testului: Probă scrisă. Reţea stea (star). sau sumative a modulului. . Sistemul informatic global se descompune în ___________. pentru un grup de lecţii. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor. 3. Fiecare subsistem se descompune în ___________. de exemplu aprovizionare.

Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 4. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. client şi o _______. reformularea procesului de ____________. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. ___________ (ring). Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 . Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. numite __________. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. 2. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. 3. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. mai ales în prezent. _______________ (star).4. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. către un singur nod din reţea. câte 0. câte 0. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server.

414 . Reţea stea (star). numite pachete. 4. client şi o reţea. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. de exemplu aprovizionare. 2. 3. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Reţea ierarhică. desfacere. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. 3. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server.Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. către un singur nod din reţea. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 2. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Reţea ierarhică. marketing. Reţea inel (ring). Sistemul informatic global se descompune în subsisteme. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. reformularea procesului de business. mai ales în prezent. 4. Reţea stea (star).

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 415 . se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. soft şi a datelor între utilizatori. afectează toţi utilizatorii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. o alterarea datelor şi a programelor. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. 416 (tehnice. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. voită sau accidentală. de proiectare. . Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii.

riscul de fragmentare a politicii IT. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 417 . o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. o avariile hard.

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4. 418 . aplicând operatorul relaţional de selecţie.5 puncte: câte 1. Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1.5 puncte: câte 1. pentru modelul relaţional. păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile). Exerciţiul 1 Se acordă 4. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări. De exemplu.

se acordă punctajul prevăzut. De exemplu. redundanţa datelor nu creşte deloc. În acest caz. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. pentru modelul relaţional. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. Pe de altă parte însă. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. Redundanţa datelor este foarte mare.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). dar creşte. accesul concurent la date va fi mai intens. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. Redundanţa datelor este controlată. fiind la un nivel minim controlat. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. dar rămâne controlată. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. păstrându-se datele din toate înregistrările. Exerciţiul 2. pentru o parte din date. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). 419 . o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). Astfel. reducându-se astfel mult timpul de acces. se acordă punctajul prevăzut. Accesul concurent va fi redus la minim. în acest caz. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea.

pentru un grup de lecţii. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Explicaţi noţiunea de fişier b. b. Care este structura fişierelor? d. 420 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. de prelucrare şi scop.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. Barem de corectare şi notare: a. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. sau sumative a modulului. modificarea. conform unui model de date. Care este modul de organizare al fişierelor? e. ştergerea de înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele.

fişier d. c. la o prelucrare. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului.− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). înregistrări în acces secvenţial şi direct. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). peste 50% din numărul total de înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. e. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. 421 . alternativ şi repetat. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori.

indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 422 .Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

pentru un grup de lecţii. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . care nu acceptă altă descompunere. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. sau sumative a modulului. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____.

beneficiar  Fals 2. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. actualizarea şi prelucrarea datelor. b. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor. 1. analiză a colecţiilor. o analiză a colecţiilor. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. actualizarea şi prelucrarea datelor. revizuirea legăturilor dintre colecţii. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. echipa de proiectare c. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 424 .  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 3. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului . c. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. revizuirea legăturilor dintre colecţii. c. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. echipa de programare b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. care nu acceptă altă descompunere. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar.3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 . tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). câte 0. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa.

obţinerea unor controlată. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea.c) Portabilitatea SGBD-ului .posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. o analiză a colecţiilor. analiză a colecţiilor. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. actualizarea şi prelucrarea datelor. 3. 426 . obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. c. revizuirea legăturilor dintre colecţii. beneficiar 2. echipa de programare b. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. revizuirea legăturilor dintre colecţii. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. b. echipa de proiectare c.  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. tabele cu o redundanţă minimă şi c. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. actualizarea şi prelucrarea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor.

ceea ce asigură ____________ fişierului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. modul de control al datelor. tipul datelor îngustează. În cadrul structurii logice. mărimea datelor. sau sumative a modulului.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. factorul de repetativitate. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. pentru un grup de lecţii. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. Pentru a satisface aceste lucruri. sunt: natura datelor. Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. gruparea datelor. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Ce este fisierul? 2.

Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. de prelucrare şi scop. 428 . 2.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. câte 0. Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. câte 0. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. În cadrul structurii logice.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.

Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. alfanumeric. numeric). în instructiunile de descriere. Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. 429 . Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. ponderi etc. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. Pentru a satisface aceste lucruri. 2. 3. 5. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. lungime standard (pentru logice. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. şir de caractere (pentru alfanumeric). real. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. logic. dată calendaristică. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. Este dat prin atributul număr de repetiţii. prin atributele: întreg. complex (pentru numeric). Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. se acordă punctajul prevăzut. dublă precizie (pentru numerice reale). data calendaristică etc. ceea ce asigură calitate fişierului. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. sau prin caracteristica tipul datelor. 6. pentru anumite atribute ale sale (ex. număr de caractere (pentru alfanumerice). Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. pentru alte atribute (ex. se acordă punctajul prevăzut. logic).). toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice.). 4. special (pointeri etc. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. interval (limite valorice). Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. sunt: 1. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. caracter.2.

Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI.document cu interfaţă simplă. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. sau sumative a modulului. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. pentru un grup de lecţii. 2. Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective.

închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. a tuturor ferestrelor copil. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. numita principala. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). se acordă punctajul prevăzut. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei.MDI (Multiple Document Interface) .similară cu SDI (Single Document Interface). Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. 431 . C++ etc. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. MsWord etc. 3. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. Notepad. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. în primul rând. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. invers. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Care sunt componentele unei interfeţe? 3. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). adiacent opţiunii. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 . De exemplu. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. Plecând de la definiţia unei interfeţe. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. se afişează. La acest tip de meniu. layout etc. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Când este selectată o opţiune. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. pentru un grup de lecţii. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. dimensiune. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Aceste meniuri afişează titlul meniului.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. 4.

Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită.7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) .3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. 2 şi 3) .1 punct din oficiu.opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . apoi se apasă tasta Enter. deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) .3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: . Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. Plecând de la definiţia unei interfeţe. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: . o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.

deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. e. 4. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. grafice. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. a. 2. etc.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. de tip întrebarerăspuns. f. are multe excepţii de la reguli. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. etc. tabele. limbaj natural. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. Enumeraţi tipurile de interfeţe.). De exemplu: construcţii declarative. limba engleză. monitoarele video si audio. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Imprimantele. interfeţe de tip linie de comandă. icoane.). care implică probleme de implementare. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. c. construcţii decizionale (IF). Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. interfeţe ce utilizează limbajul natural. plotterele. cu atât interfaţa este considerată mai bună. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. limbaj procedural. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. construcţii repetitive (FOR). b. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. 434 . sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. de tip linie comandă. meniuri. 3. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. d.

utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. afişează în continuare o altă întrebare ş. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. b. De exemplu. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. dacă este corectă. Acesta analizează comanda. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. de un program numit interpretor de comenzi. iar calculatorul. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. care afişează pe ecran un prompter. De regulă.a. dacă este necesar. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. în funcţie de răspunsul utilizatorului. procesor). dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Utilizatorul răspunde la această întrebare. d. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. Acestea sunt reprezentate. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. La aceste interfeţe. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. 435 . c.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. în general. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. în final afişându-se din nou prompterul. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”.m.d.

motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Totuşi. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. foile de calcul tabelar. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. 6-A. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. apoi se apasă tasta Enter. înlocuirea informaţiilor etc. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. 3-E. e. La acest tip de meniu. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. 5-F. 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 . Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Editoarele de text. 2-G. procesor).Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. 4-B. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită.

se afişează. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. adiacent opţiunii. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. 437 . care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. se acordă punctajul prevăzut. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte.) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. De exemplu. Când este selectată o opţiune. dimensiune. layout etc.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni.

1. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. 3. dar totuşi simplu de utilizat. 2. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Utilizand ______. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______.Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii.

• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Evaluare cognitivă 2. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. 439 . • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Utilizand triggerii. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. detectarea unor posibile erori de navigare. 1. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. În acest sens. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. • Evaluare cognitivă. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. 1.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2.4. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0.

Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. documente. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. foldere etc. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. De exemplu. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. De aceea. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. De exemplu. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane).• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. 3. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. Sistemul nu execută imediat ştergerea. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. De asemenea. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. 440 .

4. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. 441 . Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. cât şi ___________. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii. Ce reprezintă formatul codului? 2. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. ___________şi format. capacitate. sau sumative a modulului. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Un cod se caracterizează prin: capacitate.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 2. Elasticitate. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Conciziune. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Stabilitate. cifra de control. lungime şi format. Să permită codificare/decodificare. natura acestora. 1. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 . Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate.Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. cât şi utilizatorului. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Claritate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri.

)/fişier. Poate fi mutat oriunde pe ecran. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . sortare etc. interclasări etc. ce se pot grupa după: natura caracterelor. specificul operaţiilor de regăsire. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. 3. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. controale ActiveX etc. lungimea codului. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. pe cât posibil. DB2. 5. proiectarea machetelor documentelor. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. sunet. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server.. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. au condus la apariţia unei game variate de coduri. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date.). Să permită. Child form (videoformat copil). sortări. Oracle. Top-level form (videoformat de nivel superior). Floating form (videoformat flotant). Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). semnificaţia şi structura codului etc. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Operaţionalitate. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. etc. folosind o varietate de elemente de interfaţă. stabilirea procedurilor de validare.• • Semnificaţie. dar nu este conţinut în el.

se acordă punctajul prevăzut. 445 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem.

Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. valori punctuale. beneficiarilor interni si externi. i. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. grafice.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. Raportul este alcătuit din obiecte. sau sumative a modulului. h. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. f. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. g. web site. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. lista de valori.

Grafice de tip Gantt. Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. de-a lungul unei perioade de timp. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. de exemplu. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 . F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y.C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate.

y). 448 H 7 . potrivit pentru a compara perechi de valori (x. reprezentarea vânzărilor lunare. Implică folosirea a două axe OY independente.economice. linii frânte. trimestre. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. prin bare. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. pentru a compara mai multe seturi de date. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. punctele se grupează. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. De exemplu. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. folosind două axe. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). Punctele care se îndepărtează de trend. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. De exemplu. C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. prin coloane. ani). Se utilizează în special în analiza de tip trend. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. dispuse orizontal.

Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. 2. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. de exemplu. 449 . Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. încercaţi să abordaţi toate cerinţele. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. column si line. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea).Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1.

3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . medie. matrice cu grupare.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.titlul raportului. tabulare. scrisoare.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Detail . matrice. în cazul unei întruniri. b. etichete. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0. Page Footer . Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. Forma standard a scrisorii se creează manual. 450 . în concordanta cu ceea ce conţine el. c. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. matrice cu imbricare. cu grupare la stânga sau deasupra. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. procente din total). Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Rapoarte de tip scrisoare. maxim. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. multimedia. formular.conţine răndurile curente din raport.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.capul de tabel al raportului. numar. OLE. minim.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. Page Header . Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Rapoarte de tip etichetă. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. Summary . Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport.

F-4. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. cu obţinerea de grade de total. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. de sintetizare.Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. minim. 7-A. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. medie. De exemplu. 5-C. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. J-9 Exercitiul 3 1-i. Se utilizează pentru publicitate. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. G-2. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. D-. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. I-5. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. Rapoarte matrice cu grupare . 3-G. grafice etc. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. C-7. imagine. video. maxim sau număr de elemente. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. liniile pot reprezenta produsele vândute. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. H-3. în raport.este un tip derivat din tipul matrice. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Rapoarte matrice. 6-B. 4-J. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. De exemplu. 451 .) d. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. 9-E. 8-D. Exercitiul 2 A-6. B-1. un alt câmp rândurile matricei. 2-F. E-8. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Exerciţiul 4 1. datele din înregistrări.

Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. ce. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. 2. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect. Generarea efectivă a situaţiei finale. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. De regulă. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. cum. când. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. bazelor de date logice. unde. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. 452 . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. sau sumative a modulului. Programe de prezentări şi grafică. 5.Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 2. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. 453 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 4. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 1. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. pentru un grup de lecţii. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. Programe de management al bazelor de date.

Hamachi programe utilitare: WinRar. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . Programe de calcul tabelar: Excel 3. 2. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. MySQL 4. FoxPro. MsPaint. WinZip. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. 3. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Outlook Express. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Opera. sisteme de operare: Windows XP. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. dacă este cazul. îndeplinită corect. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1.1. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. 2. se reface acest test sau unul asemănător. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Adobe PhotoShop 5. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. NetSupport. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. Nod32. Wordpad 2. 3. îndeplinită corect. Internet Explorer. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă.

nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. să se determine ___________. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Criteriile de evaluare şi notare 455 . Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. sau sumative a modulului. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. folosind tehnica ___________.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 4. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2.

Se acordă 1 punct din oficiu. de calcule matematice. Are funcţii utile administratorului de sistem. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . modificare. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. calcule etc. reorganizări. Modul de încărcare/validare date. Se construiesc meniuri. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). calcule matematice. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Supraveghează. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. să se determine scopul. Exerciţiul 2 1. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). obţinerea de rapoarte finale. comandă (dirijează). Modul de interogare. 2. obţinerea de statistici asupra datelor. câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. folosind tehnica modularizării. adresări. Proceduri comunicative (de utilizare). Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. Modul de actualizare. asupra datelor de intrare sau ieşire. videoformate sau numai 456 • • • • • • . ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. cum ar fi: salvări sau restaurări. Modul de prelucrare. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Modul de administrare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. operaţii auxiliare. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. Realizează operaţii elementare de acces.

precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor.simple mesaje. şi de intrare/ieşire. Au atât rol prelucrativ. realizarea schemei de sistem. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. lungimea şi funcţia lor. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. 5. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. tip. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. de ieşire. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. cele mixte sunt mai rare. 3. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. prin adăugarea elementelor specifice modulului. a. • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. precum şi a succesiunilor acestora. realizarea specificatiilor de programare. b. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. cât şi de comunicaţie. Proceduri mixte. • Construirea setului de date de test. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. realizarea schemei logice / pseudocodului. definirea şi conturarea modulelor (nume. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . precizându-se tipul. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). funcţie). Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.

Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. • c. se acordă punctajul prevăzut. este un lucru relativ şi subiectiv. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul.le efectuează modulul. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. Acestea sunt descrieri cât mai complete. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. 458 . Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. se întocmesc specificaţiile de programare.

Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9. 9. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. modul de descompunere pe componente. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic.Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. 8. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . 459 . Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu.

este o caracteristică importantă pentru orice fişier. dinamic.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). b. relative). special (multiindexate. b. indexat (secvenţiale.)  Adevărat  Fals 3. fişierul este a. determină dimensiunea fisierelor 3. c. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. Modul de organizare a datelor a. Organizarea datelor înseamnă 460 . Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. c. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. d. d. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. 1. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. indexat-secvenţiale. 1. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. Din punct de vedere logic. inverse etc. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei.  Adevărat  Fals 2. direct (selectiv). stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. 2.

Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. 2.a. stabilirea unei structuri de date.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . stabilirea legăturilor între date. 3 puncte. definirea unui suport intern de memorie d. c. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Exerciţiul 2 2. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. 3. conform unui model de date. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. 4 puncte.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Subiectul I Se acordă 50 puncte. 3 puncte. 1.

. 2. .proiectarea ieşirilor. 3 puncte. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Exerciţiul 5 1. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. proiectarea orientată obiect. Subiectul II Se acordă 40 puncte. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem.proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. modul de descompunere pe componente.proiectarea intrărilor.proiectarea bazei de date/fişierelor.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. . 4 puncte.2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. . 4 puncte. 2 puncte. intrările şi ieşirile sistemului. 3. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. Exerciţiul 3 462 . Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. 2. 3. 8. 7. RAD (Rapid application development). câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2. 3. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. prototipizarea. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. .stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. 3 puncte. 4 puncte. JAD (Join application development).

Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. fişierul este a. determină dimensiunea fisierelor 3. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. indexat (secvenţiale. direct (selectiv). Exerciţiul 4 1. b. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire).  Adevărat Exerciţiul 5 1. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. stabilirea unei structuri de date. relative). d. special (multiindexate. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. este o caracteristică importantă pentru orice fişier.Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. stabilirea legăturilor între date. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. b. Din punct de vedere logic. 463 . d. • Adevărat  Fals 2. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. Organizarea datelor înseamnă a. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . indexat-secvenţiale.)  Adevărat  Fals  Fals 3. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. c. c. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. dinamic. c. definirea unui suport intern de memorie d. 2. Modul de organizare a datelor a. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. • proiectarea bazei de date/fişierelor. inverse etc. conform unui model de date.

coduri de identificare. rubrici. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. • instrucţiunile de culegere. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. • regulile de control şi validare. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 2. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. 464 . data. se acordă punctajul prevăzut. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. denumirea documentului. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 4. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. • proiectarea ieşirilor. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii.• proiectarea intrărilor. • proiectarea programelor. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns.

Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 3. client şi o __________. 2. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). In ce consta metoda verticală? 4. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. către un singur nod din reţea. numite ___________. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. 465 . 3. 4. ______________(ring). ____________ (star). 2. Exerciţiul 2 1. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea.

1.  Adevărat  Fals 2. dată de caracteristicile sale fizice. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. mediu.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. reutilizări etc. actualizări. diverse. repertorii. Valorile atributelor se materializează prin date. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier.) implică anumite tipuri. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. clase de conţinuturi etc. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. care permit utilizatorului un reperaj rapid. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. având o anumită ____________ maximă. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. Descrieţi componenţa modelului de date 3. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. 1. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri.  Adevărat  Fals 3. programe.

3 puncte.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2.4. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1. 3 puncte. 2. 3. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. 4 puncte. 467 . Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6.

Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 7. 8 puncte 3. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Subiectul II Se acordă 40 puncte. soft şi a datelor între utilizatori.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. către un singur nod din reţea. Reţea ierarhică. 468 . Reţea stea (star). 6. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Reţea inel (ring). Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. astfel: 1. 2. 8 puncte 5. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. 3. Exerciţiul 2 1. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. 3 puncte. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. numite pachete. 5 puncte 2. client şi o reţea. 3 puncte. 5 puncte 6. 4 puncte. 8. 8 puncte 4.

Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. pentru o parte din date. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). o riscul de fragmentare a politicii IT. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. 2. De exemplu. (tehnice. pentru modelul relaţional. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. de proiectare. păstrându-se datele din toate înregistrările. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o alterarea datelor şi a programelor. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate).o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. 3. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. o avariile hard. Exerciţiul 3 469 . Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. Redundanţa datelor este controlată. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. afectează toţi utilizatorii. dar creşte. 4. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. voită sau accidentală. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date).

Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). actualizări. Exerciţiul 5 1. clase de conţinuturi etc. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. reutilizări etc. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente. dată de caracteristicile sale fizice. Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar. diverse. mediu.  Adevărat  Fals 2. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor.  Adevărat  Fals 3. 2. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. Adevărat Subiectul II  Fals 1. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. având o anumită capacitate maximă.) implică anumite tipuri. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. programe. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. repertorii.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . care permit utilizatorului un reperaj rapid.

 modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. de către SGBD. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . în memoria externă (fişiere. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). discuri etc. 4. Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. pornind de la modelul logic. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. de obicei. pe scurt. Prezentăm. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. aceste tipuri. indecşi. este generat automat.Modelul de date este compus din: − concepte. 3. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date). modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi.).

care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. pentru operaţii de prelucrare (compunere. repertorii. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. care permit utilizatorului un reperaj rapid. clase de conţinuturi etc. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. diverse.). 6. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 472 . Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate. se acordă punctajul prevăzut. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. dar şi asupra datelor. inclusiv de la mare distanţă. 5. programe. actualizare etc. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. 5.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. dimensiune. 1 2 3 473 . Care sunt componentele unei interfeţe? 4. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. adiacent opţiunii. layout etc. Când este selectată o opţiune. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Tipul testului: Probă scrisă. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. De exemplu.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Plecând de la definiţia unei interfeţe. se afişează.

D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. apoi se apasă tasta Enter. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Utilizand ______. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 2. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. La acest tip de meniu. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie.

Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. k. m. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. 2. web site. 5. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 1. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. 475 . lista de valori. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. j. beneficiarilor interni si externi. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. folosind tehnica ___________. 4. valori punctuale. Programe de management al bazelor de date. l. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Programe de prezentări şi grafică. să se determine ___________. 3. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. grafice. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Raportul este alcătuit din obiecte.

dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. 5.Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. Plecând de la definiţia unei interfeţe. 6. Subiectul III Se acordă 40 puncte. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. cu atât interfaţa este considerată mai bună. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word.similară cu SDI (Single Document Interface).

l. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. icoane. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. interfeţe de tip linie de comandă. grafice. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. construcţii repetitive (FOR). monitoarele video si audio.). care implică probleme de implementare. i. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. de tip linie comandă. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. limbaj procedural. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. limbaj natural. k. 8. procesor). etc. b. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. De exemplu: construcţii declarative. limba engleză. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. j. meniuri. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. plotterele. are multe excepţii de la reguli. interfeţe ce utilizează limbajul natural. Imprimantele. h. tabele.). Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. 7. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. de tip întrebarerăspuns. etc. a. construcţii decizionale (IF).  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte.

O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog.a. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. de un program numit interpretor de comenzi. La aceste interfeţe. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. 478 .d. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Acestea sunt reprezentate. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. dacă este corectă. c. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi.m. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. d. în final afişându-se din nou prompterul. care afişează pe ecran un prompter. iar calculatorul. De regulă. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. în general. Acesta analizează comanda. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. afişează în continuare o altă întrebare ş. De exemplu. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. dacă este necesar. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. Utilizatorul răspunde la această întrebare. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută.

Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. apoi se apasă tasta Enter. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Editoarele de text. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. foile de calcul tabelar. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. 4-B. e. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. 5-F. 479 . iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. 2-G. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. înlocuirea informaţiilor etc. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Totuşi. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. 3-E. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 6-A. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. procesor). opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. La acest tip de meniu. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows).

când. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. unde. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. conform următorului model: •proiectarea 480 . ce. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. De exemplu.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. adiacent opţiunii. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. cum. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. se afişează. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Utilizand triggerii. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Când este selectată o opţiune. dimensiune. layout etc.

Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . De regulă. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. bazelor de date logice. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. în concordanta cu ceea ce conţine el. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Subiectul II d. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. să se determine scopul.Cine? Cine este beneficiarul formularului. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. 2. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. folosind tehnica modularizării. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Generarea efectivă a situaţiei finale. 481 . În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile).titlul raportului.

în raport. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Rapoarte matrice. cu obţinerea de grade de total. Rapoarte de tip etichetă. procente din total). e. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. matrice cu imbricare. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. un alt câmp rândurile matricei.capul de tabel al raportului. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. multimedia. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. matrice. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. scrisoare. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Summary . Page Footer . tabulare. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. De exemplu. datele din înregistrări. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Sunt situaţii de ieşire mai complexe. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Forma standard a scrisorii se creează manual. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. maxim. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. f. în cazul unei întruniri. etichete. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. iar 482 .conţine răndurile curente din raport. matrice cu grupare. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează.Page Header . formular. minim. medie.informaţii care apar la sfarşitul raportului. OLE. Detail . de sintetizare. cu grupare la stânga sau deasupra. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Rapoarte de tip scrisoare. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. numar. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.

Adobe PhotoShop 5. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. MySQL 4. medie. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . liniile pot reprezenta produsele vândute.celula de obicei o funcţie de tip sumă. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Wordpad 2. maxim sau număr de elemente. grafice etc. De exemplu. FoxPro. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei.este un tip derivat din tipul matrice. imagine. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Programe de calcul tabelar: Excel 3. video. MsPaint.) d. Rapoarte matrice cu grupare . Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Internet Explorer. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. Se utilizează pentru publicitate. Outlook Express. Opera. minim.

să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 484 . Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Ce reprezintă formatul codului? 2. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. 485 . Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe.

Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Se utilizează în special în analiza de tip trend. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. de-a lungul unei perioade de timp. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. folosind două axe. linii frânte. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. cât şi ___________. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. Punctele care se îndepărtează de trend. punctele se grupează. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). y). care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. ___________şi format. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Implică folosirea a două axe OY independente. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. de exemplu. structura organizatorică a unei unitaţi economice. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . De exemplu.

pentru a compara mai multe seturi de date. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1.modificările unei anumite serii de date. F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. De exemplu. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. prin bare. column si line. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. prin coloane. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". de exemplu. trimestre. dispuse orizontal. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . ani). reprezentarea vânzărilor lunare. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice.

Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. 3.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. dar totuşi simplu de utilizat. Subiectul I Se acordă 45 puncte. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. 2.2. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. 4. 1. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe.sisteme de operare 2. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 .programe de reţea 3. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. 1. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii.

Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. 10. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Subiectul III Se acordă 30 puncte.document cu interfaţă simplă. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. 11. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 . câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) .similară cu SDI (Single Document Interface). Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte.

cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. 490 . niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. invers. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. Elasticitate. numita principala. natura acestora. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. a tuturor ferestrelor copil. în primul rând. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. • • • • • Exerciţiul 2 1. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. Conciziune. cifra de control. Stabilitate.

Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. controale ActiveX etc.• • • Claritate. stabilirea procedurilor de validare. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. 4. Oracle. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard. folosind o varietate de elemente de interfaţă. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. proiectarea machetelor documentelor.. sortare etc. Child form (videoformat copil). să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. semnificaţia şi structura codului etc. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. sunet. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. Operaţionalitate. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic.)/fişier. pe cât posibil.). stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). 3. sortări. lungimea codului. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. au condus la apariţia unei game variate de coduri. DB2. specificul operaţiilor de regăsire. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. 491 . Să permită. etc. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. ce se pot grupa după: natura caracterelor. Să permită codificare/decodificare. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. interclasări etc. 5.

Poate fi mutat oriunde pe ecran. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Modul de încărcare/validare date. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. 492 • . lungime şi format. Supraveghează. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. comandă (dirijează). şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. dar nu este conţinut în el. Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Top-level form (videoformat de nivel superior). Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. Un cod se caracterizează prin: capacitate. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). cât şi utilizatorului.• Floating form (videoformat flotant). • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director.

Proceduri comunicative (de utilizare). Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. funcţie). Modul de prelucrare. operaţii auxiliare. Modul de administrare. asupra datelor de intrare sau ieşire. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. videoformate sau numai simple mesaje. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. cum ar fi: salvări sau restaurări. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. modificare. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. realizarea specificatiilor de programare. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. realizarea schemei logice / pseudocodului. 2. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). tip. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. obţinerea de statistici asupra datelor. Modul de interogare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. de calcule matematice. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. 493 . Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . calcule etc. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. realizarea schemei de sistem. calcule matematice. Are funcţii utile administratorului de sistem.• Modul de actualizare. cele mixte sunt mai rare. cât şi de comunicaţie. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. Realizează operaţii elementare de acces. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. obţinerea de rapoarte finale. adresări. Proceduri mixte. reorganizări. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Se construiesc meniuri. definirea şi conturarea modulelor (nume. Au atât rol prelucrativ. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. 3.

Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. prin adăugarea elementelor specifice modulului.5. precum şi a succesiunilor acestora. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. de ieşire. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. şi de intrare/ieşire. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. se întocmesc specificaţiile de programare. e. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. d. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. • f. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Subiectul II 1. 494 . Acestea sunt descrieri cât mai complete. lungimea şi funcţia lor. precizându-se tipul. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. este un lucru relativ şi subiectiv. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. • Construirea setului de date de test. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior.

Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. documente. De asemenea. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane).• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. 495 . se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. De exemplu. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. foldere etc. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. 1. În acest sens. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. De aceea. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. De exemplu. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. Evaluare cognitivă 2. Sistemul nu execută imediat ştergerea. detectarea unor posibile erori de navigare. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. • Evaluare cognitivă.

sisteme de operare: Windows XP. 5. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. 6. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Hamachi programe utilitare: WinRar. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul.• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Nod32. WinZip. 3. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 . precum şi verificarea corectitudinii datelor. NetSupport. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. 4. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului.

Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Sisteme şi implementare. Bucureşti: Editura 2. Gavrilă. Ion. Stanciu. Gheorghe. Ursăcescu. Mangiuc. Proiectarea sistemelor informatice. Sabău. Dragoş. Velicanu. Bogdan. Minodora.Gheorghe. Bucureşti: Editura Economică 3. Sahlean.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Sisteme informatice. Lungu. informatice: analiză. Alexandru. Victoria. O abordare între clasic şi modern. proiectare Economică Manole. ( 2003).

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 . Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA .profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a. reguli de calcul. de excepţie... Detectarea erorilor unui sistem informatic c. descrierea în detaliu a proiectului b. puncte de control... de calitate Subiectul II... ... b. alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d. Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a..... şi informatice.... Obiectivele unui sistem informatic vizează: a. Costurile alocate proiectului 5.. . Planul de etapă. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a...Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice.... .. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c..... Planul de proiect... Termenul de realizare a sistemului informatic d.. Monitorizarea proiectului 2.. 1.... Stabilirea obiectivelor c... Detectarea problemelor b.... Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1.. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I.. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3. validări. planul de excepţie c.. Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere. Diminuarea riscurilor dintr-o companie d.... Încercuiţi răspunsul corect.. planul de calitate d. planul de etapă b. de 501 ... Planul de excepţie... Planul de proiect.. modalităţi de arhivare.. toate detaliile specificate la punctele a-c 4. Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b........ planul de etapă..... Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d... Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări..... Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a.

......... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al............) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 502 .......................2.. .............. 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect...... costul total si punctele de control. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal.......... Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.................... 2 – a. 4........ 3................ 4................................. tehnologice şi informatice....... Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere........... resursele necesare.............................. 3 – c............... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe. grafic.. 5....................... 3... schemă logică etc............ echipamente hardware şi software...... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista .... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită .......................................... 4 puncte 1.... informaţionale........................... 4 – a... 5 puncte 1 – b... costul total si punctele de control........ Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore). 2............. şi ............... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ............................. resursele necesare..................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................ Planul de proiect al unui sistem informatic identifică ...... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... Subiectul II .........

Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. Tipul testului: probă orală. 2.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . Identificaţi un posibil risc al acestei etape. 1. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . 2. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri.

................. Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct....... Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia....întârzieri la proiectare şi la programare ..Subiectul I.......... prin observarea activităţilor derulate............ stadiul realizării planurilor......... 3..nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului ...... 2.................. Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile...................4 puncte 1................ Raportul de progres .......... rezultatele proiectului.. precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect............... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat............. prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute..... Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului............ 1 punct Riscuri posibile: .......................... în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare...... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct...........2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2.........................proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 ................... Identificarea unui posibil risc al acestei etape................ 5 puncte 1...... În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme... costurile.. Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct... Subictul II ................încarcarea excesivă a interfeţei ....................................

. 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business. de proiect... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... grafic.. schemă logică etc.) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat. 505 .. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. concedieri etc.

pentru o perioadă de timp definită.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software.  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă.  Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat.  Conformitatea: adeziunea la standarde. legi şi protocoale . Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final. convenţii. 1998).  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate . 506 .  Conformitatea. după posibile căderi . Part 1: Quality Model.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate .  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate .  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . în condiţii definite. la programe sau date . 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu. accidental sau deliberat. recuperarea datelor afectate. Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality.

 Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor . a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor .) se va acorda punctajul prevăzut.3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa . grafic. schemă logică etc.  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu . timpi de prelucrare.  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări .  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia. pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate. 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor.  Conformitatea .  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat .  Conformitatea.  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori . Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat . îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare. operarea. inclusiv corecţii. 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . intrările şi ieşirile .  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale .   507 .  Conformitatea.  Conformitatea. în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns.  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular . a cauzelor caderilor.

Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă........... Fiecare elev va susţine proiectul.. iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare................. 1 punct 4........... Cerinţe: 1.......... resurse........ Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ......................1 punct 2.. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare. perioadă........2 puncte 3.... se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module................ Descrierea pachetelor de activităţi: activitate...... 3............ Barem de corectare și notare 1.... . Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4........... Identificaţi obiectivele proiectului 2. impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului.................Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice..... dependenţe ............ 5.. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu..... 2 puncte 508 .. Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului..... 6.......... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator..... Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc............. Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului..................... Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic............. Stabiliţi activităţile proiectului..... .

.... Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare............ 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc.. 2 puncte 6............ Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc... grafic..) se va acorda punctajul prevăzut în barem....... 509 .........5.....

........Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie ..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1. Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1...... Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia.. Prezentarea generală a materialului ales.... aplicaţie de gestiune a bazelor de date. Baze de date... a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date. site Web.... Manual/ghid de utilizare.. 2.. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev... Prezentarea generală a materialului multimedia....25 puncte ..Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei . Crearea site-uri web.Grupul ţintă căreia se adresează ......Cerinţe de utilizare: hardware şi software .... Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia..Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării . informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie. înregistrare. 510 .............Informaţii specifice: autor... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.....

mentenanţă 2..Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: .. 511 .......Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei ..Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri.Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri... liste etc....Elemente de securitate oferite de aplicaţie.....................): funcţionalitate şi accesabilitate ....service........... ..) se va acorda punctajul prevăzut în barem..În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem... grafic. link-uri.. .. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.facilităţi oferite de distribuitor: instalare. bară de unelte etc..... Manual/ghid de utilizare..... .. schemă logică etc.........

....... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor.............Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor........ care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator....... fie de intrare.. se va alege între o programare structurată....... Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1. Identificarea resurselor necesare acestei etape: ....... modulară sau obiect. intermediare sau de ieşire... în variabile.... 2.............. urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume... Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele.... 3 puncte 512 ....... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă. 2..... Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare.......... Descrieţi elementele specifice scrierii programelor....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1... Scrierea programelor ........ 3 puncte Codificarea datelor .......reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic...

.- personal (manager programatori) de proiect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc.. software: mediu de dezvoltare integrat. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă. coordonatorul echipei de programatori.... grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 513 .

..................... obiectul să funcţioneze adecvat. editorul de legături............ Definiţi următoarele noţiuni: compilator.. etapele executării programelor........... 2.. obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic.................. definită ca: probabilitatea ca................ se va proceda la ......... segmentul........ Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de ... în condiţii de mediu specificate.. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0....... 4..... .............. este generat..... 514 .... 5.................... a programului şi sunt numite erori de compilare.. 6..... la compilarea fiecărei secţiuni............ unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)........ ....... este proprietatea unei componente software de a funcţiona.. sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program........ Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori.................. Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor............... 3......... validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor.... independent de platforma de calcul folosită.. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.. . din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare..............t).......... Descrieţi tipurile de programare (structurată......Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori................. 2... .. 3.. modulară..... Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1...... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1.......

..... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet............ Ca şi tehnici de programare.......... Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială.. care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm.... o erori de execuţie... alternativă şi repetitivă...... Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 ........... 2...5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I........Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte....... aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături... Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele ........ devenite deja clasice........... 2 puncte erori de sintaxă...... divide et impera......... Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor... Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere... executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar......... afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs)......................... care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking... 6 puncte 1................... greedy etc........................ dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori........ etc........... Tipuri de programare............. . de exemplu: valori nepermise ale operanzilor..... o erori de asamblare..... generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit............... Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii.............. acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului. câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0................ 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program........ Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu... atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite......... încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.....

..... independent de platforma de calcul folosită.......Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante... 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)..... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............................ 1............................. fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase................ din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..................................... editorul de legături .. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0...... astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3.......................... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program. 516 ...................... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori....... 3 puncte Se acordă câte 0.... Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona........ la compilarea fiecărei secţiuni... 4.. iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase........ obiectul să funcţioneze adecvat..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... grafic... schemă logică etc...1 punct Subiectul II....... Compilator........ 3......... Obiectele reprezintă module care includ atât datele.. 2........... 6. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente........ Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)...... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni...t)......... cât şi procedurile care acţionează asupra datelor... 5...5 puncte pentru fiecare răspuns corect................ corelate între ele prin relaţii de moştenire..... este generat.... se va proceda la structurarea programelor......1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil...... în condiţii de mediu specificate...... definită ca: probabilitatea ca......................... dicţionarul de legături................

............................................Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 .............. aplicaţie cu baze de date etc....................1 punct ....... Descrieţi paşii necesari................................ aplicaţie multimedia................Testarea fiabilităţii...............1 punct ..............Testarea eficienţei.........................................Testarea utilizabilităţii...................................................................................................................Testarea funcţionalităţii ............................... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web.....1 punct .1 punct 517 ....Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei ............... 6 puncte ....... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: .....................................Tehnici de analiză şi control ......Testarea siguranţei...........................................1 punct .......................................1 punct ...............Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării..........................................

............. de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... ..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului..Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate........... grafic.............. cu diagramele proiectare/scheme logice.... fiabilitate....... 518 . eficienţă...............Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor ...... schemă logică etc...Cerinţa 2 ..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............. 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: ... siguranţă......Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă ....

Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei.Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă. creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev.Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării.Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate .Cerinţe de mentenanţă . Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. în cadrul orelor de laborator. În planul de mentenanţă se vor regăsi: . Planul va conţine: .Implementarea proiectului (scrierea programelor. aplicaţie multimedia. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 . aplicaţi cu baze de date).Obiectivele de punere în funcţiune .Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor .

...................Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă ....Prezentarea şi derularea activităţilor................... 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ...........Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ...........3 puncte ....................1 punct Subiectul II ...........5 puncte Planul de mentenanţă ...............................Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ................. schemă logică etc........Implementarea proiectului (scrierea programelor.............................1 punct .........4 puncte .............................Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune .. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... grafic......................................• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I ...........Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ............................................... testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ...........2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............... 520 ...........) se va acorda punctajul prevăzut în barem......................................................................

schimbări). echipa de lucru. corespunzător notei 10.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. vor conţine doar specificaţii. final etapă. • Elemente specifice planificării 35 puncte. WBS. registrele specifice (risc.proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. un software multimedia etc. Sistemul informatic poate fi : un website. o platformă de gestiune a datelor din companie. resurse. ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. diagrama GANTT. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. orală şi practică . Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. Nu este necesar să fie completate. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. final proiect).

........................... Existenţa problemelor în timpul derulării etapei.................. Incadrarea în timp........ precise........... Intrebare).... Produse finalizate până în momentul efectuării raportului.......20puncte 522 e.30 puncte a... Detalii de realizare......Alocare resurse .........Denumire scurtă ... Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte.... o Final de etapă: Data........ Starea......................5 puncte c............... Clasa............. Data identificării.......... Data ultimei modificări..... Numărul solicitării..... Data de finalizare 3..........Diagrama GANTT Stabilirea etapelor ... Descriere.......... Tipul riscului (Probelmă. Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect.. Resurse ale proiectului (materiale....... Autor...........Durată .. Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului......... Documente/Registre specifice........20 puncte .... Barem de corectare şi notare: 1............ Monitorizare şi control ................... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp...... b....... Autor....15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului..... Data identificării....• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte.........5 puncte b...... o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului. Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului.......... Produse finalizate la final de etapă......... umane... Probleme existente sau posibile................Precedenţe ............... Data de începere.. Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului........ financiare)...... Cerere de schimbare. Starea bugetului..5 puncte d. Încadrarea în planul de timp şi de cost........... Alegerea activităţilor (WBS)...15 puncte o Progres: Data... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp...............40 puncte a..... Rapoarte specifice............. de proiect......... Tipul riscului (business.......................... Responsabil..... Stare o Cererea de schimbare: Data. Impactul schimbării....... Data ultimei modificări....................... .......................................... Starea problemelor proiectului.... Descriere............ Incadrarea în timp...5 puncte 2........................... Importanţă...... Probleme existente sau posibile.... Perioada........ clare ........... bordul de proiect...... Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic.................. Produse care trebuie finalizate în perioada următoare.. echipa de implementare a proiectului .. Descrierea schimbării solicitate. Impactul schimbărilor aprobate........ Masuri de cuantificare.. Decizii..... Planificarea proiectului.. Starea bugetului.. de etapă).......................... Perioada......

grafic. descriere date. drepturi.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei.grupul ţintă căreia se adresează. 523 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. informaţii specifice (autor. utilizatori. informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). identificarea în sistem. prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. descrierea modulelor din sistem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. înregistrare. facilităţi oferite de distribuitor: instalare. mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem. schemă logică etc. utilitatea aplicaţiei. sisteme de securitate şi back-up. mod de lucru/raportări (exemple).service.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.cerinţe de utilizare: hardware şi software.

etaj. preţ cameră/zi. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. camere ocupate.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. data eliberării. camere rezervate o filtrare: după pret. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. liberă. Tipul testului: Probă scrisă. date client. total plată o vizualizare: camere libere. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. etaj. stare: ocupată. jurnal de evenimente. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. tip cameră. data eliberării. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. statut o opţiuni de securitate: back-up date. după numar locuri. număr zile. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. informaţii poziţionare. preţ. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră. 524 . data ocupării.

. asigurarea tuturor specificaţiilor cerute....60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel.......................... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat..... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă... Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat..... eliberare...... Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate.... un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic..... se acordă 60 puncte... Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa.......................20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare .. data ocupării. Criteriile de evaluare şi notare........ - Componenta digitală... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic...................... baza de date..... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică... data eliberării.... informaţii clienti... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte......... sistemul informatic........ drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client.....40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă.. astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu..... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute....... tranzacţii (rezervare. informaţii utilizatori.. data eliberării..... Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat........o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate............. fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.. ................................ o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client....... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic...... 525 - .......... Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa..... Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte..20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor....... corespunzător notei 10............... Pentru componenta digitală...... Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte.... o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa.......... ocupare. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă..... facturare).... Barem de corectare şi notare: Component tipărită ......... informaţii camere......

.) se va acorda punctajul prevăzut în barem... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... camere rezervate o filtrare: după pret.... Prezentarea proiectului .. 10 puncte coerenţa explicaţiilor.. Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul........... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard...o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. grafic.. statut o opţiuni de securitate: back-up date......... după numar locuri.... preţ cameră/zi.. date client...... schemă logică etc.. total plată o vizualizare: camere libere...... 526 ... etaj.... jurnal de evenimente.. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.............. camere ocupate. număr zile......... a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....

ro. Ileana. (1983). Iosep. (2006). Trandafir. septembrie 2009 3. Sisteme informatice.tvet. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. septembrie 2009 2. Biţă. Preda. Gheorghe. Mircea. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Cristian. Vasile. Antonescu.tvet. Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. (2004) Sisteme informatice pentru management. Militaru.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1.ro. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Marcela. Bucureşti: Editura ALL 527 .

fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea.4. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate. În acest caz. www. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 .tvet.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare. Bibliografie Uneori.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .tvet. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. adaptarea lor la condiţiile concrete.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->