Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

. Incorect.. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. recomandări sau restricții.. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. Corect. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. avertizări.instrucțiuni simple. Uneori. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. În funcție de test.. Ele pot conține și atenționări. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. aceasta se concretizează simplu prin Bine. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. etc. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. Greșit. În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. Criteriile de evaluare și notare. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 .

12 .probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.

3. Instrumente de evaluare 13 .

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. gradul I.

CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. 3. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. cipul BIOS. 5. Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. sloturile de extensie şi porturile. 2. BIOS (Basic Input Output System) b. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Definiţi placa de bază. sistemul de stocare. Definiţi microprocesorului. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . memoria. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Explicaţi următoarele noţiuni: a. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul .

5. adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS.este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie.este o componentă hard de memorie. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. • Mouse-ul. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. • execută calcule aritmetico-logice. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Camera video.2. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Aparatul foto. alcătuit din milioane de tranzistori. 3. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. Acum BIOS-ul este de tip Flash. • Microfonul. • solicită operanzii. • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. DVD. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. configuraţia de bază. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . BIOS (Basic Input Output System) . • Scanner. de a împărţi sarcini fiecăreia. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. • Touch screen. CD-RW. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. suport pentru componente noi). 4. corectarea greşelilor precedente. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă).

grafic. • Proiectoarele. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. 18 .• Monitoarele. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. • Căştile. schemă logică etc. • Boxele. • Plotterele. • Imprimantele. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

cameră foto digitală.......... tastatură.. 2. Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1... elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice. Barem de corectare şi notare: Subiectul I . scanner....... fără fir)...... Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi...... telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală. microfon....... 3. video-proiector........ scanner. 2... paralel..... câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte..... imprimantă.. stick de memorie..... căşti..... Enunţ: Subiectul I ... video-proiector........ USB... aparat fotodigital. boxe.......... imprimantă (USB.. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie.3 puncte 19 ...... fără fir)..oral 1...... (cel puţin: mouse (port paralele.. Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte.Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei. câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă.. tastatură. Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă..... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.... Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse. scanner.

.. Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare. grafic.1. Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală.......... USB............... 6 puncte 1....4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............ bluetooth... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......1 punct 2.............................. Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă .............. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....... Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice...................... infrared..............................) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... schemă logică etc............................................. audio.. 20 ...................... 2 puncte 2..................... 3......... paralel..... Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului.................... Subiectul II....... SCSI..... pentru a fi funcţională. FireWire.. PS/2..... video.. Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct.... necesită drivere sau fişiere informative........................1 punct......... Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial... reţea.......

Program antivirus b. 5. Program de arhivare c. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . Explicaţi ce este un firewall. Ce este sistemul de operare? 2. Shareware. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. 4. software specializat. Copyright. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. driver-e. Sistem de gestiunea bazelor de date d.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. Enunţ: Subiectul I . Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. software utilitar. Instalarea aplicaţiilor. Explicaţi noţiunile de: Freeware. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Licenţă. Descrieţi noţiunea de software utilitar. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3.oral 1.

......... Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel. publicate sau nepublicate....... acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc.. programe firewall.... 3. puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor.... Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului. Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori....5 puncte.. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate.. Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.. programe pentru realizarea conversiilor de suport......5 puncte. 5. dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet............. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor.• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I............ Pentru răspunsul corect se acordă 0. 3 puncte 1. Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. El inspectează deci traficul după un set de reguli... motoare de căutare. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate... prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul.... Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0. programe antivirus. cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.. Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri. 4... Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat. Pentru răspunsul corect se acordă 0.. dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 ....... 2... Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor.. sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului. Pentru răspunsul corect se acordă 0...... Licenţa este valabilă pentru un calculator......5 puncte....5 puncte...... Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul........

. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă...... Subiectul II....... shareware sau freeware.................. Licenţele permit folosirea programului...... dar nu au drept de comercializare a lor... 6 puncte a.) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d...... grafic.. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b..... Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........... schemă logică etc.................. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c. 23 .....pe mai multe calculatoare. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..

..... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate..... O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev......... cablu de date.. Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea...... 4 puncte 1... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.... hub. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale....... driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea. 24 ...... modem... calculatoarele formează o reţea locală.. Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1. Ce este o reţea de calculatoare? 2.................... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare.......... Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică... switch.. 3.Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ..

. Pentru răspunsul corect se acordă 1. un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice. Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris.. forum-uri.. Deci...5 puncte... permitând dialogul on-line. Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor..... blog-uri. 3... Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie......5 puncte..  Obtinerea rapidă a datelor.... sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail..Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. 2..... Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea.... Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte..... ţinând cont de anumite politici de securitate. calculatoare aflate la distanţă... a 2 sau mai multi utilizatori... Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei. 5 puncte 25 .... Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică. Pentru răspunsul corect se acordă 1.. orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului.  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. grafică..... Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii.. este văzută imediat de ceilalţi.... e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile. Subiectul II .. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul.......... în timp real.............. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch.... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite. (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text... Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet.un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor. sau e-mail. sau programe media ale campaniilor comerciale.  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic .. Forum . chat-uri. hub). Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală.... Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat).utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail..

. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... grafic.- Selectarea corectă a echipamentului necesar ...2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..........................1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor ................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. 26 ........................ schemă logică etc.... 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune.

Sistemul octal c. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Fie valoarea 102. Virgula mobilă d. Zona de memorie 2. Octet/Byte c. Sistemul binar b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. Cuvântul de memorie d. Codul ASCII standard d. Sistemul hexazecimal 3. cifrele 0-9 b. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Virgula fixă 4. Unicod d. Bit-ul b. valorile cuprinse între 0-16 5.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Sistemul binar c. Sistemul binar b. Codul ASCII extins c. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Codul complementar b. literele A-F c.

5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b. 4-c......2........... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a. XOR.. Virgulă mobilă c... 3-a. 56................ nu doar valoarea finală.................55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. Octet inferior Coloana B 1................. NAND 6........5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I.......5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3...... 2-b.................. Bit b.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2..... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare.......2..... .. c-5.....0.. semn...1 4....... 2.5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2............... Megaoctet e. b-1........ -34 c.....5 puncte Se acordă 0. e-7 Subiectul III: 1...... Operaţii logice derivate d................. NOT 3................. 0........5 puncte... mantisă 2... bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8... Coloana A a....... Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie. d-4... multiplu de byte 5........................ câte 0.......... 146 b............ multiplu de gigabyte 7........ Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora.Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B..5 puncte..5 puncte Se acordă 0....... OR.....75 puncte 28 .............. câte 0.... 5-d Subiectul II.......... caracteristică...

........55 algoritmul este următorul.............(1001))2=1..se adună 1 la complement:0000000000000001 .55 o (56)10=(111000)2 o (0..........3.......reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 .........11000(1001)) x 25 ... b..75 puncte b..reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c... 29 ....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........55:număr real. 2.... c..........(1001))2 o (56.............. 146: număr natural...........................Normalizarea valorii: (111000....... a......1 punct .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............ schemă logică etc....55)10 =(111000...........25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă...obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ..25 puncte ....... reprezentare în virgulă mobilă .............1. Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul ..... Pentru reprezentare valorii 56....55)10 =(0.0........ grafic......(1001))2 ........Reprezentare în binar a lui 56 şi 0........ reprezentare binară -34: număr întreg.a....... reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56......

Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . Spiru Haret nr. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. 021-311 11 62. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. Subiectul II – probă scrisă .Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . 2. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. orală şi practică. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. scanner împreună cu software pentru instalare. imprimantă. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. sector 1. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. tel.10-12.ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. dotat cu componente PC şi software utilitar. mouse. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat.Unitatea centrală Periferice: tastatură. antivirus. vet@tvet. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. Bucureşti-010176. 021-312 54 98. fax.

..16 realizaţi conversiile: a..... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte..75. (189)10=(.................)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică. câte un punct pentru fiecare enunţ......... d... semne de punctuaţie.... 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 ............................... Utilizând legăturile dintre bazele 2..10................ În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie....)8=(..... b....)2=(... de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere.............................)8=(....75............. 12.... d............... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul . unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul. 145..... veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c)......... Bitul reprezintă ..... 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:........ Codul ASCII conţine un număr de .. câte un punct pentru fiecare enunţ.. Completaţi enunţurile a..... (12.. -134........................... şi celor mai uzuale caractere speciale.... Subiectul I...)2=(............ a.. 2 a) 2 c).. 2...)16 b.. numere....8.... c. Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1. c.......... 3........ • Subiectul II – 3 puncte......................... -24.......... b................................ Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte..25)10=(..1................

succesiunea acestora........... Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul........................ Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b........................ şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server............. Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c................. 1 punct a...... 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.........cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere............... Completaţi enunţurile ..........................b) Se vor nota următoarele aspecte:........de pe care se execută programul client de conectare la server............ c) Instalarea imprimantei de reţea............................ sau aflat la distanţă ("remote") .................... răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor.......... 32 ........... Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server..................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1..... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ............. sau local .................... Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului..1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare......... Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP...1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet.................................................. b.......... Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere.....................1 punct Cerinţa 2............. care impune comenzile ce pot fi utilizate....................... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client......1 punct a................................

Număr natural: sistemul binar 145= 10010001.75 Semn 0 d.10.. Utilizând legăturile dintre bazele 2.16 realizaţi conversiile .. 2.. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c...2)8=(B.....25)10=(1100. b... Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000.c.. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie..1 punct a... -134.75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3..8.... 12..4)16 33 .. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar). (12...01)2=(13....1punct a..

septembrie 2009 34 .Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.ro.tvet. septembrie 2009 3.ro. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.tvet. septembrie 2009 2. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. calificarea analist programator www.ro. septembrie 2009 4. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www.tvet.ro.tvet. Curriculum pentru calificarea analist programator www.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. grad I . gradul I.profesor. Airinei” STAN CLAUDIA . Colegiul Tehnic ”Media”. Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. gradul II.

Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4. . 1. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. pentru un grup de lecţii. Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor.

Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi. @. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. spaţii. ^. 32 sau 64 de biţi 8. caractere speciale (precum ?. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 36. %. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. *. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7.5. 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. 18. <. ). $. 16. 16. Conform codului ASCII. #. (. setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. cifre. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. ! etc). Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. &. >. 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. parte întreagă şi parte fracţionară. Criteriile de evaluare şi notare 38 .

Se acordă 9 puncte. 6. 3. a. 5. 2. b. 4. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. d. 7. c. c.Se acorda 1 punct din oficiu. d. 9. b. a. Barem de corectare şi notare: 1. 8. a. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 .

subtip.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. valoare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. b) îşi modifică valoarea. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 2. c) Nume. 3. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. c) aritmetice şi definite de utilizatori. sau sumative a modulului. tip. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. 5. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. adresă. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. d) Constantă. tip. d) predefinite si aritmetice. d) au mai multe valori. tip. 4. adresă. b) Valoare. 1. b) predefinite şi definite de utilizator. data. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Operatori relaţionali sunt: 40 . valoare. c) nu au valoare. pentru un grup de lecţii. adresă. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. nume. valoare.

x memorează valoarea 2. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. a. Variabilele x. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. n % 2=0 c. #. y memorează valoarea 3.?. *.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . : +. y. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (y>z)or(x>3) b. z memorează valoarea 5. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. not(n %2<>0) b. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. 10%2=0  Adevarat  Fals b. sau logic (or). Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. n % 2<>0 d. ≤ . -. ≠ negatia logică (not).$ 6. not((n+1) % 2=0) 7. = . ≥. <. /.a) b) c) d) > . % !. z şi w sunt întregi. iar w memorează valoarea 7. şi logic (and).

(12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. 5. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . a. c Exerciţiul 2 a. c. a. 10%2=0  Adevarat b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 6. d. 7. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 3. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.Se acordă 7 puncte. b. 2. 4. c.

cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura de tip STIVĂ.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip COADĂ. sau sumative a modulului. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. structura de tip fişier 2. structura de tip articol. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. 1. structura de tip COADĂ. structura de tip STIVĂ. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. structura de tip şir de caractere. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. structura de tip COADĂ. structura de tip STIVĂ. pentru un grup de lecţii. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. structura de tip FIȘIER. structura de tip şir de caractere. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. structura de tip articol. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip şir de caractere. structura de tip TABLOU 3. structura de tip articol. structura de tip stivă. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. structura de tip COADĂ.

7-b.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 2-a.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9. 4-b. 5-b. 7. 8-a. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 44 . Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5. 6-d. Barem de corectare şi notare: 1-d. 3-c. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. sau sumative a modulului. 1. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. în faza de asamblare. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 . pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2.

5-d Exerciţiul 2. 5. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. care poate fi un program. 3-b. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. un subprogram. 1-d. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare. 4-b. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. sau o unitate de program. 46 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. El apare în mod natural în descompunerea top-down. 2-a. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Un modul poate fi format din mai multe submodule. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. .Modulele sunt independente. de unde ele se pot refolosi la nevoie. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Uneori. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . În această situaţie programarea modulară este avantajoasă. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici. se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. Avantajele programarii modulare sunt multiple. . . se acordă punctajul prevăzut.Permite munca în echipă. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri. ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). - 47 .Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. . Astfel. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect.

14. a) b) c) d) 2.15. 12. 16 2. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 2. 6 1. 9. a) b) c) d) 3. 2. 4. 6.11. 7. j întreg citeşte n pentru j ← 1. 8. 4. pentru un grup de lecţii.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 . 4. 8.13. 8. 10 . 3.16 1. 4. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.16 4. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. 2. 1. 5. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

a) b) c) d) 9.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9.|▄ a) b) c) d) 5.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. număr întreg. 49 . Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. pentru x dat. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R. Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− .+∞)  6.

câte 0. 6-c.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect. Exerciţiul 2 Se acordă 2. 3-a. 50 . f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 4-b. 5-b. 8-b. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. 9-d Exerciţiul 2 x.5 puncte.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2-d. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b. 7-a. Exerciţiul 1 Se acordă 4.

a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2. ca valori de intrare. sau sumative a modulului. 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. pentru un grup de lecţii. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. Erorile care provin din introducerea.

c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 . Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2.

după executărea programului c) doar dinamic. Ea se poate face în mod: a) dinamic. Depanarea constă în localizarea erorii. după executărea programului sau static. determinarea naturii sale şi corectarea ei. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. 3-b. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . 6-d Exerciţiul 2 1-c. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. 4-a.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. 2-a. în timpul execuţiei programului d) static. 5-c. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. după executărea programului sau dinamic. 3-b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 2-a.

Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. sau sumative a modulului. pentru un grup de lecţii.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 1. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 .

De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. 55 . Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2.  Adevarat  Fals 3.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI.d) numărul de iteraţii 5. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. 1. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.  Adevarat  Fals 5. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4.  Adevarat  Fals 7. respectiv ALTFEL. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.  Adevarat  Fals 6.

respectiv ALTFEL. 5-a Exerciţiul 2 1. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte. Exerciţiul 1 Se acordă 2. 3-a. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4. câte 0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.5 puncte din oficiu. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 2-b.  Adevarat  Fals 5.  Adevarat  Fals 2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c. 4-d. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. Adevarat  Fals 6.5 puncte.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. 56 .  Adevarat  Fals 3.

 Adevarat  Fals 7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 .

..... putând declara variabile atât în module (numite .. 1... Variabila întreagă n memorează un număr natural impar.. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă..... not(n %2<>0) b. cu acces direct la elementele sale. în timp ce „and” şi „or” sunt .. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite). Operatorul „not” este . 1..... Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale...........Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor..) cât şi în programul principal (numite ... not((n+1) % 2=0) 2. Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.).. sau logic (or)..... 3... Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a.. n % 2<>0 d.. 2.... Structurile statice de date folosite sunt:  Fals . ... (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2.... şi logic (and).. . Operatorii logici sunt: negatia logică (not).. între care există o relaţie de ordine ierarhică. n % 2=0 c..

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. a.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial. b Subiectul II Exerciţiul 1 1. 4. 5. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . Elementele unei liste se numesc noduri. şi anume un tip utilizator. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. şi logic (and).Exerciţiul 3 1. 2. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. Operatorul „not” este unar. c. Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. sau logic (or). în timp ce „and” şi „or” sunt binari. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. cu un număr variabil de elemente. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . c. c.

În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE.• • condiţia. 55. 139. 17. 395. 202. R: Un răspuns posibil: 24. actiune. 5821. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . De aici şi numele de structură cu test final. 288. 1245. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. 95? R: 180 b. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. condiţie pe care o notăm cu c. c. 2194. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. acţiune asociată cu EXECUTĂ. a. 4. 0. 0. 569. o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. notată cu a. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod.

Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Gheorghe. Gheorghe. Bogdan. Ursăcescu. Proiectarea sistemelor informatice. Sisteme informatice. Stanciu. ( 2003). Bucureşti: Editura Dual Tech . Mangiuc.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Lungu. Sisteme informatice: analiză. O abordare între clasic şi modern. Alexandru. Sahlean. Bucureşti: Editura Economică 3. Ion. Minodora. Bucureşti: Editura Economică 2. Sabău. Manole. Gavrilă. Velicanu. Dragoş. Victoria. proiectare şi implementare.

MODULUL III: Limbaje de programare .

Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . gradul I. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.

editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. Explicaţi modul de utilizare al acestora. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. c. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi . Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 3. la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat . Enunţ: Subiectul I . Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. 2. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. 3. b. Subiectul II – practic 1.oral 1. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. d.Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă.

.. executarea programul i....... b...........................3 puncte 1....25 puncte ii.................................1 punct 2.......................................................0......... rapoarte.0.... Utilizarea corectă a comenzilor pentru a..0......... cunoaşterea comenzii .... funcţii şi proceduri de sistem........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte..........................25 puncte 2.............În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile........... selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare............. introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor..................... grafică.......... În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului .... În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile. fişierul executabil d..... câte un punct pentru fiecare enunţ................... 3............. • Subiectul II – 6 puncte.6 puncte 1... Barem de corectare și notare: Subiectul I...... modulelor de cod......25 puncte ........... salvarea programul: i..... c.. cunoaşterea comenzii .......... compilarea programul i....... formularelor................ În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice.25 puncte d.......... bara cu instrumente standard şi zona de lucru.......25 puncte ii..0.........................25 puncte eliminarea punctelor......... fişierul sursă b..... editarea programul sursă se vor evalua i.. d................... câte 2 puncte pentru fiecare enunţ....25 puncte rularea programului...................... Corectitudinea de sintaxă ........ Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor.0................. operaţii cu fişiere. scrierea indentată a instrucţiunilor ...........25 puncte ii.25 puncte inserarea punctelor de întrerupere.. operaţii pe şiruri de caractere... cunoaşterea comenzilor..................0..... fişierul obiect c..................................................0..............25 puncte ii.....0...... Subiectul II..................................................25 puncte b......1 punct a.............25 puncte c....0.. fişiere utilizate pentru descrierea datelor.................. Descrierea corectă a procedurii: a............0...................... instrumentele standard şi a zona de lucru...0............................ urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări . corectitudinea/sugestivitatea numelui ..0...... proiecte etc.....

...... depistarea anomaliilor de funcţionare..5 puncte c............ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... 3...5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....................0......... Eliminarea punctelor de întrerupere.................. .......... schemă logică etc.....0........ condiţii eronate ........ Rularea programului ....... Marcarea punctelor ................................. Aplicarea comenzilor pentru inserare ..............5 puncte d.......5 puncte b..............0...........) se va acorda punctajul prevăzut în barem.1 punct............ ciclarea infinită............ depistarea erorilor de semantică......Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului............... grafic.0... Realizarea punctelor de întrerupere: a............

Instrucţiuni 2. % d. Selecţie multiplă c. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. a. Cuvinte cheie d. MOD d. Decizie/structură alternativă b. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Directive de compilare 3. Identificatori b. Caracter d. <> 4. <= c. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare. AND b. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . <= c. Să utilizele tipuri simple de date.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . && b. Separatori c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. != Varianta Borland Pascal a.

c... int. Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal ... >> d....... var a..... unsigned int a.. Niciunul dintre variantele de mai sus. 2........ .|| b.chr 3.. Număr întreg c....... operatori logici principală g.. c................ b..b:word... a. AND.. funcţia program principal 6....a....∆ pe biţi g............... %... d...... b...... Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B....b... program variabile. operatori logici a..... citeşte a........ integer b. Expresie de tip c.∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1...... cin>>a. Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a......... Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6..... Număr întreg fără semn d.. long a. b:integer............... declaraţii de variabile... b:word.. Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi. Număr real b.. <<... var a:byte... int b..... var a........... int a........ Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare. Varianta Borland Pascal a. OR 2. Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1..... long b. structură f.. ÷. var a:byte..... a<10&&a>0 c.. d...b : integer...... f. a<10 AND a>0 logic d.... declaraţii de 5.. Identificatorii reprezintă ......... int a........ 4............... ...... e.... Marcarea comentariilor d. byte...... Identificarea constantelor b.........b.. real (a)....... shr....... &&... Separarea unităţilor lexicale c......... unsigned int a.. Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100). Tipuri întregi e. 5...

...........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ......... 5 ............ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte..5 puncte pentru fiecare răspuns corect................... pentru răspunsul corect se acordă 0.. sau const pi=3....... subprograme..c...............e. 2 ....... 3.......... VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6. Varianta C++: const float pi=3...f.. 1....d.4 ................. s).......14..... 6 – d Subiectul II ................ Varianta Pascal: write(’Suma este ’.........................5 puncte Subiectul III: 3 puncte.............. cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante.........................14..... 2 – c......... 6 ...........5 puncte Subiectul II: 3 puncte.........b] folosim expresia logică ...... La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B...........14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: ..................................3 puncte Se acordă câte 0........ 1 – d..................... 3 ........... pentru fiecare asociere corectă se acordă 0.... Fie n o constantă de tip întreg n=123. 5 – a. Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg................3........a.......................... 6. 5.... variabile... 4...... 1 ....... 5............... pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.. 4 – b.................. Varianta Pascal: const pi:real = 3. 2... Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia ..5 puncte pentru fiecare răspuns corect.............. Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 ....................... 4..........14..d Subiectul III ........2 puncte Se acordă câte 0....2 puncte Se acordă câte 0. Varianta C++: x>=a &&x<=b................................... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită... succesiuni de litere......3 – c... are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal)..... Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s....5 puncte pentru fiecare răspuns corect........ Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3....... Pentru a exprima că o variabilă x∈[a................. Varianta Pascal: x>=a and x<=b.......

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc. . grafic.

while k<>0 do begin k:=k-2.y) (x. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. cout<<p.write(p). m2=sqrt(x*z). a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 . inc(k).z).Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 . m2:=sqrt(x*z). d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y). Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. p=++k. m3=sqrt(y*z). Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y). Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10.p:=k+1. de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. end. Ştiind că a este un număr real. Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. m3:=sqrt(y*z).} .z). d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0. (y. while(k) {k-=2.

respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. writeln(m). niciodată c. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. (n real) if n>0 then m:=n else m:= .n. (n real) if (n>0) m=n.n. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire.-1. else m= . o dată b.0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct . de două ori d. x=1 şi şirul de numere 1.Subiectul III. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a.1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5. Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n.2. 1.d Varianta Borland C++ cin>>n. depinde de n 2. Subiectul IV. cout<<m. c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. pentru varianta Pascal.

a. end. end.5 puncte. Nu e.h> main() { • Subiectul III: 3 puncte. readln(x). C++ : #include<iostream. pentru cerinţele 1-4 câte 0. for i:=1 to n do begin readln(a).x. b. readln(x). pol:=pol*x+a. pol:=0. while i<=n do begin readln(a).5p . iar pentru cerinţa 5 1 punct.5p 1.a:real.} while (n<0).inc(i).5 puncte.i:byte. begin repeat write('n='). } IV c) Pascal: var n.cin>>x. x. i:=1. Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte.i:byte. write('x='). until n>0. C++ m=abs(n). pol:=0. writeln(pol). do {cout<<"n=". float pol=0. readln(n).5p 1p 1p • b) Pascal: var n. 3 Puncte 1p 1p 0. until n>0. pol=pol*x+a. readln(n). begin repeat write('n=').pol.n. pol:=pol*x+a. write('x=').i<=n.pol.5p 0. cout<<"x=".cin>>n.i++) {cin>>a.h> main() {unsigned i. end. I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. end.5p 0. 10 PASCAL m:=abs(n). x. iar cerinţele b) şi c) câte 1. Barem de corectare şi notare: 1.Sub. writeln(pol). for(i=1.5p 0.} cout<<pol. a. C++: #include<iostream.a:real.

Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). int n=10. Fie declaraţiile: var i:real. char x . i=i+1. x=int. … n=n+i. a) b) c) d) integer x. int a. var x:integer. float x. i:=1..b. var n:integer.b:integer. i:=i+1. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3. 2. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int. n:=n+i. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. int x. a. n:=10.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. Float i=1. var x:byte. Fie declaraţiile: var x:real. var x:=integer. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. . ….

readln(ch).} while (bool). if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”. d) do {cout<<"dati o litera".cin>>x.} while(x<a | | x>b).Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a . write(ch). Subiectul II : char ch. cin>>x . a) repeat write('dati x'). until (x>=a) and (x<=b).readln(x). 4. 5. cin>>ch. a) do {cout<<"dati x". a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. write (‘dati x’). until ch in char. c) repeat write('citeste o litera:').b]. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. readln(x). cout<<ch. c) repeat write('dati x'). readln(ch). b) bool=0. cin>>ch. else bool=1. until (x>=a) or (x<=b). d) repeat write('citeste o litera:'). c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false.} while (ch in char). a) repeat write('citeste o litera:').} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) . c) do {cout<<"dati x". c) do {cout<<"dati o litera". repeat write('dati x’). until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’). do {cout<<"dati x". .cin>>ch.Readln(x). readln(ch). until not bool. a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). a) do {cout<<"dati o litera". readln(x). until ord(ch)>0. Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word.cin>>x . unsigned n . cout<<”dati x”.} while (ch>0). b) bool:=true.} while(x>=a && x<=b). b) cout<<”dati o litera”. cin>>x. d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’.

..... until n=15000 ..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4.. end ..... Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program...5 puncte .... 2. repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) ....s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15.... n=n div 10 .......... readln(n) .. cout<<n=...... Program suma_cifre .. pozitiv.............. var n..... while(n==0) {s=s+n%10.s : longint begin clrscr ... mai mic decât 15000.. c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c .. C/C++: a) Datorita conversiei implicite...... întreg........... s) .000 . precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor.....0..... writeln(Suma cifrelor este :.. cin>>n........ #include<iostream.h> main() { long n. n=n/10.5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite....Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n..... 1. Subiectul III......k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n.} cout<<Suma cifrelor este: <<s.. ........... cout<<endl.0....... k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat...5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2... while n=0 do begin s=s+n mod 10 ......... } while (n=15000)... Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n..... Fie programul pseudocod: citeste n... k←k div 2 altfel p←p*n.. write(n=) ... uses crt .......

........ cout<<endl.......... } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) .......... care marchează citirea corectă a lui n............ while n>0 do begin s=s+n mod 10 ....... 2....... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor......... schemă logică etc............s=0....} while (n>=15000)........................../ while........ do {cout<<"Dati un numar mai mic 15..........s : longint ..1 punct Subiectul II 1.......................... #include<iostream.. Erori de semantică :............ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. ................... until n<15000 ............ uses crt .. var n..........1 punct 4 – c ... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori...... do........... until/ while..... s) ..................... c...) din secţiunea de declaraţii b.......} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s............. end....3 – c ...... Condiţia din structura repetitivă repeat..... Programul rescris corect: Program suma_cifre .................... n=n /10 .......... cout<<"n="............. respectiv } pentru varianta C++..... Condiţia structurii repetitive while.... while(n>0) {s=s+n%10.... Erorile de sintaxă:... lipsa delimitării (....) se va acorda punctajul prevăzut în barem... cin>>n...... b....000" .............1 punct a.......... Pentru PASCAl....h> main() { long n............ n=n/10............................ readln(n) .. write(‘n=’) .. end ............... grafic............................................. writeln(‘Suma cifrelor este :’......................1 punct a................. marcarea sfârşitului programului: end.1 punct 5 – a ...

n.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl.i<n-1. Introduceţi ca valoare a lui n 5.} . begin readln(n). var a:array[1.j. for i:=1 to n do readln(a[i]). Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.k. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice.100] of integer.i++) for(j=i+1.j: byte. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.h> main() {short i. int a[100].Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.i<n.i. end. for(i=0. cin>>n. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.n. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi». for(i=0. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i].. spre exemplu 1.i++) cin>>a[i].j<n. ' se repeta').

Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă.m execută pentru j←1. Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1.m executa mati.m execută pentru j←1. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: .j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. j] =  0 . Subiectul II 1.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. unele dintre acestea se cunosc între ele. altele nu. iar la final se vor prezenta rezolvările. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1.j←vi 6) pentru i←1. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane. m executa scrie mati.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată.  daca a[i.

.....1................... for (j=0..n:byte. for (i=0....1.' are maximul de cunostinte')....} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte "......j<n........... max=0....5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri......h> main() { unsigned int a[100][100].. a var a:matrice[1...1.Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ............. end........100] of 0.. unsigned int i... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.... Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane.. for i:=1 to n do begin nr:=0....j++) cin>>a[i][j].........max.n..... end. max:=0....100] of 0.........1.. begin readln(n).. if max<nr then begin k:=i..1 punct Subiectul II 1..........j..5 puncte b ..................i<n.......0. .nr....max........ } are ..... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i.......k......... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice.i<n................ cin>>n..k.............i++) for (j=0..............j])... unsigned int a[100][100].j++) nr+=a[i][j]........... 2 puncte var a:array[1....... c # include<iostream......................1... if (max<nr) {k=i...... ax=nr......j<n...100.j......j]... i.... writeln('persoana '.k............ for (i=0...............100..... end....nr.... max:=nr.......... ...............i++) {nr=0.....

..........i<m..j<n. aux.........i<n....n.. end. k=0... v[i]:=v[j]........... # include<iostream.........var a:array[1..h> main() { unsigned int a[100][100].....j.....j<n..10] of integer......... } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte ".....i++) cin>>v[i].. end..i<n... end.h> #include<math. for (i=0.h> main() { int v[100].... for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i].j++) mat[i][j]=v[k++]. begin readln(n)..nr........... for i:= 1 to n do readln(v[i]).. unsigned int i.............j]....i<n-1..n:byte..' nu are cunostinte')..... for (i=0......j]). for(i=0... v[j]=aux.j<n.... cin>>n...........m.....k.cin>>n....1. if (!nr) k=i. m:=trunc(sqrt(n))..... v[j]:=aux....i++) { nr=0.nr.....k..... if nr=0 then k:=i...1.... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.......j++) cin>>a[i][j]......... } Subiectul III a) .. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i..n...... for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream....... for(i=0....j......... begin readln(n).... for(i=0..5 puncte repeta bol←true pentru i←1.k:byte... for i:=1 to n do begin nr:=0...........100.... k:=1..100] of integer..i<n.........i++) for (j=i+1...0........j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]... for (j=0...} m=floor(sqrt(n))..i++) for (j=0..j....... for (i=0....n..............100] of 0.m........j++) nr+=a[i][j]..10. i.....i++) for (j=0............ unsigned int i.......1...k. aux:integer...i<m..j...n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) ..i++) c) .. mat[10][10]..... v[i]=v[j]..... mat:array[1....... write('persoana '. 1.j<m.k.......5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1....... cout<<"Dati n"..... i....2 puncte ..

j]:3). writeln.j<m.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. end. cout<<endl. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. . for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. { for(j=0.j++) cout<<mat[i][j]<<" ". end. inc(k). } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.j]:=v[k]. grafic. schemă logică etc.mat[i. end.

Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a. end . Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . c2 :real . b) var a :integer . var p1. var a :articol. c2 :real . float c2 . c) var a :real . d) type articol=record c1 :integer .p3 :polinom .b. polinom p1. d) struct articol {int c1 .b. float c2 }. c) float a . b) int a .p2.p2. articol a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer . }.c:real . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. end . Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: .c} . end . Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol.p3.

c :=p1.a+p2.a =p1. Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere. e) p3. p3. p3.a+p1.întreg cu 6 cifre serie . Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit. c) p3. b) p3. D – pentru dreptunghi.a+p2. b) p3. e) p3.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.şir de 2 caractere.a :=p1. p3.b :=p1. *Se va acorda punctajul maxim .c =p1. d) p3.c =p1.b .b+p2. P – pentru pătrat. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc.c+p2.c+p2. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.a+p1.c :=p1.b+p2. an: întreg fără semn).a .a .b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 . • Adresa: şir de caractere. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0. d) p3.a .b =p1. luna: şir de caractere.a =p1. • Identitate : număr . I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0.c+p2.b+p2.a :=p1.5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub.5 puncte Subiectul II: 0. p3.b :=p1.5p 0.c .c .b+p2.b . Programul va tipări numele figurii şi aria sa.Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .c . c) p3.b =p1.b . T – pentru triunghi.c+p2.c .a .

.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă. schemă logică etc. grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. *Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate.

Rezultatul/Acţiunea . readln(f.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. close(f). astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere. write(nr:5:2).nr). II.nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. var f:text. Puneţi în ordinea logică liniile. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. while not eof(f) do end.

În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului.8) reset(f). Varianata C++ I. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. Fişierul nume.”numere.txt”).txt şi numar.txt ce conţine n/2 linii. Puneţi în ordinea logică liniile. 8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f. II.s=0.close(). 9) begin 10)assign(f. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă. Se consideră fişierele nume. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. ios::in). iar fişierul numere. III. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev.txt". Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). 7) f. Rezultatul/Acţiunea . 1) fstream f("fis. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire.h> 4) { 5) } 6) int nr.txt ambele având n linii (n număr par). f. 11)begin 12)end. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. d) Creaţi un fişier out. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). f>>x . 2) main() 3) #include<fstream.

25p 0. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.25p 0.x).txt şi numar.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). respectiv False altfel.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0. Punctaj Observaţii 0. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0.25p 0.txt ambele având n linii (n număr par).10) if (nr) 11) s+=nr. Fişierul nume. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. iar fişierul numere. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului. Readln(f.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). III.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. Se consideră fişierele nume. Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f). Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.txt ce conţine n/2 linii.5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub.5 puncte Subiectul II: 2. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.25p . Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.

txt').25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. ios::in).'numere. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f. Soluţie Realizează închiderea fişierului f.ios::app). a) b) 2.25p 0.5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris.25p 0. reset(f).h> main() { fstream f("fis. fstream f(nume.25p 0.II var f:text. begin assign(f. f.close(). while not eof(f) do begin readln(f. cout<<"s="<<s. } a) Punctaj 0. while(f>>nr) if (nr) s+=nr.25p 0. end.txt". nr:real.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de . end. III c) d) Varianta Borland C++ Sub. #include<fstream. fstream f(nume. f<<x. int nr.nr). close(f).s=0. Observaţii II 2. write(nr:5:2).ios::in).

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc. .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris. grafic. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a.txt. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. Matricea B din fişierul mat_B. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. 3. 100]. Matricea A din fişierul mat_A. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului. Utilizând facilităţile de editare. n număr natural n<100. cu n linii şi n coloane.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. 2. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. respectiv B. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii.txt b. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. 4. Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. Fiecare elev va fi la un calculator. Rezultatul se va afişa la monitor. 5. fiecare linie pe câte un rând. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B.

....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu....5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n ........... Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului..00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată.......... prenumele şi CNPul elevilor.2........................... La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor.................................... Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1.........5 puncte Crearea meniului conform cerinţei....... Ceinţe: 1.....50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8..........txt... CNP-ul..5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului.................................0...........0.................4 puncte ......0...• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe...... va avea si un antet cu: nume..................0.................. Oral........................... Scris...................... La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele...... prenume.... Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog...... Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a...... Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii....5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei.................5 pentru fiecare cerinţă).... 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei ..0...5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0.........................................5 puncte Subiectul II ...... Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I.... Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7.......... notele la cele două probe şi media obţinută.. în ordine alfabetică....... Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2..txt...................... cu utilizarea instrucţiunii de selecţie........ Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b...........

........75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2....25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie ....Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor..............................................................5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... grafic..................................25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului............... ... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0....0....................................25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2..b ...............) se va acorda punctajul prevăzut în barem...0..........a..............25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n......25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0............................... 0............. schemă logică etc...............0. 0... 1 punct Crearea fişierelor .0........

unsigned long n. d) prima componenta a vectorului. . i:byte. a) b) c) d) int n. var n:longint. var a:vector. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1. var n:word. c) adresa de început a şirului de numere reale.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. var n:integer. III. var n:byte. b) identificatorul unui tip de date. vector a. d) un cuvânt cheie. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. short int i. c) identificatorul unui tip de date. I.. typedef float vector[100]. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. unsigned n. b) identificatorul unei constante.a[i]: a) o componentă a vectorului a. long n.100] of real. vector: a) identificatorul unei variabile. II. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. a: a) o variabilă de tip real. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect.

i naturale. type a=string[50]. 6. char *a.’ do inc(i). while(a[i++]!='.. end. var a:char. v[i]=v[i+1]. Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal. for(i=0. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. Fie declaraţia: var a:string[50].i<n. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n.50] of char. v[i+1]=aux. while a[i]<>'. a) i=0. for (i=0. . b) i=0.. a) b) c) d) int v[100].a[i])<0) . b) i:=1. for (i=0.b) c) d) 3. writeln(i).. if (a[i]==’. v este un vector cu maxim 100 de componente.i++) cin>>a[i]. d) nicio variantă nu e corectă... var v:real. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a. char a[50]. var v:array [1. adresa componentei i a vectorului a. while(a[i++]==’. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i]. respectiv char a[20][20].i++) for(j=i+1. a) b) c) d) var a:array [1..j<n.’) cout<<i.’ Then write(i). if a[i]=’. var v: array [1. typedef char a[50]. v[i+1]:=aux.10.50] of word.. a) i:=1. a) b) c) d) short a[50]. for i:=1 to n do readln(a[i]). cout<<i. a) b) c) d) 4.100] of real. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). var v:array [1.' do inc(i).i<n.') { } writeln(i).i<n-1.100] of integer. un cuvânt cheie. float v[10][10].i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i]. v[i]:= v[i+1]. respectiv strlen() pentru C/C++.10] of real. n. float [100]. c) i=0. a) i:=1. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5.20] of string[20].1. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect. char a. while a[i]=’. Fie declaraţia: var a:array[1.’) {} cout<<i.j++) if(strcmp(a[j]. var a:array[1. d) nicio variantă nu e corectă. float v.

variabila). b) typedef stream fisier. } rational. c) var f:file.format). a[i]:=aux. b) typedef struct {int numitor. d) alta decât cele prezentate. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). fscanf(f. Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ.aux). c) FILE f. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text . d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). a) fstream f(char* nume.ios::in). scanf(f. c) typedef struct {float numitor. a) typedef int numitor. a) type rational: numitor. fisier f. }rational.aux:=a[j]. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. ordonare alfabetică a cuvintelor. numarator rational. readln(f.a[j]). selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. . d) alta decât cele prezentate 9. b) type fisier=text .int mod). cu numărătorul şi numitorul numere întregi. b) type rational=record numitor:integer. end. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. 10 . Fie f un fişier de tip text. {strcpy(aux. numarator:integer. } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor. numarator:real. read(f.a ).format). float numarator. strcpy(a[j]. variabila). selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. end. end. c) type rational=record numitor:real. int numarator. a[j]:=a[i].a[i]). strcpy(a[i]. alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. a) b) c) d) f=fopen(calea. reseat(f). var f: fisier . fstream f(char* nume. numarator:integer.

c) 6 puncte a) var a. d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)..... b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f). II – c....... Barem de corectare şi notare: Subiectul I..eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”..... c:array[1........ Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a. b. 4 – c..... conversii şir de caractere – număr (întreg..... 2 I – c........... b) 2.. copiere.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”... Declararea variabilelor de tip şir de caractere..a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)...... Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere.. d) if (!f.....eof().. 7 – b..eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului.10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f...c[51]....... d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b... c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)... a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor...51] of byte. a) while(!f..... c... Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori.... Să se calculeze suma lor în c”........... concatenare.50] of byte...... real). 5 – a........... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10. Eseul va trata următoarele: a...b[50]........ b) Explicaţi cum se realizată adunarea. c) if (f..... Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere.. 1 – d. 10 puncte Astfel: a) 1... 3 – a.. III – b.........b: array[1. b (maxim 50 de cifre). 6 – b. 8 – a.. 9 – b... suma va fi calculată tot într-un vector. d....5 puncte........ 10 – c. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier............... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute....5 puncte....... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori.... Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat....... c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă. articol/înregistrare....... cautare caracter/subsir.... . Subiectul II .. unsigned int a[50]..... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare..

else for(i=1.. write('m=').. dec(k)...b) Cifrele din cei doi vectori a....... for i:=2 to p do write(c[i])... c[k-1]:=c[k-1]+1... i=n-1...m..i<p.c:array[1.51] of 0.......j.. În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1.....readln(m)..j:=m............p....n.. write('n=').i<m....readln(n)........h> main() c:array[1........dec(j). articol/înregistrare.n.....i<p.. k--. if n>m then p:=n for(i=0.......... c[k-1]+=1...... c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10........i++) c[i]=0. i... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier..... else p:=m.. end if(c[0]) cout<<c[0]...... unsigned int i. var a. then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10.cin>>n.. { begin unsigned int a[50].... else p=m......b[50]........m..... if c[1]<>0 then write(c[1]).. dec(k).....j--) c[k--]+=a[j].....9.....k:=p.. end. for(i=0..... cout<<"n=".10 puncte a.i++) cin>>b[i]........ c[k]:=c[k]+a[j]....b.. k=p-1. 2 puncte c. if (i>0) if i>0 then for(j=i..i++) cin>>a[i]......i--) c[k--]+=a[i]................ else if (n==m) p=n+1.... i:=n.. write('Suma este: ')... # include<iostream.............c[51]... while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--]......aux........i++) cout<<c[i].9......... for j:=i downto 1 do else begin for(i=j.k.... else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n............ Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori....cin>>m. for(i=0.i<n. end..... } end........ dec(i). for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i].k..... } end..i>=0..b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină... j=m-1.dec(k).s:integer.. for i:=1 to m do readln(b[i]). cout<<"suma este: "...... După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector. for i:=1 to p do c[i]:=0......j. for i:=1 to n do readln(a[i]).50] of 0... Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere. cout<<"m="..j>=0.......1 punct b..... Subiectul III ...2 puncte c) ..

..... .. schemă logică etc....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. concatenare....................... grafic.. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........... conversii şir de caractere – număr (întreg........ cautare caracter/subsir........... real).....d...... .. copiere..

tvet. Donald. 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. II . septembrie 2009 3.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1. Dorin. Knuth (2002). Liviu. Knuth (2002). Bocu (2001). Negrescu (2006).Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. Liviu. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6. Donald.tvet. Negrescu (2009). Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Curriculum pentru calificarea analist programator www.1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4.ro. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. I (p.ro. 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . septembrie 2009 2. Arta programării calculatoarelor Vol. Arta programării calculatoarelor Vol.

MODULUL IV: Programarea modulară .

AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. grad I . Colegiul Tehnic ”Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

int *). int & . Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. int nr1. int nr2). d) void f (float. 3. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. 2. int nr2). Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. b) void f (float & a. int *). Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a. e) int f (float. int nr1. c) void f (float.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. int *. Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream.h> void f…… . int &).

..... Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………... 5.. cout<<a<<b<<c. Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor. d) void f (int &a.. Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.. b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n). ……… c) O variabilă …………... int & c).... c) void f (int a.......... c=3.…. int c).} a) void f (int..... int &b. f) indiferent de antet.....} void main () { int a=1. Din cei n elevi de clasa a XII-a..{a++.. c+=b. int & c)..... int.... ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre. aceste valori nu pot fi obţinute 4. b+=a. int & c).... Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct . doar k vor susţine examenul în liceu.....b... b=2.. e) void f (int &a.. int)... int b.. int & b... f(a.. b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc ....c). b) void f (int & a.este vizibilă în tot programul. int b....

unsigned long Lnou[50]. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. în care memorez succesiv submulţimile {1. i++) { for (int j=1.. k. // afisez solutia curenta for (i=k. for (int gata = 0 !gata. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. i <|= k. deduc că S = (n-k+1.h> unsigned n. j++) LVechi [j] = LNou [j].2. . ultima submulţime în ordine lexicografică. La fiecare pas. . tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. deci generarea s-a încheiat..Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă. i && s[i]==n-k+i. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă.k}. i<=k.n). n-k+2. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă.La activarea subprogramului.…. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. Aceşti parametri se numesc parametri formali.. .2. # include <iostream. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. for (int i=1.n}. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. începând din poziţia k. cout << ”\n”. ) { afisare(). cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. void afisare () { for (int i = 1..i--). incrementăm componenta găsită. i++). Altfel. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită.…. c 4. Pentru aceasta. i<=n. unsigned long combinari (unsigned n. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1.} void generare () { for (int i=1. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S. parcurgem vectorul S. for (j=1.Parametrii formali . j<=I. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente. LVechi[50]. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. j<=i. 2. între paranteze rotunde.Parametrii actuali (efectivi) . afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. după numele subprogramului. s[i]=i. Barem de corectare şi notare 1. de k elemente din mulţimea {1. în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet. } return LNou [k]. Dacă nu am găsit o astfel de componentă. i++) cout << s[i] << ’ ’. c. s[50].e 3.În antet.

respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2. 4. j <= k. } else gata =1. 3. . s[j]=s[j-1]+1. 5.if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. j++). cin >>k. cin >>n. cout << ”k=”. a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. }. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. generare ().

este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. le vom asambla. Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere. precum şi reutilizarea anumitor funcţii.să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme. adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul.să identifice rezultatul unui subprogram . În final. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: .să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . din meniul Project al mediului de programare. după elaborarea tuturor fişierelor sursă. prin crearea unui proiect. Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă.să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii .să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. În mediul de programare Borland C. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). .

se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. După alegerea fişierelor. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project .Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. se accesează butonul Done. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis. În cazul în care vrem să creăm un alt proiect.

va fi căutat în directorul implicit. Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent.cpp” void citire(int v[].i<n. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile.} void afisare (int v[]. cin>>n. int &n) {int i. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia . unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional.i<n. Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: .i++) cout<<v[i]<<' '.} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior.h" . int &n) {int i. for(i=0.i++) cin>>v[i].h> #include"vectori. Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el.se favorizează lucrul în echipă.exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run.atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori.h #include<iostream. for(i=0. deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă. el se poate salva şi cu numele vectori. cout<<"dati n=". Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate.După selectarea fişierelor ce formează proiectul.

care va conţine definirea.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’. cout<<"nr coloane=".cpp void citire(int a[][20].} void sortare_cresc(int v[].q).n).45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].cin>>n.cin>>m.n).p.i++) for(j=i+1.i++) {for(j=0. .}} fişierul principal matrice2. #include"mat1.q).cout<<endl. diferenţa a două matrice.i. afişarea elementelor matricei. for(i=0.}} void afisare( int a[][20]. citirea elementelor matricei. cout<<"nr linii=". Cerinţa 1 . Creaţi proiectul matrice.cpp void citire(int v[].i<n. for(i=0. cin>>a[i][j].i++) for(j=0.int & m) {int i.j. afisare(a. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector.m).} Cerinţe: 1. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu.i<n.j<n.j++) if (v[i]<v[j]) 2.b[100].q.j.n.int & m) {int i.j.} void afisare (int v[].p. citire(a. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector.j<m.j<n. cout<<"dati n=".int &n) {int aux. afisare(b.v[j]=aux. afisare(b. Matrice fişierul matrice1.i++) cout<<v[i]<<' '.m).v[i]=v[j]. for(i=0.cpp" void main() {citire(b.j<m. for(i=0.i<n.cpp #include<iostream.h> int b[20][20].i.int &n) {int aux.j.int & n. Vectori fişierul vect.p.m. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei.i++) cin>>v[i].void main () {int a[100]. 2.i.45 puncte Cerinţa 2.i<n.j++) {cout<<"elem"<<i<<'. cin>>n.int & n.i++) for(j=i+1.i<n-1. int &n) {int i.}} void sortare_descresc(int v[]. for(i=0.'<<j<<'='. int &n) {int i. citire(b.i<n-1. suma a două matrice. for(i=0.

afisare(b.} fişierul sursă vectorproj.n). aceeaşi notă.m). afisare(a.i<n. afisare(b.v[i]=v[j].n).n).n).i.m.n.cpp #include<iostream.i++) if(v[i]>max)max=v[i]. sortare_descresc(b.int n) {int max=v[0]. citire(b. for(i=1.n). sortare_cresc(a.v[j]=aux.i. return max.}} int maxim(int v[].afisare(a.cpp" void main () {int a[100].} int minim(int v[].i++) if(v[i]<min)min=v[i]. return min.i.h> #include "vect. cout<<"minimul este ="<<minim (b. for(i=1. .} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.m).m). cout<<"maximul este ="<<maxim(a.{aux=v[i].i<n. citire(a.int n) {int min=v[0].b[100].m).m).

să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor .să identifice toate structurile de date dinamice. 2.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .să definească şi să identifice atributele variabilelor . respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A.Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus. Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei . Încercuiţi răspunsul corect 1. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3.stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 .

Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null. 3. atunci lista se numeşte liniară.1……. 1………. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A.…0. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste.5p 4………0. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B. Când o listă este vidă? 2. Dacă nu.5p Barem de corectare şi notare A. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1.5p 3………0.c. Ce este o listă circulară? 4. Dacă există un ultim element în listă. 1.. 4. 2.0.…2p 2…………. 2p 3………… 0. 2. 3.5p C.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod.5p 2………0.4.5p 3………. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 .b. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C.a B.5p    introducerea unui element în coadă .1p 4…………. 1.0. Operaţiile importante sunt: B.5p 2………. 1………0.a. 2. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă.

după ultimul nod. p!-null. în cel de stivă. } 2. p-p→next) afisNod(p). if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. return.3. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. în heap sau într-un registru al microprocesorului. urmează primul. 3.  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă.  Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. 125 . else for (.1. else e = S[vf--].  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv.nu am putut extrage valoarea. deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. O listă circulară este o listă în care. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei.  Vizibilitate la nivel de clasă . Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă).în cazul programării pe obiecte. void arataLista (Lista* li.\n".

6.2. arbore .3.5. 3. 5.4.5 b)1.să recunoască toate elementele unui graf. Consideră un graf neorientat cu nodurile .1.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.4.3.5.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori .2.6. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.3.2. 5.4. 4. 4.3 .Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .2 .5 d)1. 2. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1.4.3.2.6 c)1. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .6 dat prin 2. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2.

7).5).3.(2.(5.3. Un arbore este: a.(2.4).5).(1. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7.5).un graf neorientat conex.a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2. U={(1.3).(4.7}.7)} c) d) 5.4).un graf orientat.(4.(3.3).7).6).U):  a) b) (6. U={(1.(2. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X. 4) G este un graf complet 6.1). tare conex şi fără cicluri 5.4. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4.3. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 . c.Mulţimile X şi U sunt: X={1.(2. 2) Nodul 6 are gradul 1.(6.7}.5.4.(1.7}.7).6.5).4). Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2. X={1.5.(6. b.3).(2.(6.4).2).(6.4.6.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.3).3.7)(1.(4.(1.(4.2.6.un graf neorientat fără cicluri.4.6).2.7).5.(1.2.3.2.5}. U={(1.6).7)} X= {1. U={(1.2.(6.(2.1. d.2. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.7)} X={1.6). 3) G este un graf conex .un graf neorientat conex şi fără cicluri.7)}  5.

Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex.corespunzătoare unui graf………. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . 128 . 11. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ……….este simetrică. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea…………. nodului x.a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 10. b) lista vecinilor .

5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. a) . b) . 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2.c-5 puncte 2. b) . b) .1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu. Barem de corectare şi notare 1.3. a) .2.5 puncte 9. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.10 puncte 7.Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.5 puncte 8. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6.5 puncte 129 .10 puncte 3.

3 6 5 - 4. numărul minim de noduri este 2.6. – b) .3. ori 3 cu unul dintre nodurile 2.1.4 2.5 puncte 5. 6 puncte Ca să devină conex. c) .2.7.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod.1.5 puncte 5. Lista vecinilor 2 1. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 . O muchie uneşte ori 8.4 2.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11.

2). având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă. .3).Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date. (3.0.4. Fişa 1: 1. 131 .0.0.5). a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2. . a 5 b 1 c 4 d 3 .4).0. (1.3).0) şi dr=(3.5.0.1 (2. (2.8) }.0). (1.E) unde |V|=9 şi E={(1. Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. 2.7.6. (3.6). Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.6). (3. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru.0. .

devine conex .k++) { cin>>i>>j. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . .U).4).5)}.2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii. 2. 2242. corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate. unde V=6 şi U={(1. 6226. 4224. (4. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . (2. 3. Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222. . 4244. 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic . for( k=1. Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8.6). . 4.3). 132 . 8228. Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7. . (3. 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 .6). (4. 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1. . Se consideră graful neorientat G=(V.k<=m. 5. aciclic .2. (2. .5). Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. 6246 etc.

while(p->urm->n<4) p=p->urm.3) definite ca mai sus. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. nod*q=prim2.1. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii.4. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.4.2) şi (7. while(q) { if (q->info==p->info) a++.10.7. nod *q=new nod. } a) (1. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3.2. p=p->urm. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .3.txt’ . prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.4. respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.4.a[i][j]=1.2. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului. q=q->urm. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .2. 133 . în urma apelului funcţiei ce().5) (1.2. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri. while(p) { int a=0. Fie prim1.3.3.1.5. void ce() { nod *p=prim.2.q->urm=p->urm.p->urm=q.5) c) (1.10. Fişa 2: 1.q->n=10.3.5) d) 2.10.3.3.10) b) (1.3.2. } cout<<a<<” “. a[j][i]=1.

Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim.p=prim. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare.i++) { for(int j=1.i<=4.*q=ultim. while(p){s*=p->n. 134 .p=p->urm. delete q.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4.delete r. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită. } p=p->urm.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim.int s=0.p->urm=r->urm. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5. for(int i=1. } int s=1. p->urm=q->urm. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.j++) p=p->urm. nod *r=p->urm.j<=3.

40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1.6 d) 4. 1. = 1 b) Tata = (0. .2.5.7. ios::in). d) F 8.3. 3. 4. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n.} cout<<s.5.5) c) 4.6 2.7.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm.3.p=p->urm.5. } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru. a) Răd.1.4.-a. apoi le reuniţi într-un portofoliu.} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n. a) F.2. a) fstream f(“in-graf.3.6.q=q->prec. care va fi predat profesorului. c) A.7.3. 135 2.3.2.50 puncte Fişa 2 .2.-c b) F.1. d) 7.1.q=q->prec.1 e) 1. d) 6. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 . b)-939 5.txt”.

b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1. a[j][i]=1. j<=n. 136 . } fclose(). } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.f>>n>>m. Fişa 2 1.i++) for (j=i+1. a) 5.j++) {a[i][j]=1. b) 3. while {f>>i>>j. a[j][i]=1. c) 4.i<n. c) 2.) a[i][j]=1.

Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: .să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor . Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.5 b) 0.5 c) 0.5 d) 0.5 c) 0. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr.5 b) 0. 137 .5 a) 0.5 2.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.

3).8) }. a) 5.3. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate). 7.3.6.3.5 1 0.8 c.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. (2. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene.5. d) 3. (3. b) afişează vecinii unui nod dat.5 10.5.E) unde |V|=9 şi E={(1.7.4. 7. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.3. 2 12.5. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri. c) 4.5 e) 0.n.2).1 Câte circuite elementare conţine graful? 4. c) 90 . 1.8 iar parcurgerea în preordine este 1.7.5 1 9.2.6).4.2.3. c) listă liniară.4).5 c) 0. 8. 8. d) graf orientat Fie G un graf neorientat.6.8 b. (1.5. 6. (3.8 atunci parcurgerea în postordine este: a.4. 1 138 . 1 11.2.2.5. 4.3.5 0. 7.1 a) 0. (1.5 0.6. (2.5 d) 0. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există.8.6.7.….6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i. (3.1 d. cu n vârfuri şi m muchii. în caz contrar 4.2.3. reprezentat prin matricea de adiacenţă.j)= există . 0. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .2.5 b) 0.5).6). b) arbore. b) 1.1. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7.1.3).6.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat.4.4. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1. b) 10 . 5.6.5.5.2.4. dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.2. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian.3.4.

13. a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1.1). u7=(5.1.3). u8=(5.0) şi dr=(0. u4=(4. u2=(2.3).2). Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0.0.4. u5=(4.4).0).5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .7.2. Toate subiectele sunt obligatorii.6.2).1).0.4). u6=(5. u10=(6. Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1.3.0. u3=(3.0. a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare. u9=(6.5).

1) d) (4.16.1) şi (1.5.3.3. – 2 5.15.11.4.1 1 1 1 1 0 2.4. a) (2.20. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.4.3.1) b) 1.4.4.1.14. a) 2 .11.8.5.3.3.1) 10.1.10.4.6.2. 8.3. d) 9.20.2. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.1) 4.5.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului.5.2) d) inordine 1.12 12.5. Într-un graf G=(X. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.9.15.7.2.3.15.8. Fie un graf G=(X.16.10. 4.U).4.6.6.8.5.14. a) 11. b) răd=5 c) tata (2.7.2.3.2.10.1) c) (6.24.5.4) b) (6.(1.0. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.3.2.5 140 .4.16. c) 13.11.24.2) sau (4.2. – nici unul 4.5.12.7.3.4.4 Postordine 9.4) e) (1.3.(4.14.24.7.4 Inordine 9.7.2. Preordine 12. a) 6.6.3} 3.1.6 postordine 1.20.

141 .preordine 5.4. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.7. schemă logică etc.1. grafic.2.) se va acorda punctajul prevăzut.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.3.

succesorii şi predecesorii nodului 4 iii."). nodurile terminale. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.h> #include<conio. nodurile izolate. } II. } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. printf("\nAfiseaza un mesaj.h> void mesaj().Testul sumativ 1 Competenţe: a."). Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. nodurile adiacente nodului 5. #include<stdio.Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . getche(). Implementează structuri de date dinamice c. printf("\nNu intoarce nici un rezultat. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă. ii. iv. III."). mesaj().determinaţi: i. void main() {clrscr(). Lucrează cu subprograme b.

void main() Program principal {clrscr().5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio.S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a.5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. Apelul mesaj(). Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi). n<100) noduri.} afişează Definiţia funcţiei 143 . } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. Parcurgeţi-l : Preordine…………………………………………..h> prototip void mesaj(). Inordine…………………………………………. câte 0."). 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b. pentru un graf orientat cu n (n număr natural. Subiectul I: 1. Postordine………………………………………. V.h> #include<conio.. VI. scrieţi apoi subprogramul adecvat). getche(). dat prin matricea de adiacenţă. printf("\nAfiseaza un mesaj.").5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2..5 puncte .. IV. Scrieţi o funcţie care. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei.Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic. dat ca şi parametru. punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu."). returnează gradul interior al unui nod x. printf("\nNu intoarce nici un rezultat.

> adr_urm.7.6} ii.8 Inordine 1. gr.1. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0.3. *d. int a[50][50]) { int i.> info %2==1)c=c .Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct.> adr_urm=d_adr_urm delete d. while (c .4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.0.25 pentru fiecare răspuns corect: i.> info = 100.1. nodurile adiacente nodului 5: {2. d .4.> adr_urm. whilw (c . i<=n. Γ-(4)={1} iii.4.> adr_urm=c .} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.5.5.7.7} Subiectul III – 2.-1.3) F (-1.3.1.2. intrval. 5 puncte.5. } Observaţie: struct Nod { int info. for (i=1. nodurile terminale.x].1.i++) gr= gr+a[i.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4.> adr_urm=d. Nod – adr_urm.7. câte 0.-1. 5 puncte a) 1 punct T (5. d c=prim.1.0.2. d .} 144 .1) b) 1. Subiectul V – 1 punct void interior (int n.3.1.3.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c .2.8 Postordine 6. d= new Nod.6} iv. Nod * Ultim. int x.8.4. noduri izolate {3. c .2.6.}. {4. intrval1) { Nod * c = prim. câte 0.6. return gr.

delete c. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic. 145 . schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut.

Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Int n. } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . Implementează structuri de date dinamice c.} fclose(f). Fie secvența: FILE *f = fopen (“a.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. 2. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. While (n) { if (feof (f)) fprint (f. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. ”%d”. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32.txt”. s++. ‘m’). cin>>n. Lucrează cu subprograme b. cin >>n. Enunţ: 1. “w”).Testul sumativ 2 Competenţe: a. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier. 3.n).

Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. d) 1. 147 . Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1. c)0 . Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10. d-(3)=1. d-(4)=1. nod *ultim=new nod. p .> n=10. Un arbore are 19 noduri.6. d) 2. c)6.>urm=p. În orice arbore binar nevid cu f frunze.Câte astfel de grafuri există? a) 3 .>urm=ultim. p .5.> n=10.7. b)5.4. 3. d)2 c) 0.> urm=NULL. p . 7.8? 8.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.7. ştiind că lista este nevidă? 1. nod *p = ultim.4 şi cu gradele : d+(1)=1. p .3. b)1 .2.2. d+(4)=1. ultim=p. d-(2)=1. ultim . d)nu depinde de numărul de frunze 9.>n=10. d+(3)=2. numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1. d) 7. ultim . nod *p=new nod.3.c)”informatica” d)”matica” 4.>n=10. b) f. d-(1)=2. ultim . 7. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7. a) 1. d+(2)=1. 4.>urm=NULL. b) 1 şi 2. ultim . Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5. c) 2f. c) 2 şi 4. p .3 şi 4 6.2. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4.2. ultim = new nod.1.>urm= NULL. nod *p=new nod. fiecare nod intern având el puţin 3 fii. a)1 şi 3. respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. ultim . 2.>urm=ultim.

până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze. n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii. Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7.) se va acorda punctajul prevăzut. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2. 9) c) . schemă logică etc. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 148 . Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) Răspuns b) b) c) . grafic.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.2. de unde plin simplificare avem n2=f1.1) 7. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2.

Materiale de învăţare şi Materiale de predare.tvet.Bibliografie Programarea modulară 1. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.ro 2.Curriculum pentru calificarea Analist programator.tvet.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3. www.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I. Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 .

Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. Tipul testului: probă orală . Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. după predarea temei Elementele recursivităţii. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii. Să identifice elementele recursivităţii. 152 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii.

Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. Dobânda capitalizată. dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. număr fixat genetic. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. autoapelul şi condiţia de terminare. 153 . li se va recomanda restudierea lecţiei. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul.Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii.

Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). n natural citit de la tastatură. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 4.rezolvare de probleme. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. reţinute în tabloul unidimensional a. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Implementaţi în C++. 2. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Determinaţi elementul minim al tabloului.Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă.inversare a unei structuri. Instrucţiuni pentru elevi 154 . Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . Tipul testului: probă practică . algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a. pe fiecare calculator este instalau un MDI. Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. reţinute în tabloul unidimensional a. 3.

Item 3 . Item 1 .h> int suma( int n) { if(n==0) return 0. else 155 . cout<<”n=”. return 2*n-1 + suma(n-1).2 puncte. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++.Veţi lucra individual lansare în execuţie. O posibilă soluţie este: #include <iostream.2 puncte. cout<<”suma este “<<suma(n).} Pentru n=4 se va obţine: 16 2.h> int minim( int i) int n. 1. { if(i==n-1) return a[n-1].funcţie corectă (0. Item 2 . O posibilă soluţie este: #include <iostream.25 puncte) .obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct).2 puncte. cin >>n.} void main() {int n.25 puncte) .i.a[50]. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .5 puncte) (0.declararea corectă a tuturor variabilelor .citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0. Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu. Item 4 .2 puncte.

cin >>n.i<n. cin >>n.j). afis(n-1). y=max((i+j)/2+1. int j) { int x. for(i=0.}} void main() {cout<<”n=”.h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “. int max(int i.i<=n.if(a[i]<minim(i+1) return a[i]. O posibilă soluţie este: #include <iostream. 3.i.i++) cin>>a[i]. cout<<endl. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). O posibilă soluţie este: #include <iostream. 4. for(i=0.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5.} 156 . void main() { int n. for(int i=1. y. else return minim(i+1). cin>>n.} void main() { cout<<”n=”. if(x>y) return x. cout<<”n=”. else return y.i++) cin>>a[i].n. if (i==j) return a[i].} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5. afis(i-1)}}.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”.h> int a[50]. cin>>a[i].(i+j)/2).a[50]. else { x=max(i.i<n.

anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua. 157 . dacă este cazul.} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9. sau nu.n).cout<<”max=”<<max(1. se reface acest test sau unul asemănător.

Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Tipul testului: probă orală .întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 . Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Despre ce şir este vorba? 2. Ce reprezintă acest graf? 3. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4.Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative.

Ce se deduce din acest exemplu? 7.5.2 puncte. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul. n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) . 2. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte. Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6. Item 5 . Multe elemente se repetă. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. Fib(n)=  1. Termenul fib(1) apare de 5 ori. Metoda iterativă. Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Item 7 . Item 1 – 0. 1.5 puncte. Item 4 – 0. Item 2 . Item 3 . 5.2 puncte.2 puncte.1 punct. n = 0   1. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Item 6 . Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.1 punct. Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor. 159 .a ltfe l  6. 7. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci.

Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei.Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. 160 .

Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat.} cout<<”s=”<<s. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program. cin>>n. n=n/10. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++.s=0. Tipul testului: probă practică .h> void main() {int n.} 161 .exerciţiul practic. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică. cout<<”n=”. while(n) {s=s+n%10. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite.

2.2 puncte. Ce rezultat se obţine? 2. Item 2 – 1 punct.h> int n.1. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii. int s(int n) {if(!n) return 0. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. Ce face acest program? 3. O soluţie posibilă: #include <iostream. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 5 .5 puncte. cin>>n. 5. Item 1 – 0. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie. 4.” 6. Item 3 . Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă.5 puncte.1 punct. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. Item 7. 7. else return n%10+s(n/10).1 punct.} void main() {cout<<”n=”. Item 6 .2 puncte. Scrieţi varianta recursivă a acestui program. Item 4 – 1.} 162 . Barem de corectare şi notare: 1. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. cout<<s(n). Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă. 3. evitând erorile de sintaxă.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi. Dacă s-au obţinut rezultate bune. Se acorda 0. Falsă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare. Se acorda 0.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 .a l t f e l 3. mai scurte şi mai uşor de urmărit. iterativă sau recursivă. deci mult mai elegante. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. 163 .Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv. n = 0 4. dar care nu îi calculează bine suma.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare . respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv.  0.

q) Combina(v. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. a.q) Rezolva(v. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”. 2.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 .m+1.p. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.p.m.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera.p. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera.q) DivImp(v.m.

4. Se dau 3 tije simbolizate prin a. (i+j)/2-1). void caut(int i. b. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i . respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc . else caut ((i+j)/2+1. Se cere să se tipărească valoare minimă. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”. utilizând ca tijă intermediarã tija c.int q) {int r.) nr==v[(i+j)/2). i<=j. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.) Exemplificaţi pentru n=3.j). nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic. numere naturale.) nr<v[(i+j)/2].p. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite.Subprogram DivImp(v. 165 .b.   Care este efectul următorului program? #include <iostream. a.h> long xx(int p. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă. Se citeşte un vector cu n componente. Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b. b.q) 3.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a.c. int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2.

} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.p. . Item 4 . return r*xx(p.25 puncte.2 puncte. r=(p+q)/2.q) 166 . Item 5 . cin>>n. cout<<xx(1. b) Adevărată. 3.Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme. Item 3 .q). Barem de corectare şi notare: 1.2 puncte astfel a) .r-1)*xx(r+1. Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0. Subprogram DivImp(v. Item 6 . .1 punct.p.if (p>q) return 1. a) Falsă.5 puncte.1 punct. cout<<"n=".Combinarea soluţiilor. Item 1 –1punct astfel a) -0.5 puncte. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.1 punct.} void main() { int n. 2. Item 2 . b)-0.q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V.Identificarea dimensiunii subproblemelor.1 puncte. b) .p. .q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V.m+1.Rezolvarea subproblemelor.n)<<endl.1 puncte. Item 7 .m) DivImp(V.1 punct. .

a. if (i==j) return v[i] . } cout<<”min=”<<min(1.cin>>n. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.b).a)= 7. b=min((i+j)/2+1. a.a. 167 .i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”.n).b). indiferent de ordinea abordată a itemilor.ac. #include<iostream.cb.j).  a bn = 1  . b.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.int j) { int a.bc. int min(int i . se va acorda punctajul prevăzut în barem. } } main( ) { cout<<”n=”.a bH (n − 1.c. Instrucţiuni pentru evaluatori .  H (n − 1.b.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4. a) .b.b.ab.c).i<=n.ca. } Se acordă 0. else { a=min(i. dacă este cazul. if (a<b) return a. c.) H(n. else return b. b. for (int i=1. c. a.) 6.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.a). Se acordă 0.H(1.h> int v[10]. (i+j)/2). Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.cin>>v[i].c)= b.c)=H(2.a.ab.) H(3.a.c.c.b.b.H(2.Calculează n! (factorialul lui n). se reface acest test sau unul asemănător.ac.Combina(V.cb.a.n.a.n > 1 H(1.H(1.m.c)=ab.H(1.p.ab. Pentru fiecare răspuns corect.c.ab.b.b. b) .

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

Scrieţi în C++. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. 2. a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. utilizând cel mult 4 culori. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. indiferent de problemă.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking. 3. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii.

231. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul.} else return 0. Iniţial. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. Folosind aceeaşi metodă. notat 1. Folosind cifrele {1. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. return 1. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. o altă culoare. Care va fi al patrulea număr generat. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. 312. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte. return 1.i++) if(st[k]==st[i]) return 0.{if(st[k]<4) {st[k]++.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0.3. 7. return 1. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ. return 1. Cunoscând legăturile existente între oraşe. c) for(i=1.2. Caută succesorul. 170 . 4. 6. 213.i<k-1.4}.2.i<=k-1. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. acesta se află într-unul dintre ele. Astfel se obţin în ordine numerele 123. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1. return 1.

Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute.1 punct. Item 7 .25 puncte.i<=k.5 puncte. Item 3 – 0.5 puncte.h> int x[20].25 puncte. Item 6 . b) -0. x[0]=1. gen(k+1).} else for( i=1. Item 2 . 171 . Item 1 –1punct astfel a) -0. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. b) -0. Item 4 . Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream.i<4. a) Adevărată.i++) cout<<x[i]. Barem de corectare şi notare: 1.1 punct.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine.1 punct.1 punct . if(k==n) { for(i=1. b) -0. cout<<endl. Item 8 .25 puncte.25 puncte. b) Falsă.8.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i. Item 5 – 0.} void main() {cin>>n. void gen(int k) { int i.3 puncte. gen(1).

7. avem condiţia k>1.i<=k-1.} } 3. void init() {st[k]=1. while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()). } int solutie() {return k==n. 5.k.a[20][20]. if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte.n.} else k--. 2341. return 1. if (as) if (solutie()) tipar(). a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. 1423. apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1. b) 4. void back () { int as. O soluţie posibilă este: #include<iostream.h> int st[10]. else for(int i=1.c) Falsă. init(). } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++. d) Adevărată. else {k++.} else return 0. return 1.i++) if(st[i]==st[k]) return 0. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243. k=1. 2143.} 172 . } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0. init(). 2.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. inclusiv funcţia back. cout<<"Număr de noduri". Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.void tipar() {for(int i=1.i<=n. } } main() {int i.i++) for(j=1. 173 . for(i=1.2 şi 3. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe.init(). se reface acest test sau unul asemănător. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()).} else k--. } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor. back().cin>>n.j. else {k++. k=2.i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl.cin>>a[i][j]. 8.i<=n. if (as) if (solutie()) tipar(). Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare. } st[1]=1."<<j<<"]=".init().j++) {cout<<"a["<<i<<". Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii. astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite. } void back() {int as. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. a[j][i]=a[i][j]. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1.j<=i-1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. dacă este cazul. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi. cout<<"---------------"<<endl.

Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. 1. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. b) Backtracking. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. 5. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. c) Branch and Bound. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor.5 puncte 174 . 2. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. 3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy. 4. Se acordă 8 puncte astfel: 1.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1.

acesta este adăugat. 0. (1 punct) . Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. b) 3.5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.2. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte).c) Adevărată. tehnica Greedy 175 . specific tehnicii Backtracking.5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat. (1 punct) 5. sortăm spectacolele după ora terminării lor. b) Falsă.( 0. 2 punct 5. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia. 2 puncte 4. (0. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută.Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii.5 puncte 3. iar dacă este posibil. (0.5 punte/cerinţă) 2. .Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.”(1 punct) 4. altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3.5 puncte) .(0.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. (0. în timp ce oferă o singură soluţie.

În secvenţa pseudocod următoare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare. . v[i]<v[1] 1. v[i]<v[j] b.5. pentru i ← 0. v[i]=v[j] c. sfdacă sfpentru 1. . valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. v[i] ← v[x] .1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[i]=v[j] b.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. la finalul secvenţei pseudocodului. de 3 ori d. 1. 2. o dată c. v[j]<v[i] d. iar variabilele i. Să genereze idei.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. v[j]<v[i] d. Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi. pentru j ← i+1.5. . 1.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4. valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a.de 2 ori b. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare.niciodată 1. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. v[i]<v[j] c. la finalul secvenţei pseudocodului.5).n execută dacă . atunci x←j. v[i]<v[x] 1. j şi x sunt de tip întreg. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod.Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. 2. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . v[x] ← aux . Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. 176 .n-1 execută x←i.

j=1. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. Interclasare şi HeapSort d. k=0.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. k:=0. variabilele a. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. 10. în urma executării ei. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. Dându-se un vector cu n numere naturale. Dacă şirul iniţial este (5. Citeşte atent toţi itemii. 16. while i<=n do begin A end. 7. atunci când este cazul. 10). Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b.2. whilej<=m do begin B end 5.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. 13. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. 4. 1.11. 3. component de tip real. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort.12). Varianta C++ i=1. Fals 4. b=(1. n≤100. Criteriile de evaluare şi notare 177 . a=(2.8. 2.10). 7.2 Dacă n=5. m=4. Adevărat b. QuickSort şi Interclasare 5. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6. Interclasare şi BubbleSort c. respectiv n+m.2.b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. m. astfel încât. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. 6. 5. j:=1. 10. Rezolvă mai întâi pe ciornă. 18.5. 1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. 7. iar variabilele i. BubbleSort şi Selecţie b. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. În programul cerut la punctul 6. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. validarea acestora nefiind necesară. a. 18. while (i<=n)and(j. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici. 16.4. j şi k sunt de tip întreg. datele de intrare se consideră corecte. În secvenţa de program următoare. 3.

5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.a – 1 punct 2. 2. – declaraea corectă a tuturor variabilelor .Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.1 puncte) (0.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.1 puncte) (0.b Răspuns corect (5. (0. 7.2 – 0. 6.5 puncte) Răspuns corect a.c Răspuns corect (5.5 puncte) Răspuns corect d.5 puncte 1.1 puncte) Item 2 2. 10. 1.atribuiri corecte ( 0.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2. 1.5 puncte 1.1 – 0.b – 1 punct 2.5 puncte Item 5 = 1.3.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2. 6.3 – 0.structura de decizie corectă .5 puncte) repartizate astfel: 178 .5 puncte 1.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.1. din care: 5.2 – 0.4.citire şi scriere corecte .1 – 1 punct 5. Răspuns corect c. (0.structura pentru corectă (0.2. 1. (0. 1.5 puncte.5 puncte Item 4 = 0.c – 1 punct Item 3 = 0.1 puncte) (0.1 puncte) .4 – 0.5 puncte Item 6 = 1. 2. 7) Item 3 Răspuns corect b (0. 10) 2. 1.5 puncte) Item 5 (1.

Testul va fi anunţat elevilor din timp. 8. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.citire şi scriere corecte (0.2 puncte) . 10.2 puncte) (0. 4. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.QuickSort descrescător corect (0.apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) .1 puncte).5 puncte. 5.2 puncte) .5.5 puncte) Răspuns corect: c= (1. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare.QuickSort crescător corect (0.2 179 . Pentru fiecare răspuns corect.2 (0.aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0. (0. 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor .1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++. i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++. c[k]=b[j]. 2.corectitudinea globală a programului (0. j++ Varianta Pascal k:=k+1.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) . 11. 5. c[k]=a[i]. c[k]:=a[i].3 puncte) . c[k]:=b[j].

) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 . 2. În secvenţa pseudocod următoare. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. v=(2. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială. v=(2. 1. 4. j şi p sunt de tip întreg. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare. iar variabilele p. Să genereze idei. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. 2.5. 2. . 2. ) altfel (. 1. q. 1. . m şi x sunt de tip întreg. 2. În secvenţa pseudocod următoare.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7.5. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg.5.5. . 4. . x este de tip real iar variabilele i.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2. p ←0 pentru i← 0. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. 2. Să definească corect noţiunea de căutare binară. 1.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7.

4.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2.6.8. transmis ca parametru.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte .3 Răspuns corect c (0. 11.4 – 0.4.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2.2.b Răspuns corect 0 (0. Scrieţi algoritmul în pseudocod.b– 0. 5.5 puncte 1.a Răspuns corect 5 (0.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2.5 puncte) 1.4 b) 3. 8.2.2.4.3 3.4. 2. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1. 2.4 d) 4. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.1.3.8. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.a– 0. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3.5 puncte 1. rezolvă de două ori pentru a te verifica.7) şi B=(3.5 c) 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.2 – 1 punct 2.2.5.3 Dacă n=6 şi A=(1.6.7. 2.1 – 1 punct 2.5 puncte) 1. în vector. în urma executării secvenţei. 4.9) Instrucţiuni pentru elevi 1.5 puncte 2. 2.1. Exemplu: A=(2.3 – 0. 14).

dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x.2 puncte repartizate astfel: ..x) Găsit ←false pentru i← 0.algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0.25 puncte) .(0..v[n].5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n.A.. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n. să se afle în interiorul intervalului v[1].5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare.2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare.4 Răspuns corect a (0.n... Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V.citire şi scriere corecte (0. x. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.2.x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns. Item 4 . Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).v[n]. Ca principiu... sau unul asemănător: (0..declararea corectă a tuturor variabilelor (0.n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 .5 puncte) Item 3 .25 puncte) .5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1].

m-1 execută dacă Găsit(n.A. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0.n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0. • 183 .• realizarea corectă a intersecţiei (0.A. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare. Pentru fiecare răspuns corect. Testul va fi anunţat elevilor din timp.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0.m-1 execută dacă Găsit(n.

Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr. Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului.. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1.. .n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr. . Repetări pentru fiecare operaţie în parte.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect..b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect.n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2.n]. ... 1... Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor.. 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 ....Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1. Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1. Algoritmul este: Minim(x[1. 1.. repetări . o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1... ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.....

Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).5 puncte 1.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.5 puncte 2. atunci când este cazul.5 puncte 185 .d – 0. 2.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr .a.i execută pentru j ← m.m execută b) pentru i ← 1.n execută pentru j ← 1.p execută pentru j ← 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1. Citeşte atent toţi itemii. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4.b – 0.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1.3 (-1) execută pentru k ← 1.5 puncte 2. 3.c – 0. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.5 puncte 1.n execută d) pentru i ← 1. .m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.5 puncte 2.c – 0.a .repetari (i ) unde i este operaţia i.1 punct 1.2. .b – 0. iar n = nr total de operaţii. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1.0. Determinaţi ordinul de complexitate O(. 4.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă. explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1.

.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. n-1. 1. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort.Răspuns corect: O(n×p) (0.5 puncte) 2. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două. . .Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.c Răspuns corect: de n-1 ori (0. 186 . . În final n/2k va fi egal cu 1. r(n) (câte 0.5 puncte) 2.a Răspuns corect: 1.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.a .d – Răspuns corect: O(n2) (0. =n+n+. Se acordă (0. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0.5 puncte) 1.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0. Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.5 puncte) 1. 2×T(n/2)+n.b Răspuns corect: de zero ori (0.+n+2k T(n/2k). Item 2 2.5 puncte) 2. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n].5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n].

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

} Se acordă pentru .m).} calcul().i<=n. for(i=1. int ms(long i) { if (i==0) return 0.} void sir(int s. i<=n.i<=n.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. for (int i=1. else return 1+ms(i/10). O soluţie posibilă este: #include<iostream.h> int v[100].i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i]. Subiectul II 1.m).n).d. definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. apelul funcţiei calcul 1 puncte. sir(m+1. if (d==s) cout<<v[s]<<" ". else p=p*a[i]. .cin>>n.int d) {int m.} sir(1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. cin>>a[i]. 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte.d). cin>>v[i].}} void main() {int i. void diviz(int s.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ". cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.int d. i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”.int &m) {m=(s+d)/2.void calcul() { for(int i=1. else {diviz(s. cin>>n.} Se acordă pentru . definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte. cout<<"n= ". sir(s.n.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i. 3.} void main( ) { cout<<”n=”.

util[st[k]]=1.i++) for(j=i+1. if (i<=n) { st[k]=i. for(i=0. #include <iostream. 198 { k=k+1. for(i=st[k]+1. while (k!=0) { util[st[k]]=0. 3.n.j<=n. cout<<' '.i<=m.j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].i++).i<=n.} Se acordă pentru . for (i=1.cin>>n. if (k<n) else k=k-1. stiva st. st[k]=0.aux.x=0.n.j.i<=n && util[i]==1.b[10]. void sortare() { int i.k. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.h> int o[10].h> typedef int stiva[100]. } } . for(i=1.2.util.i++)util[i]=0.i++) cout<<st[i]. k=1.} void main() { cout<<"n=". void afis(int m) { int i. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte.st[k]=0. int i. .declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte. afis(k).t[10].i<n. x++. O soluţie posibilă este: #include<iostream.

cout<<”n=”. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte.i<=n.declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte. definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte. o[j]=aux. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului. t1=t1+t[i]. date de intrare la latitudinea evaluatorului. b[j]=aux. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 .} sortare().b[i]=b[j].cout<<o[1]<<" ". se vor evidenţia. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.t1=0. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test. lăuda şi chiar recompensa. t[1]=0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.i++){ o[i]=i.i++) {cout<<o[i]<<" ". o[i]=o[j].cin>>n. for(i=2. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte.i<=n. aux=o[i]. - Se acordă pentru . for(i=1. t[i]=t[i-1]+b[i-1].}} void main() {int i. cin>>b[i]. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1.

1. Subiectul II: Dintr-un element (ai. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. ai+1. iar suma 3+4+7=14 200 .Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic.1. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural. ai+1. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. a3. a2.n se poate ajunge în elementele ai+1.j .Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui.j) al unei matrice An. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator. Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.j-1.j-1. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.2 . Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică.

Se acordă numai 0. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese. O abordare Greedy presupune ca..5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. 1 punct 0. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0. Pentru răspunsul oral. Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi.5 puncte Observaţii Punctaj 0. Observaţii 201 . b) Prin Greedy euristic.Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.testarea cazului elevilor cu medii egale . la fiecare pas.căutarea primului elev cu media x .corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii .). Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare .5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare .5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0.5 punct 0. MergeSort. Daţi un exemplu în acest sens.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient.5 puncte eficienţi (QuickSort..

j-1]>max atunci max←s[i+1.5 puncte d[i.j+1]>max atunci max←s[i+1.j-1] 0.crearea matricei sumă .j].j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1.-rezolvarea prin programare dinamică .j] ← j 1 punct dacă s[i+1.j+1] d[i.5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j] i←i+1 sfcât timp 202 . d[i.j] ← a[n. cât timp i≤n execută scrie a[i. i execută max ← s[i+1.j] j←d[i.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1.n execută 1 punct s[n.j] ←j-1 sfdacă s[i.1] i←1.j] ←max+a[i.1 (-1) execută pentru j = 1.j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1.j←1.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.

analiza complexităţii şi metodele euristice.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. Testul va fi anunţat elevilor din timp.c+1]. pentru j = 1. 203 . sfdacă dacă a[i. sfdacă scrie a[i. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. n execută max←a[i.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. precum şi la metodele de programare dinamică. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. s←max. c←c+1. n execută dacă a[1.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.c+1]>max atunci max←a[i.c-1]>max atunci max←a[i. c←c-1.j]>max atunci max←a[1.c] dacă a[i.c-1]. reţinerea coloanei şi afişarea max.j] c←j sfdacă sfpentru scrie max.

204 .Dacă timpul alocat este insuficient. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 . Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. elementele de pe linia p. Să se ordoneze: crescător. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Să se afişeze matricea astfel ordonată. p=3. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. Persoana are la dispoziţie n obiecte.Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. elementele de pe coloana q. folosind metoda selecţiei. Exemplu: Pentru n=5. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. descrescător. folosind metoda BubbleSort.

din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 . 4.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte.n. .j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1. Daţi un exemplu în acest sens. dacă capacitatea de transport este j. b) Prin Greedy euristic. 8. i. . Câştig[0. 2.G Câştig[i. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1. .j] Câştig[i-1. . 3. ..j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci.O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. j=1.. 5) C = (1. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. 2. . i=1.. se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. . Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie.. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.j]= Câştig[i-1. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i.j] altfel Pentru răspunsul oral. 3.0]=0. .j]=0.

corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q .25 puncte. 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.25 puncte.5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1.Subiectul I: Criterii de notare .apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului.i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0.căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte .i] =b[j] atunci găsit ← 1 . sfdacă sfpentru 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.m execută dacă A[1.5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.5 puncte Observaţii 207 . b[m] ← A[1.75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.n-1 execută găsit ← 0 . Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .5 punct pentru j ← 1. Punctaj 0.

k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 . Gr[S[i.j] ←i altfel Câştig[i.j]].j] 0.j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.j] Sfdacă altfel Câştig[i.j] S[i. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0.5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1.j] ← S[i-1.j]← Câştig[i-1.j]← Câştig[i-1.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri.j]← Câştig[i-1. câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0. G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.j].j] scrie S[i.j] atunci Câştig[i.j-Gr(i)]+C(i) S[i.j] ← S[i-1.crearea matricei de câştiguri .j] 1 punct S[i.n execută pentru j = 1.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j] execută j←j-Gr[S[i. scrie Câştig[i.j]] cât timp obiect=S[i.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.-rezolvarea prin programare dinamică .5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1. C[S[i.j] cât timp S[i.j]]. j←G.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.

Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. Testul va fi anunţat elevilor din timp. 209 . 4) C =(6.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). Dacă timpul alocat este insuficient. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. 4.5 puncte 0. G=8 şi obiectele: Gr=(5. 4. Exemplu: pentru n=3 . analiza complexităţii şi metodele euristice.-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. precum şi la metodele de programare dinamică. în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect.

.. Mateescu G.. Editura Polirom. Runceanu A. D. Runceanu M. Boriga R. Cluj-Napoca. Voicu A. Sorin. Bălan.. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4.manual pentru clasa aX-a. Informatică profilul real. 14.Claudiu (2004).Voicu A. Moraru. Bac Info’2000.. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5. 2005. George Daniel (2001). Informatică pentru grupele de performanţă. ***. manual pentru clasa aX-a. Dana. Lică. Editura Didactică şi pedagogică.. Scorţaru M.Lica D. Gabriela. Moraru D.tvet. 1996.ro.. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.. Ionescu. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare. Informatică profil matematicăinformatică. Ionescu C. 12. Soroiu. 2009. Bacalaureat la informatică. Manual pentru clasa aX-a .ti. Teze rezolvate şi problem propuse. Paşoi Mircea (2005).tvet..org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Fundamentele programării. 8.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.Codrina M. Mateescu. 10. .wikipedia. http://en. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. 13. Anastasiu Popescu D. Cerchez E. 2000. Sibiu Editura Donaris 7. Mihaela. Informatica pentru liceu şi bacalaureat.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1. Bucureşti 2005. Sofron O.. Editura Petrion 2000. Tudor S. G. Giurgea... Editura Agora. Noţiuni recapitulative. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6. 2009 3. Bucureşti 1999... 11... Miloşescu M. Clara. Editura L&S Infomat. Pavel Florin.ro. ***.Bucure. Tudor (2006). 9.Editura L&S Infomat.. 2009 2.. Ciobanu M. Şerban M.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I.AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 .

Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. încapsularea (ascunderea) informaţiei. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. respectiv specializare şi operaţia de agregare. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. încapsularea (ascunderea) informaţiei. constructor şi destructor. d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. polimorfismul (legarea dinamică). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor. moştenirea. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. moştenirea.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO.” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor.

obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 .5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. eventual să redefinească unele metode. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite.Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente.5 puncte d) 2 puncte e) 2. La rularea programului. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. Apoi. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. asupra altor obiecte.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode.

note. prenume. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. b). număr absenţe etc. Metode: afişare date personale. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. polimorfismul) să se facă corect. 215 . Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. calcul număr absenţe nemotivate. Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. medii. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. adresa. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. telefon. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. c). agregare. încapsularea. păstrând totodată diferenţele dintre acestea. data naşterii. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. clare şi să descrie corect. verificare dacă este premiant etc. descompunere) aplicate clasei. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). e) Clasa elev: Atribute: nume. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. calcul medii. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. indiferent de formulare. specializare. moştenirea.

e) şi notaţi în dreptul ei litera A.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate. Coloana A Coloana B 1. c. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. d. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). o clasă poate să nu aibă nici un constructor. b. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. b. e. d. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. a. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . Caracterizează unic obiectul. să aibă unul sau mai mulţi constructori. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. c. respectiv litera F. Abstractizarea a. II. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Transcrieţi pe foaia de răspuns. În coloana A sunt indicaţi Termeni. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO.

persoană d. …………………. director b. 3 puncte 217 . este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase.5). Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. 2. informaţia corectă care completează spaţiile libere. număr complex 2. Identificator 5. 3. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. 1. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . copil 3. d. b. număr real c. student b.. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Metodă apelată la instanţierea unei clase este …………………. literele corespunzătoare răspunsului corect.conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. e. Clasa definită pe baza unei clase existente.. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I..2. 2 puncte IV. Clasă de bază 4. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a. pe foaia de răspuns. 4. 5. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. scrieţi pe foaia de răspuns. Interfaţa clasei.. c. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate.. IV. …………………. economist c. …………………. 2 puncte II. 1. cerc b. 2 puncte III. Scrieţi. figură geometrică d. Clasă care va fi moştenită III. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. persoană c. angajat d. Metode 3.

a – fals.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. 1-a.d. 2-c.b.c.Barem de corectare şi notare: I. 1-d. e.destructorul. 5-b 1 – încapsularea. 2. constructorul.d. clasa. b-fals. c-adevărat.a. 2-b. III. 3. II. d-fals. 4-a.moştenirea. 3-e. 3. IV. 218 .adevărat.

4. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase . de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”. 2. 9. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. Obiectivele evaluării: . 3. 6. În cazul moştenirii protejate. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 .O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară.Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. comparativ cu moştenire privată. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. 7. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei. 8.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. De obicei.

220 . Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false. se reface acest test sau unul asemănător. 6. 3. dacă este cazul. 5. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi. 9.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1.

d.} double imag() { return imag.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I. Ce va afişa următorul program? class complex { float real. b. public: void atribuire(float x=0. 3). b.sumacomplex(&a. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase. imag=y. c. complex *pz. float y=0) {real = x.retimag() << endl.imag+b. a.retreal() << ”+i*” << a. complex &b) {real=a.real. float imag.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. c.imag.} void sumacomplex(complex &a. cout<< ”a=” << a. c. Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor. &b). imag=a.} double real() { return real.real+b. main() { complex a. 221 .} }. 5). pz = &c.atribuire(2.afiscomplex(f).atribuire(1.

Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.Q(-4.-20.} static double get_s(){return s.y=valy.B. static double s.set_s(200).Q3).B.y=P.set_a(100).y=0.} void set_a(int x){a=x. b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.x. segment(segment&). public: int get_a(){return a.get_a()<<p.get_a()<<q.} static void set_s(double x){s=x. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran.punct&).82.pz->afiscomplex().y. }.q. segment S1(P3.get_a()<<q.} double get1_s(){return s.} }.897).double valy) { x=valx. } ~punct(). cout<<p. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'. } punct(punct &P){ x=P.20). punct P3. 222 .8.} void set1_s(double x){s=x. q. III. void main() { exemplu p. }.set_a(300). p.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. Q3. cout<<q. class exemplu{ int a. public: segment(punct&.get_s().Q).4).y. class segment {private: punct A. segment S(P.8. } II. Urmăriţi programul de mai jos.A. cout<<p. cout<<q. public: punct(){x=0. a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează. p.} punct(double valx. class punct { double x.get_a()<<p.

} }. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x. Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *. void main() { punct_3D A(10.set1_s(999).cout<<p. c) Fie definită clasa angajat.cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'.get_a()<<q. int lungime.20. z=z0. cout<<p.get_s(). } void init(char *s. ex1 A. double z0x=x0. 20). b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas.80).get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.z.init("teava".get_a()<<p. 30). }. cout<<q. cout<<q.get_a()<<q. int l) {strcpy(nume. int minute = 0.} e) class ex1{ char *nume. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 . Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 . int secunde = 0 . void init (char . } IV. y=y0. double y0. int ). Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas.} }.set1_s(800.get_a()<<p.q. lungime=l.y. punct_3D (double x0. A.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. p. s). const char *) . care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ).

A şi S.0) (pentru membrii A.0) (pentru membrii A.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.20 500. B ai obiectului S. 3 puncte III.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0.0) Constructor implicit pentru punct(0.20 800.-20. deci pentru S.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4.4)Punct (-4.20 100 999 999 224 . 1.5 puncte II.8. constructor cu parametri (de iniţializare).82. B ai obiectului S1.897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7.897)] (pentru obiectul S.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4.20 800.0) (pentru punctele P3.20 500. deci pentru S1.20 300 500.0)Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru punctele A. 2 puncte IV.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0.0)Punct (0. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0. a) clasa punct: constructor implicit.0)] (pentru obiectul S1. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7. 2.0)Constructor implicit pentru punct(0.8.0) Constructor implicit pentru punct(0.8.20 300 800.82. Q3) Constructor implicit pentru punct(0.A şi S1.B) Constructor segment[Punct (7.B) Constructor segment[Punct (0. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.-20.5 puncte Barem de corectare şi notare: I. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0.20 100 800.8.8.4) (pentru punctul P) III.82. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).8.1 punct din oficiu I.-20.

se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0. se reface acest test sau unul asemănător.300 999 999 IV. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0. 225 . a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate. dacă este cazul.

cu ajutorul unei clase astfel: . lăţimii.Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. constructor cu listă de parametri. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. atribute şi metode.datele membre : lungimea şi lăţimea . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.funcţiile membre: o constructori implicit. b) şi c). Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi. 226 . c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii. ariei şi perimetrului. constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a).

5 puncte c) 1. d2(5.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2).getl()<<" si"<<d1.L. public: dreptunghi(). L=d. } ~dreptunghi() {} double getl() {return l.} double arie(). dreptunghi(double n1.} double getL() {return L. } double dreptunghi::arie(){ return l*L.getl()<<" si"<<d1.L=n2. c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1.L=0.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1. cout<<"Arie:"<<d1. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.getL()).getL()<<'\n'.getL()<<'\n'. double n2) { l=n1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1). friend double perimetru(dreptunghi & d). } b) void main() { dreptunghi d1. } dreptunghi::dreptunghi(double n1.10).l. d3(d2). } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d. double n2). cout<<"Arie:"<<d2.L. cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. dreptunghi::dreptunghi() { l=0.getl()+d. 227 . }.

declararea metodelor ca membri publici– 0.getL()<<'\n'. b).5 puncte .declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3). sintaxa.declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura. calcul perimetru – 0.5 puncte .cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1. Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: . metode.5 puncte .5 puncte .5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte . cout<<"Arie:"<<d3. 228 .5 puncte Pentru punctul b) cele 1. dacă este cazul.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0. se reface acest test sau unul asemănător.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.getl()<<" si"<<d1. c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte .5 puncte .5 punct Pentru punctul c) cele 1.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct .declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte .folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0. alte greşeli neprecizate la punctele a).declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.

friend fractie operator/(fractie&.}. }. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. fractie&). const fractie&). friend fractie operator*(fractie&. // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. friend fractie operator-(const fractie&.} int numitor() {return m. // numărător. 229 . friend fractie operator+(const fractie&. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.m. Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n. constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". destructor int numarator() {return n. fractie&). fractie& operator +=(const fractie&). fractie& operator *=(const fractie&).numitor void simplifica(). int mi=1). fractie& operator =(const fractie&). fractie& operator -=(const fractie&).} void afişare(). const fractie&). fractie& operator /=(const fractie&).Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.

y=r.n*(f2.n*(f2.dc=cmmdc(f1.m=-m. r=x%y.m. const fractie &f2) {int dc.f2.return f.if (cd>1) {n/=cd.f2.fractie f.f2.m).m/dc). if (y<0) y=-y. f. *.n. if (x<0) x=-x.f2.} fractie operator +(const fractie &f1. simplifica(). -=.f.m).simplifica(). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri.int cmmdc(int x. if (m<0) {n=-n.f2. int nmi) {n=nri. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.n=f1.m=(f1. y void fractie::simplifica() {int cd.} dc=cmmdc(f2.n.m.m).m=(f1. f. -.m). } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.return f.simplifica(). / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =.n/=dc.n*(f1. 230 . if (dc>1) {f1.m/dc).int y) {int r.f.m/dc)+f2.n=f1.f1. while (r!=0){ x=y.m/dc) .m/dc)*f2.dc=cmmdc(f1.m).} fractie operator -(const fractie &f1.} fractie operator * (fractie &f1. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie. fractie f.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +.f. r=x%y.n*(f1. return y. *=. m=nmi.+=.m.m/=dc.m/dc)*f2. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus. cout<<"Constructor!\n". fractie &f2) { int dc.} if (m>1){ cd=cmmdc(n.m. dc=cmmdc(f1. const fractie &f2) {int dc. m/=cd.f. fractie f.

n/=dc.n/=dc.return f.dc=cmmdc(n.n=f1.m.simplifica(). cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”. fractie sum=f1+f2.n. cin>>m2.n*(m/dc).} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc. cin>>n1.n. f1=f2 .f1.m1.} dc=cmmdc(f2.n*f2. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”.f1. simplifica(). cout<< “diferenta f1-f2=”.n*f2. if (dc>1) {f1.if (dc>1) {f1.} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. return *this.m/dc)+f1.afisare().} f. f.m2). if (dc>1) {n/=dc.f2.m*f2.simplifica().return f.} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.f1.m1).m.m=m*f1.} dc=cmmdc(f1.n/=dc.afisare() .m2 .} n=n*f1.n.afisare().n=n*(f1. sum.m=f1. cout<< “produsul f1*f2=”.m).if (dc>1) {f2. if (dc>1) {f1.m).m).n/=dc.afisare(). imp. cout<< “suma f1+f2=”.m/=dc. f1.m.f1.f1. m=(m/dc)*f1.n. m=m*f1.afisare().m/dc)-f1.n. cout<< “ atribuirea f1=f2=” .f1.} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.m/=dc.} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.n=n*(f1.} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1. f1-=f2.} f.afisare().n/=dc.dc=cmmdc(f1.m/=dc.dc=cmmdc(n. f1.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'. fractie prod=f1-f2. fractie & f2) { int dc.} } void main() { int n1.n).return *this.m. cout<< “ suma f1=f1-f2=” .cout<< “ suma f1=f1+f2=” . f1+=f2.n.m.m.m.n*(m/dc). return *this.m=f1. f.n=f1.f1.m/=dc. cin>>n2. fractie f2(n2.afisare(). m=(m/dc)*f1.afisare().n2.afisare().f1.n).} n=n*f1.f1. fractie f1(n1.f1.f2.n=f1. cin>>m1. f1/=f2. } fractie operator / (fractie & f1. f1*=f2.afisare().n.f1. fractie imp=f1-f2.} dc=cmmdc(f1.return *this.m). cout<< “ suma f1=f1/f2=” .m.f1.f2.m).if (dc>1) {n/=dc. fractie dif=f1-f2. prod. cout<< “impartirea f1/f2=”.afisare().m).m/=dc. dif.fractie f.m*f2.m.m/=dc.m/=dc.if (dc>1) {f2.return *this.f1. cout<< “ suma f1=f1*f2=” . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. 232 .

eliminare din stivă şi afişare stivă.1 punct definirea clasei nod . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.1 punct din oficiu . destructor. adăugare în stivă. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei. Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva.6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 .Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.

1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva .} p->next=varf. getch().} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!". class stiva{ nod*varf. void pune(int). nod*next. getch(). while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". }. if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!". exit(1). return t. varf=p. varf=varf->next. void stiva::inserare(int x){ nod*p. public: stiva(){varf=NULL. }.1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie. int t. void afis().} ~stiva(). t=varf->cheie. exit(1). p->cheie=x. delete p.1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei . int extrage().}} 234 .} nod*p=varf. p=p->next.} void stiva::afis(){ nod*p=varf.

dacă este cazul. getch(). metode. varf=varf->next.} }while(1). char c. getch().afis(). int cheie.stiva::~stiva(){ nod*p.inserare(cheie). se reface acest test sau unul asemănător. case'4':exit(1). cout<<"". break. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. while(varf!=NULL){ p=varf.extragere().} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. case'3':v. clrscr(). cin>>cheie. break. Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". delete p. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v. 235 . do{clrscr()ş c=getch(). break.}} void main(){ stiva v. v.

relaţie de dependenţă 6......... II. 4..... j... Notaţiile: +... relaţie de generalizare 7... e.. clasă 5. -. f.. h. d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I........ obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. . Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte ... g. 1.. membrilor clasei.. relaţie de includere 4.. # reprezintă în UML .. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a. îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor. 1.. 236 ....Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. actor 8.. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte.. compoziţie 10..... 3... este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. 2...... i..... .. b.. c. caz de utilizare 3. comentariu 2... asociere cu sens 9. Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML.

. 2 – a. h – 3. Friend b.. <<call>> 4. 5... Static d. Relaţia de realizare 2.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0.. a – 6.. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. 1 – b. discriminator 3.. i – 7. 3 – a... 6.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . II... c Se punctează doar răspunsurile corecte. c – 8.. multiplicitatea 5. Relaţia de agregare d.III..... <<interface>> d. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare.. 0. j – 5 237 . e – 9. Funcţia membră .. zero sau mai multe III. f – 2. e...... b. obiecte de clasă 2.. Complete e. <<ordered>> e. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a. Relaţia de dependenţă b. 7. atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund . <<self>> 3.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I.. b – 4... Vizibilitate 2. Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a.d. <<global>> b. Disjoint c. statică 6.. Relaţia de generalizare c. <<parameter>> c. g – 10. d – 1.* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. Asocierile corecte sunt: 1... a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.

Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat.Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 . obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Obiectivele evaluării: .

apă. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.). 239 . bea cafea. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. suc. etc.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. serveşte cafea. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni. vin.

clasa Calculator. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. Enunţ: 1. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. cu atributele nume. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. memorie c. vârstă b. cu atributele nume. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . clasa Angajat .

apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. 241 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.

f=2.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.f. citit de la tastatură.” #include<conio. f++. long int n. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural. Criteriile de evaluare şi notare 242 .h> #include<iostream.p=0.p. } getch(). } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice). n=n/f.să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor. while n>1 {while (n%f==0) { p++. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl.h> void main() { clrscr(). cin>>n. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.

1. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale. dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . 243 . pentru datele de intrare n = 600. (3. adică are erori de sintaxă. 3). Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează. (5. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează.). iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. a încercat să corecteze greşelile de conţinut. 2).

Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 244 ."<<y<<'\n'. precum şi pointeri către astfel de obiecte. y."<<y<<"\n"."<<y<<"\n".} }. în funcţia main(). cout<<"Constructor copiere punct ". Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.x. astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată. cout<<x<<". public: punct (int abs=0. cout<<"Constructor punct "<<x<<".Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO . obiecte de tip punct şi de tip punct colorat. Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<". y=ord. Să se creeze.Moştenirea."<<y<<")\n".} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<". y=p. int ord=0) {x=abs. Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural.} punct (const punct& p) {x=p.y.

cul. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n". cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. int ord=0. ord) {cul=cl.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. //date membru private public: punct_col (int. coordonate şi culoarea implicită. short cl=1):punct(abs. cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. 245 . Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul. punct_col::punct_col(int abs=0.} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n". Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare. doar o coordonată şi culoarea.punct::afisare().} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea.} }. punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p.} void afisare() {cout<<"-----------------\n". cout<<"Punct colorat:". apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. short). prin copiere. Va fi creat şi un obiect dinamic. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. dar nu ştie să explice ordinea apelurilor. int. Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat.

ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. respectiv Muncitor.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. clasa Persoana va conţine atributele: nume. iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. folosind un MDI. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer.

165. persoana(char *n = „Ion”. inginer i(„george”. class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". tarif_ora = t. void main() { persoana p(„ion”. float t = 0) {strcpy(nume.*pm=&m. 165.calcul_salariu()<<endl.return tarif_ora*nr_ore. }.}. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl. cout<<p.n).} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:".*pp=&p.20). int s = 0. 20). cout<<i. 165. 247 .return (tarif_ora/2)*nr_ore.calcul_salariu()<<endl. 20).} }. char nume[20].} }. nr_ore = s.*pi=&i. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". float tarif_ora.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. return (tarif_ora*2)*nr_ore. muncitor m(„florin”.

cout<<m. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului.calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl. pp=pm.calcul_salariu()<<endl.cout<<p. p=i. pp=pi. 248 . } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. p=m.calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.cout<<p.

prin afişări. vor fi exemplificate. operaţiile de creare. adăugarea unui element. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. stiva. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. afişarea elementelor structurii. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. stivă şi coadă.Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. ştergerea unui element. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO.

metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). }.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii. . 250 . void afisare(). . ştergerea unui element. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. Lista *urm_art. class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). void afisare(). afişarea elementelor după ştergere. void afisare() = 0. }.metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: . int elimina(). coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. vitual int regaseste () = 0. afişarea elementelor.Elevii vor trebui să declare clasele lista. adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. int elimina(). În clasa stiva: .metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei).} virtual void stocheaza (int i) = 0. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). lista() {cap = coada = urm_art = NULL. int valoare.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . stiva. . }. Lista *coada.

rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. Defineşte conceptele POO 2. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. raze. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. diagonale. Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. Tipul testului: probă scrisă.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. latura. coordonate vârfuri. hexagon regulat. deplasare. pătrat. în cadrul orelor rămase. 2.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . realizaţi un meniu care să permită : .Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1. elipsă. înălţime) . perimetru. 251 . Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I. triunghi echilateral.

partea scrisă 2 puncte . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii.instanţiere 1 punct .definirea claselor 2 puncte .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 . să ruleze aplicaţia proiectului. să răspundă corect la eventualele întrebări. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase.Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase.prezentare orală 1punct .proiectare 2 puncte .

va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. 253 . Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0. constructor. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0.5 puncte la instanţierea claselor 0. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. destructor şi modificatori de acces.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. metode. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi.5 puncte la prezentare orală 0.

elipsă.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. 2. pătrat. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . înălţime) . coordonaae vârfuri. raze. triunghi echilateral. încadrul orelor rămase. latura. perimetru. realizaţi un meniu care să permită : .Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. Tipul testului: probă scrisă. hexagon regulat. deplasare. diagonale.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. 254 . 1. Descrie clase. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect.

Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO. să răspundă corect la eventualele întrebări .Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase. să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 .

Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor.Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. va 256 . perimetru(). va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori). 257 .

uaic. 14. 5.05. Vasile.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1. Stoicu-Tivadar. La http://en.ro.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo. 2009 3.05. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA. (2007) Programarea orientată pe obiecte .ro.pub.upt. Dan.2009 258 . (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu. ***. Silaghi. Dârdală. Editura: Teora 11. Stoilescu. Bocu.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01. (2000) Programare Orientata pe Obiecte .***. Ghid teoretic şi pratic.05.tvet.wikipedia. Claudia.pdf 4. ***.05. Roşca. Craiova: Editura Universităţii 5. Anca Daniela. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte.2009 18.05.info. Sisteme de programe orientate pe obiecte. Şaru. Editura Polirom 13. Ion. La http: scdsd. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10. ***. La http: www. 2009 2. Gheorghe Cosmin.tvet.htm 3.(2003). (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +. Bucureşti. Galaţi: Editura Radial 12. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. Editura:Alma Mater 19.bluepink. Bucureşti Editura: CISON 15. Dorin.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4. Bucureşti: Editura ALL 8. Ioniţă.(2000).pdf.(2001).ro/~dberian/Labs/POO.org/wiki/Unified_Modeling_Language. Ioniţă.(2002).2009 Culea.2009 20. ***. Ionuţ .ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. Anca Daniela. Rodica Doina.(2005). 7.Note de curs – îndrumar de laborator.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Roman. Şerban. Marinel. Timişoara Editura: Orizonturi Universitare.(1996).aut. Spircu.elcom. Dorin. Smeureanu.(1995) POO Analiza.ucv. Zmaranda. Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7. Bucureşti: Editra Dual Tech 9. La http: www. George. Lopătan. Zaharie. Cătălin.pdf 5. Marian.05. (1998) Manual de C/C++. 3. Iaşi. ***.La http://inf. Cerchez.pdf. Găbureanu. Daniela. Bacău.2009 17. metode obiectuale. Ingineria programării obiectuale. Emanuela.2009 16. Ioan. Bucureşti:Editura Albastră 6. Limbaje de programare. Dorin. La http: thor.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 . Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I.

să identifici tipurile de procesoare de texte. 2. d. View 3.jpg. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). File d. Edit c. Selectarea textului şi alegerea butonului d. opţiunea Color c. să defineşti procesorul de text. opţiunea Symbol b. documentul şi tehnoredactarea. Meniul Format secţiunea Font. Meniul Insert. 2. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. Meniul Insert. Informatica. c. b.bmp .Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1.doc.exe. Informatica. Informatica. Informatica. 3. opţiunea Object 261 . Insert b.

Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. 2. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. normale II. caligrafice d. 262 .4. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. are setarea normală a marginilor. 4. vizualizarea textului 5. centrarea textului c. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. Butonul întâlnit în procesoarele de text. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. Identificaţi elementele din figură. anticva b. medievale c. este utilizat pentru: a. Timpul de lucru este 50 minute. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. 5. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. setarea interliniei d. 3. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf.

3-b. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.5 puncte. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Marginile normale au 2. 2-b.mărirea corpului de literă. 263 . blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe). Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: I. (5 puncte) a. Elementele din figură sunt: colontitlu. 0 puncte. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. 2-d. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. c. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. III. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. II.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). 0 puncte. 0 puncte. 0 puncte. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. Subiectului II – se acordă 5 puncte. b. Subiectului II – se acordă 2 puncte. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0.5 puncte. 0 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 3-b.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. d. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.5 puncte. A doua metodă . 0 puncte. 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. Prima metodă . note de subsol. Marginile nu sunt egale. (2 puncte) 1-e.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. Se acordă 1 punct din oficiu. imagine. titlu. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). (2 puncte) 1-d.5 puncte.4 puncte. 4-a. coloncifră.

Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte. se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. 264 . chiar dacă se va utiliza altă formulare.e. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor.

să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. Pe calculatoare este instalat un procesor de text. Tipul testului: probă scrisă. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. 265 . 3. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 2. să utilizezi în aplicaţii practice termenii.

Viitorului Nr. Cu atât mai mult. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali.A. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Anemone S. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti.C. trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S. educaţia şi pasiunile mele. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea. care consider că valorifică abilităţile. In urma acestor date. Str. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune. Cu respect. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. Postul de Asistent Manager este un post. Maria Diaconescu 266 .

(2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. II. Subiectul 2 – 2 puncte. III. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte. Pentru respectarea formatării fonturilor. Subiectul 3 – 2 puncte. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.doc pe Desktop. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. 267 . Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. 2. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct. 3.Instrucţiuni pentru elevi 1. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. Se acordă 1 punct din oficiu. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Toate subiectele sunt obligatorii.

e. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. Pentru definiţie se acordă 1 punct. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. Clasificarea fonturilor. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. Familii de caractere. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. Definiţia fonturilor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. b. d. c. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Se acordă 1 punct din oficiu. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere. Caracteristicile fonturilor.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1.

 Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. Efecte (Effects) e. groteşti e.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. 0 puncte. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului.  Grosime (weight). Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.  Înclinare. Clasificarea caracterelor 1. anticva c. egiptene d.  Dimensiunea codiţei unei litere.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. 0 puncte. După mărimea literei 269 . Dimensiune (Size).5 puncte. Stil (Style) d. După familii de caractere a. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0. medievale b. Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. caligrafice f.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height).  Distanţa între litere (ligatura). c. Pentru lipsa răspunsului. Caracteristicile fonturilor: a. maşina de scris 2. Se caracterizează prin:  Design (typeface).

2. A şasea familie. corp 6 . fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime. denumită "maşina de scris". având un grad de contrast ridicat. corp 8 .a. corp 10 . 270 . Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti".024 mm – Dublucicero 3.1.2.264 mm – Mittel j.256 mm – Nonpareille d. corp 4 .3. racordată. corp 24 . O altă familie de caractere. corp 18 .768 mm – Parangon (1. corp 14 . Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.3. Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară. cuprinde caracterele ce nu au picioruşe.6. având un grad de contrast mediu.880 mm – Perl c.384 mm – Borgis g.632 mm – Colonel e. cunoscută sub denumirea "anticva". subţiri. 0 puncte.5. corp 16 . Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor. perpendiculare pe liniile principale. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte. corp 5 .009 mm – Petit f.504 mm – Diamant b. cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic. denumită a caracterelor "caligrafice".6. corp 12 .760 mm – Garmond (Corpus) h. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. cunoscută sub denumirea de "egiptene".512 mm – Cicero i. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. A doua familie de caractere. corp 20 .4. 016 mm – Terţia k.1.9.5 cicero) l.7. cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. A cincea familie. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână. corp 9 . cât şi a celor secundare). Pentru lipsa răspunsului.520 mm – Text m. corp 7 .3. atât a liniilor principale.

271 .5 puncte.Pentru fiecare tip se acordă 0.

portocaliu. albastru. roşu. verde şi albastru b. magenta. verde. portocaliu. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. negru şi albastru c. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. respectiv litera F. roşu. 3. albastru. 2. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. galben. roşu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. alb. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. indigo şi violet b.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. roşu. negru. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. negru şi roşu d. roşu. indigo şi negru c. albastru. verde. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. cyan. galben şi negru 2. galben. Undele scurte. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. verde. indigo şi alb II. albastru. galben. portocaliu. 272 . verde. roşu. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. dacă apreciaţi că enunţul este fals. galben. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. indigo şi alb d. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. 1.

3. Se acordă 2 punct din oficiu. (4 puncte) 1-A. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. 4. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. II. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. echivalent. 0 puncte. 273 . Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. 3-F. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. 0 puncte. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Se acordă 2 puncte din oficiu. Barem de corectare şi notare: I. 1-a. Subiectului II – se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. III. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 0 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. Precizaţi ce este lumina monocromatică. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 2-F.

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Enunţ: Pornind de la figura nr. 2.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 274 . să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. Figura nr.

Se acordă 1 punct din oficiu. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "autocontrast". "tunning" ("fill light" . Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. "highlighting" . "sharpen" (mărirea clarităţii). • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). "saturaţia culorilor" (75 %).75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta).25%. "fill light".Pentru obținerea imaginii nr. Se acordă 1 punct din oficiu. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. 275 . Pentru obţinerea imaginii nr.50% şi "shadows" .

Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. b. c. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. Descrieţi modalitatea de scanare. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. Importanța scanării originalelor. e.5 puncte. Optimizarea fişierelor imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale. 2. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora. d. Tipuri de fişiere cu imagine. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a.5 puncte. 276 . obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1.

Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte.5 puncte. Pentru lipsa răspunsului.Se acordă 1 punct din oficiu.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului.5 puncte. 277 . Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru lipsa răspunsului. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1. 0 puncte. 0 puncte.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1.75 puncte.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 0 puncte.5 puncte. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1.5 puncte. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului.

3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. foni. bidimensional. d. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. sub pragul de audibilitate al urechii. Sunetul este un semnal: a. d. b.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. limita intervalului de cuantizare se alege: a. c. 3. Obiectivele evaluării: 1. dB. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. constant în timp. 20 Hz şi 10 KHz. 278 . Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). 200 Hz şi 160 KHz. 20 Hz şi 160 KHz. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. să definească noţiunea de sunet. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. numeric. unidimensional. d. 16 Hz şi 20 KHz. 2. să identifice tipurile de sunet. 2. b. c. b. c. W/m2. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. b. 4. numerică. 5. Hz. c. egal cu pragul de audibilitate al urechi. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. peste pragul de audibilitate al urechii. d.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. Se acordă 1 punct din oficiu.4. 289 . utilizarea limbajului de specialitate. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. creativitate. concluzii. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 5. cercetare. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor.4 puncte. etape.

nr. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului). 3. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. imagine. 2. 1. să optimizeze fişierelor de tip imagine. să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video. care include titlul fiecărei lucrări. pagină).Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. 290 .

4. film. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. 5. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. 291 . Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Conversia între formate. 5. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. 2. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. clasificarea formatelor. 3. Tipuri de materiale: imagine. Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. 4. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. 2. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Criteriile de evaluare şi notare 1. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. sunet. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte.

de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video. 4. creativitate.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 5. cercetare. utilizarea limbajului de specialitate. etape de lucru.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. concluzii. 292 . creativitate. respectarea regulilor de editare audio-video. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.3. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate.

imagine.Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. Creează conţinut interactiv multimedia 3. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . Tipul testului: probă scrisă. Instrucţiuni pentru elevi 293 . validare. durată. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . să respecte relaţiile dintre elemente. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. 5. 3. utilizând calculatorul şi internetul. testare. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. nivel de complexitate. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. 4. 2. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. 6. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. Integrează text. să utilizeze elemente de animaţie. claritate.

Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. selectarea informaţiilor.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. încadrare în termene. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. 4. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. materiale de prezentare. utilizare resurse. creativitate şi originalitate. culegerea informaţiilor. 7. 9. analiza informaţiilor. Prezentare foarte atractivă. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. 5. Prezentare destul de atractivă. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . redactarea documentaţiei. argument. 2. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. Bine 1. Toate elementele solicitate sunt evidente. cuprins. 8. Majoritatea elementelor sunt prezentate. text grafic. imagine. 6. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. comportament.5 puncte Destul de creativ şi original. 3. conţinut ştiinţific. conţinut ştiinţific şi bibliografie.

interfaţă. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. ortografie. elemente de animaţie. elemente grafice inadecvat. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia. Materiale de prezentare originale. documentaţia este bine structurată. utilizare elemente grafice. include această listă în proiectul tău ca anexă. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. realizate. accesibilitate. adecvat. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. accesibilitate. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. fără oarecum original. încadrare în timp. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. La final. fără greşeli gramaticale sau de ortografie. originalitate. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. Limbaj de comunicare clar. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. adecvat. documentaţia este sumară. adecvate. artistică: originalitate. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. elemente grafice deosebite. 295 . Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . sau majoritatea nu sunt prezentate. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. prezentare produs Limbaj: claritate.

Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am inclus toate aspectele de conţinut cerute. Am elaborat bibliografia. Am revăzut proiectul. Am elaborat un scenariu al prezentării. Am inclus texte şi imagini specifice. Am respectat drepturile de autor. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 .Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. Am citat corect sursele utilizate. Am respectat termenele.

Studio MX 2004 297 . Richard. Addison-Wesley Publishing Company 4. Tom Green. (1993).tvet. 2009 3.ro. Jeffrey Bardzell . Woods. Jordan Chilcott .Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1. 2009 2.ro. Digital Image Processing. Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Rafael.Macromedia Flash 8 Profesional 5. Gonzalez.

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 .

1.edu.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Nu este nici o diferenţă. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a. c.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. Accesarea World Wide Web este gratuită. Guvernele deţin Internetul. d. b. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a.

Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . b.limbaj de marcare hipertext. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1. În coloana A sunt indicați termenii.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. HyperText Coloana B a. d. Furnizorii de servicii Internet 3. Uniform Resource Locator 5.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. IV. adresa unei pagini Web III. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f. d.b.a. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. Un URL are următoarea forma . serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. c. Web server 2. Browserele web 4. calea către fişierul care se doreşte a fi primit d.d. iar în coloana B sunt precizate analogii. e. respective litera F. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. a. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2. b. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . un program care furnizează pagini Web la cerere e. Coloana A 1. c.c. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4.

2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. atunci se foloseşte portul implicit. 3-a. 1. 2-a.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0. protocol://host:port/cale/nume_fişier a.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 0.V. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. c-F. a-A. iar dacă este specificat.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. 4-f. 1-c. 0. 1. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele.2 puncte 2. b-F. Câte 0. d-A. 3-d. 0. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea. 0. pictograma. e-F IX.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web. b. – 1 punct V. 1-d. Dacă este omis. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. 4-a. . Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. 2-e.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. 5-b VIII. c. e. elemente de interfaţă. File – numele fişierului cerut.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . 5-c VII.

schemă etc. grafic.Pentru fiecare răspuns corect. 303 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

un protocol de transfer al hypertextului b. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . un protocol de transfer al fişierelor 2. Introducerea numelui străzii. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. Semnătură digitală este: a. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. FTP reprezintă : a. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. un protocol de transport al fişierelor d. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d. un protocol de transfer al datelor c.

CC 4. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4. . Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5. ce permite comunicaţia între utilizatori. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II. BCC Coloana B a. From: 3. semnătura 2. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.yahoo. Pentru a putea participa la o videoconferinţă.d.com Citirea mesajelor primite b. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5.b. respective litera F. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Coloana A 1. a. mesajul ce va fi transmis destinatarului b. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c.d. conţinutul III. dar şi pentru ceilalți destinatari e. dacă apreciaţi că enunţul este corect . În coloana A sunt indicaţi termenii. iar în coloana B sunt precizate analogii. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal.c. adrese vizibile pentru destinatarul principal.

0. 1-c. a-A. 1-e. IV.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. e-F IV.3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V.denumirea serviciului sau facilităţii . 306 .2 puncte pentru fiecare răspuns corect III.scopul acestora . 2-f.d. 3-d. e. 1. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . 5-b II. 3-b. d-A. 0. 5-a III.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 0. 1.5 puncte 2.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2. 4-c. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet. 1. – 1. 4-c. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.5 puncte V.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. – 1. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V. 2-d. c-F. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. 0. 0. b-A.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. schemă etc. grafic. dacă este cazul. 307 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0.2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. se reface acest test sau unul asemănător.Câte 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0.

yahoo). Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. completaţi câmpul subiect.prenume@yahoo.com 3. Sortaţi mesajele din Sent Items după date. Goliţi folder-ul Deleted Items. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. 308 . 7. 6. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. Creaţi un mesaj nou. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. şi apoi ataşaţi un document 5. Fiecare elev are acces la un PC. Enunţ: 1. 9. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create). Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. în ordine descrescătoare. 2. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul 3. Conectaţi-vă cu noul ID 4. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”.

3 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. 10.3 puncte 1. 3.10.3 puncte 0. 9. 4. 7.8 puncte 0.3 puncte 0.5 punct 0. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. 5. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12. 11.5 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. 14. 1 punct din oficiu 0.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 .5 puncte 1 punct 0.8 puncte 0. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 6. 13. 13.3 puncte 0. 12. 2.5 puncte 0. 15.6 puncte 1 punct 0. 8. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.

În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.3 0. în totalitate se acordă punctajul integral. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. corect.3 1. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.8 0. se reface acest test sau unul asemănător.3 0.3 0.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 1 0.5 0. 310 . dacă este cazul. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.6 1 0.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.3 0.8 0.5 0.5 0.

Enunţ: 1. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). Cum se foloseşte un blog? 9. Autostradă Informaţională. sau doar unui elev. Ce reprezintă comerţul electronic? 8. 4. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. 2. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. 3.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. sau unui grup de elevi. Ce este e-learning? 311 . Ce este un forum? 6. Profesorul va adresa întrebări întregii clase.

profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet.10. 312 . De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ.

Realizaţi testări de sunet 6.Testul 5. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Enunţ: 1. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10. Părăseşte aplicaţia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi 313 . Instalaţi aplicaţia descărcată 4. salvaţi pe desktop 3. Fiecare elev are acces la un PC. Descărcaţi o versiune free a cestuia. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat . fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet .Chat”. Creaţi un cont propriu pe chat 5. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7.

Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0.5 puncte 1 punct 0. 2. 10. în totalitate se acordă punctajul integral.5 C11 0. 4.5 C4 1 C5 1 C6 0.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. corect.5 … … 314 . 9. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1.5 puncte 1 punct 1 punct 0.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 puncte 1 punct 0. 11. 3.5 puncte 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.5 OF NOTA 1 0. 6. 7. 8. 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 C9 1 C10 1. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 C7 1 C8 0.5 puncte 1 punct 1. 5.

Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Instalaţi aplicaţia 5.FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Deschideţi FTP client 9. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 . Enunţ: 1. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8.Testul 6. Fiecare elev are acces la un PC. Instalaţi aplicaţia 3. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Deschideţi FTP server 6. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Realizaţi transferul de fişiere 10.

1 punct 7. 316 .1.5 puncte 6.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 1 punct 2. 1 punct 4.5 C6 1 C7 1 C8 0. corect. 0.5 C1 0 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 puncte 10.5 C9 1. 1 punct 5.5 puncte 9. 1 punct 8. 0. 0. dacă este cazul. 1 punct 3. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0. în totalitate se acordă punctajul integral. 1. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.

Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I.Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. 317 . Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3. Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1.

0 4. instrucţiuni de procesare.b. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. CORPUL 318 . Comentarii. a. definiții: elemente. entităţi III. Fişierul mypage. Declarația tipului de document 3.htm nu este un fişier HTML d. dacă apreciaţi că enunţul este corect . declaraţia tipului de document. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . elemente. b.d. secţiuni CDATA e. Prolog.c. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. instrucţiuni de procesare. A B 1. atribute. În coloana A sunt indicaţi termenii.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Prolog a. respective litera F. elementul rădăcină 2. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c. Comentarii. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c. d. Element rădăcină 4. referinţe la entităţi. II. Comentarii. instrucţiuni de procesare. Document XML b. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5.

Secţiuni CDATA 7. exemple 6.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 1-c. 5-c II. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1. 2-c. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. a-A. – 1. 0. 1-b. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. d-A. 3-d. Comentarii 4. V. Referinţe la entităţi 5. Instrucţiuni de prelucrare. 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Atribute 3. 2-e. e-F 319 . 3-b. 4-a III.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV.5 puncte 4. b-A. – 1. 0. 0. 4-a. c-F.IV. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 3.5 puncte V.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

b. Realizaţi formular pentru upload fisiere e.7 III. cu o linie liberă între ele c. SELECT All PERSONAL 23. g. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. ARRANGE BY 24. este 17. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. $c = (int)$a + $b. $b = 12. SORT BY b. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. Text2 la dreapta. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a. READ ONLY b. e. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. d. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. ORDER BY c. Bcc. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană.7. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. Cc. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. SHARED c. EXCLUSIVE II. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand.c. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . f. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a.

Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I.2=1. b 14. 0. b 15. f. a.7 puncte Barem de corectare şi notare: I. c 17. b 10. 0. b 23. Se acordă 0. a 25. 0.4) III. c 2. III. b 11. a 26. b 5.2=5. b 7. c II. c 6.3 puncte c.3 puncte d. b. b 9. a. a. d. 0. Se acordă 0. c. c 12. a 18. b 19. b 22. g. a 4. c 13. c 16. c 3.2) II. <HTML> 331 A F F A F A F . b 24.7 puncte e.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0. c 21. 0. e. c 8.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0. 1. b 20.4 puncte b.

$a. echo "File name after upload: ". echo "File size: ".= 'Bcc: bcc@test. grafic.html"> <FRAMESET rows="*. $headers). $c=$_FILES["file"]["tmp_name"].ro'. $headers . $b=$_FILES["file"]["name"].= 'Content-type: text/html. $subiect.php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"]. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.= 'Cc: cc@test. $mesaj. $headers .$c. schemă etc.php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4. echo "Original file name: "."<br>". indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. <form method="post" action="exemplu5_4."<br>".$d. mail($to. <UL> <LI><IMG src="pic1."\r\n".gif"> </UL> d.0'.ro'. $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP". 332 ."\r\n". *"> <FRAME src="frame1. $headers = 'MIME-Version: 1. $headers . if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c."\r\n"."<br>".gif"> <LI><IMG src="pic2. *"> <FRAME src="frame2. Punctajul este strict informativ."\r\n". <P>Text1 <P align="right">Text2 c.$b.html"> <FRAME src="frame3.ro'."\r\n". $subiect="functia mail".html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b.<FRAMESET cols="*. $headers .$b). $to="proba@test. charset=iso-8859-1'. echo "File type: ".ro".) se va acorda punctajul prevăzut în barem. $d=$_FILES["file"]["type"].= 'From: sender@test. } ?> e. se pot folosi numai o parte dintre itemi.

filme. formulare. • redactare documentaţie. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică. 333 .Organizator de evenimente festive . respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design. sunet. • comportament. • încadrare în termene.Firmă de curierat .Unitate de învăţământ .Librărie virtuală . legături (link-uri). cadre. fişiere. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate. hărţi de imagini. baze de date.Firmă de transport . actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. administrare. • culegere informaţii.Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web.Florărie . imagini.pentru : .Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. tabele. Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text. organizarea datelor pe server. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. • selectarea informaţiilor.Firmă de construcţii . • analiza informaţiilor. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server. găsirea unui server-gazdă pentru site .Agenţie turistică .

• • utilizare resurse. 4.Realizează publicarea site-ului Web creat. Respectă legea dreptului de autor 7. Alegerea unui nume reprezentativ. inserarea de etichete. rezervare domeniu gratuit 9. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. . 2. 4. Amplasarea elementelor: formulare. .Interoghează baze de date. Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului …………………………………………………………………….Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. comentarii/indicaţii (tooltips). ghiduri de utilizare. .. organizarea datelor pe 334 Observaţii . Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8. ferestre. 3. bare de instrumente. Găzduire site 10.. casete de text. meniuri. Aprecierea calităţii proiectului 1. liste. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2. Transferul datelor pe server. .Proiectează structura unei baze de date. grid-urilor.Utilizează software specific în procesarea textului.. Criteriul DA/NU 1. materiale de prezentare.Administrează baze de date. . este realizată cu respectarea regulilor de design. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. butoane.

5 puncte Original şi creativ. diversificate. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. Limbaj de comunicare inadecvat. exprimare şi de ortografie. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Prezentare estetică. inadecvat. Prezentare foarte atractivă. artistică: originalitate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. Limbaj de Limbaj de accesibilitate. riguroasă a acestuia. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. elemente grafice simple sau slab executate. comunicare corectitudine adecvat. informaţiile structurate bine şi oarecum original.5 puncte Destul de creativ şi original. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. utilizare elemente grafice. Materiale de prezentare sumar realizate. Prezentare destul de atractivă. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. timpului de accesibilitate. Foarte bine 2.server. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . adecvată a foarte Respectarea materialelor. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. fără originalitate. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. creativitate şi originalitate. actualizare permanenta a conţinutului site-ului. elemente grafice adecvate. Materiale de prezentare interesante . cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. Limbaj: claritate. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. elemente grafice deosebite. comunicare clar. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. administrare.

Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare . cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Vă rog să completaţi tabelul de mai jos. Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe.diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele ………………………………………….

ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.05.Lahttp://facultate.Lahttp://facultate.2009 ***.05. Tollett.2009 ***.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.regielive. 12.04.04. Crearea paginilor Web.La http://facultate. 15. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.html? in=cursuri&s=xml . Design pentru Web.La http://www. 02.html? in=cursuri&s=xml .05. Design pentru Web Ghid pentru crearea. Bucureşti: Editura Corint 337 .ro.2009 ***. (2003).2009 ***.2009 ***. București: Editura B.2009 ***.ALL Williams.html?in=cursuri&s=sit%20web . 4. 29. București: Editura Corint Gugoiu.ro/ftp. Robin.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.regielive.far-php. La http://www. 14.05.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02.C. 19.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1.html? in=cursuri&s=sit%20web.softpageinternet.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747. La http://facultate.2009 ***. htm .ro/manual_html/Capitole/Cuprins.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.php.html?in=cursuri&s=xml. Teodoru. 02. 7.La http://www.regielive.html? in=cursuri&s=structur.La http://facultate. 16.tvet. 2.regielive.primulpas. La http://facultate. (2005).regielive.2009 ***.05.04.regielive.html? in=cursuri&s=sit%20web. 30.Lahttp://facultate.05.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.regielive. 02.2009 ***.ro/index.2009 ***. 25. 30.2009 ***.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.tutoriale. (2003).htm.I. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.2009 ***.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641. John (2003).tvet. 20. 28.04. 02. 11. 29.regielive.Lahttp://facultate.regielive.La http://facultate. 17.04.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.htm.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674. 22.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. Paul. Tollett. XHTML. 13. 5.regielive.afaceri. 28.05. 10.05.regielive. 3. 6. 18.html?in=cursuri&s=javascript.05.La http://facultate. 02.Williams. 9. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.ro.2009 Robin.html?in=cursuri&s=sit%20web. John.04. proiectarea şi publicarea propriului site Web. 8.regielive.04.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.2009 ***. 02. La http://www. București: Editura Teora ***.html?in=cursuri&s=sql. 2009 McFredies. 21.2009 ***. 02.La http://facultate. La http://facultate.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607. 02. HTML.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 .

Fapte c. Schema externă b. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a. Schema internă c. Evenimente primare b. 1. Redundanţa crescută a datelor d. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. Colecția de date reprezintă: a. Dependenţa datelor c. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. Schema conceptuală d. Adevăruri 2. ansamblu de date care se referă la același fenomen. Integritatea datelor b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. adevăruri şi principii învăţate d. Simboluri d. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Modelul cadru d. obiect sau situație b. Modelul relaţional b. obiecte sau situații c. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. Modelul reţea 4. ansamblu de informaţii. Modelul semantic c. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Schema orientată obiect Subiectul II 340 .Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.

........ Descrierea fizică a bazei de date d...... Neomogene 2......... Structurile de date pot fi omogene sau ... şi accesul controlat la baza de date.............................. Facilităţi ale bazelor de date a..... ierarhic 2.......5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie.. 3. schemă logică etc..... 1....... ... 3-b.. 5-d Subiectul II ............ 4-e Subiectul III ....... Schema bazei de date c.....5 puncte pentru fiecare răspuns corect... Funcţional e.. Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1................... partajarea 3........ 1-d. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ............................ Coloana A Coloana B 1...........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ............. 2-a........ crearea... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat.....5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0.. 3-d..................... Model bazat pe înregistrări b.................... 1-b...... 4-a.....................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2..... Model bazat pe obiect datelor 4.....Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B...... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect. 341 .... Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite ............... Definirea Întreţinerea 3. grafic.................2 puncte Se acordă câte 0....... Abstractizarea datelor..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........2 puncte Se acordă câte 0.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2-a................

Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Calcul vectorial 2.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. R. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. nr. 19. Un set de atribute null d. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. nr. Are o denumire distinctă b. N. nr. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. 3 c. Buc Gradul relaţiei este: a. Calcul geometric d. 25. Buc Str. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. 4 b. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. Iorga. Operaţie aritmetică b. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. 10. 0 d. Jiului. Relaţie c. Ilfov Str. 2 5. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Fie relaţia: 342 . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1.Beller.

Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat. 1-d...... 5-b Subiectul II . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..................... este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii..5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .... Reguli de integritate h. nr...............5 puncte pentru fiecare răspuns corect....... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1...... Integritatea ....... 3-d.... integritatea 9... l. 25...... 2-b. Numărul de rânduri ale unei relaţii....... Buc Cardinalitatea relaţiei este: a....... Cheia . 3 c. Jiului... şi ..... Ilfov Str..... R.................. 0 d. Domeniul j.. La baza limbajelor relaţionale stau ....................................5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.... 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B.. Integritatea entităţilor...... Iorga... 19...... Buc Str.................. se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null.. nr.... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică............... N........... k.......... 4 b... Coloana A Coloana B 7..... 2..... Supercheie referenţială 10......... nr.. Cheia primară i......................... Este obligatorie şi este unică 8.....Beller..............2 puncte Se acordă câte 0........... Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute.......... 10. 3...... 343 .5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0............ 4-a........................................IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str.

....) se va acorda punctajul prevăzut în barem....2 puncte Se acordă câte 0. schemă logică etc...... grafic.......... Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............ 344 ...........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.................. 3-d....... 2-a. Entităţilor 2........ 1. Străină 3..1-b.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... 4-e Subiectul III .

Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. c. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Subiectul II. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 .Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. Care este determinatul acestei dependenţe? b. Enunţuri: Subiectul I. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana.

......... PrenumePersoana→Salariu.......0......ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a............................................. NumePersoana...... PrenumePersoana→Funcţie.....5 puncte IdPersoana→Salariu.........0..0.......ro 113 tehno@ctm....0...... Explicaţi alegerea făcută.. Explicaţi alegerea făcută..5 puncte NumePersoana.........5 puncte 346 .......................5 puncte b. IdPersoana .. Fie relaţiile Elev....... Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli....r 115 o magazie@ctm....... Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I ..........0......ro office@ctm..... Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii...................................5 puncte IdPersoana→Funcţie...........ro admin@ctm.............. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.....ro conta@ctm...0.....Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm........... Disciplina. disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate.....3 puncte a..... IdPersoana→PrenumePersoana........ b....................5 puncte c.............................. Subiectul III... Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii...................

.................... IdPersoana→CodDepartament.......................... respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament......................... Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină.......3 puncte a.............. b............................Subiectul II ............. Funcţie→IdDepartament........3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note.1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament........ IdPersoana........ 347 ....... Subiectul III ........... prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament......... dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............................ Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”... se va acorda punctajul prevăzut în barem..... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine............1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament...................

de ştergere. Instrucţiuni pentru elevi 348 . Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. 2. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date.Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3. de modificare). Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu.

se va acorda punctajul prevăzut în barem.................5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă...........1........... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul........ Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor.......................................... 349 ....... Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme...... sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat.................... denumite anomalii de actualizare/reactualizare.........5 puncte Anomalii de inserare...........................0...0....................1..................5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială...........2 puncte..... Anomalii de modificare/actualizare....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA.............................................. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..................... Anomalii asociate datelor”...5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective..................... telefonul filialei.1........ Anomalii de ştergere.............. Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv..................5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei.................Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............ Cerinţa 3: 5 puncte DA..........................................................1.... De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi....... adresa............................... de ştergere şi de modificare.................................5 puncte...................................... care sunt clasificate ca anomalii de inserare..... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............

10.Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.10. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 .10.2009 A3 07.2009 A2 07.2009 A1 06. Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.Codd.10.2009 A1 05. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .10. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 351 . schemă logică etc.caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic.

scris 1. AnNastere. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date. Interoghează baze de date. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. NumeFormaInv. LunaNastere. şi anume: NumeClasa. ZiNastere. NumeSpecializare. PrenumeElev. Se consideră relaţia definită la punctul 1. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică. NumeElev. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. cu următoarele atribute: IdElev. Enunţ: Subiectul I . PrenumeElev. 3. 2. CNP. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. AnNastere.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli.

. σ AnNastere=1995 (Elev) 2. Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I ....3 puncte 1..... 353 ...... PrenumeElev....................... iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............................... Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I.. Crearea tabelelor 2 puncte 2.. schemă logică etc.. 1 punct 2 puncte NumeSpecializare..... câte unul pentru fiecare cerinţă... PrenumeElev. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte.......... 1 punct SELECT NumeElev... AnNastere form Elev...... SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995....2....... grafic.. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I... NumeSpecializare...... NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic........ ΠNumeElev. SELECT NumeClasa........ AnNastere(Elev) 3. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.............. ∪ ΠNumeClasa..........6 puncte 1................. NumeSpecializare.. NumeSpecializare. NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa.......) se va acorda punctajul prevăzut în barem. ΠNumeClasa. NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II .

NumeClasa. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . Prenumele. Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. Prenumele. Subiectul II. Enunţ: Subiectul I. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. Numele. Specializare. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 2. După finalizarea se vor prezenta soluţiile. AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem..6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2................d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane............ Creaţi relaţia tabAngajaţi 2.... Subiectul II .. tabElevi....... MIN(Salariu) AS Minim......IDClase and tabClase.........................NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev........ ............................. a.....NumeElev... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia...Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1.... Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a......... grafic... Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e.... tabElevi WHERE tabClase..e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane..... Functia.... 1 punct 2... tabClase.5 puncte 1..... FROM tabClase... 355 ........ schemă logică etc. minim și mediu c...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...........PrenumeElev.........NumeClasa......5 puncte 2............ 1 punct 2... Afişarea numărului de angajaţi b....3 puncte 1..........c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati....1............ SELECT tabElevi.......IDClasa = tabElevi......... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5...... 1 punct 2.... 1 punct 2......... Aflarea angajatului cu salariului maxim.......... Aflarea sumei totale a salariilor d. SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati........... AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati..b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim................. Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ........ Functia.1..... Crearea tabelelor şi legăturii ...... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................

. într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 . fiecare calculator are instalat un SGBD....... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică................. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.........Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării ... 2... realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate..... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date... punctul 3.. Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3.......5 puncte 1........ Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II. Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I.. prin utilizarea unor elemente de control..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .... Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date................................ Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite.

.... • criptarea datelor.....5 puncte • autorizarea în sistemul informatic............... Oricare trei din urmatoarele: :.......................4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct........................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... schemă logică etc............ ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0..............) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor..................constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date..........................5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3.......................................... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.....................................1. grafic......... ...... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0.... 1 punct al bazei de 2........... 357 ..2...... • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date.. Oricare cinci din urmatoarele:.....5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II .. • asigurarea integrităţii bazei de date....5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor.......

Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. autorul. prenume. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. precum şi compactarea bazei de date. tip (roman. poezii. codul cărţii. Introduceţi date cu privire la cărţi.). anul apariţiei. abonaţi. împrumuturi şi restituiri. teatru etc. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. Elevii lucrează individual. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. Cerinţe: 1. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. autor. data_restituirii. creaţi interogări pentru: a. CNP. Vizualizarea carţilor. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. Creaţi structura conceptuală. editura. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. nuvelă. carte. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. logică şi fizică a bazei de date. date BI/CI. 2. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. împrumuturilor 358 . adresa.

....................... Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD .....5 puncte c.. b.......................... reguli de validare....0.......... Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date............1 punct f.. Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile ..2 puncte i................... de cel puţin 3 tipuri............... sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor.......... Proiectarea conceptuală a bazei de date:... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.. eliminarea legăturilor N:M..........1 punct h.... Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor....... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV..1 punct Cerinţa 2...........1 punct d...10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1........................ Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile ..... 4 puncte a..2 puncte a........................ 3.. Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date........... Vizualizarea abonaţilor restanţieri.......... Vizualizarea împrumuturilor după autor .... b..... Crearea schemei logice..............2 puncte Cerinţa 3 ......... null-uri etc..................................5 puncte b.................• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor....... 5 împrumuturi.5 puncte 359 ........... eliminarea redundanţelor...................0.....10 puncte a.......1 punct g. Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) ...... Vizualizarea tuturor împrumuturilor ........ Identificarea cheilor primare II........ Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor............ Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii).......... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.. Identificarea entităţilor b...... Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ................................. 5 împrumuturi.............. Vizualizare tuturor cărţilor disponibile............. Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1................ Specificarea cheii primare b............ 3 restituiri) .................. Identificarea atributelor entităţilor d......... Rafinarea şi normalizarea bazei de date.... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10........................ III.......... Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date........................ Identificarea legăturilor dintre entităţi c........ 3 restituiri..... c.................. format...... de cel puţin 3 tipuri....... 15 cărţi...... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată... Introducerea datelor (minim 5 clienţi......... 15 cărţi.. 3 puncte a.............10 puncte I................ Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi...........1 punct e...........

.......) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic................... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Realizarea unei copii de siguranţă ..... 360 ....1 punct....... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard... schemă logică etc..2..............3 puncte 3............ Crearea contului de administrator cu drepturi depline..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......

. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. a. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. Simple şi compusa d. Primară şi candidat c. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a. A este dependent tranzitiv de C prin C d.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. 1. 0:0 b. Slabă şi tare b. C este dependent tranzitiv de A prin B b. Valoarea zero b. Lipsa valorii unui atribut 4. Spaţiu alb c. d. 1:N d. Simplă şi derivată 2. B. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. 0:N 3. Entităţile. elemente specifice modelării conceptuale. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. A este dependent tranzitiv de C prin B c. 1:0 c. Fie A. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect. 3 forme normale 361 .

prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. PrenumeAngajat. ştergere Inserare. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. DataAngajarii. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. d. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. 362 . b. CNP. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. ştergere. b. prenume şi funcţiei c. actualizare Ştergere. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. c. c. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. listarea tuturor angajaţilor din compania b. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. actualizare 9. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. 4 forme normale d. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat.b. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. Determinarea domeniilor atributelor c. are drept rezultat : a. Identificarea tipurilor de entităţi b. d. DataNasterii. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. IdElev 1 2 3 4 5 a. PrenumeAngajat. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. a. Proiectarea logică a bazelor de date c. actualizare Inserare. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Proiectarea fizică a bazelor de date d. 10 forme normale 6. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. Definirea constrângerilor de integritate 7. Adresă. Functie. 5 forme normale c.

Atunci CNP este atribut simplu. Adevărat  Fals  9. Comanda: SELECT Nume. Adevărat  Fals  5. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. 8. Adresă (va reţine: Strada. restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Adevărat  Fals  6. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Adevărat  Fals  10. CNP. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. 3. Ţara). 363 . iar restul atributelor sunt derivate. Funcţie. Localitatea. Adevărat  Fals  4. Prenume. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Data_N (va reţine: zi. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. 1. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. Salariu. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. Prenume. luna. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. an).Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7.

... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute. 7-c. Clasa.... Specializarea..... Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei... CNP... 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct..Adevărat Subiectul III 1.... 3...... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.... 4-a. 0.................Subiectul III........... 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 .5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase... 5-c...... 1-a.. 2... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.0......... Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a. 2-c........ c.... 8-a... Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X. 3-d.... e.....Adevărat 10 ......... 9-c........ Prenume....... Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi...... Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară............... Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume...... 6-d..0................ să se listeze toate clasele cu această specializare.. d.... IdElev pentru relaţia tabElevi.5 puncte 364 .... Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z........ b. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. să se listeze toţi elevii acestei clase..........5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări . Identificaţi o cheie străină.. Se consideră relaţiile: 1.. Presupunând că există o clasă denumită Y...

TabSpecializari WHERE (((tabElevi...........................[IdClasa]) AND ((tabClase......................NumeSpecializare)=’X’)).......................................2 puncte SELECT Count(tabElevi...................Specializare.................5 puncte 3.........................IdClasa) ON tabSpecializari.....................NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase................ 1 punct SELECT tabElevi........ TabSpecializari..............CNP.......................................NumeClasa)='Y'))..1 punct SELECT tabClase...CNP..... TabSpecializari..c..NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari.1 punct SELECT tabClase...........IdSpecializare = tabClase... 365 .......................NumeElev.. tabElevi...IdClasa)=[tabClase].................IdClasa WHERE (((tabClase..NumeElev) AS NrElevi........NumeElev) AS CountOfNumeElev...IdClasa = tabElevi...... tabElevi..NumeClasa............... deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări............[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari.NumeClasa........Specializare)=[tabSpecializari]......IdSpecializare = tabClase.............. 3... Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări ......NumeSpecializare FROM tabElevi. tabClase..DataNasterii...........NumeElev....[IdClasa]) AND ((tabClase.....NumeSpecializare....................NumeClasa..................................... 3.......... tabClase.Specializare)=[tabSpecializari]............. tabElevi...Adresa....1... tabClase........b .IdClasa)=[tabClase].... IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi.....................5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase........Specializare WHERE (((tabSpecializari.....................................1.IdClasa = tabElevi...... tabElevi....................... 2 puncte SELECT Count(tabElevi.... tabSpecializari..... 3...................... tabClase....NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari... tabElevi.PrenumeElev..............................2........ TabSpecializari WHERE (((tabElevi......................... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase........a ..................d .... tabElevi..e... 3... tabSpecializari........NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase........ Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase ........[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari..NumeSpecializare.NumeSpecializare FROM tabElevi..........

BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4.tvet. Anne (2001). Popescu.Thomas.tvet. 2009 3. Ken. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.ro. Connollz. (2002). Henderson. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Strachan. Caroly. 2009 2.ro. Begg. Ipate. Florentin. Monica (2000). Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Eugen.

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

Colegiul Tehnic „Media”. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 .AUTORI: MIREALA IACOB .

Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. prelucrarea. pe care o va prezenta în faţa grupului. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. grupul de experţi. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe. Să identifice obiectivele sistemului informatic. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic.. Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea.Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. Fiecare elev va concepe o frază concisă. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic. Tipul testului: probă orală. Criterii de evaluare şi notare: 369 . Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen.

Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. a stoca. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. efecte. organizaţie. informaţii. obiectiv principal. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. a prelucra. Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. prelucra. cuantificare. stoca. a verifica. efectele sau după posibilitatea cuantificării. memora. a memora. mediul extern. 370 . Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. Pentru obiective: importanţă.

obiectivele. cadre etc. a) b) c) d) expert. ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. regulile de productie. _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. care fac parte dintr-un anumit domeniu. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. formează baza de cunoştiinţe. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). componentele. Tipul testului: probă scrisă. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. caracteristicile. 2. reconstrucţia. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . _________ definiţia.

precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. planuri. demonstratii. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. DEF pentru definiţie. în metodele de raţionament. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice. judecăţi. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă. care. 3.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei).

CAR. DEF. a. Componentele lipsă: modulul de achiziţii. creşterea creativităţii. modulul explicativ. CAR. CAR. COM. CAR. d Ex. COM. OB. 2. b. c.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. OB. OB. CAR. CAR. CAR. COM. Ex. 3. 1. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. 373 . COM.

în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . Ceilalţi primesc calificativul Bine. Codul telephonic. Codul numeric personal. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. Elevii vor fi evaluaţi individual. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Tipul testului: probă orală. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. brainstorming. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. sumative. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România.

Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. 375 .Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. STAS standardul de stat pentru produse. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. Tipul testului: probă practică. Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. 376 . Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. dar şi materialele auxiliare asociate. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice. expansiunea. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. Numele elevului _____________________________________________________ Nr.

377 .Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. formatele de intrare/ieşire. a ______________ şi ___________________. sistem informatic. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. structura bazei de date. dimensiune sistemului. 378 . documentaţia plan de dezvoltare. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. modulele. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). procedurile funcţionale. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. proiectarea fişierelor. subetapele. faza de analiză. specificaţiile detaliate. documente necesare fazei de __________________ a sistemului. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. ecranele aplicaţiei. baza de date. arhitectura sistemului. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. proiectarea modulelor. testarea sistemului. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. utilizând instrumente adecvate.

Întocmirea documentaţiei.vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. Detalierea dimensiunilor sistemului. formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. . 379 . Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată.Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: . Definirea modului de testare a sistemului.se va definitiva structura bazei de date. 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. Proiectarea fişierelor şi a bazei de date. crt. Proiectarea modulelor. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului.

testarea. top down. eroare. modelarea.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. buttom up. 380 . rapoartelor. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. utilizare. manualele. strategiei. ecranelor. proiectarea. funcţiilor. Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. implementare. analiza.

Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat. Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine.Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. 381 .

382 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. regulile de formalizare c. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. 4. Testarea. Analiza. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . Proiectarea. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). elaborarea documentaţiei 3. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. Întreţinerea. ciclul de viaţă e.Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. Implementarea. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. Elevii vor fi evaluaţi individual. modalitatea de aboradre b. formalizare: 383 Iniţierea. test grilă cu itemi obiectivi. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. sistemul de limbaj d. Tipul testului: probă scrisă.

Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a. concordanţa intrare-ieşire e. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a.5p Rezolvarea corectă: 384 . tehnica brainstorming-ului d. alegerea tipurilor de coduri. c. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. precizarea şi uniformizarea tehnologiei. Analiza de sistem c. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. e. analiza documentelor şi diagramnelor c. b. f. dar are şi o utilitate juridică. tehnica interviului b.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0. analiza şi organizarea datelor 6. clarificarea obiectivelor. a denumirilor. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0.5p (0.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare.a. nornmalizarea entităţilor.5p (0. Construirea d. lungimii şi formatului codurilor.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. analiza elementelor ce urmează a fi codificate. estimarea capacităţii. Definirea strategiei b.” 7.5p Exerciţiul 3 cu 2. 5. Implementarea şi exploatarea e. d.

2: c Ex. 5 Testarea. 3. e Ex. f Ex. d. b. 1 Iniţerea. 1. 2 Analiza. 6 Adevărat Ex.Ex. 5. b. d. 7. Ex. 4. 4 Implementarea. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. 3 Proiectarea. a. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . 6 Întreţinerea.

Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Tipul testului: probă scrisă. ______________________________________________________________________ 2. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. a. tipurile de date b. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . Care este semnificaţia acronimului UML. 5. instanţele 3. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. restricţiile d. Alegeţi categoriile de constrângeri. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. pachetele c. blocurile de construcţie (building blocks). UML.

a. Ex.5p (0. 3.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1. 5. {extend} c.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor. Fals Ex.a. {ordered}. {subset}. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. e. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. 4. c. 1.5p (0. {exclusive or}. 2: b Ex. b. d. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 . {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.

Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. Tipul testului: probă orală. joc pentru testarea cunoştinţelor. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . PSE. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. IPSE. Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. SEE). Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Organizarea elevilor va fi individuală. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Care este traducerea lui reverse engineering? 7.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5.

Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp. CATEGORIA 3 1. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie.? 3. 3. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. 7. 4.” ? 2. 2. 6.CATEGORIA 2 1. 5. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”.”? 389 . Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei.

”? CATEGORIA 4 1. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie software.”? 6. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 4. folosind cuvântul cheie hardware. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare.5. folosind cuvântul cheie tranziţii. folosind cuvântul cheie operaţii. 6. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. folosind cuvântul cheie obiecte. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 2. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 7. 390 .!? 7. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 3. 5.

6. 4. Support Software Engineering Categoria 2 1. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor. 2. 5. din schema alăturată. din schema alăturată. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. Care este denumirea elementului cu numărul 5.CATEGORIA 5 1. Care este denumirea elementului cu numărul 7. din schema alăturată. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. Care este denumirea elementului cu numărul 1. din schema alăturată. Sau 391 . 2. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. 3. Care este denumirea elementului cu numărul 3. Integrated Programming Support Environment 3. Care este denumirea elementului cu numărul 4. Computer-Aided Software Engineering 2. din schema alăturată. Programming Support Environment 4. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 2. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 6. 7.

Simplificarea proiectării 2. Reprezintă tranziţiile stărilor. 7. 7. Corectitudinea. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. 5. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. 3. 5. 6.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. Standardizarea proiectării 6. comportamentul claselor utilizând maşini de stări. Simplificarea implememntării 3. 6. Analizator de structură 4. 4. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. Categoria 3 1. Editor de diagrame 3. Depozit central 2. 2. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. Flexibilitatea 7. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. Categoria 5 1. Suport pentru ciclul de viaţă 5. Generator de cod 7. 4. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. exactitatea şi acurateţea datelor 4. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1.

se reface acest test sau unul asemănător. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi.Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. 393 . dacă este cazul.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Obiectivele evaluării: 1. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . 3. 2. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. Instrucţiuni pentru elevi: A. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. în format printabil sau electronic. Elevii vor lucra individual. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. 2. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. 4. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. laborator. să caracterizeze un sistem informatic. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. 3.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. Investigaţia organizaţiei.

o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . 3. organigrama. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1. avantajele utilizării acestei metodologii. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. atenţionări etc. care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte. 2. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. B se va nota cu note de la 1 la 10. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. .(denumire. modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). obiect de activitate. decizional şi informaţional etc. ). adresa sediului principal. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat.scopul. 2.programarea cerinţelor software din etapa precedentă . Insistând pe utilitatea acestuia. Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. 4. Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . B. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 . .testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute.cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului). CUI. 3 respectiv 4. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor.). garfice. sedii secundare si adresele acestora. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare. 398 .prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. Componenţa proiectului este orientativă. Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă.

Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi.1. 3. 1. 2. în Times New Roman. 8. la fel şi subcapitolele (1. 7.2. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. mărimea fontului fiind de 12 pt.ANEXĂ.) şi subpunctele (1. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . etc. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). elevilor. 1.2. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a.1.). Este obligatorie folosirea diacriticelor. etc). sau 1.1. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1. 5. 3. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. 1.1. 1.2. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. 2. etc. b.1.3.2. 4. la un rând şi jumătate distanţă. profesorilor. 6.2. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. în partea de jos-centru a fiecărei pagini. Titlul capitolelor.

1. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. dacă este cazul. subcapitolelor şi subpunctelor. centrat. respectiv bibliografia şi anexele. cules cu bold şi 26 pt. numele elevului. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. numele profesorului îndrumător 5. 3. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. Argumentul. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 .

Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. 3. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. 2.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. să caracterizeze un sistem informatic. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. 2. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . 3. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. prelucrarea. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. 4. 4. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. 5. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. 3. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Obiectivele evaluării: 1. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Componenta automatizată a sistemului informaţional. 2. II. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice.

b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ. utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. scopul (eficacitate globală. După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. nu __________). nu ______________ prelucrării datelor). 402 . Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. nu un ______________). Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5.

nu către __________). relaţiilor. nu _______________________ datelor). Cuvinte cheie: beneficiar. eficienţa.. funcţionar. pasiv. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. Cuvinte cheie: angajaţi. trecut 2. Componente principale. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. IV. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. Componente secundare. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. furnizori. juridică. Modul de explicaţii. Entităţile externe constau din ___________. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. 3. Interfaţa utilizatorului. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. statică 5. Realizaţi asocierile cerute 1. Cuvinte cheie: consistenţa. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. clienţi 4. legală. Motorul de inferenţe. agenţii guvernamentale. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. Cuvinte cheie: claselor.

5p 2.5p II 1 III 2 3 4 5 0. juridică. funcţionar.25px4=1p 0.25p 0.25px3=1.7p 404 .1px3=0. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. angajaţi statică. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem. claselor. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c.25p 0.3p 0. consistenţa.1x2=0. e a.25p 1.5p 0.25p 0. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu. eficienţa. d a. trecut.25p 0.1px5=0.25px2=0. legală. d Total categoria II pasiv. c.25p 0. beneficiar clienţi. c.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2.1px7=0.25p 0.3p 0. b.1px3=0.25p 0.2p 0.75p 0.

0.25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1.25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 . Schema sistemului expert Tabelul 1.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0.

10. Editura Didactică şi Pedagogică.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. Editura Dacia. UML pe înţelesul tuturor. http://www. Miloşescu M. http://www.. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare.selectbs. 9.html ***. Bucureşti 1977... http://en. Editura Economică. Bocu D. Editura Albastră. 4. Iosep M. Anghel LE.wikipedia.webopedia. Hrin GR. 1975. Editura Didactică şi Pedagogică. http://www.cmu.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 .G. Radu I. Editura Teora. Filip F. David A. Bucureşti 2006. Militaru.edu/legacy/case/case_whatis.. Sisteme informatice pentru management. 7. 1999.com/case.. Modelare obiect orientată cu UML. Editura Tehnică. 2.. ***. Cluj. Sisteme informatice.. 3. Antonescu C. http://www. 2006. Editura Fin Watch. Editura All.. 2004. 1996.. 2004. ***.org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***. Bucureşti. G.M.npd-solutions. Informatica pentru manageri. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă.Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1.. Bocu R.. Bucureşti. Informatică managerială. 5. Sisteme suport pentru decizii. Cluj-Napoca.htm ***. Trandafir I..sei. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie. Drăgan C. 2007. Băduţ M.html ***. 6.. 8. 2009. Biţa V.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 .AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA .

pentru un grup de lecţii. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. sau sumative a modulului. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 3. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3. 409 . Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. modul de descompunere pe componente. intrările şi ieşirile sistemului. 2.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 4. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 1. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2.

proiectarea programelor. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. proiectarea orientată obiect.5 puncte. prototipizarea. beneficiarilor interni şi externi. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.5 puncte din oficiu. proiectarea bazei de date/fişierelor. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. note de informare. 2. JAD (Join application development). proiectarea ieşirilor. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. 410 . proiectarea intrărilor. 6. câte 0. Exerciţiul 2 Se acordă 4. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. respectiv ______________. RAD (Rapid application development). Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem.5. 3.

note de informare. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. 4. 2. 5. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 6. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. se acordă punctajul prevăzut. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. respectiv rapoarte. 3. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. prioritatea obiectivelor componente. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. asigurarea legăturilor între componente. beneficiarilor interni şi externi. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. modul de descompunere pe componente. 5.4.

Reţea ierarhică. sau sumative a modulului. 412 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. . Sistemul informatic global se descompune în ___________. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul testului: Probă scrisă. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor. Reţea stea (star). Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. 3. de exemplu aprovizionare. desfacere. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. marketing. Fiecare subsistem se descompune în ___________.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. pentru un grup de lecţii. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct.

Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. _______________ (star). câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. numite __________. câte 0. 3. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte.4. client şi o _______. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. mai ales în prezent. 4. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. reformularea procesului de ____________.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 .5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. ___________ (ring). câte 0. către un singur nod din reţea.

Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. numite pachete. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. către un singur nod din reţea. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. Reţea ierarhică. 2. marketing. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Sistemul informatic global se descompune în subsisteme. reformularea procesului de business. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. 3. Reţea inel (ring). Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. 3. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. client şi o reţea. 4. desfacere. 414 . fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. 4. de exemplu aprovizionare. mai ales în prezent. 2. Reţea ierarhică. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Reţea stea (star). Reţea stea (star).

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. 415 .Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. o alterarea datelor şi a programelor. voită sau accidentală. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. afectează toţi utilizatorii. soft şi a datelor între utilizatori. 416 (tehnice. de proiectare. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. . Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii.

Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local.o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. 417 . o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. riscul de fragmentare a politicii IT. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. se acordă punctajul prevăzut. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. o avariile hard. Exerciţiul 2.

Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 1 Se acordă 4. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine.5 puncte: câte 1. De exemplu. 418 .5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4. aplicând operatorul relaţional de selecţie. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile).Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. pentru modelul relaţional.5 puncte: câte 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare.

Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. Exerciţiul 2. 419 . se acordă punctajul prevăzut. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. pentru o parte din date. dar creşte. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. în acest caz. Redundanţa datelor este controlată. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. redundanţa datelor nu creşte deloc. se acordă punctajul prevăzut. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date).In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). Pe de altă parte însă. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Astfel. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. dar rămâne controlată. reducându-se astfel mult timpul de acces. Redundanţa datelor este foarte mare. De exemplu. fiind la un nivel minim controlat. pentru modelul relaţional. păstrându-se datele din toate înregistrările. accesul concurent la date va fi mai intens. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). Accesul concurent va fi redus la minim. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. În acest caz. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă.

b. modificarea. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. Barem de corectare şi notare: a. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. pentru un grup de lecţii. a. Explicaţi noţiunea de fişier b.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. conform unui model de date. sau sumative a modulului. 420 . Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Care este structura fişierelor? d. ştergerea de înregistrări. de prelucrare şi scop. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Care este modul de organizare al fişierelor? e.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. fişier d. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. e. la o prelucrare. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului.− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. c. alternativ şi repetat. 421 . peste 50% din numărul total de înregistrări. înregistrări în acces secvenţial şi direct. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare.

422 . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . sau sumative a modulului. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4.Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii. care nu acceptă altă descompunere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile).

actualizarea şi prelucrarea datelor. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului .posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. echipa de proiectare c. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. c. o analiză a colecţiilor. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. b. revizuirea legăturilor dintre colecţii. actualizarea şi prelucrarea datelor. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. 424 . c. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. 3. beneficiar  Fals 2. analiză a colecţiilor. actualizarea şi prelucrarea datelor. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. echipa de programare b. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. revizuirea legăturilor dintre colecţii.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.

în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. câte 0. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. care nu acceptă altă descompunere. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 . tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar.3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile).

posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. c. revizuirea legăturilor dintre colecţii. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. 3. actualizarea şi prelucrarea datelor. obţinerea unor controlată. tabele cu o redundanţă minimă şi c. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. echipa de programare b. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. analiză a colecţiilor. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. revizuirea legăturilor dintre colecţii. b. 426 . beneficiar 2.c) Portabilitatea SGBD-ului . o analiză a colecţiilor. actualizarea şi prelucrarea datelor.  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. actualizarea şi prelucrarea datelor. echipa de proiectare c. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. În cadrul structurii logice.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. gruparea datelor. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. tipul datelor îngustează. Ce este fisierul? 2. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. Pentru a satisface aceste lucruri. sau sumative a modulului. factorul de repetativitate. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . sunt: natura datelor. ceea ce asigură ____________ fişierului. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. mărimea datelor. pentru un grup de lecţii. modul de control al datelor.

Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect. de prelucrare şi scop.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 2. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. În cadrul structurii logice. câte 0. câte 0. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. 428 .5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele.

cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date.2. ponderi etc. Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. caracter. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. 6. 3.). se acordă punctajul prevăzut. Este dat prin atributul număr de repetiţii. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. data calendaristică etc. interval (limite valorice). Pentru a satisface aceste lucruri. Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. complex (pentru numeric). toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. dată calendaristică. numeric). dublă precizie (pentru numerice reale). Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 5. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. pentru anumite atribute ale sale (ex. 2. număr de caractere (pentru alfanumerice). prin atributele: întreg. Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. ceea ce asigură calitate fişierului. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. sau prin caracteristica tipul datelor. real. 4. logic. 429 . sunt: 1. special (pointeri etc. lungime standard (pentru logice. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. şir de caractere (pentru alfanumeric). Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. alfanumeric. pentru alte atribute (ex. în instructiunile de descriere.). ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. logic). Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor.

Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte.document cu interfaţă simplă. sau sumative a modulului. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . pentru un grup de lecţii. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.

Notepad. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru.MDI (Multiple Document Interface) . MsWord etc. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. 431 . Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). numita principala. în primul rând. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. invers. se acordă punctajul prevăzut. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. 3. C++ etc. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat.similară cu SDI (Single Document Interface). Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. a tuturor ferestrelor copil.

La acest tip de meniu. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Enumeraţi tipurile de interfeţe. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. layout etc. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. se afişează. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Aceste meniuri afişează titlul meniului. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. sau sumative a modulului. adiacent opţiunii.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. 4. De exemplu. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. pentru un grup de lecţii. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 . Când este selectată o opţiune. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. dimensiune. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Care sunt componentele unei interfeţe? 3.

Plecând de la definiţia unei interfeţe. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: . Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: . Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 2 şi 3) .1 punct din oficiu.opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) . apoi se apasă tasta Enter.3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 .6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) . Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical.3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu.

oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului.). Imprimantele. etc. grafice. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. tabele. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. care implică probleme de implementare. d. etc. e. interfeţe ce utilizează limbajul natural. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. limbaj natural. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente.). Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. interfeţe de tip linie de comandă. f. limbaj procedural. 2. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. 3. construcţii decizionale (IF). cu atât interfaţa este considerată mai bună. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. meniuri. b. 4. construcţii repetitive (FOR). deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. De exemplu: construcţii declarative. de tip linie comandă. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. c. monitoarele video si audio. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. a. plotterele. limba engleză. icoane. 434 . are multe excepţii de la reguli. de tip întrebarerăspuns. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri.

iar calculatorul.m. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. dacă este necesar. b. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. care afişează pe ecran un prompter. La aceste interfeţe.d. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect.a. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Utilizatorul răspunde la această întrebare. d. De exemplu. de un program numit interpretor de comenzi. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. De regulă. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. c. dacă este corectă. în final afişându-se din nou prompterul. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. Acesta analizează comanda. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. afişează în continuare o altă întrebare ş. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Acestea sunt reprezentate. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. în general. 435 . Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. procesor). prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni.

aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. La acest tip de meniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. foile de calcul tabelar. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 3-E. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 . cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. înlocuirea informaţiilor etc. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. procesor). 2-G. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. apoi se apasă tasta Enter. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. 5-F. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. e. 6-A. Editoarele de text. 4-B. Totuşi.

Când este selectată o opţiune. dimensiune. 437 .) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. layout etc. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. se acordă punctajul prevăzut. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. se afişează. De exemplu.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. adiacent opţiunii. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului.

1. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare.Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. dar totuşi simplu de utilizat. sau sumative a modulului. Utilizand ______. pentru un grup de lecţii. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. 2. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. 3. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. • Evaluare cognitivă. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 439 . Evaluare cognitivă 2. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Utilizand triggerii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. 1. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.4. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. 1. detectarea unor posibile erori de navigare.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. În acest sens. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control.

parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. 440 . De aceea. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. Sistemul nu execută imediat ştergerea. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). De asemenea. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane.• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. precum şi verificarea corectitudinii datelor. foldere etc. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. 3. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. De exemplu. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. De exemplu. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. documente.

ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). 441 . ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide).4. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul.

Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. sau sumative a modulului. pentru un grup de lecţii. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ___________şi format. capacitate. cât şi ___________. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Ce reprezintă formatul codului? 2. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3.

cifra de control. natura acestora. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod.Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. 1. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Conciziune. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Stabilitate. Exerciţiul 2. Un cod se caracterizează prin: capacitate. Să permită codificare/decodificare. cât şi utilizatorului. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 .5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Elasticitate. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. Claritate. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. lungime şi format. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp.

).• • Semnificaţie. alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Poate fi mutat oriunde pe ecran. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. sortare etc. lungimea codului. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Operaţionalitate. Top-level form (videoformat de nivel superior). Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. Child form (videoformat copil). proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. 3. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. Floating form (videoformat flotant). interclasări etc. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date.)/fişier. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard.. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. stabilirea procedurilor de validare. ce se pot grupa după: natura caracterelor. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . etc. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. mai puţin în spatele videoformatului părinte. specificul operaţiilor de regăsire. folosind o varietate de elemente de interfaţă. controale ActiveX etc. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. DB2. proiectarea machetelor documentelor. 5. Să permită. sunet. Oracle. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). semnificaţia şi structura codului etc. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. pe cât posibil. au condus la apariţia unei game variate de coduri. sortări. dar nu este conţinut în el.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem. 445 . se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. pentru un grup de lecţii. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. g. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. valori punctuale. lista de valori. web site. h. grafice.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. Raportul este alcătuit din obiecte. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. sau sumative a modulului. f. beneficiarilor interni si externi. i. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem.

F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y. Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. de exemplu. de-a lungul unei perioade de timp. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. Grafice de tip Gantt. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 .C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect.

reprezentarea vânzărilor lunare. Implică folosirea a două axe OY independente. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. De exemplu. folosind două axe. 448 H 7 . Se utilizează în special în analiza de tip trend. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. De exemplu. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. Punctele care se îndepărtează de trend. prin coloane. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). trimestre. punctele se grupează. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. prin bare. dispuse orizontal. ani). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. linii frânte. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. y). Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. pentru a compara mai multe seturi de date. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier.economice. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY).

Exemplu: nivelul profitului firmei lunar.Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. 2. Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. column si line. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". de exemplu. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 449 . Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. încercaţi să abordaţi toate cerinţele.

c. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. formular. Summary . procente din total). 450 .5 puncte pentru fiecare răspuns corect. OLE. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0. numar.capul de tabel al raportului. Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. matrice cu imbricare. Rapoarte de tip scrisoare. matrice cu grupare.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. b. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. în cazul unei întruniri.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. Rapoarte de tip etichetă. Detail . Page Header . etichete. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. în concordanta cu ceea ce conţine el. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. medie. maxim. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Page Footer .5 puncte pentru fiecare răspuns corect.conţine răndurile curente din raport. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. minim.titlul raportului. matrice. cu grupare la stânga sau deasupra. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. multimedia.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Forma standard a scrisorii se creează manual. scrisoare. tabulare. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete.

cu obţinerea de grade de total.este un tip derivat din tipul matrice. F-4.) d. video. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. E-8. G-2. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Rapoarte matrice cu grupare . liniile pot reprezenta produsele vândute. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). 5-C. maxim sau număr de elemente. în raport. De exemplu. Rapoarte matrice. De exemplu. 3-G. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană.Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. C-7. 2-F. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. minim. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. B-1. 7-A. 8-D. 6-B. imagine. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. Exercitiul 2 A-6. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Se utilizează pentru publicitate. 451 . I-5. datele din înregistrări. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. Exerciţiul 4 1. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. 4-J. un alt câmp rândurile matricei. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. J-9 Exercitiul 3 1-i. D-. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. medie. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. grafice etc. H-3. de sintetizare. 9-E.

prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. ce. 452 . pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. De regulă. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. bazelor de date logice. când.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Generarea efectivă a situaţiei finale. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. cum. 2. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. unde. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect.

5. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Programe de management al bazelor de date. pentru un grup de lecţii. Programe de prezentări şi grafică. 453 . deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. 1. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. 2. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. sau sumative a modulului. 4.Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali.

Outlook Express. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. sisteme de operare: Windows XP. Internet Explorer. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu.1. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. Wordpad 2. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. îndeplinită corect. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Programe de calcul tabelar: Excel 3. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. WinZip. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. dacă este cazul. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. MsPaint. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. MySQL 4. 3. 2. Nod32. Adobe PhotoShop 5. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. 2. îndeplinită corect. 3. NetSupport. se reface acest test sau unul asemănător. Hamachi programe utilitare: WinRar. FoxPro. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. Opera.

încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. pentru un grup de lecţii. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. să se determine ___________. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. sau sumative a modulului. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. folosind tehnica ___________. Criteriile de evaluare şi notare 455 . Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe.

Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). Proceduri comunicative (de utilizare). Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. să se determine scopul. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. 2. câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Modul de actualizare. de calcule matematice. cum ar fi: salvări sau restaurări. comandă (dirijează). videoformate sau numai 456 • • • • • • . câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. calcule matematice. operaţii auxiliare. calcule etc. modificare. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. Exerciţiul 2 1. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale.Se acordă 1 punct din oficiu. Modul de încărcare/validare date. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Modul de prelucrare. Se construiesc meniuri. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. reorganizări. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. obţinerea de rapoarte finale. Are funcţii utile administratorului de sistem. Modul de administrare. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . obţinerea de statistici asupra datelor. adresări. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Modul de interogare. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. folosind tehnica modularizării. asupra datelor de intrare sau ieşire. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Realizează operaţii elementare de acces. Supraveghează.

de ieşire. tip. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. funcţie). precizându-se tipul. realizarea specificatiilor de programare. • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. realizarea schemei de sistem. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. realizarea schemei logice / pseudocodului. b. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. şi de intrare/ieşire. Proceduri mixte. precum şi a succesiunilor acestora. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. cele mixte sunt mai rare. lungimea şi funcţia lor. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . Au atât rol prelucrativ. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem.simple mesaje. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. definirea şi conturarea modulelor (nume. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. 3. • Construirea setului de date de test. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. cât şi de comunicaţie. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. a. 5. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. prin adăugarea elementelor specifice modulului. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor.

depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. se acordă punctajul prevăzut. este un lucru relativ şi subiectiv. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. se întocmesc specificaţiile de programare. • c. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului.le efectuează modulul. Acestea sunt descrieri cât mai complete. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 458 . Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior.

Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. 459 . Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. 9. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. 8. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. modul de descompunere pe componente. intrările şi ieşirile sistemului. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9.

fişierul este a. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. c. determină dimensiunea fisierelor 3. b. 1. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. indexat-secvenţiale. Organizarea datelor înseamnă 460 . stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. 1. direct (selectiv). dinamic. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. Modul de organizare a datelor a.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. d. relative). indexat (secvenţiale.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire).)  Adevărat  Fals 3. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. Din punct de vedere logic. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. b.  Adevărat  Fals 2. c. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. inverse etc. 2. special (multiindexate. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. d.

3. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. stabilirea legăturilor între date. 3 puncte. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. 2. 4 puncte.a. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Subiectul I Se acordă 50 puncte. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. conform unui model de date. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Exerciţiul 2 2. 3 puncte. stabilirea unei structuri de date. c. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3. 1. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . definirea unui suport intern de memorie d. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4.

2. . 3.proiectarea intrărilor. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. 2.proiectarea ieşirilor.stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. . 4 puncte. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Exerciţiul 5 1. 3 puncte. Subiectul II Se acordă 40 puncte. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. proiectarea orientată obiect. . 4 puncte. 7. RAD (Rapid application development). Exerciţiul 3 462 .proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. 3. . JAD (Join application development). Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 4 puncte. modul de descompunere pe componente. 2 puncte. 2. . Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . 8. 3.2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. 3 puncte. intrările şi ieşirile sistemului. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. prototipizarea.proiectarea bazei de date/fişierelor.

Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. dinamic. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. definirea unui suport intern de memorie d. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. 463 . Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). Organizarea datelor înseamnă a. c. d. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier.)  Adevărat  Fals  Fals 3. indexat (secvenţiale. determină dimensiunea fisierelor 3. relative). 2. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. c. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor.  Adevărat Exerciţiul 5 1. conform unui model de date. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. indexat-secvenţiale. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. inverse etc. stabilirea unei structuri de date. stabilirea legăturilor între date. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. • proiectarea bazei de date/fişierelor. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. Exerciţiul 4 1. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. Modul de organizare a datelor a. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. Din punct de vedere logic. b. • Adevărat  Fals 2. fişierul este a. b. c. special (multiindexate. d. direct (selectiv).

coduri de identificare. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.• proiectarea intrărilor. • proiectarea ieşirilor. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. rubrici. denumirea documentului. • regulile de control şi validare. 4. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 2. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. 464 . • proiectarea programelor. • instrucţiunile de culegere. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. data.

Exerciţiul 2 1. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. 465 . numite ___________. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). ______________(ring). _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 3.Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. client şi o __________. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 2. 2. In ce consta metoda verticală? 4. ____________ (star). 4. către un singur nod din reţea. 3.

Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. Valorile atributelor se materializează prin date. programe. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . actualizări. mediu. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. reutilizări etc. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. repertorii. clase de conţinuturi etc. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. care permit utilizatorului un reperaj rapid. Descrieţi componenţa modelului de date 3. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor.  Adevărat  Fals 3. diverse. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. având o anumită ____________ maximă. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. dată de caracteristicile sale fizice. 1.  Adevărat  Fals 2. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente.) implică anumite tipuri. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. 1.

Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 3 puncte. 4 puncte. 3 puncte. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6. 2.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5.4.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1. 467 . 3. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2.

6. 5 puncte 2. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 5 puncte 6. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 4 puncte. 3 puncte. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. 8 puncte 3. 8. Exerciţiul 2 1. Subiectul II Se acordă 40 puncte. 8 puncte 4. soft şi a datelor între utilizatori. numite pachete. Reţea inel (ring). o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. 2. 3 puncte.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. astfel: 1. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. 3. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. 468 . 8 puncte 5. Reţea ierarhică. 7. client şi o reţea. către un singur nod din reţea. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Reţea stea (star).

pentru o parte din date. 2. 3. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). păstrându-se datele din toate înregistrările. De exemplu. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). Exerciţiul 3 469 . afectează toţi utilizatorii. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. pentru modelul relaţional. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. voită sau accidentală. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. (tehnice. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). de proiectare. 4. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). o riscul de fragmentare a politicii IT. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. dar creşte. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o alterarea datelor şi a programelor.o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. Redundanţa datelor este controlată. o avariile hard.

având o anumită capacitate maximă. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). reutilizări etc. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. programe. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . dată de caracteristicile sale fizice.  Adevărat  Fals 2. Exerciţiul 5 1. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente. diverse. Adevărat Subiectul II  Fals 1. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. actualizări. repertorii. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). mediu. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. 2.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar.) implică anumite tipuri. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. clase de conţinuturi etc. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. care permit utilizatorului un reperaj rapid.  Adevărat  Fals 3. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri.

discuri etc. de către SGBD. 4.Modelul de date este compus din: − concepte. este generat automat.). se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . pornind de la modelul logic. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). Prezentăm. modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). indecşi. aceste tipuri.  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. în memoria externă (fişiere. 3. pe scurt. Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. de obicei. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date).

structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. care permit utilizatorului un reperaj rapid. repertorii. inclusiv de la mare distanţă. dar şi asupra datelor. se acordă punctajul prevăzut. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. clase de conţinuturi etc. actualizare etc. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. pentru operaţii de prelucrare (compunere. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. 472 . programe. diverse. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.). 6. 5.

Când este selectată o opţiune. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Enumeraţi tipurile de interfeţe. Plecând de la definiţia unei interfeţe. se afişează. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. dimensiune. layout etc. De exemplu. 5. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. 1 2 3 473 . adiacent opţiunii. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Tipul testului: Probă scrisă. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe.

opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Utilizand ______. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. apoi se apasă tasta Enter. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. La acest tip de meniu. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. 2. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.

j. 1. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. 2. web site. Programe de prezentări şi grafică. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. l. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Raportul este alcătuit din obiecte. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Programe de management al bazelor de date. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. lista de valori. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. k. 475 . 4. beneficiarilor interni si externi. folosind tehnica ___________. să se determine ___________. valori punctuale. 5. m. grafice. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului.

6. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic.similară cu SDI (Single Document Interface). Subiectul III Se acordă 40 puncte. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. 5.Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. cu atât interfaţa este considerată mai bună. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. Plecând de la definiţia unei interfeţe.

). de tip întrebarerăspuns. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. de tip linie comandă. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. care implică probleme de implementare. De exemplu: construcţii declarative. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. b.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. icoane. a. plotterele. Enumeraţi tipurile de interfeţe. limba engleză. monitoarele video si audio. are multe excepţii de la reguli. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. construcţii repetitive (FOR). interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. meniuri. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. construcţii decizionale (IF). interfeţe de tip linie de comandă. 8. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. procesor). 7. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. tabele. h. etc. k. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. grafice. j. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. i. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. limbaj procedural. Imprimantele.). interfeţe ce utilizează limbajul natural. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . etc. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. l. limbaj natural.

prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. Acesta analizează comanda. De regulă. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. dacă este corectă. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. de un program numit interpretor de comenzi.a. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Utilizatorul răspunde la această întrebare. d. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. 478 . În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. iar calculatorul. De exemplu. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. în final afişându-se din nou prompterul. La aceste interfeţe.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. în general. care afişează pe ecran un prompter.d. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. Acestea sunt reprezentate.m. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. c. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. dacă este necesar. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. afişează în continuare o altă întrebare ş. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog.

Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. apoi se apasă tasta Enter. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 5-F. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. înlocuirea informaţiilor etc. 6-A. Editoarele de text. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. 4-B. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. 3-E. La acest tip de meniu. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. foile de calcul tabelar. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 479 . 2-G. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. e. procesor). Totuşi. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator.

formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. dimensiune. layout etc. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Utilizand triggerii. cum.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). ce. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. unde. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. conform următorului model: •proiectarea 480 . Când este selectată o opţiune. De exemplu. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. se afişează. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. adiacent opţiunii. când.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini.

•proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Generarea efectivă a situaţiei finale. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). 481 .titlul raportului. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. în concordanta cu ceea ce conţine el. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. De regulă. să se determine scopul. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.Cine? Cine este beneficiarul formularului. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. Subiectul II d. 2. folosind tehnica modularizării. bazelor de date logice. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor.

iar 482 . maxim. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Forma standard a scrisorii se creează manual. matrice. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. Rapoarte de tip etichetă. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. etichete. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date.informaţii care apar la sfarşitul raportului. formular. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. matrice cu imbricare. în raport. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. în cazul unei întruniri.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. tabulare. OLE. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. Page Footer . Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar.conţine răndurile curente din raport. multimedia. f. un alt câmp rândurile matricei. medie. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). de sintetizare. cu obţinerea de grade de total. Detail . situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. Summary . De exemplu. procente din total). Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Rapoarte de tip scrisoare. minim. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. matrice cu grupare. datele din înregistrări. numar. cu grupare la stânga sau deasupra. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. scrisoare. e.capul de tabel al raportului. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Rapoarte matrice. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.Page Header .

Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet.celula de obicei o funcţie de tip sumă. Wordpad 2. Opera. minim.este un tip derivat din tipul matrice. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. MySQL 4. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. imagine. Programe de calcul tabelar: Excel 3. Outlook Express. De exemplu.) d. grafice etc. video. MsPaint. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Rapoarte matrice cu grupare . Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. medie. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. liniile pot reprezenta produsele vândute. FoxPro. Adobe PhotoShop 5. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. maxim sau număr de elemente. Se utilizează pentru publicitate. Internet Explorer. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1.

indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. se acordă punctajul prevăzut. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. 484 . se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Ce reprezintă formatul codului? 2. 485 . Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Implică folosirea a două axe OY independente. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . folosind două axe. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. y). De exemplu. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). punctele se grupează. Punctele care se îndepărtează de trend. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). Un ___________se caracterizează prin: capacitate.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. de exemplu. cât şi ___________. de-a lungul unei perioade de timp. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. ___________şi format. structura organizatorică a unei unitaţi economice. linii frânte. Se utilizează în special în analiza de tip trend. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie.

De exemplu. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . dispuse orizontal. column si line. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. pentru a compara mai multe seturi de date. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. prin bare. F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. trimestre. prin coloane. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). de exemplu.modificările unei anumite serii de date. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. ani). Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. reprezentarea vânzărilor lunare.

Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. 1. 2.sisteme de operare 2. 1. dar totuşi simplu de utilizat. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.2. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. 4. Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. 3. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.programe de reţea 3. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 . Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Subiectul I Se acordă 45 puncte. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă.

Subiectul III Se acordă 30 puncte. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI.document cu interfaţă simplă. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 . dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI).similară cu SDI (Single Document Interface). 11.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. 10.

Conciziune. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. natura acestora. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. cifra de control. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. numita principala. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. • • • • • Exerciţiul 2 1. Stabilitate. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. invers. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. 490 . Elasticitate.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. în primul rând. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. a tuturor ferestrelor copil.

pe cât posibil. Să permită. 5. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. 491 . ce se pot grupa după: natura caracterelor. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. Oracle. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. au condus la apariţia unei game variate de coduri. 4. Child form (videoformat copil). stabilirea procedurilor de validare. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. DB2..). • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. 3. sortări. interclasări etc. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. sunet. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. etc. Să permită codificare/decodificare. folosind o varietate de elemente de interfaţă.• • • Claritate. lungimea codului. controale ActiveX etc. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal).)/fişier. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. Operaţionalitate. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. proiectarea machetelor documentelor. semnificaţia şi structura codului etc. sortare etc. specificul operaţiilor de regăsire. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii.

Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. Un cod se caracterizează prin: capacitate. 492 • . Poate fi mutat oriunde pe ecran. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. dar nu este conţinut în el. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director.• Floating form (videoformat flotant). comandă (dirijează). Supraveghează. Top-level form (videoformat de nivel superior). Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. cât şi utilizatorului. lungime şi format. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Modul de încărcare/validare date.

Au atât rol prelucrativ. Modul de administrare. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. realizarea schemei logice / pseudocodului. Realizează operaţii elementare de acces. cele mixte sunt mai rare. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. calcule matematice. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Modul de prelucrare. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). funcţie). realizarea specificatiilor de programare. Se construiesc meniuri.• Modul de actualizare. Proceduri comunicative (de utilizare). videoformate sau numai simple mesaje. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. cum ar fi: salvări sau restaurări. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. calcule etc. cât şi de comunicaţie. 493 . de calcule matematice. modificare. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . Are funcţii utile administratorului de sistem. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. 2. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. operaţii auxiliare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. obţinerea de statistici asupra datelor. realizarea schemei de sistem. Modul de interogare. 3. obţinerea de rapoarte finale. reorganizări. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. definirea şi conturarea modulelor (nume. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. tip. adresări. asupra datelor de intrare sau ieşire. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. Proceduri mixte.

Subiectul II 1. Acestea sunt descrieri cât mai complete. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). • Construirea setului de date de test. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. e. se întocmesc specificaţiile de programare. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. este un lucru relativ şi subiectiv. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 494 .5. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. d. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. precum şi a succesiunilor acestora. lungimea şi funcţia lor. • f. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. prin adăugarea elementelor specifice modulului. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. precizându-se tipul. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. de ieşire. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. şi de intrare/ieşire. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului.

Sistemul nu execută imediat ştergerea. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. foldere etc. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). • Evaluare cognitivă. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. De exemplu. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. De asemenea. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Evaluare cognitivă 2.• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. De exemplu. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. 1. De aceea. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. 495 . detectarea unor posibile erori de navigare. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. documente. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. În acest sens. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut.

Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 .• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. WinZip. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. NetSupport. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. 3. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Nod32. sisteme de operare: Windows XP. 6. 4. Hamachi programe utilitare: WinRar. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. precum şi verificarea corectitudinii datelor. 5.

să le deschidă şi să explice caracteristicile lor.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut.

informatice: analiză. Proiectarea sistemelor informatice. Bogdan.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. Gheorghe. Lungu. Ion. Mangiuc. Stanciu. Gavrilă. Sahlean. proiectare Economică Manole. Ursăcescu. O abordare între clasic şi modern. Sisteme informatice. Bucureşti: Editura Economică 3. Dragoş. Sisteme şi implementare. Velicanu. Minodora. Bucureşti: Editura 2. ( 2003). Sabău.Gheorghe. Victoria. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Alexandru.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA .profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

.... Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d..... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I. validări. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a........ Încercuiţi răspunsul corect. reguli de calcul.. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1.... Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a.. Costurile alocate proiectului 5. Diminuarea riscurilor dintr-o companie d... Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere. Monitorizarea proiectului 2. b. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări.. planul de etapă. Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a. .... Planul de proiect....... alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d. .. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a. Detectarea erorilor unui sistem informatic c. Stabilirea obiectivelor c... de calitate Subiectul II. Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b.. Planul de proiect....... toate detaliile specificate la punctele a-c 4. planul de excepţie c.. Obiectivele unui sistem informatic vizează: a. puncte de control. planul de etapă b. descrierea în detaliu a proiectului b. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3... şi informatice. 1. de 501 .. planul de calitate d... Termenul de realizare a sistemului informatic d.. de excepţie..... Detectarea problemelor b.......Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice.. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c..... Planul de excepţie.. Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. Planul de etapă. .... modalităţi de arhivare.

..... 4...................... tehnologice şi informatice........... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită . 3 – c.......................... resursele necesare..... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista .... 4 puncte 1..... Planul de proiect al unui sistem informatic identifică .......... 3................... Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere. 4 – a......................... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal.... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore).... ...... costul total si punctele de control...................... Subiectul II ..................... 4.... 5..................... informaţionale.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.............................................. grafic..... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al.. costul total si punctele de control.... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe............. resursele necesare..................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.................. 5 puncte 1 – b..... echipamente hardware şi software.................... 502 ................................. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ..................... 2 – a............2........ 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect. 3.. Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect........ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......... schemă logică etc........... şi .... 2..............

Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Identificaţi un posibil risc al acestei etape. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. 2. 1.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. Tipul testului: probă orală. practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri. 2.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 .

....... 2................... Raportul de progres .............. Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute... Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct....... în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare..... rezultatele proiectului....................... Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia....4 puncte 1..........întârzieri la proiectare şi la programare ... Identificarea unui posibil risc al acestei etape......................... 3....... stadiul realizării planurilor............. prin observarea activităţilor derulate......... Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct..... 1 punct Riscuri posibile: ........... Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile............. Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat... 5 puncte 1.................................2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2..... costurile....nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului ......... Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului.......... precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect........................................încarcarea excesivă a interfeţei ........................proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 .... În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme........Subiectul I........................ Subictul II ....

grafic. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business... concedieri etc.. de proiect. schemă logică etc. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..) se va acorda punctajul prevăzut în barem... 505 ..) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat..- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii.

 Conformitatea. după posibile căderi . Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final. accidental sau deliberat.  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software. legi şi protocoale . Part 1: Quality Model. 506 .  Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu. la programe sau date .  Conformitatea: adeziunea la standarde. recuperarea datelor afectate. convenţii. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate . 1998). pentru o perioadă de timp definită.  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate .  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate .  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . în condiţii definite.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software.

 Conformitatea. timpi de prelucrare. 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor. 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . grafic. intrările şi ieşirile .  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat . Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat .  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular .  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori .  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia.) se va acorda punctajul prevăzut. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate.  Conformitatea.  Conformitatea . operarea.  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori .   507 .  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor .  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale . inclusiv corecţii. a cauzelor caderilor.  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări . rata ieşirilor la realizarea funcţiilor . în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns. a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.  Conformitatea. îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare.3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa . schemă logică etc. pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate .  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu .

... resurse.......... Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă..... Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă........ Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic......1 punct 2....... Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare... iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare.... Cerinţe: 1......... .............2 puncte 3.. Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ..Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice..... Barem de corectare și notare 1.............................. Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4...... Identificaţi obiectivele proiectului 2....... Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc. Fiecare elev va susţine proiectul.. Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului.... impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului.. 5.... perioadă............ se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module. ................ Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului............... dependenţe . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .... 2 puncte 508 .... 3...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu........................ 1 punct 4.............. Stabiliţi activităţile proiectului.......... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator................... 6..... Descrierea pachetelor de activităţi: activitate..

.......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.........) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... schemă logică etc. 509 .. 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......... 2 puncte 6..............5. grafic.. Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc.. Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare...

. 510 .25 puncte ..... Manual/ghid de utilizare... a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date....... Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia.......... înregistrare..Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1. informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie.. aplicaţie de gestiune a bazelor de date... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică..Cerinţe de utilizare: hardware şi software ..... Crearea site-uri web....Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei ... Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1. Prezentarea generală a materialului ales. site Web.........Informaţii specifice: autor...Grupul ţintă căreia se adresează .... Baze de date.. Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia..Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .. 2......... Prezentarea generală a materialului multimedia. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..

... liste etc.. .Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei .În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem....service........Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.......facilităţi oferite de distribuitor: instalare..... Manual/ghid de utilizare.. bară de unelte etc... grafic.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.): funcţionalitate şi accesabilitate ...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................ .Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri.Elemente de securitate oferite de aplicaţie...... link-uri.. mentenanţă 2....... 511 .Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri.. 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: .. .... schemă logică etc...

......... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă. Identificarea resurselor necesare acestei etape: .. 2........ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1.. modulară sau obiect.... Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare........ Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare......... Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele... fie de intrare.. se va alege între o programare structurată..........reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic....... Scrierea programelor .... în variabile....... urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume........ intermediare sau de ieşire... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor... care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator.... Descrieţi elementele specifice scrierii programelor..... 3 puncte 512 ......... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1......... 3 puncte Codificarea datelor ....... 2...Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor......

... grafic.3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. software: mediu de dezvoltare integrat. schemă logică etc. coordonatorul echipei de programatori. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.- personal (manager programatori) de proiect. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă. 513 ...

...... 4.................. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0..... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori.... 6.. se va proceda la ..Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori. Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de .. 2. definită ca: probabilitatea ca......... în condiţii de mediu specificate................... 3........................... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni............... Descrieţi tipurile de programare (structurată. din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare.. segmentul............... validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor.t).... a programului şi sunt numite erori de compilare......... 3... este proprietatea unei componente software de a funcţiona......... 5...... ...... 514 ................................... 2................. obiectul să funcţioneze adecvat..................... .... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1.. la compilarea fiecărei secţiuni.... obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic... .......... ..... este generat. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.. editorul de legături.... unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)............. Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1...... etapele executării programelor. sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program................... modulară... Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor....... Definiţi următoarele noţiuni: compilator... independent de platforma de calcul folosită....

... Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere...... Tipuri de programare............................... 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program............................. alternativă şi repetitivă.... 2.............. aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături. atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite.......... care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking.... executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive..................... Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială................. Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii.... dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori.. Ca şi tehnici de programare......... greedy etc........ divide et impera... o erori de execuţie.... acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului.... etc. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor. câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0... Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 ..... Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu. ................. afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs).......... 2 puncte erori de sintaxă...........Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte........ de exemplu: valori nepermise ale operanzilor.............. care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm...... 6 puncte 1. devenite deja clasice.............. Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele .... o erori de asamblare.... Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar. încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I. generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit.... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet............................

................... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..................1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil...................... definită ca: probabilitatea ca.......Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante... fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase... independent de platforma de calcul folosită. Compilator.. cât şi procedurile care acţionează asupra datelor............. în condiţii de mediu specificate. iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase............. 516 ................ Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)..... 1.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... 6....1 punct Subiectul II............... Obiectele reprezintă module care includ atât datele.. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente. grafic................ 3............. Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare......... 3 puncte Se acordă câte 0.... obiectul să funcţioneze adecvat.......... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori. se va proceda la structurarea programelor................... schemă logică etc............... la compilarea fiecărei secţiuni............................ 4..... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program.........t). editorul de legături ..........................5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni......... 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)........ dicţionarul de legături... este generat.... Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona..... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare...................................... corelate între ele prin relaţii de moştenire....... menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0....... 5......) se va acorda punctajul prevăzut în barem. astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3. 2....

..................................................................1 punct ................................................Testarea siguranţei....1 punct .................................................... aplicaţie cu baze de date etc...............Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei .....................................1 punct ........... Descrieţi paşii necesari....................Tehnici de analiză şi control ..........................................Testarea utilizabilităţii.......................................................Testarea fiabilităţii.............................Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa........ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 ............... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: ......Testarea eficienţei.1 punct 517 ......................... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web............Testarea funcţionalităţii .......................Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării...........1 punct ....................... aplicaţie multimedia...1 punct ......................... 6 puncte .........................................

. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: ..Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate.......... de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....... eficienţă.......................... fiabilitate... siguranţă.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.........Cerinţa 2 ............Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor . ....Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului.. grafic.... cu diagramele proiectare/scheme logice.........Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă ........ schemă logică etc... 518 ............

Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei. testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev.Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor . Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. în cadrul orelor de laborator.Implementarea proiectului (scrierea programelor.Cerinţe de mentenanţă . aplicaţi cu baze de date).Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 .Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate . Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web. creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei.Obiectivele de punere în funcţiune .Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă. În planul de mentenanţă se vor regăsi: . aplicaţie multimedia. Planul va conţine: .

...3 puncte ..................................Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă ......Prezentarea şi derularea activităţilor......................................• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I ........5 puncte Planul de mentenanţă ....................... grafic.......................Implementarea proiectului (scrierea programelor...1 punct ... 520 ...........................Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ...................4 puncte ...... testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ..... schemă logică etc.Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune ............................................ 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ............ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....................Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ..Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ...........................................................................................2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.....1 punct Subiectul II ...................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....................

• Elemente specifice planificării 35 puncte. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. o platformă de gestiune a datelor din companie. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . diagrama GANTT. resurse. echipa de lucru. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. Sistemul informatic poate fi : un website. final etapă. schimbări).proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. un software multimedia etc. orală şi practică . registrele specifice (risc. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. corespunzător notei 10. ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. Nu este necesar să fie completate. vor conţine doar specificaţii. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. WBS. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. final proiect).

. Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp..... Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului... Impactul schimbării. Starea bugetului........... .... Monitorizare şi control ...... Impactul schimbărilor aprobate........... Tipul riscului (Probelmă................ Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic......Durată .......... Autor.. Detalii de realizare...............20puncte 522 e......... Intrebare)............ Data ultimei modificări..... o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului.. de proiect.................. Decizii... bordul de proiect............ Descriere................5 puncte 2.........................Alocare resurse .. Data de începere. Rapoarte specifice... Responsabil........ Resurse ale proiectului (materiale..............• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte.................................. echipa de implementare a proiectului ..... umane. Perioada.. Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte.... Descrierea schimbării solicitate......... Data identificării.......15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului.. Produse finalizate până în momentul efectuării raportului.... Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului................................5 puncte d....... de etapă)........ Starea bugetului.... Probleme existente sau posibile...... Data identificării... Planificarea proiectului...20 puncte ... Importanţă................40 puncte a........ Numărul solicitării.......30 puncte a............... Autor........ Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect.. Existenţa problemelor în timpul derulării etapei.... Descriere..... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp...... Starea problemelor proiectului...... Incadrarea în timp............................ Perioada. clare ...Precedenţe ... Masuri de cuantificare...... b.5 puncte b.................... Clasa................... Cerere de schimbare........... Barem de corectare şi notare: 1......... Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului............... Tipul riscului (business...............15 puncte o Progres: Data.......... Produse finalizate la final de etapă..................................... Încadrarea în planul de timp şi de cost.....Diagrama GANTT Stabilirea etapelor .... Data ultimei modificări.............. Incadrarea în timp. Alegerea activităţilor (WBS)....... Produse care trebuie finalizate în perioada următoare.... Stare o Cererea de schimbare: Data................... Starea..Denumire scurtă .............. o Final de etapă: Data.....5 puncte c.... Data de finalizare 3. Documente/Registre specifice.... Probleme existente sau posibile.. financiare)......... precise.....

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei. informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). utilitatea aplicaţiei. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 523 . informaţii specifice (autor. identificarea în sistem. descrierea modulelor din sistem. utilizatori. schemă logică etc.grupul ţintă căreia se adresează. sisteme de securitate şi back-up. mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. descriere date.service. facilităţi oferite de distribuitor: instalare. înregistrare. mod de lucru/raportări (exemple). prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie.cerinţe de utilizare: hardware şi software. drepturi.

data ocupării. informaţii poziţionare. etaj. data eliberării. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. data eliberării. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. total plată o vizualizare: camere libere. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. preţ cameră/zi. o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. Tipul testului: Probă scrisă. camere rezervate o filtrare: după pret. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. număr zile. stare: ocupată. preţ. 524 . drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. statut o opţiuni de securitate: back-up date. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. jurnal de evenimente. camere ocupate. după numar locuri. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. date client. etaj. tip cameră. liberă.

............... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte.... eliberare....... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic.. o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa....... - Componenta digitală.......... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică. Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat..... drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client....... ocupare....... tranzacţii (rezervare. informaţii camere................. data ocupării..........o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate..... Criteriile de evaluare şi notare........... Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa.. informaţii clienti....... data eliberării.......................20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor... baza de date..... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.... 525 - ...... Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte......... facturare)...... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă...20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare ........................... ...... Barem de corectare şi notare: Component tipărită ... un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic... o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client.... sistemul informatic... Pentru componenta digitală.. corespunzător notei 10..60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel................... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat....40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă................. utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic. Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte. Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat.. asigurarea tuturor specificaţiilor cerute........... informaţii utilizatori...... data eliberării.... astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu. Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa..... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă...... Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate........ se acordă 60 puncte.... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute................

. urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard. a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... preţ cameră/zi.......... jurnal de evenimente.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... total plată o vizualizare: camere libere... camere ocupate...... 526 ... după numar locuri...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. etaj.. camere rezervate o filtrare: după pret....... date client....... Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul..... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte. statut o opţiuni de securitate: back-up date. 10 puncte coerenţa explicaţiilor............... schemă logică etc. grafic.. Prezentarea proiectului ...o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel..... număr zile.....

ro. Trandafir. Gheorghe. (2004) Sisteme informatice pentru management. Biţă. Sisteme informatice. Cristian. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Mircea.tvet. Militaru. Iosep. Marcela. Curriculum pentru calificarea analist programator www.ro.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1. Ileana. Antonescu. Bucureşti: Editura ALL 527 . septembrie 2009 3.tvet. Vasile. septembrie 2009 2. (2006). Preda. (1983). Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.

condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate. Bibliografie Uneori. adaptarea lor la condiţiile concrete. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. În acest caz. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 .ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare.4. fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea. www.tvet.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .tvet. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.