Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 .. avertizări. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. recomandări sau restricții. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării.. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. Criteriile de evaluare și notare. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. Corect. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării.instrucțiuni simple. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. Uneori. În funcție de test. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. Ele pot conține și atenționări.. Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. Greșit. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. Incorect. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. etc. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. aceasta se concretizează simplu prin Bine. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare..

a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. 12 .

Instrumente de evaluare 13 .3.

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

gradul I. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 . grad I . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor.

Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. sloturile de extensie şi porturile. Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. 2. BIOS (Basic Input Output System) b. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. Definiţi microprocesorului. memoria. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. sistemul de stocare. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. cipul BIOS. 5. 3. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. Explicaţi următoarele noţiuni: a. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Definiţi placa de bază. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul.

BIOS (Basic Input Output System) . 4. semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă). În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. DVD. • Scanner. CD-RW. • Aparatul foto.este o componentă hard de memorie. • Mouse-ul. configuraţia de bază. 5. • Camera video. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. suport pentru componente noi). • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control. • Touch screen. 3. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie.este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. • solicită operanzii.2. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. alcătuit din milioane de tranzistori. corectarea greşelilor precedente. • Microfonul. • execută calcule aritmetico-logice. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. de a împărţi sarcini fiecăreia. Acum BIOS-ul este de tip Flash. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil.

• Imprimantele. • Plotterele. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. grafic. • Proiectoarele.• Monitoarele. 18 . schemă logică etc. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. • Căştile.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. • Boxele.

aparat fotodigital.. fără fir).... Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică...... 3.. tastatură... cameră foto digitală. video-proiector.. scanner.... microfon. 2........... Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi...... scanner.. 2. elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice........ Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse. boxe....... căşti. imprimantă (USB..... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă... Enunţ: Subiectul I ..3 puncte 19 .... (cel puţin: mouse (port paralele. video-proiector..oral 1..... tastatură... Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă........ paralel.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte..... imprimantă.... telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală. USB. fără fir)...... stick de memorie......... scanner.... Barem de corectare şi notare: Subiectul I ......Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie.. Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1. câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte..

...... Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală...................... audio................................... Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului... video... Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial. Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct... grafic.......... Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............ FireWire.......... USB........ 6 puncte 1..................... bluetooth......... pentru a fi funcţională........ 2 puncte 2......1 punct 2.. Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice.............4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... 20 ........1................................ Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă ....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..1 punct......... necesită drivere sau fişiere informative. 3... Subiectul II............ infrared........................... SCSI............. Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare................... paralel. PS/2........... schemă logică etc............. reţea..........................

Explicaţi ce este un firewall. Instalarea aplicaţiilor. driver-e. Shareware. Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3. 4. Enunţ: Subiectul I . 5. Copyright. Explicaţi noţiunile de: Freeware. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. Sistem de gestiunea bazelor de date d. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. software specializat. Licenţă. Descrieţi noţiunea de software utilitar. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . software utilitar. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. Program antivirus b.oral 1.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Ce este sistemul de operare? 2. Program de arhivare c.

... Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.......... acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc. 3 puncte 1. Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat.... dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 ....... programe antivirus.....5 puncte..... puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor.. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor. Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri..... cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă......... Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor. El inspectează deci traficul după un set de reguli.... Pentru răspunsul corect se acordă 0... Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului.. publicate sau nepublicate. programe firewall....... Pentru răspunsul corect se acordă 0. prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul.. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul..... Pentru răspunsul corect se acordă 0..5 puncte.... Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate... Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate.... 3... Licenţa este valabilă pentru un calculator. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet....... motoare de căutare. 5.. 2.... Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0. Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel.....5 puncte... sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului.• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I...5 puncte. dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia.... programe pentru realizarea conversiilor de suport.... Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori. 4........

..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d..... Subiectul II......... 23 .. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b. shareware sau freeware....... 6 puncte a........... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct...... grafic............ Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă. schemă logică etc.... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.pe mai multe calculatoare................ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... Licenţele permit folosirea programului. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c...... Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... dar nu au drept de comercializare a lor.

Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale. 24 ...... O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie....... Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet... driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea... Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea...................... Ce este o reţea de calculatoare? 2... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare..... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. calculatoarele formează o reţea locală..Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală......... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate... hub................ modem. 3.... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.. 4 puncte 1.. switch.. Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... cablu de date. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.

Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris.......... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite.... 3... forum-uri.  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch.. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei.......utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail.... calculatoare aflate la distanţă. chat-uri. Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat)... (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text... în timp real. permitând dialogul on-line.... Forum . Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie. un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice... Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică.... Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet..  Obtinerea rapidă a datelor... Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală....un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes.. sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail.. ţinând cont de anumite politici de securitate..... Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor... Deci.. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul..... Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea. grafică. Subiectul II . sau e-mail.  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic . Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet..... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor. Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii.... Pentru răspunsul corect se acordă 1. blog-uri.. a 2 sau mai multi utilizatori.. 2. hub). 5 puncte 25 . Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte. sau programe media ale campaniilor comerciale...5 puncte.. orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului... este văzută imediat de ceilalţi.... Pentru răspunsul corect se acordă 1.... e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile....Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct........5 puncte.

.1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor ............ Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..... 26 .....................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune.................... grafic........- Selectarea corectă a echipamentului necesar . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. schemă logică etc...

Codul complementar b. Sistemul octal c. cifrele 0-9 b. Sistemul binar b. valorile cuprinse între 0-16 5. Virgula mobilă d. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Codul ASCII extins c. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Sistemul binar c. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Virgula fixă 4. Cuvântul de memorie d. Sistemul hexazecimal 3. literele A-F c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. Zona de memorie 2. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . Codul ASCII standard d. Sistemul binar b. Fie valoarea 102. Octet/Byte c. Unicod d. Bit-ul b.

...... Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie. Virgulă mobilă c.. multiplu de gigabyte 7............. NAND 6................ câte 0........5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b. mantisă 2. Octet inferior Coloana B 1..........2....Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B. Megaoctet e....5 puncte Se acordă 0. 146 b..................... câte 0...... 2-b.......... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare... multiplu de byte 5.....5 puncte Se acordă 0... 56. semn...5 puncte.... 4-c............ caracteristică............. Coloana A a...... OR.5 puncte........... d-4...............75 puncte 28 ... c-5.. Bit b.................. -34 c...... 2... e-7 Subiectul III: 1. Operaţii logice derivate d........55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1...5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3...... bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8.. 5-d Subiectul II..... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2......0.. .. NOT 3...... b-1......5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2...... 3-a............... nu doar valoarea finală......................... XOR. 0.......... Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora......1 4.5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I...............2............

11000(1001)) x 25 .........55:număr real. a... b..........55)10 =(0..1.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... schemă logică etc.............(1001))2=1.... 29 . Pentru reprezentare valorii 56...25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă.(1001))2 o (56...se adună 1 la complement:0000000000000001 ..55)10 =(111000.. 2........25 puncte ....reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c... Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul ............ 146: număr natural.0....3...............Reprezentare în binar a lui 56 şi 0..........................Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.............. reprezentare în virgulă mobilă .... reprezentare binară -34: număr întreg. grafic.........55 o (56)10=(111000)2 o (0.............Normalizarea valorii: (111000....... c......reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 ................a.(1001))2 .............75 puncte b.......1 punct .........obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ...55 algoritmul este următorul............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56.

10-12.Unitatea centrală Periferice: tastatură. fax. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. Bucureşti-010176.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. 021-312 54 98. Subiectul II – probă scrisă . sector 1. Spiru Haret nr. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat. imprimantă. 021-311 11 62. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . 2.Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . mouse. dotat cu componente PC şi software utilitar. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. antivirus. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. vet@tvet. orală şi practică. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. scanner împreună cu software pentru instalare. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. tel. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare.ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă.

..........75......8..... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte.........)8=(... În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie... câte un punct pentru fiecare enunţ..... (189)10=(... 12.. Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1........................)2=(... Codul ASCII conţine un număr de ... -134. a..... d.. veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c). Bitul reprezintă .......... unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.....)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică........1.........75.16 realizaţi conversiile: a.............. Utilizând legăturile dintre bazele 2... • Subiectul II – 3 puncte...... Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte.......... 2 a) 2 c). -24....................... numere.......... Completaţi enunţurile a.)2=(......... 3.)8=(.............. câte un punct pentru fiecare enunţ.............. c........ 2... d.......)16 b..................... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul ............. şi celor mai uzuale caractere speciale.. c.10..... semne de punctuaţie.... de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere....... 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:. b..25)10=(.......... b......... Subiectul I................................................ 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 ... (12. 145...............

..................de pe care se execută programul client de conectare la server................ Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP.................... Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b......................................1 punct a.. răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor............. 32 .......... 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.. Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c... Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server............. Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului............................. succesiunea acestora................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1....b) Se vor nota următoarele aspecte:.......... b..1 punct Cerinţa 2..................................... c) Instalarea imprimantei de reţea... Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere................ şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server.....................................1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet... sau local ..........1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare............ Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ............ care impune comenzile ce pot fi utilizate..................... Completaţi enunţurile ..................cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere........ Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul... 1 punct a...................... sau aflat la distanţă ("remote") ..... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client........................................................

Utilizând legăturile dintre bazele 2. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar). -134.16 realizaţi conversiile .4)16 33 ...2)8=(B.01)2=(13...75 Semn 0 d.... (12....10. 12. Număr natural: sistemul binar 145= 10010001.. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie.25)10=(1100.c......... 2....8.. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c.1punct a.1 punct a.. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000. b..75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3.

ro.tvet. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.tvet. calificarea analist programator www.Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1. septembrie 2009 34 .ro.ro.tvet. septembrie 2009 2. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare. septembrie 2009 4. septembrie 2009 3. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www. Curriculum pentru calificarea analist programator www.ro.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

gradul I. Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Airinei” STAN CLAUDIA . Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 .profesor. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. gradul II. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.

Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. 1. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. . cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. pentru un grup de lecţii. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice.

(. 18. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. 16. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi.5. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. *. Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. &. %. parte întreagă şi parte fracţionară. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. >. Criteriile de evaluare şi notare 38 . 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. @. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. 36. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. 16. #. <. cifre. ^. $. ! etc). 32 sau 64 de biţi 8. spaţii. Conform codului ASCII. caractere speciale (precum ?. ).

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. b. a. c. c. b. 7. Se acordă 9 puncte. 5. 2. 9. a. a.Se acorda 1 punct din oficiu. d. d. 6. 4. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . Barem de corectare şi notare: 1. 3. 8.

d) predefinite si aritmetice. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. sau sumative a modulului. adresă. d) au mai multe valori. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. data. Operatori relaţionali sunt: 40 . 4. adresă. nume. 5. c) nu au valoare. b) Valoare. 3. b) predefinite şi definite de utilizator. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. pentru un grup de lecţii. 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. d) Constantă. valoare. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. valoare. tip. 1. valoare. adresă. c) aritmetice şi definite de utilizatori. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. tip.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. tip. c) Nume. subtip. b) îşi modifică valoarea.

-. = . /.?. n % 2=0 c. y. Variabilele x. z şi w sunt întregi. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. <. ≠ negatia logică (not). (y>z)or(x>3) b. sau logic (or). (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. ≤ . #. y memorează valoarea 3. z memorează valoarea 5. not((n+1) % 2=0) 7. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d.$ 6. : +. n % 2<>0 d. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. şi logic (and). ≥. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. x memorează valoarea 2. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . 10%2=0  Adevarat  Fals b.a) b) c) d) > . % !. a. *. iar w memorează valoarea 7. not(n %2<>0) b. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a.

a. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 10%2=0  Adevarat b. 6. c. 5. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. 3. a. d. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. 4. 2. 7. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. c.Se acordă 7 puncte. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . c Exerciţiul 2 a. b.

structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. structura de tip STIVĂ. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. 1. structura de tip şir de caractere. structura de tip articol. structura de tip STIVĂ.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip stivă. structura de tip şir de caractere. structura de tip STIVĂ. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. structura de tip COADĂ. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip COADĂ. structura de tip articol. structura de tip COADĂ. pentru un grup de lecţii. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. structura de tip şir de caractere. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. structura de tip articol. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. structura de tip TABLOU 3. structura de tip FIȘIER. structura de tip şir de caractere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. structura de tip fişier 2. structura de tip COADĂ.

Barem de corectare şi notare: 1-d. 4-b. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. 2-a. 7-b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 6-d.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3-c. 8-a. 44 . 7. Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. 5-b. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

în faza de asamblare. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. pentru un grup de lecţii. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 . Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. 1. sau sumative a modulului.

El apare în mod natural în descompunerea top-down. care poate fi un program. 3-b. sau o unitate de program. 2-a. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 5-d Exerciţiul 2. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. 46 . 5. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. un subprogram. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. 1-d. 4-b. Un modul poate fi format din mai multe submodule. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1.

Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. .Uneori. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători. dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. - 47 . s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. Astfel. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. . Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . . ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă.Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. se acordă punctajul prevăzut. . se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente.Modulele sunt independente.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele. de unde ele se pot refolosi la nevoie.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). Avantajele programarii modulare sunt multiple. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri.Permite munca în echipă. în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui.

4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 6 1. 8.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. a) b) c) d) 2. 3. 8. 1. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 . 9.14. 7.13. 8. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1.16 4. a) b) c) d) 3. 2. 4. 12. 2.11.15. 4. pentru un grup de lecţii. sau sumative a modulului. 4. 2. 16 2. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 10 . j întreg citeşte n pentru j ← 1. 5. 6.16 1.

pentru x dat. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi. Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7.|▄ a) b) c) d) 5.+∞)  6. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. număr întreg. Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− . a) b) c) d) 9. 49 .

9-d Exerciţiul 2 x. 4-b.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. Exerciţiul 2 Se acordă 2. 6-c. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect. 3-a. f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 50 . 2-d.5 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 5-b. 8-b. câte 0. 7-a. Exerciţiul 1 Se acordă 4.

Erorile care provin din introducerea. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ca valori de intrare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. 1. pentru un grup de lecţii. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3.

dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3.c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. 1. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 . Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

5-c. Depanarea constă în localizarea erorii. 4-a. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. după executărea programului c) doar dinamic. Ea se poate face în mod: a) dinamic. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. după executărea programului sau dinamic. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. 6-d Exerciţiul 2 1-c. 2-a. determinarea naturii sale şi corectarea ei. 3-b. după executărea programului sau static. 2-a. 3-b.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. în timpul execuţiei programului d) static.

Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 . pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. sau sumative a modulului. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4.  Adevarat  Fals 3. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 6.  Adevarat  Fals 5.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2.d) numărul de iteraţii 5. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. respectiv ALTFEL.  Adevarat  Fals 7. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. 55 .  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 1. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI.

Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. câte 0. 4-d. 56 .5 puncte. 5-a Exerciţiul 2 1. Adevarat  Fals 6. Exerciţiul 1 Se acordă 2. 3-a.  Adevarat  Fals 3.  Adevarat  Fals 5.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. respectiv ALTFEL.  Adevarat  Fals 2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.5 puncte din oficiu. 2-b. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.

 Adevarat  Fals 7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 .

(12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2... Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a......... 1. n % 2=0 c..... .. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale.. not(n %2<>0) b... Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Structurile statice de date folosite sunt:  Fals .. în timp ce „and” şi „or” sunt . este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite). 1.).. n % 2<>0 d..... not((n+1) % 2=0) 2. 3.) cât şi în programul principal (numite .... sau logic (or). Operatorii logici sunt: negatia logică (not). putând declara variabile atât în module (numite ........ şi logic (and).Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor...... . Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. cu acces direct la elementele sale.. 2. între care există o relaţie de ordine ierarhică........ Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă...... Operatorul „not” este . Variabila întreagă n memorează un număr natural impar..

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

b Subiectul II Exerciţiul 1 1. Elementele unei liste se numesc noduri. 5. Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. c. şi logic (and). Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. şi anume un tip utilizator. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial. 4. c. 2. 3. c. cu un număr variabil de elemente. a. Operatorul „not” este unar. sau logic (or). structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. în timp ce „and” şi „or” sunt binari.Exerciţiul 3 1. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. Descrieţi structura de date de tip Lista.

2194. o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. 288. 17. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. 139. a. condiţie pe care o notăm cu c. 4. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. 5821. 202. 0. 395. R: Un răspuns posibil: 24. c. acţiune asociată cu EXECUTĂ. 1245. actiune. 55. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . notată cu a. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. 95? R: 180 b. 0. 569.• • condiţia. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. De aici şi numele de structură cu test final.

Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. .Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Bucureşti: Editura Dual Tech . Bucureşti: Editura Economică 3. Sahlean. Minodora. Lungu. Gavrilă. Gheorghe. Bucureşti: Editura Economică 2. Ursăcescu. Sisteme informatice. Velicanu. Victoria. Sisteme informatice: analiză. Bogdan. proiectare şi implementare.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Mangiuc. O abordare între clasic şi modern. Dragoş. Ion. ( 2003). Alexandru. Sabău.Gheorghe. Proiectarea sistemelor informatice. Manole. Stanciu.

MODULUL III: Limbaje de programare .

Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. grad I . Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . gradul I.

Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. c. Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Subiectul II – practic 1. Instrucţiuni pentru elevi . la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat . Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. Explicaţi modul de utilizare al acestora. 3.Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. b. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. 2. Enunţ: Subiectul I .oral 1. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. d. 3. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2.

.... În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice.................. grafică....În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile............0....... introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor.... corectitudinea/sugestivitatea numelui ...................... cunoaşterea comenzii ..... fişierul obiect c......... operaţii cu fişiere. Barem de corectare și notare: Subiectul I..25 puncte ii......... fişierul executabil d..........25 puncte rularea programului.....................0.....0.................. b..25 puncte d...... Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor...0... În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului ....25 puncte inserarea punctelor de întrerupere..... c...25 puncte ii. fişiere utilizate pentru descrierea datelor................ urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ...............0... instrumentele standard şi a zona de lucru..................25 puncte .. câte 2 puncte pentru fiecare enunţ... 3........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte..............0...25 puncte eliminarea punctelor.............0................................................ cunoaşterea comenzilor....3 puncte 1.....0........25 puncte ii............ compilarea programul i....25 puncte c................ funcţii şi proceduri de sistem..0....... executarea programul i.1 punct 2...... Descrierea corectă a procedurii: a.................... operaţii pe şiruri de caractere. salvarea programul: i.... scrierea indentată a instrucţiunilor ........................ editarea programul sursă se vor evalua i. • Subiectul II – 6 puncte......... rapoarte............ modulelor de cod...25 puncte ii...................................... bara cu instrumente standard şi zona de lucru.0................25 puncte 2............. În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile....25 puncte b..............1 punct a............................................... formularelor. d.............. selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare.......... proiecte etc...............................6 puncte 1.......0........ fişierul sursă b.... Corectitudinea de sintaxă ..... cunoaşterea comenzii .......................................0.................... câte un punct pentru fiecare enunţ................ Utilizarea corectă a comenzilor pentru a................... Subiectul II.....................

.....................0............. grafic.....5 puncte c.........5 puncte b...... ....... schemă logică etc......0.............................1 punct....................... depistarea anomaliilor de funcţionare...... Eliminarea punctelor de întrerupere...........5 puncte d. Marcarea punctelor ........ Rularea programului ...... 3...5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... ciclarea infinită................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului........... depistarea erorilor de semantică......... Aplicarea comenzilor pentru inserare ........... condiţii eronate ...0...0...... Realizarea punctelor de întrerupere: a..................

Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. % d. Să utilizele tipuri simple de date. Identificatori b. <> 4. Cuvinte cheie d. Instrucţiuni 2. MOD d. Decizie/structură alternativă b.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . <= c. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Separatori c. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare. Selecţie multiplă c. && b. != Varianta Borland Pascal a. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. <= c. Directive de compilare 3. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . AND b. a. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. Caracter d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a.

.......... f....... Număr real b.... long a.... Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi... Identificatorii reprezintă ... Identificarea constantelor b.. var a. declaraţii de 5. integer b... unsigned int a. program variabile. operatori logici a....b:word.... var a:byte.... b:integer..............chr 3. byte........ %.. Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal .. cin>>a.... ÷........... Separarea unităţilor lexicale c. funcţia program principal 6..... 2.....|| b.. var a..... var a:byte..... shr..... Marcarea comentariilor d...... Varianta Borland Pascal a....... ..... Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6. citeşte a.. Număr întreg fără semn d....... Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1.. Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100)...... long b............... structură f.. Expresie de tip c.... b.... Tipuri întregi e.... OR 2. Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B......... c.∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1. int a... Niciunul dintre variantele de mai sus. Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare..... b. operatori logici principală g. >> d....... Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a... int a..... a<10 AND a>0 logic d. int.b : integer..... declaraţii de variabile. 4...... <<.a.... c.........b..... e..... 5... int b. a<10&&a>0 c....... &&............... a...∆ pe biţi g............... Număr întreg c.. unsigned int a... AND.b... d....... d.. real (a).... b:word....

........ 6.2 puncte Se acordă câte 0......5 puncte Subiectul III: 3 puncte..................... 4............ 5 ............14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: .... cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante. 2.......f. Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 ..5 puncte pentru fiecare răspuns corect.... Fie n o constantă de tip întreg n=123......... Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia ......................3 – c.... Varianta Pascal: x>=a and x<=b.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect....... variabile.. 1 ........ Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită..... Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3..............5 puncte pentru fiecare răspuns corect.... 5.................14......... Varianta Pascal: write(’Suma este ’............14..... Varianta Pascal: const pi:real = 3.3 puncte Se acordă câte 0................................ 4 – b.....................a.. are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal)... 2 – c........ Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s...... 2 ... Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg............ Varianta C++: const float pi=3...5 puncte Subiectul II: 3 puncte....................... 5 – a...... Pentru a exprima că o variabilă x∈[a........d Subiectul III .......... 6 .... succesiuni de litere.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte.................... La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B.. pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.14..b] folosim expresia logică . 5....................... pentru răspunsul corect se acordă 0... pentru fiecare asociere corectă se acordă 0........ 6 – d Subiectul II ...................... Varianta C++: x>=a &&x<=b.............................. 1 – d........ 4.3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ....c....... VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6................ 1.......... subprograme................. 3 ..................... 3..4 ..................d.................. sau const pi=3......e......... s)..........2 puncte Se acordă câte 0.......

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. . schemă logică etc.

de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. (y. m2=sqrt(x*z).a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 .write(p). d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y). a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. cout<<p. while k<>0 do begin k:=k-2. m3:=sqrt(y*z). while(k) {k-=2. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10. inc(k).y) (x. end. m2:=sqrt(x*z). Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 . Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y).z). m3=sqrt(y*z).p:=k+1. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază.Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. Ştiind că a este un număr real.z). d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0.} . Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. p=++k.

0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5.2. writeln(m). Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. depinde de n 2. c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct . (n real) if n>0 then m:=n else m:= .d Varianta Borland C++ cin>>n. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4.-1. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. pentru varianta Pascal.n. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire. o dată b. cout<<m. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a. 1.Subiectul III. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n.n. Subiectul IV. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5. else m= . (n real) if (n>0) m=n.1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat.0. de două ori d. niciodată c. x=1 şi şirul de numere 1.

h> main() {unsigned i. I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. } IV c) Pascal: var n. for(i=1.n. x. a.i:byte.Sub.i++) {cin>>a. while i<=n do begin readln(a).} cout<<pol.5p . until n>0. writeln(pol).5p 1p 1p • b) Pascal: var n. until n>0.} while (n<0).5p 0. begin repeat write('n='). end.i:byte.a:real.5 puncte. Nu e. pol:=0.x. 10 PASCAL m:=abs(n). cout<<"x=".a. i:=1.inc(i). 3 Puncte 1p 1p 0. b. pol:=0. pol:=pol*x+a. readln(n). readln(n).pol. pentru cerinţele 1-4 câte 0. end.cin>>x. C++: #include<iostream. readln(x). float pol=0.a:real. do {cout<<"n=".cin>>n. end.5p 0. readln(x). write('x=').pol.5p 0. for i:=1 to n do begin readln(a). iar pentru cerinţa 5 1 punct. pol=pol*x+a. begin repeat write('n='). x. pol:=pol*x+a.h> main() { • Subiectul III: 3 puncte. end.5 puncte. iar cerinţele b) şi c) câte 1.5p 1. writeln(pol). Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte. C++ : #include<iostream.i<=n. write('x='). C++ m=abs(n). Barem de corectare şi notare: 1.

var n:integer. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3. int a. i=i+1. int n=10. var x:=integer. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int. …. char x . x=int. Fie declaraţiile: var i:real. a) b) c) d) integer x. var x:integer.. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). var x:byte. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. 2. i:=i+1. Fie declaraţiile: var x:real.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. n:=n+i. int x. Float i=1. float x. .b:integer. … n=n+i. i:=1. n:=10. a.b.

a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). unsigned n .cin>>x. write(ch). cin>>x . readln(x). 4. if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false. d) do {cout<<"dati o litera". a) repeat write('dati x'). c) repeat write('citeste o litera:'). else bool=1.} while (ch in char). Subiectul II : char ch. do {cout<<"dati x". if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”.Readln(x). Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. b) bool=0. readln(ch). .Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a . c) repeat write('dati x'). b) bool:=true. until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’). b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. until not bool. until (x>=a) and (x<=b).b]. a) do {cout<<"dati x". a) repeat write('citeste o litera:').} while(x<a | | x>b). repeat write('dati x’).} while (bool). cout<<”dati x”.cin>>x . readln(ch). d) repeat write('citeste o litera:').} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) .} while(x>=a && x<=b). 5.} while (ch>0). b) cout<<”dati o litera”. a) do {cout<<"dati o litera".readln(x). until ch in char. write (‘dati x’).cin>>ch. cout<<ch. c) do {cout<<"dati o litera". d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’. until (x>=a) or (x<=b). c) do {cout<<"dati x". cin>>ch. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. cin>>ch. readln(ch). readln(x). c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. until ord(ch)>0. cin>>x.

. readln(n) . cout<<n=. var n. 1. Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program. } while (n=15000).. precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor. Subiectul III..5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c ........... until n=15000 .... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4.........} cout<<Suma cifrelor este: <<s....... while n=0 do begin s=s+n mod 10 ... write(n=) ... k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.. s) ............k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n.......s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15..s : longint begin clrscr ...... mai mic decât 15000.0........... end ............ n=n div 10 ...... uses crt ... pozitiv......... C/C++: a) Datorita conversiei implicite.0...5 puncte ................. n=n/10...5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite. ........000 .... writeln(Suma cifrelor este :... Program suma_cifre ... Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n. cout<<endl....... Fie programul pseudocod: citeste n.... while(n==0) {s=s+n%10. repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) ..Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2.. c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat.h> main() { long n...... 2. k←k div 2 altfel p←p*n. cin>>n.... #include<iostream.......... întreg...

.. until/ while....... cout<<"n="........... 2..... respectiv } pentru varianta C++...... write(‘n=’) .................... cout<<endl.......... s) .............. grafic.......3 – c . while n>0 do begin s=s+n mod 10 .....h> main() { long n........ readln(n) ............000" .. writeln(‘Suma cifrelor este :’..1 punct a................ } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................... schemă logică etc...... do {cout<<"Dati un numar mai mic 15.... uses crt . Erori de semantică :....... Condiţia structurii repetitive while... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori............... begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) ... n=n/10.... var n....... end ......./ while..............} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s.......................................... until n<15000 .. while(n>0) {s=s+n%10.....1 punct a. ......................} while (n>=15000).............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. cin>>n....................................... Condiţia din structura repetitivă repeat.....1 punct 5 – a ... Pentru PASCAl............ lipsa delimitării (. n=n /10 ..... do.. b........................ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......s=0......... marcarea sfârşitului programului: end............... #include<iostream................... c...... Programul rescris corect: Program suma_cifre ............ end..... care marchează citirea corectă a lui n. care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor...) din secţiunea de declaraţii b..................................... Erorile de sintaxă:..................s : longint ...1 punct Subiectul II 1....1 punct 4 – c ...........

cin>>n.n. for i:=1 to n do readln(a[i]). for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i]. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream. spre exemplu 1.j<n.j: byte.j.i++) cin>>a[i]. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl. end.i++) for(j=i+1.Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.i<n-1. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare. for(i=0.k. int a[100].i.} . ' se repeta'). Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi». for(i=0.h> main() {short i. n.i<n. var a:array[1.100] of integer. begin readln(n). Introduceţi ca valoare a lui n 5. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.

 daca a[i. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane. Subiectul II 1. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată.j←vi 6) pentru i←1. Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1.m executa mati. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie.j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă. m executa scrie mati. altele nu. Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. iar la final se vor prezenta rezolvările. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe.m execută pentru j←1. j] =  0 . Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator.m execută pentru j←1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: . unele dintre acestea se cunosc între ele.

...........5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri.................... for (j=0..1. } are ....i++) {nr=0..i<n.............k..... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice........1....... end.. end.. c # include<iostream.... a var a:matrice[1.....j<n...} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte ".. i....................100....... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i...............j++) nr+=a[i][j]. for (i=0...5 puncte b ...... max=0..k...j....................i<n.0......Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ..... end........ 2 puncte var a:array[1. for i:=1 to n do begin nr:=0. Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane..... if max<nr then begin k:=i.1..........i++) for (j=0.... unsigned int a[100][100].h> main() { unsigned int a[100][100].......k..100] of 0....max. ax=nr... cin>>n......100] of 0........1.... max:=0.j])..........n.1 punct Subiectul II 1...j<n....... writeln('persoana '.....j........ unsigned int i...........max..' are maximul de cunostinte')............ begin readln(n)...... .........nr.............. if (max<nr) {k=i..... ......j].......n:byte.................. max:=nr.100.j++) cin>>a[i][j]...... for (i=0.nr.......1................ for j:=1 to n do nr:=nr+a[i..

...j])...n:byte.' nu are cunostinte')...j<m.......h> main() { int v[100]...... i.... k:=1.i++) for (j=0.. for (i=0.i++) for (j=0..... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i.100] of 0.. unsigned int i. cin>>n. v[i]=v[j]. if nr=0 then k:=i...n... aux.j++) nr+=a[i][j]...i<m...5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1.. # include<iostream...... for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream.......................j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]. for(i=0... end..1........... for (i=0.........nr. 1. end..... } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte "..............i++) c) .. } Subiectul III a) ....2 puncte ........ begin readln(n).k.i<n........ k=0............j.. for (i=0..j<n......k.100] of integer...cin>>n.j++) cin>>a[i][j]... unsigned int i......j..n. write('persoana '...n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) ......5 puncte repeta bol←true pentru i←1...10..i++) { nr=0..j++) mat[i][j]=v[k++].i<n-1...i<n.....nr..... aux:integer.........i<n.. m:=trunc(sqrt(n)).....n.var a:array[1...j........m.i<m.............. for i:=1 to n do begin nr:=0. v[i]:=v[j].h> #include<math........m......10] of integer...... if (!nr) k=i..i++) cin>>v[i].. mat[10][10].0..k......... v[j]=aux. cout<<"Dati n".... for (j=0......j. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i]..............100.........1.....k.... for i:= 1 to n do readln(v[i])...........} m=floor(sqrt(n)).... v[j]:=aux.......i++) for (j=i+1..... for(i=0. end...j<n.. mat:array[1....j<n.h> main() { unsigned int a[100][100]..k:byte.... i..............j]...........1.. for(i=0.. begin readln(n).. for j:=1 to n do nr:=nr+a[i...

end. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. .j++) cout<<mat[i][j]<<" ". end.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.j]:=v[k]. grafic.j]:3). cout<<endl. { for(j=0.mat[i. writeln.j<m. end. schemă logică etc. inc(k). indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

c2 :real . end . float c2 }. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer . polinom p1. }. d) struct articol {int c1 . b) var a :integer . articol a. Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol.p2. end . Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: . end .p2.b. c) var a :real .p3.p3 :polinom . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. d) type articol=record c1 :integer . var a :articol. Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . b) int a . var p1.b. float c2 .c} . Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a.Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. c) float a . c2 :real .c:real .

p3. e) p3. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 . p3.a+p2.b+p2.a :=p1.b .a .b+p2.c+p2.c+p2. d) p3. luna: şir de caractere.c . • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere.întreg cu 6 cifre serie .a .b :=p1. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.c =p1.a+p1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0. P – pentru pătrat.a+p2.Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 . c) p3.a+p1.şir de 2 caractere.5p 0.c :=p1.a :=p1.b . c) p3.b+p2. b) p3. b) p3.c :=p1.b =p1. p3.5 puncte Subiectul II: 0.c+p2. an: întreg fără semn). e) p3.a .c . T – pentru triunghi. p3.a .c+p2.a =p1.c .c . • Adresa: şir de caractere. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc.a =p1. Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere. • Identitate : număr . d) p3. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0.c =p1.b =p1. D – pentru dreptunghi.b :=p1. *Se va acorda punctajul maxim . Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.b .5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub.b+p2.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.

*Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. . schemă logică etc.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

Rezultatul/Acţiunea . close(f). write(nr:5:2). Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. while not eof(f) do end.nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. II.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. readln(f.nr). Puneţi în ordinea logică liniile. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. var f:text.

instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.txt”).txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Puneţi în ordinea logică liniile. Varianata C++ I.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie. d) Creaţi un fişier out. 7) f. 1) fstream f("fis. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.h> 4) { 5) } 6) int nr.”numere. 8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s.s=0. Rezultatul/Acţiunea .txt ambele având n linii (n număr par). astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. Se consideră fişierele nume. 9) begin 10)assign(f. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. f>>x . În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii. Fişierul nume. iar fişierul numere. f. 2) main() 3) #include<fstream. 11)begin 12)end.txt ce conţine n/2 linii.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. III.close().txt". Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f. ios::in).txt şi numar. II.8) reset(f).

Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f). iar fişierul numere. Se consideră fişierele nume. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1.txt şi numar.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).25p .txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). respectiv False altfel. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului.txt ce conţine n/2 linii. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.25p 0. Fişierul nume. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. Punctaj Observaţii 0.txt ambele având n linii (n număr par).5 puncte Subiectul II: 2.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0.25p 0. Readln(f.10) if (nr) 11) s+=nr. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.x).5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub.25p 0. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. III. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0.

ios::in). fstream f(nume.txt". end. write(nr:5:2). a) b) 2.ios::app). begin assign(f.II var f:text.txt').h> main() { fstream f("fis. Observaţii II 2. close(f). nr:real. int nr.s=0.25p 0.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de . end.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.25p 0. f<<x.nr). fstream f(nume. III c) d) Varianta Borland C++ Sub.5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris.close(). Soluţie Realizează închiderea fişierului f. while(f>>nr) if (nr) s+=nr.25p 0. cout<<"s="<<s. f. while not eof(f) do begin readln(f. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f.ios::in).'numere. #include<fstream. } a) Punctaj 0.25p 0. reset(f).

grafic. .b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a. 100].txt b. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. respectiv B. 4.txt. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. Fiecare elev va fi la un calculator. fiecare linie pe câte un rând. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. Utilizând facilităţile de editare. Rezultatul se va afişa la monitor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. n număr natural n<100. 3. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. cu n linii şi n coloane. 2. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. Matricea A din fişierul mat_A. 5. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului. Matricea B din fişierul mat_B.

cu utilizarea instrucţiunii de selecţie......5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei............0........... Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1..5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului..5 pentru fiecare cerinţă)...5 puncte Crearea meniului conform cerinţei.......................... Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b. Oral......... Scris.. La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor...• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe..................... CNP-ul.......... notele la cele două probe şi media obţinută........................ va avea si un antet cu: nume...............0............... Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I......5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0........2...........txt........5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n .....0.......... La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele... Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a........................................................4 puncte ..... 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei .0......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu... prenume......... Ceinţe: 1....5 puncte Subiectul II ...............................00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată....0..... Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7................50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8.txt............... Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog.......... Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2. prenumele şi CNPul elevilor.. Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii.............. în ordine alfabetică.............. Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului...............................................

75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2......................5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0.............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.........0..25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n......0. 0....................... ....................................25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului... 1 punct Crearea fişierelor .............. 0. schemă logică etc..........25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0.................25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2.....................b ........0.5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..) se va acorda punctajul prevăzut în barem....Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor..................0.....................................a......... grafic.............25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie .............................

var n:word.100] of real. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. vector a. a) b) c) d) int n. var n:integer. typedef float vector[100]. var n:longint.. vector: a) identificatorul unei variabile. b) identificatorul unei constante. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. . I. d) un cuvânt cheie. var a:vector. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. c) identificatorul unui tip de date. a: a) o variabilă de tip real. unsigned n. long n. II. d) prima componenta a vectorului. III. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. i:byte.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. c) adresa de început a şirului de numere reale. unsigned long n. var n:byte. b) identificatorul unui tip de date. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1.a[i]: a) o componentă a vectorului a. short int i.

Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect. type a=string[50]. respectiv strlen() pentru C/C++. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a. float [100].20] of string[20]..’ Then write(i). writeln(i). 6. for i:=1 to n do readln(a[i]). a) b) c) d) short a[50]. for (i=0.. n. v[i]:= v[i+1]. un cuvânt cheie. end. a) b) c) d) 4. typedef char a[50].1.. a) i:=1. d) nicio variantă nu e corectă. cout<<i. adresa componentei i a vectorului a. a) b) c) d) var a:array [1. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n).10] of real. for (i=0.50] of word.' do inc(i).j++) if(strcmp(a[j]. var v:real.i++) cin>>a[i]. var v:array [1. while(a[i++]==’. float v[10][10]. char *a..b) c) d) 3.’ do inc(i). Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal.100] of integer.50] of char..j<n.i<n.. char a[50]. var v: array [1. if a[i]=’. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n.100] of real.a[i])<0) . if (a[i]==’. d) nicio variantă nu e corectă.') { } writeln(i). char a. v[i+1]:=aux. Fie declaraţia: var a:array[1. float v. v este un vector cu maxim 100 de componente. v[i]=v[i+1]. while a[i]=’. .i<n.’) cout<<i.’) {} cout<<i.i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i]. Fie declaraţia: var a:string[50]. v[i+1]=aux. var a:char. a) b) c) d) int v[100]. a) i:=1. respectiv char a[20][20].i++) for(j=i+1. b) i:=1. c) i=0.i naturale.i<n-1. var a:array[1. while a[i]<>'. a) i=0. while(a[i++]!='.10. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i].. b) i=0. var v:array [1. for(i=0.

variabila). b) typedef stream fisier.a[i]). d) alta decât cele prezentate 9. {strcpy(aux.format). numarator:integer. fscanf(f. numarator rational. c) type rational=record numitor:real. numarator:integer. end. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. cu numărătorul şi numitorul numere întregi. 10 . b) typedef struct {int numitor. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). a[j]:=a[i]. a) typedef int numitor.aux:=a[j]. Fie f un fişier de tip text. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. read(f. end. } rational. c) typedef struct {float numitor. strcpy(a[j]. numarator:real.a ). . alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. a) type rational: numitor. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ.format). readln(f. end.a[j]).aux). var f: fisier . c) var f:file. a[i]:=aux. b) type fisier=text . a) fstream f(char* nume. float numarator. scanf(f. selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. strcpy(a[i]. reseat(f). } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor. c) FILE f. a) b) c) d) f=fopen(calea. }rational. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). variabila).int mod). Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor.ios::in). d) alta decât cele prezentate. ordonare alfabetică a cuvintelor. fstream f(char* nume. selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. b) type rational=record numitor:integer. fisier f. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text . int numarator.

...eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat.. 10 – c..5 puncte... a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor.. b.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”....... unsigned int a[50]. Subiectul II . Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.5 puncte..... II – c. 10 puncte Astfel: a) 1. 2 I – c...... d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute..... Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori.. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare..b: array[1..... cautare caracter/subsir. Declararea variabilelor de tip şir de caractere... Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a. real). articol/înregistrare....... III – b. c) 6 puncte a) var a. Eseul va trata următoarele: a...b[50].. c) if (f...... c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’). d) if (!f... concatenare....... copiere......... .eof().... b) Explicaţi cum se realizată adunarea..... Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere. b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f).....50] of byte. 3 – a. conversii şir de caractere – număr (întreg..c[51]. 5 – a... Să se calculeze suma lor în c”.............. b (maxim 50 de cifre)........... astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului...... b) 2.... 7 – b............ b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”......................... 1 – d... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori. c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă.. Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere............... 4 – c....a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’). c:array[1. 9 – b.. c. Barem de corectare şi notare: Subiectul I. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier. a) while(!f... 6 – b...51] of byte.. suma va fi calculată tot într-un vector. d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b.10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.. 8 – a...... d........

..... for(i=0.................n. for j:=i downto 1 do else begin for(i=j.51] of 0.....j>=0..m.. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori...n. end if(c[0]) cout<<c[0]....b[50].... dec(k)....cin>>m.... 2 puncte c...b) Cifrele din cei doi vectori a..... În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1....m... c[k]:=c[k]+a[j]......i++) c[i]=0...... dec(k)..... for i:=1 to p do c[i]:=0............ } end.. else p=m.. c[k-1]:=c[k-1]+1.. c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10..c:array[1.j.p.i<p.i<m..10 puncte a..50] of 0........ cout<<"suma este: "..j:=m........ if c[1]<>0 then write(c[1]).. i..aux. for i:=1 to m do readln(b[i])........dec(k)... var a.......i++) cin>>b[i]....j... dec(i)........b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină. if n>m then p:=n for(i=0.readln(n)............9.. else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n..... cout<<"m=".. i:=n. Subiectul III ......k........ După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector.h> main() c:array[1. else if (n==m) p=n+1...... end.... for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i]. write('n=')..i++) cout<<c[i].cin>>n. for(i=0.. write('m='). c[k-1]+=1... else for(i=1...i<p....... Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere.......i>=0.....i<n. k--. for i:=2 to p do write(c[i])..i++) cin>>a[i]..........1 punct b.k... k=p-1...readln(m)......k:=p.. while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--]... unsigned int i. then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10......j--) c[k--]+=a[j].... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier...b. j=m-1.9....... { begin unsigned int a[50]....... # include<iostream..... end.................. write('Suma este: ').. for i:=1 to n do readln(a[i])..... articol/înregistrare.. } end.c[51]. cout<<"n="....dec(j)...... if (i>0) if i>0 then for(j=i...2 puncte c) . else p:=m.. i=n-1.i--) c[k--]+=a[i]....s:integer..

......... real).... cautare caracter/subsir..... Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere.. schemă logică etc........... grafic........ .. .......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... copiere.d.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... concatenare..............5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. conversii şir de caractere – număr (întreg.......

3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . Arta programării calculatoarelor Vol.Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1.1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4.ro. Negrescu (2006). II . Knuth (2002). Knuth (2002).tvet.ro. Negrescu (2009). septembrie 2009 3. Arta programării calculatoarelor Vol. Liviu. Donald. septembrie 2009 2. Bocu (2001). I (p.tvet. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6. Donald. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Dorin. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Liviu. 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7.

MODULUL IV: Programarea modulară .

AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . grad I .

h> void f…… . int *). int nr2). 3. Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. int nr1. Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream. int *. int *). int &). 2. b) void f (float & a. e) int f (float. d) void f (float. int nr1.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. int nr2). c) void f (float. Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. int & .

.. int)...} a) void f (int. ……… c) O variabilă ………….. f(a.. c=3.. e) void f (int &a..... int & c).... c+=b.. int....... int c).} void main () { int a=1.... Din cei n elevi de clasa a XII-a........b.. b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n). int & c)...... b) void f (int & a. doar k vor susţine examenul în liceu. Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect......... c) void f (int a... Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………. b+=a..... int & c)... f) indiferent de antet...…. b=2. cout<<a<<b<<c. b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .... int b.este vizibilă în tot programul... Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor. int b. aceste valori nu pot fi obţinute 4. int & b.{a++... d) void f (int &a... 5. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct . ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre.c). int &b.

pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. . Barem de corectare şi notare 1.Parametrii formali .} void generare () { for (int i=1.…. afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. void afisare () { for (int i = 1. în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet. unsigned long Lnou[50]. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1..n). parcurgem vectorul S. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali. deduc că S = (n-k+1. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. Dacă nu am găsit o astfel de componentă. unsigned long combinari (unsigned n. # include <iostream. for (j=1. j<=i. s[50]. j++) LVechi [j] = LNou [j]. Aceşti parametri se numesc parametri formali.Parametrii actuali (efectivi) . s[i]=i. ultima submulţime în ordine lexicografică. i && s[i]==n-k+i.h> unsigned n.. i<=n. i<=k. de k elemente din mulţimea {1.2.i--). n-k+2. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă. i++) { for (int j=1. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită. în care memorez succesiv submulţimile {1. for (int gata = 0 !gata. după numele subprogramului. i++) cout << s[i] << ’ ’. incrementăm componenta găsită. for (int i=1. deci generarea s-a încheiat. La fiecare pas.La activarea subprogramului. i <|= k.. ) { afisare(). c 4. . între paranteze rotunde.e 3.…. Pentru aceasta. k. 2.k}.În antet.Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. c. cout << ”\n”.2. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S. cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. // afisez solutia curenta for (i=k.n}. începând din poziţia k. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. j<=I. .. Altfel. LVechi[50]. } return LNou [k]. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. i++). deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului.

if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. cout << ”k=”. cin >>k. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. j <= k. cin >>n. s[j]=s[j-1]+1. j++). a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. 5. 3. }. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. 4. } else gata =1. generare (). .

să identifice rezultatul unui subprogram .să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. . pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). precum şi reutilizarea anumitor funcţii. crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: . În mediul de programare Borland C. Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă.să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii . În final. prin crearea unui proiect. le vom asambla. Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere.să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . din meniul Project al mediului de programare. adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii. după elaborarea tuturor fişierelor sursă.să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică.

se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. După alegerea fişierelor.Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project . În cazul în care vrem să creăm un alt proiect. Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. se accesează butonul Done. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis.

Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent.h> #include"vectori. Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional.i++) cout<<v[i]<<' '. Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate. cin>>n.} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior.După selectarea fişierelor ce formează proiectul.} void afisare (int v[]. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile. el se poate salva şi cu numele vectori. int &n) {int i. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier.i++) cin>>v[i].i<n. cout<<"dati n=".h" .atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . va fi căutat în directorul implicit. Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: . De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. for(i=0. for(i=0. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .i<n. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. int &n) {int i.h #include<iostream.cpp” void citire(int v[].exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori. deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă.se favorizează lucrul în echipă.

'<<j<<'='.cpp void citire(int a[][20]. for(i=0.i<n.i++) for(j=0.j++) {cout<<"elem"<<i<<'.m).} void sortare_cresc(int v[]. for(i=0.q. . Cerinţa 1 . afisare(b.q). Vectori fişierul vect.i<n-1.void main () {int a[100].int & n. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu. care va conţine definirea.j.q).j++) if (v[i]<v[j]) 2. cout<<"nr coloane=". citire(a.int & n.cin>>m.cout<<endl.int &n) {int aux.b[100]. #include"mat1. afişarea elementelor matricei.i.p.n). afisare(b.} Cerinţe: 1.n). Creaţi proiectul matrice.} void afisare (int v[].cpp #include<iostream. 2.m. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei.i++) {for(j=0. Matrice fişierul matrice1.j.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].i++) cin>>v[i].i<n.int &n) {int aux.i++) cout<<v[i]<<' '. citire(b.i<n-1.}} void sortare_descresc(int v[].j.p. for(i=0.int & m) {int i.j<m. citirea elementelor matricei.i<n.}} fişierul principal matrice2.i. cout<<"nr linii=". suma a două matrice. afisare(a. for(i=0. cin>>a[i][j].j.i++) for(j=i+1. for(i=0. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector.j<m.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’. for(i=0.v[j]=aux.i++) for(j=i+1. diferenţa a două matrice.cpp void citire(int v[].j<n.int & m) {int i.n.cin>>n.45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1. int &n) {int i.v[i]=v[j].i<n.i.cpp" void main() {citire(b.j<n. cin>>n.p. int &n) {int i.m).45 puncte Cerinţa 2. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector. cout<<"dati n=".h> int b[20][20].}} void afisare( int a[][20].

} fişierul sursă vectorproj.} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.i<n. citire(a.int n) {int min=v[0].v[j]=aux. sortare_cresc(a.i. aceeaşi notă.m).n. return min.i++) if(v[i]<min)min=v[i].cpp" void main () {int a[100].m).afisare(a.m).{aux=v[i]. afisare(a.n).h> #include "vect.}} int maxim(int v[].afisare(b.n).m). return max.} int minim(int v[]. for(i=1. . afisare(b.m).b[100]. cout<<"minimul este ="<<minim (b.m. for(i=1.i++) if(v[i]>max)max=v[i].i.v[i]=v[j].i.i<n.n).n).n).int n) {int max=v[0]. citire(b.cpp #include<iostream. cout<<"maximul este ="<<maxim(a. sortare_descresc(b.

2. respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului. şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus.să identifice toate structurile de date dinamice. Încercuiţi răspunsul corect 1.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei .să definească şi să identifice atributele variabilelor . Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3.Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A.să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor .stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 .

3.5p Barem de corectare şi notare A.1……. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 . scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod. Dacă nu. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B.0.5p 3………0.…0.5p C.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod. 2. 1. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. 3. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă.5p 2………. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1.5p 3……….5p 4………0. 1………0. 1.5p 2………0. 2p 3………… 0.a B. Când o listă este vidă? 2. 2.. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte.c.5p    introducerea unui element în coadă . 1……….a.…2p 2…………. 4.b. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A. Ce este o listă circulară? 4.1p 4…………. Dacă există un ultim element în listă. atunci lista se numeşte liniară. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C.0. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null. Operaţiile importante sunt: B. 2.4. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă.

Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului.în cazul programării pe obiecte. 3. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă). Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. în cel de stivă. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. else e = S[vf--]. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. void arataLista (Lista* li. după ultimul nod. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. în heap sau într-un registru al microprocesorului.3. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. p!-null.  Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale. urmează primul.  Vizibilitate la nivel de clasă .  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă. p-p→next) afisNod(p).1. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei. if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida.nu am putut extrage valoarea. O listă circulară este o listă în care. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. return.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv.\n". cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl. } 2. deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. 125 . char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. else for (.

2. 4.2.Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . 4.1.5 b)1.3 .6 dat prin 2.3.5. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2. 3.5.2. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1. 5.4.2 .2. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .3.6.4.3.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.2.6 c)1. arbore .4.6. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1.să recunoască toate elementele unui graf.3. 5.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori .4. Consideră un graf neorientat cu nodurile .5 d)1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.

U):  a) b) (6.4.3.2.5).6.4).(6.5).(6.2.(2.(6.3. U={(1.2. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .(6.(1. U={(1.7)} c) d) 5. Un arbore este: a.7)}  5.7)} X= {1.(5.7}. b.7).un graf neorientat fără cicluri.2).5. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4.4).(1. d.(4.5). c.(4.4).6). 3) G este un graf conex .(4.7)(1.3).(1. 4) G este un graf complet 6.1.un graf neorientat conex. 2) Nodul 6 are gradul 1.6. U={(1.5}.6).4).5.1).4.(2.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.un graf neorientat conex şi fără cicluri.7}.(2. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7. X={1.(2.(6.6).7).7).(2.2.6.2.2.3).3).5.3).6). U={(1.3.(3.7)} X={1.3.un graf orientat.4.7).(1. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3. tare conex şi fără cicluri 5.(2.7}.5).3.4.Mulţimile X şi U sunt: X={1. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2.(4.a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.

2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex. 11. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea…………. 128 . nodului x. Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă .corespunzătoare unui graf……….este simetrică.a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 10. b) lista vecinilor .

Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.3. a) .c-5 puncte 2. a) . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2.10 puncte 3. Barem de corectare şi notare 1.10 puncte 7.5 puncte 9.1. b) .5 puncte 129 .2. b) . b) . 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.5 puncte 8. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6.

3. 6 puncte Ca să devină conex.5 puncte 5. Lista vecinilor 2 1. numărul minim de noduri este 2.1. O muchie uneşte ori 8.4 2.1.7.2.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod.4 2. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 .5 puncte 5.3 6 5 - 4. – b) . c) . ori 3 cu unul dintre nodurile 2.6.

1 (2.0) şi dr=(3.2). a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2.3).5).E) unde |V|=9 şi E={(1. . (3. (3. .4.Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date.6). (3.8) }.5.0. (1.0. a 5 b 1 c 4 d 3 . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru.0.6.0).0. Fişa 1: 1.3).6). Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. 2. 131 . Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V. .0.4).0. (2.7. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2. (1. având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă.

132 . . 3. 4224. (4. (2. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . (4.k++) { cin>>i>>j. 2. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. 4. for( k=1. 6246 etc. 4244. . 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 . devine conex . 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1. Se consideră graful neorientat G=(V. aciclic . c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex .k<=m. .6).2. . (2. 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic . .U). 2242.6).5).2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii.3). Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222. Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7. 8228. corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate. unde V=6 şi U={(1. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată.4).5)}. Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. 6226. (3. . 5.

10.5. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri.4. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului.10. } cout<<a<<” “.3.2. p=p->urm.3.4.2. q=q->urm.5) (1.3.p->urm=q.10) b) (1. în urma apelului funcţiei ce(). Fie prim1. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .q->n=10.5) c) (1. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei. a[j][i]=1.3) definite ca mai sus.q->urm=p->urm. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. while(p->urm->n<4) p=p->urm. } a) (1. nod *q=new nod. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3. 133 .2. while(q) { if (q->info==p->info) a++. nod*q=prim2.3.1.txt’ .3. while(p) { int a=0. void ce() { nod *p=prim.3.a[i][j]=1.10.2.2.2) şi (7.3.7.1. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii. Fişa 2: 1. respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.5) d) 2. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .4.2. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.4.

134 . } int s=1. while(p){s*=p->n.i<=4. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.p=p->urm.*q=ultim.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim.int s=0.p=prim. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim.i++) { for(int j=1.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4.j<=3.p->urm=r->urm.j++) p=p->urm. delete q. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim.delete r. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. nod *r=p->urm. } p=p->urm. p->urm=q->urm. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5. for(int i=1.

txt”. .7. = 1 b) Tata = (0. ios::in). c) A. a) Răd. d) 6. a) fstream f(“in-graf.-a.5.1.5) c) 4. care va fi predat profesorului. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 . Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n. } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm.1.50 puncte Fişa 2 . d) F 8.3.2.7.1.} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n.5. apoi le reuniţi într-un portofoliu. d) 7.3.-c b) F.2.6 2. 4.4.3. 135 2.6 d) 4.p=p->urm. 3.7.3. b)-939 5.6. 1.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1.5. a) F.2.1 e) 1.} cout<<s.3.2.q=q->prec.q=q->prec.

b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1. } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. j<=n. c) 2.f>>n>>m. while {f>>i>>j. Fişa 2 1.j++) {a[i][j]=1. a[j][i]=1. } fclose(). c) 4.i<n. a) 5.) a[i][j]=1.i++) for (j=i+1. b) 3. 136 . a[j][i]=1.

5 a) 0.să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor . Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.5 b) 0.5 c) 0.5 2.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr. 137 .Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: .5 d) 0. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.5 b) 0.5 c) 0.

4.8 c.5.2. (2.6. 1 138 .6. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene. (3. 7. c) 4.6.2).5 e) 0. 0.4. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate).6. 7. cu n vârfuri şi m muchii.1. (2.1 d.5). b) 10 .3.5.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat. 8.2.2.4.4.E) unde |V|=9 şi E={(1. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1.5.4.3). 4.6).3.6.5.1.6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i.3). b) 1.5 1 9. b) afişează vecinii unui nod dat. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri.3.5 0.j)= există .7.8 b.3.8) }.4). c) 90 .2. 1 11.5 0. (1. 5. (3. (1.5 c) 0. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian. c) listă liniară.5 1 0.5 d) 0. 8.5.5 b) 0.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4.n.8. 6.2. dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.3.4. 2 12.7. 1. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 . în caz contrar 4. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7.2.3. a) 5. d) 3.6).8 iar parcurgerea în preordine este 1. (3.5.3.7. b) arbore. 7. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1. reprezentat prin matricea de adiacenţă.1 a) 0.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.4. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.8 atunci parcurgerea în postordine este: a.2. d) graf orientat Fie G un graf neorientat.6.5.3.2.5 10.….

1.2). u6=(5. u10=(6.0. u5=(4.4.1). Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1.3).4). u9=(6.5).6.0).3.0) şi dr=(0.2). a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0. u7=(5.4). u4=(4.0. u3=(3. u8=(5.0.2.13.7.1).0.5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .3). Toate subiectele sunt obligatorii. u2=(2. a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.

1 1 1 1 1 0 2.11.1) d) (4.11.8.12.3.3. Preordine 12. b) răd=5 c) tata (2.24.20.8.4.14.4.15.0. a) (2.16.5.12 12.24.14. Într-un graf G=(X. a) 6.5. – 2 5.5.15.7.2.5. 8.5.4.2.1.3.7.1) 10.3.6. Fie un graf G=(X.6.4 Postordine 9.2.3.1) c) (6.1.16.9.10.24.14.3} 3.15. d) 9.16.2. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.2.4.5.(4.1) b) 1.5.1. a) 11.4.20.8.5.20. a) 2 .3.4.4.2.3.10. – nici unul 4.1) şi (1.2.3.4 Inordine 9.6.3.(1. c) 13.6.4) b) (6. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.7.6 postordine 1.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului.4) e) (1. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.7.10.5 140 .2.4.7. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.4.3.1) 4.2) sau (4.2) d) inordine 1.11.3.U). 4.

grafic.2. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc.preordine 5.1.) se va acorda punctajul prevăzut. 141 .3.4.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.7.

nodurile terminale. } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. printf("\nNu intoarce nici un rezultat. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii.h> void mesaj(). Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G."). nodurile izolate. void main() {clrscr(). III. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. nodurile adiacente nodului 5. Implementează structuri de date dinamice c. getche()."). ii.Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . #include<stdio.Testul sumativ 1 Competenţe: a. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. Lucrează cu subprograme b.determinaţi: i. mesaj(). iv. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. printf("\nAfiseaza un mesaj.h> #include<conio. } II."). b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă.

dat prin matricea de adiacenţă. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei.5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio. punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare.h> #include<conio. câte 0.5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. returnează gradul interior al unui nod x. Scrieţi o funcţie care. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare..S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a. Apelul mesaj().. printf("\nAfiseaza un mesaj."). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.5 puncte . void main() Program principal {clrscr().. pentru un graf orientat cu n (n număr natural. V. } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. dat ca şi parametru.h> prototip void mesaj(). Parcurgeţi-l : Preordine………………………………………….. 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b. Postordine……………………………………….} afişează Definiţia funcţiei 143 ."). n<100) noduri. getche(). scrieţi apoi subprogramul adecvat). printf("\nNu intoarce nici un rezultat.Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi). Subiectul I: 1. IV."). Inordine…………………………………………. VI.

7} Subiectul III – 2.25 pentru fiecare răspuns corect: i.4.> info = 100.0.6} iv.} 144 . Subiectul V – 1 punct void interior (int n. } Observaţie: struct Nod { int info.i++) gr= gr+a[i. d= new Nod.1.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c .1.> adr_urm. gr.> adr_urm=d.3. Γ-(4)={1} iii. câte 0. Nod – adr_urm.Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct. d c=prim.7.5. int a[50][50]) { int i.8. c .> adr_urm=c . nodurile terminale. whilw (c .-1.x]. d .1.5. câte 0. d .1. {4.8 Inordine 1.5.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.6.3. return gr.> adr_urm.1.1) b) 1.4.3.4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.0.> adr_urm=d_adr_urm delete d.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4. while (c .2.7. intrval1) { Nod * c = prim. for (i=1.6.7. Nod * Ultim.6} ii. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0.4.> info %2==1)c=c .-1. *d. 5 puncte.3.3) F (-1.2. intrval.2.8 Postordine 6. nodurile adiacente nodului 5: {2.1. int x. i<=n.2. 5 puncte a) 1 punct T (5.}. noduri izolate {3.

grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 145 . schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.delete c.

} } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. Enunţ: 1. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.n). ‘m’). Int n. s++. While (n) { if (feof (f)) fprint (f. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. Lucrează cu subprograme b. cin>>n. Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. 2.Testul sumativ 2 Competenţe: a.} fclose(f). fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. “w”). Implementează structuri de date dinamice c. cin >>n.txt”. ”%d”. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. 3. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32.

7. fiecare nod intern având el puţin 3 fii.>n=10.>urm=p. p . p . În orice arbore binar nevid cu f frunze. c)6. respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi.> n=10. d+(3)=2. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10. d-(2)=1. b)1 . c) 2f.> n=10. b) 1 şi 2. ultim = new nod.>urm=NULL. nod *p = ultim. d-(3)=1.>urm=ultim.>urm= NULL. nod *p=new nod. ultim . 7.>urm=ultim.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul. nod *ultim=new nod. d-(4)=1.4 şi cu gradele : d+(1)=1. ultim .5. a) 1. p . d) 2. d+(2)=1.2. ştiind că lista este nevidă? 1. d) 7. a)1 şi 3.1.c)”informatica” d)”matica” 4. ultim=p. c)0 . Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1. d)2 c) 0. 4.3 şi 4 6. p . d) 1. ultim .> urm=NULL.8? 8.>n=10. nod *p=new nod. p . numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1.2.3. ultim .6.7. 147 .2. b) f.4. d)nu depinde de numărul de frunze 9.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. c) 2 şi 4. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5. 3.7. Un arbore are 19 noduri.2.Câte astfel de grafuri există? a) 3 . d-(1)=2. d+(4)=1. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4. 2. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7. ultim .3. Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1. b)5.

grafic. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc.1) 7.) se va acorda punctajul prevăzut. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2.până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii.2. de unde plin simplificare avem n2=f1. Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7.) Răspuns b) b) c) . n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii. 148 . 9) c) . Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2.

Curriculum pentru calificarea Analist programator.Bibliografie Programarea modulară 1.tvet.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 . documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.tvet.ro 2.Materiale de învăţare şi Materiale de predare.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. www.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I. Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 .

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. 152 . Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii. Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. după predarea temei Elementele recursivităţii. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. Să identifice elementele recursivităţii. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Tipul testului: probă orală . pentru care să identificaţi elementele recursivităţii.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv. Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ.

dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. 153 . Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. li se va recomanda restudierea lecţiei. Dobânda capitalizată. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă).Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. autoapelul şi condiţia de terminare. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. număr fixat genetic. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul.

Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . Determinaţi elementul minim al tabloului. n natural citit de la tastatură. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. pe fiecare calculator este instalau un MDI. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50).rezolvare de probleme. Enunţ: Implementaţi în C++. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. 4. Instrucţiuni pentru elevi 154 . Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a.inversare a unei structuri. 2. algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1.Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). reţinute în tabloul unidimensional a. Tipul testului: probă practică . 3. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

return 2*n-1 + suma(n-1).25 puncte) . cout<<”n=”.2 puncte. Item 4 .2 puncte.obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct). cout<<”suma este “<<suma(n). Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu.} void main() {int n.i.citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0.declararea corectă a tuturor variabilelor . Item 1 .} Pentru n=4 se va obţine: 16 2. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++. 1.a[50]. else 155 .h> int suma( int n) { if(n==0) return 0. O posibilă soluţie este: #include <iostream.5 puncte) (0. O posibilă soluţie este: #include <iostream.h> int minim( int i) int n.funcţie corectă (0. cin >>n.Veţi lucra individual lansare în execuţie. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: . Item 3 . Item 2 .2 puncte.2 puncte.25 puncte) . { if(i==n-1) return a[n-1].

if(a[i]<minim(i+1) return a[i].i<=n. afis(n-1).(i+j)/2). for(i=0. afis(i-1)}}.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5.i<n.i<n.a[50].h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “. else return minim(i+1).} 156 .i++) cin>>a[i]. O posibilă soluţie este: #include <iostream. y=max((i+j)/2+1.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”. cin >>n.j).n.i.h> int a[50]. for(int i=1. else { x=max(i. cin>>a[i]. cout<<endl.} void main() { cout<<”n=”. if(x>y) return x. else return y. y. if (i==j) return a[i]. cin >>n. cin>>n. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). int max(int i. for(i=0. void main() { int n.i++) cin>>a[i]. 4. int j) { int x.}} void main() {cout<<”n=”.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5. 3. O posibilă soluţie este: #include <iostream. cout<<”n=”.

se reface acest test sau unul asemănător. anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi.cout<<”max=”<<max(1. dacă este cazul. sau nu. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua.} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9. 157 .n).

Despre ce şir este vorba? 2.Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Tipul testului: probă orală . Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4. Ce reprezintă acest graf? 3. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative.întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute.

Item 7 . 5.5 puncte. Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6. Multe elemente se repetă. 159 . Fib(n)=  1.5 puncte.a ltfe l  6.5. Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor.2 puncte. Item 1 – 0. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. 1. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. Item 4 – 0. Item 3 . Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci. n = 0   1. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul.1 punct.1 punct. Item 5 . n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) . Item 6 . Ce se deduce din acest exemplu? 7. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 2 . 2. Metoda iterativă.2 puncte. 7.2 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Termenul fib(1) apare de 5 ori.

160 .Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei.

while(n) {s=s+n%10.s=0. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++.} cout<<”s=”<<s. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.exerciţiul practic. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică. cout<<”n=”. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Tipul testului: probă practică . n=n/10. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream.} 161 .h> void main() {int n.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. cin>>n.

Item 1 – 0. Item 7. Barem de corectare şi notare: 1. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. Item 6 . 5. 4. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă. O soluţie posibilă: #include <iostream. cin>>n. Item 3 .h> int n. Item 4 – 1.2 puncte.1.1 punct.” 6. evitând erorile de sintaxă.1 punct. cout<<s(n). Ce face acest program? 3.} void main() {cout<<”n=”. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii.5 puncte.5 puncte.2 puncte. Scrieţi varianta recursivă a acestui program. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 5 . int s(int n) {if(!n) return 0. 2. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. Ce rezultat se obţine? 2. 3.} 162 . else return n%10+s(n/10). 7. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. Item 2 – 1 punct. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie.

Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare . indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.  0. iterativă sau recursivă. Falsă. dar care nu îi calculează bine suma. Se acorda 0. Dacă s-au obţinut rezultate bune. respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. mai scurte şi mai uşor de urmărit. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare. deci mult mai elegante. n = 0 4.a l t f e l 3. recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 .5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. 163 . Se acorda 0. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv.

m+1.p.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera.q) Combina(v.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 .p. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”.p.m. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera. 2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v.q) DivImp(v.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. a.m.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.q) Rezolva(v. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.

p. else caut ((i+j)/2+1. b. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije. utilizând ca tijă intermediarã tija c.) nr==v[(i+j)/2). int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă.b. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite.j).   Care este efectul următorului program? #include <iostream. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător. respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc . numere naturale. i<=j. Se dau 3 tije simbolizate prin a. (i+j)/2-1). else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i . b.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a. nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic. void caut(int i. Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b.c. Se cere să se tipărească valoare minimă. a. 165 .Subprogram DivImp(v.h> long xx(int p.q) 3. Se citeşte un vector cu n componente.int q) {int r. 4. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”.) Exemplificaţi pentru n=3.) nr<v[(i+j)/2].

25 puncte. 2. Item 5 .Rezolvarea subproblemelor. b) Adevărată.p.2 puncte.q). Item 3 .m) DivImp(V. Item 2 .} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.Combinarea soluţiilor. return r*xx(p.1 puncte. Item 1 –1punct astfel a) -0. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V. b) . 3.1 punct.1 punct.m+1.Identificarea dimensiunii subproblemelor. cout<<xx(1. b)-0. .p. a) Falsă. r=(p+q)/2. Item 7 . Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0. .q) 166 . cout<<"n=".n)<<endl. cin>>n.1 puncte. Item 4 .} void main() { int n.1 punct.5 puncte.2 puncte astfel a) .5 puncte.q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V. Subprogram DivImp(v. .1 punct.p.r-1)*xx(r+1. Barem de corectare şi notare: 1.if (p>q) return 1. . Item 6 .Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme.

167 .a. b) . Instrucţiuni pentru evaluatori .) H(3. if (a<b) return a.ab.ca.a bH (n − 1. int min(int i .cin>>v[i].c)= b.ac. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.H(2. for (int i=1.  a bn = 1  . else return b.a.H(1.b. c. (i+j)/2). dacă este cazul.c)=H(2.int j) { int a. Se acordă 0.cin>>n.i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”.h> int v[10].b.H(1.ab.a.c.a).bc. } Se acordă 0. if (i==j) return v[i] . a.b.cb.c. a) .a. Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.b. #include<iostream.c.c)=ab. se va acorda punctajul prevăzut în barem.ac. se reface acest test sau unul asemănător.c).5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.a. else { a=min(i. b. c.c.) 6.Combina(V.ab.  H (n − 1.i<=n.b). a. b=min((i+j)/2+1.b.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4.a. Pentru fiecare răspuns corect.n > 1 H(1.j).5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.Calculează n! (factorialul lui n).a)= 7.H(1.b).) H(n.n). b.b.ab.n.b. } } main( ) { cout<<”n=”. } cout<<”min=”<<min(1.cb.m.p. indiferent de ordinea abordată a itemilor.

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

se cer toate soluţiile de colorare a hărţii. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Scrieţi în C++. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. utilizând cel mult 4 culori. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. indiferent de problemă. 2. ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. 3.

170 . Folosind cifrele {1. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. 7. notat 1. Iniţial.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte.3. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. return 1. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1. o altă culoare.2.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. c) for(i=1. Folosind aceeaşi metodă.} else return 0. return 1. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0. Care va fi al patrulea număr generat.4}. Caută succesorul.2. 6. Astfel se obţin în ordine numerele 123. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. return 1.i<=k-1. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă.{if(st[k]<4) {st[k]++. 312. 231.i<k-1. acesta se află într-unul dintre ele. return 1. 4. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. Cunoscând legăturile existente între oraşe. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. 213. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0. return 1. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei.

Item 6 .5 puncte. Item 3 – 0.} else for( i=1. Barem de corectare şi notare: 1.i<=k. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute.25 puncte. x[0]=1. 171 .3 puncte. Item 8 . if(k==n) { for(i=1. a) Adevărată.25 puncte. Item 4 .1 punct. b) -0.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine. Item 5 – 0. void gen(int k) { int i. Item 2 .5 puncte. Item 7 .1 punct.25 puncte.8. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream.1 punct . cout<<endl.i++) cout<<x[i]. b) Falsă.1 punct. Item 1 –1punct astfel a) -0. b) -0.i<4. b) -0.} void main() {cin>>n.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i. gen(1). Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.h> int x[20].25 puncte. gen(k+1).

else {k++. d) Adevărată. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte. 2143.k. init().a[20][20]. k=1.} else k--. 2341. void back () { int as. init(). a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6.h> int st[10]. else for(int i=1.} 172 . while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()). } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0.n. avem condiţia k>1.} else return 0. 1423. b) 4. 5. } int solutie() {return k==n.i++) if(st[i]==st[k]) return 0. return 1.i<=k-1. O soluţie posibilă este: #include<iostream. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243. return 1. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. void init() {st[k]=1.} } 3. if (as) if (solutie()) tipar(). 7. apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++.c) Falsă. 2.

Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. } void back() {int as.i<=n.init(). Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii. if (as) if (solutie()) tipar(). inclusiv funcţia back. } } main() {int i. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe. else {k++.2 şi 3. cout<<"Număr de noduri". } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor.init().void tipar() {for(int i=1. a[j][i]=a[i][j]. dacă este cazul. 8. astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite. for(i=1.i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl. se reface acest test sau unul asemănător. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.j++) {cout<<"a["<<i<<".cin>>n.i++) for(j=1.i<=n. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. } st[1]=1. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()). 173 .j. cout<<"---------------"<<endl.} else k--. k=2. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1.j<=i-1. back()."<<j<<"]=". li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.cin>>a[i][j]. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare.

Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor. 1. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. 5. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte.5 puncte 174 . Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. Se acordă 8 puncte astfel: 1. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. c) Branch and Bound. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. b) Backtracking. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. 3. 4. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. 2.

5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale.Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei. acesta este adăugat. b) 3. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte). (1 punct) 5. (0. 0. în timp ce oferă o singură soluţie. iar dacă este posibil. 2 punct 5. 2 puncte 4.5 punte/cerinţă) 2.c) Adevărată. .2.5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.”(1 punct) 4. (0. b) Falsă. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. (1 punct) . sortăm spectacolele după ora terminării lor.5 puncte 3.(0. (0.5 puncte) . tehnica Greedy 175 . altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. specific tehnicii Backtracking.( 0. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia.

sfdacă sfpentru 1. . pentru i ← 0. 176 . pentru j ← i+1. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. Să genereze idei. v[i]=v[j] c. j şi x sunt de tip întreg. pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. În secvenţa pseudocod următoare.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. de 3 ori d. la finalul secvenţei pseudocodului. la finalul secvenţei pseudocodului. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . v[i]=v[j] b. v[i]<v[x] 1. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. . v[i]<v[j] c.5. o dată c. 1. 1. .4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. atunci x←j.Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. v[j]<v[i] d.de 2 ori b.n-1 execută x←i. v[i]<v[1] 1. 2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. v[i]<v[j] b. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare.n execută dacă .niciodată 1. 2.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[j]<v[i] d.5). Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. v[i] ← v[x] . Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare. v[x] ← aux . iar variabilele i.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4.5.

2. respectiv n+m. 7. atunci când este cazul.2 Dacă n=5. while i<=n do begin A end. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. component de tip real. a=(2. În secvenţa de program următoare. 6. în urma executării ei. Adevărat b. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1.2. astfel încât. Rezolvă mai întâi pe ciornă. j:=1. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. validarea acestora nefiind necesară. Criteriile de evaluare şi notare 177 . datele de intrare se consideră corecte. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. 10.b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. j=1. Fals 4. 4. Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. m.12).5.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. 1. 7.11. 1. iar variabilele i.8. k=0. j şi k sunt de tip întreg. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. b=(1. 16. while (i<=n)and(j. Interclasare şi BubbleSort c. Dându-se un vector cu n numere naturale.4. 3. 7. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. BubbleSort şi Selecţie b. a. whilej<=m do begin B end 5. În programul cerut la punctul 6. 2. 10. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6. 16.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. k:=0. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3.10). Varianta C++ i=1. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. m=4. 18. 18. 13. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. n≤100. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici. Dacă şirul iniţial este (5. variabilele a. 3. 5. Citeşte atent toţi itemii. Interclasare şi HeapSort d. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. QuickSort şi Interclasare 5. 10).

2.5 puncte 1. – declaraea corectă a tuturor variabilelor .2 – 0. 1.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.1 puncte) . din care: 5. 6.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.1 – 0.c Răspuns corect (5. 1.5 puncte Item 5 = 1. 7. 6.1 puncte) (0.a – 1 punct 2. (0.5 puncte Item 6 = 1. Răspuns corect c.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.3 – 0.5 puncte) Item 5 (1.5 puncte 1.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2.structura pentru corectă (0. 7) Item 3 Răspuns corect b (0.1 puncte) (0.3. 1.2. (0. 2.4.2 – 0.b Răspuns corect (5.5 puncte) repartizate astfel: 178 .4 – 0.5 puncte 1.5 puncte) Răspuns corect d.structura de decizie corectă .1 puncte) Item 2 2.5 puncte) Răspuns corect a.atribuiri corecte ( 0. 1.5 puncte. 1.1 – 1 punct 5.1 puncte) (0. (0. 10. 10) 2.5 puncte Item 4 = 0.c – 1 punct Item 3 = 0.b – 1 punct 2.1.citire şi scriere corecte .

8. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare.2 179 . i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.2 puncte) (0. c[k]=b[j]. 4. j++ Varianta Pascal k:=k+1. 10.5.5 puncte) Răspuns corect: c= (1.5 puncte.2 (0.2 puncte) .corectitudinea globală a programului (0. 5. 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor . (0. 5. i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++. 11. Testul va fi anunţat elevilor din timp. 2. c[k]=a[i]. Pentru fiecare răspuns corect. c[k]:=a[i].apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) .1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++.QuickSort descrescător corect (0. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1.1 puncte).3 puncte) .QuickSort crescător corect (0.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) .aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.2 puncte) . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.citire şi scriere corecte (0. c[k]:=b[j].

2. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. 1. q. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare.5. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg. v=(2. 2. v=(2. ) altfel (. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2. . Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. 4.5. 2. . 2. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. 1. x este de tip real iar variabilele i. . Să genereze idei. 1. iar variabilele p. j şi p sunt de tip întreg.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. În secvenţa pseudocod următoare. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. ) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 . Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. . 4. m şi x sunt de tip întreg.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7. 1.5. 2. 2. În secvenţa pseudocod următoare.5. p ←0 pentru i← 0. Să definească corect noţiunea de căutare binară. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.

14). 2.4. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.3 – 0.2.4. în vector.2. 2.1 – 1 punct 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.5 puncte 2.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A. în urma executării secvenţei.1. Exemplu: A=(2.5.5 puncte 1. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2.4. 2. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.3. 11.5 puncte 1. 2. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.5 c) 3. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte .a– 0.3 Răspuns corect c (0.7) şi B=(3.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.7.2.4 d) 4.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3.2.8.1.5 puncte) 1. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.6.2 – 1 punct 2.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. transmis ca parametru. 5.b Răspuns corect 0 (0. 8.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2.8.4 b) 3.6.3 3.9) Instrucţiuni pentru elevi 1.5 puncte) 1. 4.a Răspuns corect 5 (0.b– 0. Scrieţi algoritmul în pseudocod.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2.3 Dacă n=6 şi A=(1. rezolvă de două ori pentru a te verifica. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare.4. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât.4 – 0.

Ca principiu.declararea corectă a tuturor variabilelor (0..4 Răspuns corect a (0.A.algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0. să se afle în interiorul intervalului v[1].v[n].(0. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare... sau unul asemănător: (0. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat.x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1]..25 puncte) ..5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n.citire şi scriere corecte (0.25 puncte) .v[n].. Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V.n. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 .5 puncte) Item 3 ... x. Item 4 .2.2 puncte repartizate astfel: .2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare.x) Găsit ←false pentru i← 0. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.

5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0.• realizarea corectă a intersecţiei (0. Testul va fi anunţat elevilor din timp.A.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0. Pentru fiecare răspuns corect. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.m-1 execută dacă Găsit(n.m-1 execută dacă Găsit(n.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare.A. • 183 .n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

..c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1. ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr....Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare. Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor.. . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1. Repetări pentru fiecare operaţie în parte.d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect... o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1. Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr.. 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 ...b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect.. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2.. . Algoritmul este: Minim(x[1... 1. . Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1. Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului..n].. 1.. repetări .

5 puncte 2.b – 0. explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită.5 puncte 2.5 puncte 1.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1. 4. 3.d – 0. atunci când este cazul.i execută pentru j ← m.m execută b) pentru i ← 1.b – 0.5 puncte 185 . Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2.0. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1.n execută pentru j ← 1.3 (-1) execută pentru k ← 1.a. . Citeşte atent toţi itemii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1.2. .p execută pentru j ← 1. Determinaţi ordinul de complexitate O(.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr . Rezolvă mai întâi pe ciornă. iar n = nr total de operaţii.a . Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).1 punct 1.n execută d) pentru i ← 1. 2. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5.repetari (i ) unde i este operaţia i.c – 0.5 puncte 2. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4.5 puncte 1.c – 0.

a Răspuns corect: 1.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1.c Răspuns corect: de n-1 ori (0.a .5 puncte) 1. 2×T(n/2)+n. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=. Item 2 2.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1.b Răspuns corect: de zero ori (0. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n]. . .5 puncte) 2. n-1. În final n/2k va fi egal cu 1.Răspuns corect: O(n×p) (0. .5 puncte) 2. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0. Se acordă (0.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. 1. .5 puncte) 2. Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.d – Răspuns corect: O(n2) (0. r(n) (câte 0. =n+n+. 186 . Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.+n+2k T(n/2k).b – Răspuns corect: O(n×logn) (0. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n].5 puncte) 1.

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”. else {diviz(s.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.} void main( ) { cout<<”n=”.m). sir(m+1. else p=p*a[i].m). 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte.i<=n. cin>>v[i].d. cin>>a[i].int d) {int m. cout<<"n= ".declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.} sir(1. i<=n.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ". int ms(long i) { if (i==0) return 0.d). definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte.cin>>n. for(i=1.n).int d. apelul funcţiei calcul 1 puncte.} Se acordă pentru .} calcul(). else return 1+ms(i/10). sir(s.h> int v[100]. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i].}} void main() {int i. 3.} void sir(int s.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i. O soluţie posibilă este: #include<iostream.void calcul() { for(int i=1.n.i<=n.} Se acordă pentru . for (int i=1.int &m) {m=(s+d)/2. if (d==s) cout<<v[s]<<" ". Subiectul II 1. cin>>n. definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. void diviz(int s. .

198 { k=k+1. 3.j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].h> typedef int stiva[100]. while (k!=0) { util[st[k]]=0.n.i<=n.i<=m. #include <iostream.} void main() { cout<<"n=". if (k<n) else k=k-1. stiva st.cin>>n.i++) for(j=i+1.st[k]=0. if (i<=n) { st[k]=i.i<=n && util[i]==1.aux. } } .n. x++. k=1. void afis(int m) { int i.x=0.j<=n.i<n. for(i=1.i++)util[i]=0.i++).verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte. for(i=st[k]+1. . st[k]=0.b[10]. for (i=1. void sortare() { int i. O soluţie posibilă este: #include<iostream.i++) cout<<st[i]. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.util. cout<<' '. for(i=0.} Se acordă pentru . afis(k).h> int o[10]. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte.2. util[st[k]]=1.j.k.t[10]. int i.declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte.

indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. date de intrare la latitudinea evaluatorului. o[j]=aux.i<=n. for(i=1.}} void main() {int i. b[j]=aux. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător.} sortare().declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte. t[1]=0. definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte.i<=n. o[i]=o[j]. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte.t1=0. cin>>b[i].cout<<o[1]<<" ". În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. t1=t1+t[i]. - Se acordă pentru . t[i]=t[i-1]+b[i-1].i++) {cout<<o[i]<<" ". lăuda şi chiar recompensa. for(i=2.i++){ o[i]=i. aux=o[i]. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte.b[i]=b[j]. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 . cout<<”n=”.cin>>n. se vor evidenţia. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului.

Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui.1. a2.j) al unei matrice An.j-1. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare.n se poate ajunge în elementele ai+1. ai+1. iar suma 3+4+7=14 200 . Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi.1. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator. Subiectul II: Dintr-un element (ai. a3. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural.j-1.2 . va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.j . ai+1.

. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese.căutarea primului elev cu media x .5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient. Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut. Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs. Daţi un exemplu în acest sens.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare .testarea cazului elevilor cu medii egale .5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0.5 punct 0. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă.5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare . O abordare Greedy presupune ca.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii . 1 punct 0.).corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. MergeSort.. Pentru răspunsul oral.5 puncte eficienţi (QuickSort. Observaţii 201 .Se acordă numai 0. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. la fiecare pas.5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială.5 puncte Observaţii Punctaj 0.Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0. b) Prin Greedy euristic.

1] i←1.-rezolvarea prin programare dinamică .j] i←i+1 sfcât timp 202 .5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j] ←j-1 sfdacă s[i.j+1] d[i.j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1. cât timp i≤n execută scrie a[i.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.j←1.j].j] ← a[n.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1.j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1. i execută max ← s[i+1.n execută 1 punct s[n.j] j←d[i. d[i.j] ←max+a[i.j] ← j 1 punct dacă s[i+1.j-1] 0.5 puncte d[i.1 (-1) execută pentru j = 1.j-1]>max atunci max←s[i+1.crearea matricei sumă .j+1]>max atunci max←s[i+1.

c←c-1. n execută max←a[i. precum şi la metodele de programare dinamică.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0. reţinerea coloanei şi afişarea max. sfdacă dacă a[i. c←c+1. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2.j]>max atunci max←a[1.c-1]>max atunci max←a[i.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. 203 .c+1]. analiza complexităţii şi metodele euristice. pentru j = 1.c-1].c] dacă a[i.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.c+1]>max atunci max←a[i. Testul va fi anunţat elevilor din timp.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. s←max. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. n execută dacă a[1.j] c←j sfdacă sfpentru scrie max. sfdacă scrie a[i. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile.

se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. 204 .Dacă timpul alocat este insuficient. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

p=3. Persoana are la dispoziţie n obiecte. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. elementele de pe linia p. folosind metoda BubbleSort. Exemplu: Pentru n=5. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 . Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Să se afişeze matricea astfel ordonată.Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Să se ordoneze: crescător. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. folosind metoda selecţiei. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. elementele de pe coloana q. descrescător.

puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. . 2. .j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.n.. Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie. . dacă capacitatea de transport este j. i.G Câştig[i..j] Câştig[i-1. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. 2. din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 . Daţi un exemplu în acest sens. .. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i.j] altfel Pentru răspunsul oral.. . 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. j=1.O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. 5) C = (1. 4. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. 8. i=1. Câştig[0. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1.0]=0. .j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1. 3. .j]=0. 3.j]= Câştig[i-1.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. . se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. b) Prin Greedy euristic.

25 puncte.i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q . Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.5 punct pentru j ← 1. 0.5 puncte Observaţii 207 .căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte .5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.m execută dacă A[1.apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului. b[m] ← A[1.5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0. Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.i] =b[j] atunci găsit ← 1 .n-1 execută găsit ← 0 .parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.Subiectul I: Criterii de notare . sfdacă sfpentru 0. Punctaj 0.5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1.25 puncte.

j]].j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j]← Câştig[i-1.j] execută j←j-Gr[S[i.j] 1 punct S[i.j-Gr(i)]+C(i) S[i. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0.crearea matricei de câştiguri . câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0. G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1. scrie Câştig[i.j] cât timp S[i.j]] cât timp obiect=S[i.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.j] ←i altfel Câştig[i.j].j] S[i. j←G.j] 0.n execută pentru j = 1.j] ← S[i-1.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.-rezolvarea prin programare dinamică .j] Sfdacă altfel Câştig[i.j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 . C[S[i.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri.j]].j] scrie S[i.j] atunci Câştig[i.j]← Câştig[i-1.5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1.j]← Câştig[i-1.j] ← S[i-1. Gr[S[i.

în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. 209 .-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0.5 puncte 0. analiza complexităţii şi metodele euristice. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect. precum şi la metodele de programare dinamică. 4) C =(6. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. Testul va fi anunţat elevilor din timp. Exemplu: pentru n=3 . G=8 şi obiectele: Gr=(5. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. 4. 4. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. Dacă timpul alocat este insuficient.

Informatică pentru grupele de performanţă. ***. George Daniel (2001). Scorţaru M. Tudor (2006). Manual pentru clasa aX-a . manual pentru clasa aX-a. Şerban M. G. Boriga R. Informatică profil matematicăinformatică. Bălan. Ciobanu M. Sibiu Editura Donaris 7. Informatică profilul real... ***. Fundamentele programării. Sofron O. 10.. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5. D. Mihaela.Codrina M. 14. Teze rezolvate şi problem propuse. Paşoi Mircea (2005). Moraru D. Bucureşti 1999.. Lică... Cerchez E. Giurgea. Moraru.. Anastasiu Popescu D. Tudor S.tvet. Runceanu A. http://en.. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. 12.org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Noţiuni recapitulative.. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare. 1996. 9.ro. Gabriela.. . Clara.tvet. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.Editura L&S Infomat.ro. Pavel Florin. Runceanu M. Ionescu C. 2009 3. Bucureşti 2005. Bacalaureat la informatică. Soroiu. Voicu A. Dana. 2000. Bac Info’2000. 2009.. 8. Editura Petrion 2000. Informatica pentru liceu şi bacalaureat.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1.Bucure. Editura Didactică şi pedagogică.. 13. Miloşescu M. Cluj-Napoca. Sorin.Lica D.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Editura L&S Infomat. 11.. Editura Polirom.wikipedia. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6. 2005.ti.manual pentru clasa aX-a.. 2009 2. Mateescu G.Claudiu (2004). Editura Agora... Mateescu.. Ionescu..Voicu A. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 . Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I.AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II.

polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă. constructor şi destructor. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. încapsularea (ascunderea) informaţiei. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor.” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă. respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. moştenirea. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. polimorfismul (legarea dinamică). moştenirea. încapsularea (ascunderea) informaţiei.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. respectiv specializare şi operaţia de agregare.

Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode. asupra altor obiecte. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 . Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1.5 puncte d) 2 puncte e) 2. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. eventual să redefinească unele metode. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului. Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator.5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . Apoi. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. La rularea programului. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte.

încapsularea. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. prenume. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. moştenirea. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. număr absenţe etc. Metode: afişare date personale. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. agregare. descompunere) aplicate clasei. polimorfismul) să se facă corect. telefon. note. b). Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. clare şi să descrie corect. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. data naşterii. specializare. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). calcul medii. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. adresa. 215 . e) Clasa elev: Atribute: nume. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. c). indiferent de formulare. medii. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. verificare dacă este premiant etc. calcul număr absenţe nemotivate. păstrând totodată diferenţele dintre acestea.

dacă apreciaţi că enunţul este fals. b. În coloana A sunt indicaţi Termeni. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. a. d. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. c. b. Abstractizarea a. respectiv litera F. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. Coloana A Coloana B 1. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . Caracterizează unic obiectul. e. e) şi notaţi în dreptul ei litera A. c. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. să aibă unul sau mai mulţi constructori. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. o clasă poate să nu aibă nici un constructor. II. Transcrieţi pe foaia de răspuns. d.

1. economist c. 2 puncte III. …………………. Metode 3. Clasă de bază 4. 3. …………………. Scrieţi. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. angajat d. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a.. c. Clasa definită pe baza unei clase existente. scrieţi pe foaia de răspuns. 1. Identificator 5.conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. 2.. literele corespunzătoare răspunsului corect. pe foaia de răspuns. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme.5). Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . 2 puncte II. student b. Interfaţa clasei... copil 3. 2 puncte IV. e.2. …………………. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. 5. Metodă apelată la instanţierea unei clase este …………………. b. 4. Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. Clasă care va fi moştenită III. director b. d.. număr real c. cerc b. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. IV. număr complex 2. informaţia corectă care completează spaţiile libere. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase. persoană d. figură geometrică d. persoană c. 3 puncte 217 . considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate.

e.adevărat. 4-a.d. d-fals. b-fals.a.Barem de corectare şi notare: I. III. 3-e. 3. 1-d. 2. 2-b.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. II. clasa. c-adevărat. a – fals. 5-b 1 – încapsularea.b. IV.c. 1-a.moştenirea.d. 2-c. constructorul. 3.destructorul. 218 .

Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. comparativ cu moştenire privată. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. 6.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase .O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară. 7. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei. Obiectivele evaluării: . 9. 4. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private. De obicei. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare. În cazul moştenirii protejate. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 . protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5. 2. 3. 8.

9. 3. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. dacă este cazul. 6. se reface acest test sau unul asemănător. 220 . 5.

5). float y=0) {real = x. Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. main() { complex a.real. imag=y.} }. 221 . atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase.imag. a. imag=a.retreal() << ”+i*” << a. b.afiscomplex(f). float imag. 3). complex *pz. Ce va afişa următorul program? class complex { float real.imag+b.atribuire(1. complex &b) {real=a. c.} void sumacomplex(complex &a. b.real+b. cout<< ”a=” << a.retimag() << endl.} double real() { return real.atribuire(2. &b). c. public: void atribuire(float x=0.sumacomplex(&a.} double imag() { return imag. c. pz = &c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I. d.

cout<<q.get_a()<<p.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. segment S(P.4). III.Q3).get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.} void set_a(int x){a=x.double valy) { x=valx.} static void set_s(double x){s=x. class segment {private: punct A. cout<<p.82.set_s(200). } ~punct().} punct(double valx. }. p. public: int get_a(){return a. class punct { double x. cout<<p.} double get1_s(){return s. class exemplu{ int a.y=0. p.Q). static double s.20). 222 . cout<<q. public: punct(){x=0. q.y. Q3.B.Q(-4.get_a()<<p. Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.get_a()<<q.x.set_a(100). } punct(punct &P){ x=P. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran. }.} void set1_s(double x){s=x.get_a()<<q. segment(segment&).get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.} static double get_s(){return s. segment S1(P3.y=valy.8. } II.q.} }.-20. public: segment(punct&.897).pz->afiscomplex().y=P. punct P3.punct&). b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7. Urmăriţi programul de mai jos. void main() { exemplu p.get_s(). a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează.set_a(300).8. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.y.A.B.

get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. ex1 A. b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas. z=z0.get_a()<<q. care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ).cout<<p. cout<<q.init("teava". 20).z.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. const char *) . A. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas. punct_3D (double x0. }.20.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x.get_a()<<p. cout<<p. void init (char . int secunde = 0 . int lungime.} e) class ex1{ char *nume. int l) {strcpy(nume. cout<<q. void main() { punct_3D A(10. p. } void init(char *s. double z0x=x0. Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *. int ). 30). s). } IV.set1_s(800. double y0. Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 .cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.80).get_a()<<q. int minute = 0.y.get_a()<<p.} }. lungime=l.} }.q. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 . c) Fie definită clasa angajat. y=y0.set1_s(999).get_s().

897)] (pentru obiectul S.0) (pentru membrii A. a) clasa punct: constructor implicit. 2 puncte IV.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7.B) Constructor segment[Punct (0.82.20 100 800.8.5 puncte II.20 100 999 999 224 .8.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0. deci pentru S1.4)Punct (-4. 1.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.4) (pentru punctul P) III.8.8.0)] (pentru obiectul S1. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0. 2.B) Constructor segment[Punct (7.-20.20 500.0) Constructor implicit pentru punct(0. constructor cu parametri (de iniţializare). B ai obiectului S.20 800. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.0)Punct (0.0) (pentru punctele P3.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4.A şi S.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.A şi S1. Q3) Constructor implicit pentru punct(0. 3 puncte III. B ai obiectului S1. deci pentru S.20 800.0) Constructor implicit pentru punct(0.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.82.0)Constructor implicit pentru punct(0.20 300 800.-20.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4.20 500.0) (pentru membrii A.5 puncte Barem de corectare şi notare: I.-20.20 300 500.8.1 punct din oficiu I.82.0)Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru punctele A.8. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).

int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0.300 999 999 IV.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0. 225 . a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate. dacă este cazul. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s. se reface acest test sau unul asemănător.

b) şi c). Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi.Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. ariei şi perimetrului. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator.datele membre : lungimea şi lăţimea . c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii. atribute şi metode. constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. constructor cu listă de parametri. 226 .funcţiile membre: o constructori implicit. lăţimii. b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor. cu ajutorul unei clase astfel: . Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a).

friend double perimetru(dreptunghi & d). c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1. } b) void main() { dreptunghi d1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1).getl()<<" si"<<d1.getl()<<" si"<<d1.L=0. double n2) { l=n1.L.l.L.getL()). } ~dreptunghi() {} double getl() {return l. d2(5. } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1. cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. public: dreptunghi(). } double dreptunghi::arie(){ return l*L. L=d.5 puncte c) 1. cout<<"Arie:"<<d1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2).getL()<<'\n'. d3(d2).} double getL() {return L.} double arie(). } dreptunghi::dreptunghi(double n1.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l. }. 227 . dreptunghi::dreptunghi() { l=0.10).getl()+d.L=n2.getL()<<'\n'. dreptunghi(double n1. cout<<"Arie:"<<d2. double n2).

declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.5 puncte .declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.5 punct Pentru punctul c) cele 1.5 puncte . dacă este cazul.declararea metodelor ca membri publici– 0.declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0. 228 .getL()<<'\n'. se reface acest test sau unul asemănător.5 puncte se vor distribui astfel: .declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0.cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1. Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: . b). metode. cout<<"Arie:"<<d3.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3). obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte Pentru punctul b) cele 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1.afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.getl()<<" si"<<d1. calcul perimetru – 0.5 puncte .5 puncte .afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte .folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0. c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. sintaxa.5 puncte .declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct . alte greşeli neprecizate la punctele a).5 puncte .declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte .

// numărător. fractie& operator *=(const fractie&). fractie& operator /=(const fractie&). friend fractie operator*(fractie&.}. fractie& operator +=(const fractie&). const fractie&).m. const fractie&). fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. fractie&). fractie&). // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0.} int numitor() {return m.} void afişare(). constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". destructor int numarator() {return n. }.numitor void simplifica(). friend fractie operator-(const fractie&. fractie& operator -=(const fractie&). Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. 229 . fractie& operator =(const fractie&). friend fractie operator/(fractie&. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. friend fractie operator+(const fractie&. int mi=1).Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n.

if (y<0) y=-y. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie.m/dc)*f2. -=. f. *. simplifica().simplifica().if (cd>1) {n/=cd.dc=cmmdc(f1.return f.m.+=.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +. r=x%y.m/dc). fractie f.n*(f1. if (x<0) x=-x.} fractie operator +(const fractie &f1. while (r!=0){ x=y. y void fractie::simplifica() {int cd.dc=cmmdc(f1. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus.m).} dc=cmmdc(f2. if (m<0) {n=-n.f. return y.m.n. 230 .int y) {int r.m). m/=cd.m=-m. -.m).} fractie operator -(const fractie &f1. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.n*(f1.n/=dc.f. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri.int cmmdc(int x. cout<<"Constructor!\n".m.simplifica(). m=nmi. / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =. r=x%y. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x. fractie f.n=f1. if (dc>1) {f1.f2. y=r.m/dc) .return f.n.f.m).fractie f.m/dc)+f2.} if (m>1){ cd=cmmdc(n. fractie &f2) { int dc.m/=dc.n*(f2.f2.m=(f1.} fractie operator * (fractie &f1.f.m/dc)*f2.m=(f1. dc=cmmdc(f1. *=.f2. f.f2.m/dc).n=f1.m).n*(f2. const fractie &f2) {int dc.f2.m. int nmi) {n=nri. const fractie &f2) {int dc.f1.

m).n=f1.m*f2.n*(m/dc).n.afisare().m=f1.f1.} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.f1.m.if (dc>1) {n/=dc. fractie f1(n1.n.} n=n*f1.n*f2. cout<< “suma f1+f2=”.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc. f.f1. cout<< “diferenta f1-f2=”. fractie prod=f1-f2.n.n=f1.m.afisare().m).fractie f.} } void main() { int n1.} dc=cmmdc(f2.n=n*(f1. cin>>m2.f1.} dc=cmmdc(f1.m).afisare().f1.n/=dc.f1.simplifica().f1.return *this. m=m*f1.f1. cout<< “ atribuirea f1=f2=” .m.m.m/=dc.m1).f1.f1.m*f2. cin>>m1.return f. cout<< “ suma f1=f1-f2=” . return *this.f2. fractie imp=f1-f2.afisare().m/=dc.n). m=(m/dc)*f1.} n=n*f1.afisare().m.m.} dc=cmmdc(f1.n*(m/dc).afisare().} f.n. fractie sum=f1+f2. prod.} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1.f1.} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.n=f1.m).m/=dc.if (dc>1) {f1.m).m/=dc.m/=dc.m=m*f1. dif.dc=cmmdc(n.cout<< “ suma f1=f1+f2=” .f1.m2). m=(m/dc)*f1.afisare() . fractie & f2) { int dc.simplifica().n*f2.m=f1.n.afisare(). f1.n/=dc.dc=cmmdc(n.m/=dc. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .f2.m/dc)+f1. fractie f2(n2. f1+=f2.n/=dc.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'.if (dc>1) {f2. } fractie operator / (fractie & f1.m2 . f1*=f2.n/=dc.return *this.n=n*(f1. return *this.} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”. simplifica().n2.m.n/=dc.if (dc>1) {f2.n.n).dc=cmmdc(f1.afisare().m). if (dc>1) {f1. f1. f1-=f2. f1/=f2.f2. if (dc>1) {n/=dc. cout<< “ suma f1=f1/f2=” . sum.} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.m/dc)-f1. cout<< “ suma f1=f1*f2=” . cout<< “impartirea f1/f2=”. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”.} f. cout<< “produsul f1*f2=”.m.return *this. fractie dif=f1-f2.return f. f1=f2 .m1. f. imp.n.f1.afisare().afisare().m.m/=dc. cin>>n1. cin>>n2. if (dc>1) {f1.

dacă este cazul. 232 . se reface acest test sau unul asemănător.În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.

Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. adăugare în stivă. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor.6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 .1 punct din oficiu . eliminare din stivă şi afişare stivă. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva. fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. destructor.1 punct definirea clasei nod . În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva.

void afis().1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei .} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!".} void stiva::afis(){ nod*p=varf. }. p->cheie=x. p=p->next. if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!".1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . public: stiva(){varf=NULL.} p->next=varf.} ~stiva(). class stiva{ nod*varf. return t. void pune(int). getch(). t=varf->cheie. while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". exit(1). void stiva::inserare(int x){ nod*p. nod*next. varf=p.1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie.} nod*p=varf. }.}} 234 . delete p. varf=varf->next. exit(1). int extrage(). getch(). int t.

}} void main(){ stiva v.stiva::~stiva(){ nod*p. v.afis(). case'3':v. clrscr(). 235 . do{clrscr()ş c=getch(). case'4':exit(1).extragere(). se reface acest test sau unul asemănător. getch(). obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. while(varf!=NULL){ p=varf. varf=varf->next.} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. delete p. cin>>cheie. cout<<"". int cheie. dacă este cazul.} }while(1). getch(). break. switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.inserare(cheie). break. break. metode. char c. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.

2..... 236 .. 4... 1.. 1. asociere cu sens 9........ f...... caz de utilizare 3. II........ comentariu 2. membrilor clasei. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.. Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte ... actor 8.. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte...... g. b... compoziţie 10. clasă 5. # reprezintă în UML ...Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase... Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML. îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a..... relaţie de generalizare 7. h. -.. este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. d.. relaţie de dependenţă 6... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I.. j. 3. c... ... relaţie de includere 4. e.. Notaţiile: +... i. .

Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare. a – 6. Relaţia de generalizare c.. Static d.. discriminator 3. Relaţia de agregare d. <<parameter>> c..III.. <<interface>> d. Relaţia de realizare 2.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0.. i – 7.. <<ordered>> e. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a. II. <<global>> b. statică 6.d. h – 3.. 0. 1 – b. d – 1. Disjoint c.. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a... atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund ..* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. multiplicitatea 5. 2 – a.. j – 5 237 .. Asocierile corecte sunt: 1. <<self>> 3... Relaţia de dependenţă b. Funcţia membră . 7.... c – 8.. 6.... c Se punctează doar răspunsurile corecte. obiecte de clasă 2.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . Friend b. 3 – a.. b.. Complete e.. e – 9.. Vizibilitate 2. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I. zero sau mai multe III.. f – 2. g – 10. <<call>> 4. b – 4.. Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0. e. 5...

să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Obiectivele evaluării: . obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat.Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant.

vin. serveşte cafea.). suc. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. 239 . Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni. apă. bea cafea. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. etc.

Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. clasa Angajat . Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. memorie c. clasa Calculator. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. vârstă b. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . cu atributele nume. Enunţ: 1. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. cu atributele nume.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. 241 . apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.

citit de la tastatură.h> void main() { clrscr(). Criteriile de evaluare şi notare 242 . while n>1 {while (n%f==0) { p++.” #include<conio. } getch().f. n=n/f.h> #include<iostream. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice). long int n.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: .p=0. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl.să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. cin>>n.p. f++. f=2.

a încercat să corecteze greşelile de conţinut. (3. 1. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2. dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect. pentru datele de intrare n = 600. 3).Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează.). adică are erori de sintaxă. 2). 243 . Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale. iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . (5.

Moştenirea. public: punct (int abs=0.} punct (const punct& p) {x=p.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<"."<<y<<"\n". cout<<x<<". y=ord."<<y<<'\n'.Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. în funcţia main(). int ord=0) {x=abs. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO . Să se creeze. y. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.y. Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x. y=p. cout<<"Constructor punct "<<x<<". pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.} }. Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI."<<y<<")\n".x. astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată. cout<<"Constructor copiere punct ". obiecte de tip punct şi de tip punct colorat.} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<". Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural. precum şi pointeri către astfel de obiecte. 244 ."<<y<<"\n".

short). //date membru private public: punct_col (int.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p. int. Va fi creat şi un obiect dinamic. cout<<"Punct colorat:". Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare. int ord=0. punct_col::punct_col(int abs=0. dar nu ştie să explice ordinea apelurilor.punct::afisare(). prin copiere. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul. short cl=1):punct(abs. doar o coordonată şi culoarea. ord) {cul=cl. 245 . Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat.} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea. coordonate şi culoarea implicită.} void afisare() {cout<<"-----------------\n".} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n". Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n". Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.} }. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.cul. cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ.

respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. clasa Persoana va conţine atributele: nume. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. respectiv Muncitor. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. folosind un MDI. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif.

inginer i(„george”. 20).return tarif_ora*nr_ore.*pi=&i. nr_ore = s.calcul_salariu()<<endl. int s = 0. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. char nume[20]. void main() { persoana p(„ion”. tarif_ora = t.} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:".calcul_salariu()<<endl.}.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore. cout<<p. persoana(char *n = „Ion”. float tarif_ora. class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". cout<<i. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". muncitor m(„florin”.} }. 165. 165.*pm=&m.return (tarif_ora/2)*nr_ore.20).*pp=&p. }.} }. 165. return (tarif_ora*2)*nr_ore. float t = 0) {strcpy(nume. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl.n). 20). 247 .

calcul_salariu()<<endl. 248 . p=i.cout<<p. cout<<m. pp=pi. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri.cout<<p. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. p=m. pp=pm. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl.calcul_salariu()<<endl.calcul_salariu()<<endl.

Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. afişarea elementelor structurii. operaţiile de creare. stiva. ştergerea unui element. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. stivă şi coadă. adăugarea unui element. vor fi exemplificate. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 .Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. prin afişări.

}. În clasa stiva: . stiva. }. . int valoare. Lista *urm_art. void afisare() = 0.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). }. int elimina().metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei). ştergerea unui element. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). int elimina(). Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . afişarea elementelor. void afisare(). 250 . . adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. vitual int regaseste () = 0. .metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii.} virtual void stocheaza (int i) = 0. coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. Lista *coada. lista() {cap = coada = urm_art = NULL.Elevii vor trebui să declare clasele lista. void afisare().metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii.metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: . afişarea elementelor după ştergere.

Tipul testului: probă scrisă. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. raze.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. realizaţi un meniu care să permită : . Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. 2. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. deplasare. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. Defineşte conceptele POO 2. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . hexagon regulat. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I. Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. perimetru. pătrat. latura. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. înălţime) . elipsă. diagonale.Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1. 251 . coordonate vârfuri. în cadrul orelor rămase.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. triunghi echilateral.

să răspundă corect la eventualele întrebări. să ruleze aplicaţia proiectului.partea scrisă 2 puncte .definirea claselor 2 puncte .Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută.proiectare 2 puncte .instanţiere 1 punct . a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 . justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase.prezentare orală 1punct .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct .

În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri. metode.5 puncte la prezentare orală 0. Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice.5 puncte la instanţierea claselor 0. constructor. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare. 253 .5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. destructor şi modificatori de acces.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.

triunghi echilateral. elipsă. Descrie clase. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. coordonaae vârfuri.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. pătrat. 1. raze. înălţime) . oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. deplasare. Tipul testului: probă scrisă. diagonale. 254 .citirea datelor iniţiale după tipul de figură . perimetru. hexagon regulat. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. 2. încadrul orelor rămase.Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. latura. realizaţi un meniu care să permită : .

În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 . să răspundă corect la eventualele întrebări . justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor.

Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. perimetru(). Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua.Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). va 256 . În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori). 257 .

2009 3. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte. Vasile.ro. Dorin. Dorin. ***.2009 258 . Bocu. Claudia. Lopătan. Smeureanu. Găbureanu. Ingineria programării obiectuale.05. Bucureşti:Editura Albastră 6. Gheorghe Cosmin.aut. Bucureşti: Editra Dual Tech 9. Editura: Teora 11.org/wiki/Unified_Modeling_Language. Dorin.pub. 3. metode obiectuale. George.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. (2000) Programare Orientata pe Obiecte . Zmaranda. 5.elcom.pdf.(1995) POO Analiza. Ion. Emanuela. Dan.htm 3. Iaşi.(2003). Timişoara Editura: Orizonturi Universitare. Rodica Doina. La http: www. Şerban. Daniela. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10.(1996). Anca Daniela.info. Anca Daniela. Sisteme de programe orientate pe obiecte. Ioan. Bacău.2009 18. Bucureşti: Editura ALL 8.05. 7.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. La http: thor. Stoicu-Tivadar.2009 17. Şaru. ***.2009 20. Limbaje de programare.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Dârdală. La http: scdsd.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1. Cerchez.upt.(2005). Marian. Cătălin.La http://inf.bluepink.05. La http: www. Editura:Alma Mater 19.ro.(2001).tvet.pdf 5. 2009 2. Bucureşti Editura: CISON 15. Roman. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4. Ionuţ . Ioniţă. 14. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.2009 Culea.tvet.pdf. La http://en.(2002). Zaharie. (1998) Manual de C/C++. Craiova: Editura Universităţii 5.(2000).wikipedia. Bucureşti.uaic. Marinel. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice.ucv.Note de curs – îndrumar de laborator. ***. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +. Ioniţă. Ghid teoretic şi pratic. ***.05.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01. Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7.2009 16. ***. Editura Polirom 13.ro/~dberian/Labs/POO.05. Spircu. Roşca. (2007) Programarea orientată pe obiecte . Silaghi. Stoilescu. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++.pdf 4. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA.05.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo.***. Galaţi: Editura Radial 12.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 .AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

Informatica. d. să identifici tipurile de procesoare de texte.bmp .Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. opţiunea Object 261 . încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Informatica. Selectarea textului şi alegerea butonului d. să defineşti procesorul de text. Meniul Insert. View 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. File d. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). Meniul Insert. b. Meniul Format secţiunea Font. Informatica. 2. documentul şi tehnoredactarea. 2. Edit c. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte.doc. 3.exe. Insert b. c. Informatica. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a.jpg. opţiunea Symbol b. opţiunea Color c. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text.

2. vizualizarea textului 5. setarea interliniei d. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. 4. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. centrarea textului c. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. 5. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. normale II. medievale c. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf. anticva b. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. 262 . are setarea normală a marginilor. Identificaţi elementele din figură. Butonul întâlnit în procesoarele de text. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. este utilizat pentru: a.4. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. 3. caligrafice d. Timpul de lucru este 50 minute.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Prima metodă . 4-a. 0 puncte. II. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. 0 puncte. Subiectului II – se acordă 2 puncte. blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe). titlu. 263 . Marginile nu sunt egale. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. A doua metodă . 0 puncte. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. (5 puncte) a. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. imagine. Subiectului II – se acordă 5 puncte. Elementele din figură sunt: colontitlu. Barem de corectare şi notare: I. (2 puncte) 1-d. 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Se acordă 1 punct din oficiu. b. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. c.5 puncte.5 puncte.5 puncte. 0 puncte.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). 3-b. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.4 puncte. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. note de subsol. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 2-d. coloncifră. 0 puncte.5 puncte. 2-b. 3-b. (2 puncte) 1-e. d. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.mărirea corpului de literă. III. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct. Marginile normale au 2. 0 puncte. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.

se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.e. chiar dacă se va utiliza altă formulare. 264 . Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte.

În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. 2. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. să utilizezi în aplicaţii practice termenii.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. Pe calculatoare este instalat un procesor de text. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu. 3. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. Tipul testului: probă scrisă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. 265 .

Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. educaţia şi pasiunile mele. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. Postul de Asistent Manager este un post.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S.C. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali.A. In urma acestor date. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune. care consider că valorifică abilităţile. Maria Diaconescu 266 . 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. Viitorului Nr. Cu respect. trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. Anemone S. Cu atât mai mult. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea. Str. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni.

Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. Subiectul 2 – 2 puncte. 2. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte.doc pe Desktop.Instrucţiuni pentru elevi 1. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. 3. II. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. Timpul de lucru este 50 minute. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. 267 . paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru respectarea formatării fonturilor. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Subiectul 3 – 2 puncte. III.

c. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Familii de caractere. Pentru definiţie se acordă 1 punct. Clasificarea fonturilor. Definiţia fonturilor. e. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. Caracteristicile fonturilor. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 .Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. b. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. d.

 Distanţa între litere (ligatura). maşina de scris 2. Clasificarea caracterelor 1.  Grosime (weight). După familii de caractere a. Pentru lipsa răspunsului. anticva c.  Înclinare. Se caracterizează prin:  Design (typeface). Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. După mărimea literei 269 . Dimensiune (Size). 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Caracteristicile fonturilor: a. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. c. 0 puncte. Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. Efecte (Effects) e. medievale b. groteşti e.  Dimensiunea codiţei unei litere. Stil (Style) d.5 puncte.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height). caligrafice f.  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. egiptene d. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0.  Lizibilitatea literelor (legibility) b.

Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. corp 10 . Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti".3. A şasea familie. cât şi a celor secundare). fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime.5 cicero) l. Pentru lipsa răspunsului.384 mm – Borgis g.1. corp 20 .6. corp 12 .768 mm – Parangon (1. subţiri. corp 24 . A doua familie de caractere.1.2. cunoscută sub denumirea "anticva". Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână. corp 4 . cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic.520 mm – Text m. A cincea familie.009 mm – Petit f. corp 6 .760 mm – Garmond (Corpus) h. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. corp 5 .256 mm – Nonpareille d.3. cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă.5.504 mm – Diamant b. cuprinde caracterele ce nu au picioruşe. Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor. corp 7 . corp 16 .264 mm – Mittel j. 016 mm – Terţia k.4. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. racordată. O altă familie de caractere. 0 puncte. atât a liniilor principale. corp 14 .9.7.512 mm – Cicero i.3.2.6. cunoscută sub denumirea de "egiptene". corp 18 . corp 8 .024 mm – Dublucicero 3.632 mm – Colonel e. având un grad de contrast ridicat. având un grad de contrast mediu. denumită "maşina de scris". perpendiculare pe liniile principale. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte. corp 9 . denumită a caracterelor "caligrafice". 270 .a.880 mm – Perl c.

Pentru fiecare tip se acordă 0.5 puncte. 271 .

dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. 1. magenta. roşu. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. negru şi roşu d. roşu. Undele scurte. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. roşu. indigo şi alb II. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. galben şi negru 2. indigo şi violet b. albastru. respectiv litera F. 3. negru. portocaliu. verde. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. roşu. galben. galben. alb. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. albastru. galben. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. portocaliu. albastru.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. indigo şi alb d. roşu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. 272 . dacă apreciaţi că enunţul este fals. albastru. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. verde. negru şi albastru c. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. 2. cyan. verde şi albastru b. verde. galben. verde. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. roşu. portocaliu. indigo şi negru c.

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. II.3. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Barem de corectare şi notare: I. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 2-F. (4 puncte) 1-A. 1-a. Precizaţi ce este lumina monocromatică. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. 4. Se acordă 2 punct din oficiu. Se acordă 2 puncte din oficiu. echivalent. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. 0 puncte. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 0 puncte. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. 3-F. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. Subiectului II – se acordă 2 puncte. III. 273 . Timpul de lucru este 50 minute. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz).

274 . să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. 2. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. Figura nr. Enunţ: Pornind de la figura nr.

"autocontrast".50% şi "shadows" . Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. "fill light".25%. "saturaţia culorilor" (75 %). "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta). 275 . 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "tunning" ("fill light" .Pentru obținerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct.75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). "highlighting" . Se acordă 1 punct din oficiu. "sharpen" (mărirea clarităţii). Pentru obţinerea imaginii nr.

obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1.5 puncte. Descrieţi modalitatea de scanare. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. e. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale. c. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. Optimizarea fişierelor imagine. 2. Tipuri de fişiere cu imagine. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora.5 puncte. d. b. Importanța scanării originalelor. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. 276 . Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1.

Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1.75 puncte.5 puncte. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1. 0 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.5 puncte. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte.5 puncte. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1.75 puncte. 0 puncte.75 puncte. 0 puncte. 0 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 277 . Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru lipsa răspunsului. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1.Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.5 puncte.

c. peste pragul de audibilitate al urechii. b. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. dB. constant în timp. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. bidimensional. 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. Obiectivele evaluării: 1. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. 278 . d. 20 Hz şi 10 KHz. d. limita intervalului de cuantizare se alege: a. să definească noţiunea de sunet. egal cu pragul de audibilitate al urechi. b. unidimensional. d. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. Hz. foni. d. b. 3. Sunetul este un semnal: a. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. 16 Hz şi 20 KHz.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). b. 20 Hz şi 160 KHz. c. numeric. 2. 4. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. 5. sub pragul de audibilitate al urechii.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. W/m2. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. 200 Hz şi 160 KHz. c. numerică. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. c. să identifice tipurile de sunet. 2.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte.4 puncte. utilizarea limbajului de specialitate. cercetare. concluzii. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. 289 . Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. etape. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0.4. creativitate. 5. Se acordă 1 punct din oficiu.

să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. care include titlul fiecărei lucrări. 290 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului).Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. 2. pagină). Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. imagine. nr. să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. 1. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. 3. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. să optimizeze fişierelor de tip imagine. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video.

5. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. clasificarea formatelor. 4. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. Tipuri de materiale: imagine. 3. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. Se acordă 1 punct din oficiu. sunet. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. 4. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. 2. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Conversia între formate. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte. 5. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte. 291 . film. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital. 2.

Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. creativitate. respectarea regulilor de editare audio-video. 4. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video. 292 . abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. utilizarea limbajului de specialitate. Se acordă 1 punct din oficiu.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. cercetare. concluzii.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte.3. creativitate. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. etape de lucru.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 5.

4. testare. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . durată. Creează conţinut interactiv multimedia 3. utilizând calculatorul şi internetul. validare. să respecte relaţiile dintre elemente. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. claritate. 6. imagine. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu.Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 2. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. Instrucţiuni pentru elevi 293 . 5. nivel de complexitate. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. 3. să utilizeze elemente de animaţie. Integrează text. Tipul testului: probă scrisă.

Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. 4. 9. 7. creativitate şi originalitate. Bine 1. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. conţinut ştiinţific şi bibliografie. Majoritatea elementelor sunt prezentate. 5. 2.5 puncte Destul de creativ şi original. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. materiale de prezentare. comportament. argument. utilizare resurse. cuprins. încadrare în termene. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. selectarea informaţiilor. Prezentare destul de atractivă. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. text grafic. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. 3. redactarea documentaţiei. culegerea informaţiilor. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. Toate elementele solicitate sunt evidente. conţinut ştiinţific. Prezentare foarte atractivă. 6. imagine. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. 8. analiza informaţiilor.

documentaţia este sumară. realizate. încadrare în timp. 295 . fără greşeli gramaticale sau de ortografie. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. adecvate. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia. sau majoritatea nu sunt prezentate. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. originalitate.interfaţă. Limbaj de comunicare clar. software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. prezentare produs Limbaj: claritate. adecvat. documentaţia este bine structurată. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. ortografie. elemente grafice deosebite. La final. Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. accesibilitate. fără oarecum original. accesibilitate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. elemente de animaţie. artistică: originalitate. utilizare elemente grafice. include această listă în proiectul tău ca anexă. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. elemente grafice inadecvat. adecvat. Materiale de prezentare originale. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica.

Am elaborat un scenariu al prezentării. Am revăzut proiectul. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am inclus toate aspectele de conţinut cerute. Am inclus texte şi imagini specifice. Am elaborat bibliografia. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am respectat drepturile de autor. Am respectat termenele. Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului.Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. Am citat corect sursele utilizate.

Addison-Wesley Publishing Company 4.Studio MX 2004 297 . Woods. Rafael.ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.ro. Digital Image Processing. Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Richard. Gonzalez. 2009 2. Jordan Chilcott . Jeffrey Bardzell .Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1.tvet. (1993). Tom Green.Macromedia Flash 8 Profesional 5.tvet. 2009 3.

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 . Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I.

1. b. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a. Accesarea World Wide Web este gratuită. Guvernele deţin Internetul. d.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. Nu este nici o diferenţă. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. c. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a.edu.

un program care furnizează pagini Web la cerere e. HyperText Coloana B a. Coloana A 1. d. Uniform Resource Locator 5.limbaj de marcare hipertext. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.a. serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c.d. b. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Un URL are următoarea forma . calea către fişierul care se doreşte a fi primit d. IV. c. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. e. iar în coloana B sunt precizate analogii. respective litera F. c. b. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. d. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Furnizorii de servicii Internet 3. Web server 2.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. Browserele web 4. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2.b. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP .c. dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. În coloana A sunt indicați termenii. adresa unei pagini Web III.

Câte 0.2 puncte 2. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d. a-A. 3-d. 0. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. 4-a. – 1 punct V. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . pictograma. c. e-F IX. protocol://host:port/cale/nume_fişier a. iar dacă este specificat. 2-a. 2-e. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. e. b-F. c-F. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. 0. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 1-c. 5-c VII. 1-d.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V. elemente de interfaţă. d-A. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0. 1. 1. 0.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0.V. b. 3-a. atunci se foloseşte portul implicit. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 0. File – numele fişierului cerut.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. 4-f. Dacă este omis. 5-b VIII. .

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 303 .Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic. schemă etc.

Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Semnătură digitală este: a. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. un protocol de transfer al datelor c. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. Introducerea numelui străzii.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. un protocol de transfer al hypertextului b. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d. un protocol de transport al fişierelor d. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . un protocol de transfer al fişierelor 2. FTP reprezintă : a.

e) şi notaţi în dreptul ei litera A.c.yahoo. respective litera F. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. iar în coloana B sunt precizate analogii. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www.d. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. BCC Coloana B a. mesajul ce va fi transmis destinatarului b. adrese vizibile pentru destinatarul principal. care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. CC 4. În coloana A sunt indicaţi termenii. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. dar şi pentru ceilalți destinatari e. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5. conţinutul III. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. Coloana A 1. semnătura 2. a. From: 3. . Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II.com Citirea mesajelor primite b. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor.b. dacă apreciaţi că enunţul este corect .d. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. ce permite comunicaţia între utilizatori. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite.

0. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V. 0.denumirea serviciului sau facilităţii . 1-c. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V. d-A. 2-d. 4-c. 0. 0. 4-c.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 1. – 1. IV. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. a-A. 0. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet. 1-e. e-F IV.5 puncte 2. 3-b. 1.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2.5 puncte V. 5-a III. 2-f. 1.scopul acestora . b-A.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. c-F.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 3-d.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. e. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . 306 . – 1. 5-b II.d.

307 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. schemă etc. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. se reface acest test sau unul asemănător.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0. grafic. dacă este cazul.Câte 0.

7. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. în ordine descrescătoare. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. Conectaţi-vă cu noul ID 4. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create). Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. 6. completaţi câmpul subiect. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. 308 . Fiecare elev are acces la un PC.Testul 3. Enunţ: 1.prenume@yahoo. Goliţi folder-ul Deleted Items. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8.com 3. 2. yahoo). Sortaţi mesajele din Sent Items după date. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. Creaţi un mesaj nou. şi apoi ataşaţi un document 5. 9.

5 puncte 0.5 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. Deschideţi un mesaj din Inbox.3 puncte 0. 14. 13. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 2. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15.3 puncte 0.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 .5 punct 0. 6.10.3 puncte 0. 3. 13. 4. 12. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12. 9. 10. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. 15. 1 punct din oficiu 0.8 puncte 0.8 puncte 0. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.5 puncte 1 punct 0. 7.3 puncte 1.6 puncte 1 punct 0. 8.3 puncte 0. 5. 11.

În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. dacă este cazul. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. corect.5 1 0.3 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.3 1.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.3 0.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.8 0.5 0. 310 .5 0. se reface acest test sau unul asemănător.6 1 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.3 0.5 0.8 0. în totalitate se acordă punctajul integral.3 0.

4. 3. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. Cum se foloseşte un blog? 9. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. sau unui grup de elevi. Enunţ: 1. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Ce reprezintă comerţul electronic? 8. sau doar unui elev. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Ce este e-learning? 311 . Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). 2. Autostradă Informaţională. Profesorul va adresa întrebări întregii clase. Ce este un forum? 6. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5.

De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ.10. profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet. 312 .

Testul 5. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Instrucţiuni pentru elevi 313 . Realizaţi testări de sunet 6. Părăseşte aplicaţia. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Creaţi un cont propriu pe chat 5. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8. Fiecare elev are acces la un PC. Descărcaţi o versiune free a cestuia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Enunţ: 1. Instalaţi aplicaţia descărcată 4.Chat”. salvaţi pe desktop 3. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat . Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10.

2. corect. 4.5 C11 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 5. 3.5 puncte 0. 11.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.5 puncte 1 punct 1 punct 0.5 OF NOTA 1 0. 9.5 puncte 1 punct 1.5 puncte 1 punct 0. 8. în totalitate se acordă punctajul integral. 7. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 C4 1 C5 1 C6 0. 10.5 … … 314 . 6.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 C7 1 C8 0.5 puncte 1 punct 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0. 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.5 C9 1 C10 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1.

Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Instalaţi aplicaţia 3.FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Instalaţi aplicaţia 5. Fiecare elev are acces la un PC. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Deschideţi FTP client 9. Enunţ: 1. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 .Testul 6. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. Deschideţi FTP server 6. Realizaţi transferul de fişiere 10. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8.

1 punct 3. se reface acest test sau unul asemănător. 316 .5 puncte 9. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 puncte 10. 1 punct 8. 0. 1 punct 2.5 C6 1 C7 1 C8 0. 1.5 C9 1.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. corect. 1 punct 7. 1 punct 4. în totalitate se acordă punctajul integral.1. 0. dacă este cazul.5 puncte 6. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0.5 C1 0 0. 0.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 1 punct 5.

Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3. Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2.Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. 317 . Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1.

II. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. referinţe la entităţi. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e. Document XML b. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Comentarii. instrucţiuni de procesare. respective litera F. definiții: elemente.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.d. a. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5.b. A B 1. secţiuni CDATA e. Fişierul mypage. Comentarii.htm nu este un fişier HTML d. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . atribute. b. Declarația tipului de document 3. elementul rădăcină 2. Prolog. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c. elemente.0 4. CORPUL 318 . d.c. entităţi III. instrucţiuni de procesare. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Prolog a. instrucţiuni de procesare. În coloana A sunt indicaţi termenii.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. Element rădăcină 4. Comentarii. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>. declaraţia tipului de document. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor.

Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 2-c. 3-d. 1-b. 3. – 1. Instrucţiuni de prelucrare. Comentarii 4.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0.5 puncte V. d-A. e-F 319 . 4-a III. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III. Referinţe la entităţi 5. – 1. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. c-F.IV. 5-c II. Secţiuni CDATA 7. 1-c. 2-e.5 puncte 4. 4-a.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 0. b-A. exemple 6. V. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1. 0. 3-b. 1. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. a-A. Atribute 3.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

c. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . d. SELECT All PERSONAL 23. Text2 la dreapta. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. b. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. ARRANGE BY 24. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. SORT BY b. f. READ ONLY b. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b.7. $b = 12. este 17. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. Cc. ORDER BY c. cu o linie liberă între ele c. $c = (int)$a + $b. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. e. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Bcc. g. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. EXCLUSIVE II. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a.7 III. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. SHARED c. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML. Realizaţi formular pentru upload fisiere e.

0. f. Se acordă 0.2=1. b 23.7 puncte e. a. b 19. b 7. g. c 12. a. III.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0. c II. a 26. b 14. b 20. a. c 21. <HTML> 331 A F F A F A F . b 10.2=5. 0. c 3. b 15. b. c 2. 0. b 11. c 13.3 puncte d. a 25. c 16. c 8. b 5.4) III. a 4. a 18. c 6.4 puncte b. b 22. c. 1. b 9. Se acordă 0.3 puncte c. 0. c 17. b 24. e. 0. d.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0.7 puncte Barem de corectare şi notare: I.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I.2) II.

"<br>". $headers . $b=$_FILES["file"]["name"]. <P>Text1 <P align="right">Text2 c.gif"> <LI><IMG src="pic2. $headers . echo "File size: ". echo "File name after upload: ". mail($to.= 'Bcc: bcc@test. se pot folosi numai o parte dintre itemi. $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]."<br>". $headers).ro'. $headers = 'MIME-Version: 1.ro'.$b). if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. echo "Original file name: ".$b. <form method="post" action="exemplu5_4. $headers . $subiect."\r\n".html"> <FRAME src="frame3.) se va acorda punctajul prevăzut în barem."\r\n"."\r\n"."\r\n".html"> <FRAMESET rows="*. $headers .$c.$a."<br>". } ?> e. grafic.php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4.ro'. echo "File type: ". schemă etc.= 'Content-type: text/html.= 'From: sender@test.gif"> </UL> d. charset=iso-8859-1'. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. <UL> <LI><IMG src="pic1. $mesaj."\r\n". indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.$d. $to="proba@test.php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"].<FRAMESET cols="*.html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b. Punctajul este strict informativ. $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP". $d=$_FILES["file"]["type"]. *"> <FRAME src="frame2.= 'Cc: cc@test. $subiect="functia mail". *"> <FRAME src="frame1.ro".0'. 332 .

Librărie virtuală . Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu. tabele. filme. • redactare documentaţie. imagini. sunet. 333 . hărţi de imagini. • analiza informaţiilor.Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. • încadrare în termene.pentru : .Firmă de construcţii .Firmă de transport . Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text. fişiere. • culegere informaţii. administrare. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate. legături (link-uri).Organizator de evenimente festive .Agenţie turistică . Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică.Unitate de învăţământ . Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. formulare. • selectarea informaţiilor.Florărie .Firmă de curierat . baze de date. cadre. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server. • comportament. găsirea unui server-gazdă pentru site . respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design. organizarea datelor pe server.Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului.

ghiduri de utilizare. Aprecierea calităţii proiectului 1. bare de instrumente. Transferul datelor pe server. organizarea datelor pe 334 Observaţii . comentarii/indicaţii (tooltips). inserarea de etichete. ferestre. Găzduire site 10. 4. liste. meniuri. În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. rezervare domeniu gratuit 9. .• • utilizare resurse.Interoghează baze de date. .Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. 3. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2.Realizează publicarea site-ului Web creat. Alegerea unui nume reprezentativ. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8.Utilizează software specific în procesarea textului. Amplasarea elementelor: formulare. .. Criteriul DA/NU 1. grid-urilor. 4.Proiectează structura unei baze de date. . casete de text. Respectă legea dreptului de autor 7. materiale de prezentare.. Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului ……………………………………………………………………. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . butoane. 2. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6.Administrează baze de date.. . este realizată cu respectarea regulilor de design.

diversificate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie. actualizare permanenta a conţinutului site-ului. Limbaj de Limbaj de accesibilitate. artistică: originalitate. cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. utilizare elemente grafice. comunicare corectitudine adecvat. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. exprimare şi de ortografie. adecvată a foarte Respectarea materialelor. Limbaj: claritate. elemente grafice adecvate. Limbaj de comunicare inadecvat. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. informaţiile structurate bine şi oarecum original. Prezentare estetică. Prezentare foarte atractivă. fără originalitate. comunicare clar. riguroasă a acestuia. Materiale de prezentare sumar realizate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . creativitate şi originalitate. elemente grafice deosebite. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. elemente grafice simple sau slab executate. timpului de accesibilitate. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Prezentare destul de atractivă.5 puncte Original şi creativ. Foarte bine 2. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. administrare. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. inadecvat.server.5 puncte Destul de creativ şi original. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. Materiale de prezentare interesante .

Vă rog să completaţi tabelul de mai jos.diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele …………………………………………. Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe. Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare . cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 .

softpageinternet.2009 ***.04.html? in=cursuri&s=xml .2009 ***.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618. 02.html? in=cursuri&s=structur.regielive.2009 ***.htm.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607.Lahttp://facultate.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747. 7. 22.05.05.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.ro/index.ro/manual_html/Capitole/Cuprins. 30.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.tvet. București: Editura Teora ***. Design pentru Web. Paul. htm .ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836. 02.regielive. București: Editura B.2009 ***. 12. 28. 16. 11. 28.Lahttp://facultate.regielive. 4.05.far-php.tvet. 25.php. 18. 30. Robin.ro/ftp. Crearea paginilor Web.html? in=cursuri&s=sit%20web.2009 ***.ro. 29.htm.html?in=cursuri&s=javascript.05. 29.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1.tutoriale.regielive. 02. Teodoru. (2003).regielive. John (2003).04.Williams.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641. 9.Lahttp://facultate.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.2009 ***.regielive.04.La http://facultate.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356. 13.2009 ***. 2. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.regielive.05.html?in=cursuri&s=sit%20web.afaceri. București: Editura Corint Gugoiu.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749.ALL Williams. La http://facultate.2009 ***.html?in=cursuri&s=xml.04. 5. John. Bucureşti: Editura Corint 337 . Tollett.html?in=cursuri&s=sql.2009 Robin.La http://www.regielive.regielive.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744. 02. 02. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.primulpas. La http://www. 02.2009 ***.04. 02. 15.La http://facultate.05. La http://www.ro. La http://facultate.html? in=cursuri&s=xml . La http://facultate.La http://www. XHTML. (2003).04.html? in=cursuri&s=sit%20web. 14.2009 ***.La http://facultate. (2005).Lahttp://facultate.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.2009 ***.regielive.2009 ***. 19.2009 ***.04.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356. Tollett.html?in=cursuri&s=sit%20web .I. Design pentru Web Ghid pentru crearea. 8. 02.05. 17.La http://facultate.La http://facultate. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.05. HTML.2009 ***. 02. 21. proiectarea şi publicarea propriului site Web. 2009 McFredies. 6.C. 10. 20. 3.regielive.05.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 . Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.

Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Simboluri d. adevăruri şi principii învăţate d. Adevăruri 2. Schema conceptuală d. Colecția de date reprezintă: a. 1. Schema externă b. Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Modelul relaţional b. Dependenţa datelor c. Fapte c. Modelul cadru d. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. ansamblu de informaţii. Modelul reţea 4. Integritatea datelor b. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a. obiecte sau situații c. obiect sau situație b. Modelul semantic c. Redundanţa crescută a datelor d. ansamblu de date care se referă la același fenomen. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Schema internă c. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Evenimente primare b.

....Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B..... Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1......... în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0........... ierarhic 2..... schemă logică etc............ şi accesul controlat la baza de date..... Structurile de date pot fi omogene sau . Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. 4-e Subiectul III ...... 4-a...... Coloana A Coloana B 1.......5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.2 puncte Se acordă câte 0..... Facilităţi ale bazelor de date a..... Neomogene 2...5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .......5 puncte pentru fiecare răspuns corect...... dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie...................................... 1..... 3-b... Model bazat pe obiect datelor 4................. Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect...... Definirea Întreţinerea 3.. .......... Descrierea fizică a bazei de date d.............. Model bazat pe înregistrări b................... grafic. 1-d.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.........5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0................. 2-a..... 341 .......... 1-b........... crearea... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....................................... 3-d.............. La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat.. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ......2 puncte Se acordă câte 0....) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 5-d Subiectul II ................ Funcţional e.... Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite ........ Schema bazei de date c.............. 2-a. Abstractizarea datelor..... 3. partajarea 3.....

Calcul geometric d. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. 10. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Un set de atribute null d. 3 c. N. 4 b. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. 2 5. nr. R. Fie relaţia: 342 . nr. Operaţie aritmetică b. Buc Gradul relaţiei este: a. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. 25. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Jiului. 0 d. 19.Beller. Calcul vectorial 2. Relaţie c. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. Ilfov Str. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Buc Str. Iorga. nr. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. Are o denumire distinctă b.

....IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str...........Beller............... 2-b...... Supercheie referenţială 10.... 3-d....... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat................... 343 . Este obligatorie şi este unică 8... Numărul de rânduri ale unei relaţii... 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B. 3......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..... integritatea 9.... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1..................... 1-d. Coloana A Coloana B 7.......... 25.. Integritatea ... Buc Str.................... nr........5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.. 0 d. Cheia primară i. 4 b............ 5-b Subiectul II ..... La baza limbajelor relaţionale stau ......... Jiului... nr........... Ilfov Str.................... 2....... Buc Cardinalitatea relaţiei este: a.......... Reguli de integritate h.... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect......... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică....... R................5 puncte pentru fiecare răspuns corect...... nr............ se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null....... 3 c... Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute......... 19. Iorga....... l... 10....2 puncte Se acordă câte 0. Domeniul j. k........5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0...... este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii. Cheia ........ N... Integritatea entităţilor........ şi ...............................5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ....... 4-a......

..... 1....2 puncte Se acordă câte 0.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... schemă logică etc..... Străină 3.......................1-b.... Entităţilor 2. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 3-d............ grafic.. 4-e Subiectul III ..5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 344 ........ 2-a.......

Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana. Enunţuri: Subiectul I.Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 . Subiectul II. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Care este determinatul acestei dependenţe? b. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. c.

............. Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii. Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli................. Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii............ IdPersoana ...... IdPersoana→PrenumePersoana... Disciplina..............ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a....................0. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..............0.5 puncte IdPersoana→Funcţie.. Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii........... b...................5 puncte c.. Subiectul III.... disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate....0... Explicaţi alegerea făcută........0........5 puncte 346 ...5 puncte NumePersoana......5 puncte b..ro conta@ctm.......3 puncte a.........................................ro office@ctm.r 115 o magazie@ctm...ro admin@ctm................................... PrenumePersoana→Funcţie........0........ Fie relaţiile Elev.............5 puncte IdPersoana→Salariu...................................0........Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm.... PrenumePersoana→Salariu........ro 113 tehno@ctm....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I ........... Explicaţi alegerea făcută. NumePersoana.

.... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”................................................. se va acorda punctajul prevăzut în barem..... Subiectul III . respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament... Funcţie→IdDepartament..................1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament......3 puncte a.. dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament... IdPersoana.......3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note.. prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament.. b........................Subiectul II .............. 347 ......................................... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.... IdPersoana→CodDepartament....................... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine...................................... Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină.....

Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Instrucţiuni pentru elevi 348 . 2.Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. de ştergere. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3. de modificare).

............................ Anomalii asociate datelor”.............................................................5 puncte Anomalii de inserare.............. telefonul filialei................................. sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA...... Cerinţa 3: 5 puncte DA........ denumite anomalii de actualizare/reactualizare.............................. se va acorda punctajul prevăzut în barem. De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi.........1..... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor............ Anomalii de ştergere............................................. care sunt clasificate ca anomalii de inserare............ Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.........1. 349 ......................................2 puncte.1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............................................. Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme..... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul........... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv. adresa......5 puncte......0............Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........... de ştergere şi de modificare...............5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă.........................................5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei.1.........................0........................5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială....................................5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective..... Anomalii de modificare/actualizare..........

10.Codd.2009 A1 05.10. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 .2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.2009 A1 06. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05.10.10. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.10.2009 A2 07.2009 A3 07. Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 351 .caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. grafic.

scris 1. ZiNastere. NumeElev. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. NumeSpecializare. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. AnNastere. NumeFormaInv.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. AnNastere. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . CNP. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 3. Enunţ: Subiectul I . Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. LunaNastere. PrenumeElev. Se consideră relaţia definită la punctul 1. 2. şi anume: NumeClasa. PrenumeElev. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. Interoghează baze de date. cu următoarele atribute: IdElev. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date.

. 1 punct SELECT NumeElev. NumeSpecializare........ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... PrenumeElev.. NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II . SELECT NumeClasa............. AnNastere(Elev) 3. schemă logică etc. 353 ........... iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente.. Crearea tabelelor 2 puncte 2.............. Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I .......... Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... σ AnNastere=1995 (Elev) 2. câte unul pentru fiecare cerinţă........... AnNastere form Elev.2. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. NumeSpecializare.......... PrenumeElev....... grafic..6 puncte 1........ SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995. NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic............................ ΠNumeClasa....3 puncte 1........ Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I. NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa.. NumeSpecializare....... ∪ ΠNumeClasa.......... ΠNumeElev.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte............ 1 punct 2 puncte NumeSpecializare.........

Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. Subiectul II. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. Prenumele.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. Specializare. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 2. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . Enunţ: Subiectul I. Prenumele. După finalizarea se vor prezenta soluţiile. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”. Numele. NumeClasa. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev.

.......... MIN(Salariu) AS Minim.... Aflarea sumei totale a salariilor d.............. ..6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2.3 puncte 1.PrenumeElev. tabClase...........1...5 puncte 2....IDClasa = tabElevi....... FROM tabClase.... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... Functia............ Crearea tabelelor şi legăturii .. grafic. sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5..........1..... 355 ........... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia. Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... Aflarea angajatului cu salariului maxim............ Creaţi relaţia tabAngajaţi 2............... tabElevi..................e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane.....Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1..... minim și mediu c........ tabElevi WHERE tabClase.. schemă logică etc......NumeClasa. Subiectul II . AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati.............................. Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e.......) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Afişarea numărului de angajaţi b.... a........... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane.... SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati................. 1 punct 2. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a...c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati..... 1 punct 2....5 puncte 1.................b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim.... 1 punct 2..NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev............................. Functia............ SELECT tabElevi.IDClase and tabClase........ 1 punct 2.........NumeElev........

.... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 ..................... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.......... Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I............... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică..... Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date....... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date....Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării .. Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3. realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate.... 2... punctul 3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite........ fiecare calculator are instalat un SGBD........5 puncte 1.. prin utilizarea unor elemente de control......... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1....

... 1 punct al bazei de 2.......4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct......5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor.......... • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......... • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor.....2.......................................................................... ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0.....constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date.... Oricare cinci din urmatoarele:....5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3......................5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II ..... ............ • asigurarea integrităţii bazei de date.........5 puncte • autorizarea în sistemul informatic..... • criptarea datelor...... 357 .......................................................1........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... grafic....... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0.............. Oricare trei din urmatoarele: :... schemă logică etc...........) se va acorda punctajul prevăzut în barem....

• Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. împrumuturilor 358 . adresa. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute.). carte. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. autorul. Introduceţi date cu privire la cărţi. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. editura. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. Cerinţe: 1. 2. autor. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. nuvelă.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. anul apariţiei. logică şi fizică a bazei de date. creaţi interogări pentru: a. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. Creaţi structura conceptuală. codul cărţii. precum şi compactarea bazei de date. teatru etc. împrumuturi şi restituiri. date BI/CI. Vizualizarea carţilor. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. tip (roman. poezii. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. CNP. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat. prenume. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. Elevii lucrează individual. abonaţi. data_restituirii.

.... 4 puncte a...... Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) .. Crearea schemei logice........ Identificarea cheilor primare II........................................ 3 restituiri. b...1 punct d.................... Vizualizarea împrumuturilor după autor .. 3 puncte a..1 punct h.. Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor...................... 15 cărţi...............10 puncte a................................ sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor. 3...... b............ c... Vizualizarea abonaţilor restanţieri........ Rafinarea şi normalizarea bazei de date. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.......... de cel puţin 3 tipuri..... Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ...5 puncte c.... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată...........................5 puncte 359 ... Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile .......... Specificarea cheii primare b................ Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor.... Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)....... Identificarea entităţilor b........................ reguli de validare.......... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV. Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile .........1 punct Cerinţa 2..........5 puncte b....2 puncte Cerinţa 3 .....2 puncte i...................2 puncte a.....10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1...........................• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor........... Proiectarea conceptuală a bazei de date:.......... Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1...................... Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date...... Introducerea datelor (minim 5 clienţi... 3 restituiri) .. Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi..........10 puncte I........ 5 împrumuturi........ Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.............................. Identificarea atributelor entităţilor d..................0........ 15 cărţi.. Vizualizare tuturor cărţilor disponibile...........1 punct e... Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date... Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte .................... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute............ Vizualizarea tuturor împrumuturilor ...................... III........... eliminarea redundanţelor....... null-uri etc.............1 punct f.................... format............1 punct g... de cel puţin 3 tipuri.. 5 împrumuturi... eliminarea legăturilor N:M...... Identificarea legăturilor dintre entităţi c..................... Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date...............0.............

...) se va acorda punctajul prevăzut în barem........2.. Crearea contului de administrator cu drepturi depline...1 punct. Realizarea unei copii de siguranţă ....................... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.....3 puncte 3.......... 360 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....... grafic......... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte....... schemă logică etc........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. Primară şi candidat c.. 1:N d. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. Valoarea zero b. 1:0 c. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. Spaţiu alb c. 1. A este dependent tranzitiv de C prin C d. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. Slabă şi tare b. 0:N 3. Lipsa valorii unui atribut 4. Simple şi compusa d. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a. B. elemente specifice modelării conceptuale. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. d. A este dependent tranzitiv de C prin B c. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. Simplă şi derivată 2. 0:0 b. 3 forme normale 361 .Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Entităţile. a. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. Fie A. C este dependent tranzitiv de A prin B b.

Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. Definirea constrângerilor de integritate 7. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. actualizare 9. 362 . DataNasterii. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. Proiectarea logică a bazelor de date c. PrenumeAngajat. 5 forme normale c. d. are drept rezultat : a. listarea tuturor angajaţilor din compania b. CNP. actualizare Inserare. 10 forme normale 6. ştergere Inserare. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. c. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. c. Proiectarea fizică a bazelor de date d. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. IdElev 1 2 3 4 5 a.b. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. 4 forme normale d. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. prenume şi funcţiei c. ştergere. PrenumeAngajat. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. d. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. Determinarea domeniilor atributelor c. actualizare Ştergere. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. Functie. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. Adresă. DataAngajarii. a. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. b. Identificarea tipurilor de entităţi b. b.

Prenume. Adevărat  Fals  10. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. Adevărat  Fals  6. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. an). Funcţie. CNP. restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Atunci CNP este atribut simplu. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC.Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. 363 . Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). 8. luna. Ţara). Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. Comanda: SELECT Nume. Salariu. Adresă (va reţine: Strada. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. Adevărat  Fals  5. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. 3. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. 1. Adevărat  Fals  4. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. iar restul atributelor sunt derivate. Adevărat  Fals  9. Data_N (va reţine: zi. Prenume. Localitatea.

.. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.... Specializarea............. Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei... Se consideră relaţiile: 1....5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.. să se listeze toţi elevii acestei clase.. 8-a.... 3-d..... CNP..... IdElev pentru relaţia tabElevi....... e.... 2-c. b....... 6-d......5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări .... 7-c......... d........... Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară. Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a......... 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct....... Prenume.......... 9-c. Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10...... 3.... Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X... Clasa.... 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 ... 4-a.....0. Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi...0....... 0. 5-c.. Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume... să se listeze toate clasele cu această specializare....... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute..Adevărat 10 ....5 puncte 364 .Subiectul III... 1-a....... c.. Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z..... Presupunând că există o clasă denumită Y..... 2.......... Identificaţi o cheie străină.............Adevărat Subiectul III 1.

tabElevi.........................NumeClasa)='Y')).................................d .............CNP.CNP...... tabSpecializari.................... tabClase.............IdClasa = tabElevi........... tabClase..........IdClasa)=[tabClase].NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari...NumeSpecializare FROM tabElevi.................. 3...1 punct SELECT tabClase............NumeSpecializare FROM tabElevi..........Adresa............ tabElevi.. 3......NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase......[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari...1..a ............................NumeElev................ deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări.............................................. Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări .[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari...... 365 . tabElevi.......... tabSpecializari..................................[IdClasa]) AND ((tabClase................................ deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase........DataNasterii.... tabElevi... IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi....NumeClasa.....................PrenumeElev.... tabClase....IdSpecializare = tabClase..[IdClasa]) AND ((tabClase............ TabSpecializari WHERE (((tabElevi....... 3..............................................5 puncte 3.......Specializare.... tabElevi.........IdClasa = tabElevi..NumeSpecializare.. TabSpecializari.. 2 puncte SELECT Count(tabElevi.......IdClasa) ON tabSpecializari.........2 puncte SELECT Count(tabElevi.2........IdSpecializare = tabClase..NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari..1..........................e...5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase.......................... tabClase...NumeClasa.....................Specializare)=[tabSpecializari]..............NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase..NumeSpecializare..... TabSpecializari WHERE (((tabElevi..................c....... tabElevi... Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase ............IdClasa WHERE (((tabClase.NumeClasa..1 punct SELECT tabClase...NumeElev) AS CountOfNumeElev...........NumeElev............IdClasa)=[tabClase].........Specializare WHERE (((tabSpecializari....... TabSpecializari.....................NumeElev) AS NrElevi............. 3......... 1 punct SELECT tabElevi....b ......Specializare)=[tabSpecializari].........NumeSpecializare)=’X’))......

(2002). 2009 3. Popescu. Ipate. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet. Florentin. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Monica (2000). Henderson. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . Strachan.tvet.Thomas. Anne (2001). Caroly. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4. Begg.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Eugen.ro. Ken. 2009 2. Connollz.ro.

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MIREALA IACOB . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 .profesor grad didactic I. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Tipul testului: probă orală..Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Criterii de evaluare şi notare: 369 . Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. prelucrarea. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. grupul de experţi. Să identifice obiectivele sistemului informatic. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Fiecare elev va concepe o frază concisă. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic. pe care o va prezenta în faţa grupului. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte.

cuantificare. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. Pentru obiective: importanţă. efectele sau după posibilitatea cuantificării. a prelucra. prelucra. efecte. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa. a verifica. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. a memora. mediul extern. a stoca. stoca. obiectiv principal. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. memora. informaţii. Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. 370 . organizaţie. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional.

regulile de productie. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. obiectivele. Tipul testului: probă scrisă. care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert. formează baza de cunoştiinţe. _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. reconstrucţia. cadre etc. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . componentele. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). _________ definiţia. a) b) c) d) expert.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. 2. care fac parte dintr-un anumit domeniu. ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert. caracteristicile.

în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe. demonstratii.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei). planuri. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2. precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. în metodele de raţionament. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert. 3.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete. DEF pentru definiţie. care. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. judecăţi.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice.

a. CAR. d Ex. CAR. CAR. b. CAR. CAR. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. DEF. 373 . COM. Componentele lipsă: modulul de achiziţii. CAR. COM.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. 1. COM. CAR. modulul explicativ. OB. COM. creşterea creativităţii. 2. 3. Ex. OB. OB. c.

Codul telephonic. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. brainstorming. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. sumative. Tipul testului: probă orală. Codul numeric personal. în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Elevii vor fi evaluaţi individual. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte.

Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. STAS standardul de stat pentru produse. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. 375 .

Numele elevului _____________________________________________________ Nr. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. 376 . Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. Tipul testului: probă practică. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită. expansiunea. dar şi materialele auxiliare asociate.

377 .Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

documente necesare fazei de __________________ a sistemului. formatele de intrare/ieşire. În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). structura bazei de date. procedurile funcţionale. arhitectura sistemului. testarea sistemului.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. a ______________ şi ___________________. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. sistem informatic. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. proiectarea fişierelor. ecranele aplicaţiei. 378 . a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. documentaţia plan de dezvoltare. baza de date. utilizând instrumente adecvate. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. specificaţiile detaliate. subetapele. modulele. faza de analiză. proiectarea modulelor. dimensiune sistemului.

Detalierea dimensiunilor sistemului. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului.vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. 379 . Proiectarea modulelor. crt.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată. Întocmirea documentaţiei. . 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă.Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr.se va definitiva structura bazei de date. Proiectarea fişierelor şi a bazei de date. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: . Definirea modului de testare a sistemului. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului. formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei.

buttom up. strategiei. proiectarea. manualele. ecranelor. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. rapoartelor. analiza. top down. modelarea. funcţiilor. testarea.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. utilizare. eroare. Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. implementare. 380 .

Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat.Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. 381 . Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. 382 .Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

elaborarea documentaţiei 3. Întreţinerea. test grilă cu itemi obiectivi. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. Testarea. Proiectarea. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Implementarea. sistemul de limbaj d. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă).Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă scrisă. ciclul de viaţă e. 4. Elevii vor fi evaluaţi individual. modalitatea de aboradre b. formalizare: 383 Iniţierea. Analiza. regulile de formalizare c.

lungimii şi formatului codurilor. d. a denumirilor. clarificarea obiectivelor. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0. 5. analiza şi organizarea datelor 6. e. estimarea capacităţii.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1. analiza documentelor şi diagramnelor c.5p Rezolvarea corectă: 384 . întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. precizarea şi uniformizarea tehnologiei.5p Exerciţiul 3 cu 2. analiza elementelor ce urmează a fi codificate.5p (0. Definirea strategiei b. Analiza de sistem c. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a. Implementarea şi exploatarea e. f. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. Construirea d.” 7. b. tehnica brainstorming-ului d. concordanţa intrare-ieşire e. tehnica interviului b. alegerea tipurilor de coduri.a. c. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0. nornmalizarea entităţilor. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare. dar are şi o utilitate juridică.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.5p (0.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0.

Ex. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. f Ex. 6 Adevărat Ex. b. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . 1 Iniţerea. 4 Implementarea. d. e Ex. a. 2: c Ex. d. 5. 1. 6 Întreţinerea. b. 4. Ex. 5 Testarea. 3. 3 Proiectarea. 2 Analiza. 7.

Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Tipul testului: probă scrisă. a. instanţele 3. pachetele c. ______________________________________________________________________ 2. Care este semnificaţia acronimului UML. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. tipurile de date b. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. blocurile de construcţie (building blocks). “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . restricţiile d. Alegeţi categoriile de constrângeri. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. 5. UML. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect.

2: b Ex. d. {ordered}.5p (0. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. b. {extend} c. e.5p (0. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor. 1. Fals Ex. 5.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1. c. Ex. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0.a. 3. a. 4. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 .5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex. {exclusive or}. {subset}. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.

PSE. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. Organizarea elevilor va fi individuală. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. Tipul testului: probă orală. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. IPSE. SEE). Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . joc pentru testarea cunoştinţelor. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa.

Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie. 5.”? 389 . astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”. 7. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?.” ? 2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp. 3. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ.? 3. 2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. 6. 4. CATEGORIA 3 1.CATEGORIA 2 1. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare.

folosind cuvântul cheie obiecte. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie hardware. 4.”? 6. 390 . 3. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 7. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare.”? CATEGORIA 4 1. folosind cuvântul cheie software. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.!? 7.5. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 6. folosind cuvântul cheie operaţii. 5. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 2. folosind cuvântul cheie tranziţii. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii.

Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. 2. 3. Care este denumirea elementului cu numărul 4. Support Software Engineering Categoria 2 1. din schema alăturată. 6. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. din schema alăturată. 5. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1.CATEGORIA 5 1. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor. 7. 4. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 1. Computer-Aided Software Engineering 2. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 2. Care este denumirea elementului cu numărul 5. Integrated Programming Support Environment 3. Programming Support Environment 4. Care este denumirea elementului cu numărul 7. Care este denumirea elementului cu numărul 3. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 6. Sau 391 . din schema alăturată. din schema alăturată. 2.

Simplificarea proiectării 2. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. 7. Corectitudinea. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. 7. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. Depozit central 2. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. 4. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . comportamentul claselor utilizând maşini de stări. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. 6. Flexibilitatea 7. exactitatea şi acurateţea datelor 4. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. Suport pentru ciclul de viaţă 5. 3. Instrumente pentru gestiunea proiectului 6.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Categoria 3 1. Analizator de structură 4. Categoria 5 1. 2. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete. 4. Generator de cod 7. 5. Simplificarea implememntării 3. 5. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. Standardizarea proiectării 6. 6. Editor de diagrame 3. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. Reprezintă tranziţiile stărilor.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi.Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. dacă este cazul. 393 . se reface acest test sau unul asemănător.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

Investigaţia organizaţiei. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 2. în format printabil sau electronic. 4. să caracterizeze un sistem informatic. laborator. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. 2. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. 3. 3. Instrucţiuni pentru elevi: A. Obiectivele evaluării: 1. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. Elevii vor lucra individual. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat.

componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte.cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului). Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. 4. B. adresa sediului principal. o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . 2. sedii secundare si adresele acestora. care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. 3 respectiv 4. 3.). modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). garfice. B se va nota cu note de la 1 la 10. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 .(denumire. atenţionări etc. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate.programarea cerinţelor software din etapa precedentă . Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. obiect de activitate. decizional şi informaţional etc. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. 2. . Insistând pe utilitatea acestuia. ). Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: .scopul.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute. . Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. organigrama. avantajele utilizării acestei metodologii. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. CUI. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1.

398 . Componenţa proiectului este orientativă. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme.prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus.

etc.2. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului.1. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină.) şi subpunctele (1. mărimea fontului fiind de 12 pt.).2. 1. dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. 6.2. la fel şi subcapitolele (1.2. 5. în Times New Roman. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a. Titlul capitolelor. sau 1. profesorilor. 1. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. 2. b. 1. 7. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1. elevilor. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . 8. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi. 4. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul.1.1.1. 1. în partea de jos-centru a fiecărei pagini.2.ANEXĂ. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. Este obligatorie folosirea diacriticelor. etc).1. 3. 2. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. etc. la un rând şi jumătate distanţă.3. 3.

cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. numele elevului. respectiv bibliografia şi anexele. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 . dacă este cazul. 3. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor.1. centrat. numele profesorului îndrumător 5. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. subcapitolelor şi subpunctelor. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. Argumentul. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite. cules cu bold şi 26 pt.

Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. 3. 2. să caracterizeze un sistem informatic. Obiectivele evaluării: 1. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. 4. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. II. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. prelucrarea. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 5. Componenta automatizată a sistemului informaţional. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. 4. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. 2. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. 2.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. 3. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. 3.

Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. nu ______________ prelucrării datelor). 402 . nu __________). Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ. După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri. nu un ______________). scopul (eficacitate globală.b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3.

Cuvinte cheie: consistenţa. furnizori. agenţii guvernamentale. legală. statică 5. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . 3. Cuvinte cheie: claselor. Componente principale. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. eficienţa. funcţionar. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. relaţiilor.. Motorul de inferenţe. Modul de explicaţii. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. IV. clienţi 4. Realizaţi asocierile cerute 1. pasiv. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. nu către __________). juridică. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. Cuvinte cheie: beneficiar. Componente secundare. Cuvinte cheie: angajaţi. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. Entităţile externe constau din ___________. nu _______________________ datelor). trecut 2. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. Interfaţa utilizatorului.

3p 0.25p 0. consistenţa. b. c.25p 0. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c.25px4=1p 0. funcţionar. legală. juridică.25p 1.5p II 1 III 2 3 4 5 0.5p 2.7p 404 .1px7=0. claselor.25px2=0.25p 0. trecut.25px3=1.75p 0.1px3=0. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu. eficienţa.1x2=0.1px3=0.25p 0.25p 0. d Total categoria II pasiv.25p 0. angajaţi statică.2p 0.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2. c.5p 0.3p 0. e a. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. beneficiar clienţi. d a. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem.25p 0.1px5=0.

0. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 .25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1. Schema sistemului expert Tabelul 1.25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0.

Editura Teora. 4. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie. Editura Albastră. 10. Editura Fin Watch. 1999. Bucureşti 2006. Editura Didactică şi Pedagogică.org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***. http://www. http://en. Bucureşti 1977. Radu I. http://www. ***.. 9.. Filip F. Sisteme suport pentru decizii. 1996.. 2007..edu/legacy/case/case_whatis. Editura Dacia.html ***. 3. Anghel LE. Antonescu C. Bocu D. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică..com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. G.. Informatică managerială.M.. Iosep M.webopedia..npd-solutions.selectbs.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 . 8. Informatica pentru manageri. 1975. Trandafir I.G. UML pe înţelesul tuturor. Miloşescu M. Cluj. 2.com/case... Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. 5. Bucureşti. 2009.sei.. Modelare obiect orientată cu UML.Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1... Editura All. Bocu R. Cluj-Napoca. http://www.wikipedia. Sisteme informatice. Biţa V. 2004.htm ***. Drăgan C. Militaru. http://www. Editura Economică. Editura Tehnică. 6. 2006. Sisteme informatice pentru management. 7.html ***. Băduţ M. Hrin GR. David A. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. 2004. ***.cmu.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

profesor grad didactic I.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 . Colegiul Tehnic „Media”. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. 3. 1.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 409 . pentru un grup de lecţii. intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 4. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. modul de descompunere pe componente. 2. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3.

proiectarea bazei de date/fişierelor. proiectarea ieşirilor. respectiv ______________. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 2. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. note de informare. 410 . Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului.5. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. 3. prototipizarea.5 puncte din oficiu. JAD (Join application development). proiectarea programelor.5 puncte. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. 6. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. beneficiarilor interni şi externi. RAD (Rapid application development). Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. câte 0. proiectarea intrărilor. Exerciţiul 2 Se acordă 4. proiectarea orientată obiect.

Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. intrările şi ieşirile sistemului. 3. asigurarea legăturilor între componente. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. prioritatea obiectivelor componente.4. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. 6. modul de descompunere pe componente. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. note de informare. beneficiarilor interni şi externi. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. 4. se acordă punctajul prevăzut. 5. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. respectiv rapoarte. 5. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. 2. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.

cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. . Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). pentru un grup de lecţii. 412 2.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Reţea stea (star). Sistemul informatic global se descompune în ___________. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor. 3. marketing. desfacere. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. de exemplu aprovizionare. Tipul testului: Probă scrisă. Fiecare subsistem se descompune în ___________. Reţea ierarhică. fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. sau sumative a modulului. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct.

când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. 2. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. _______________ (star). în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. către un singur nod din reţea. câte 0. câte 0. client şi o _______. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. reformularea procesului de ____________. 4. ___________ (ring).5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. mai ales în prezent. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. 3. numite __________. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.4.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 . Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.

când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. 4. 414 . în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. 3. reformularea procesului de business. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. numite pachete. 4. către un singur nod din reţea. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. mai ales în prezent. client şi o reţea. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Reţea ierarhică. 2. de exemplu aprovizionare. Reţea stea (star). Reţea stea (star). 2. Reţea ierarhică. marketing. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. desfacere. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. Reţea inel (ring). 3. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. Sistemul informatic global se descompune în subsisteme.Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring).

se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 415 .

. afectează toţi utilizatorii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. o alterarea datelor şi a programelor. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. voită sau accidentală. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. de proiectare.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. soft şi a datelor între utilizatori. 416 (tehnice. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje.

Exerciţiul 2. 417 .o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. o avariile hard. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. se acordă punctajul prevăzut. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. riscul de fragmentare a politicii IT. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile). Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine. Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4.5 puncte: câte 1. aplicând operatorul relaţional de selecţie. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 1 Se acordă 4. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală. pentru modelul relaţional. De exemplu. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări.5 puncte: câte 1. 418 .5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1.

dar rămâne controlată. Exerciţiul 2. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. se acordă punctajul prevăzut. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. reducându-se astfel mult timpul de acces. pentru modelul relaţional. Pe de altă parte însă. redundanţa datelor nu creşte deloc. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. păstrându-se datele din toate înregistrările. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. Redundanţa datelor este controlată. Astfel. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). De exemplu. 419 . accesul concurent la date va fi mai intens. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. se acordă punctajul prevăzut. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. pentru o parte din date. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. Redundanţa datelor este foarte mare. Accesul concurent va fi redus la minim. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). În acest caz. fiind la un nivel minim controlat. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. în acest caz. dar creşte. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date).

Care este structura fişierelor? d. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. ştergerea de înregistrări.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. de prelucrare şi scop. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. pentru un grup de lecţii. Explicaţi noţiunea de fişier b. sau sumative a modulului. Barem de corectare şi notare: a. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. 420 . Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. a. b. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. Care este modul de organizare al fişierelor? e. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. modificarea. conform unui model de date.

Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. fişier d. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. la o prelucrare. 421 . • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. e. c. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi).− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). înregistrări în acces secvenţial şi direct. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. peste 50% din numărul total de înregistrări. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. alternativ şi repetat.

422 .Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). sau sumative a modulului. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____. pentru un grup de lecţii. care nu acceptă altă descompunere. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei.

b. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. c.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 424 . actualizarea şi prelucrarea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor. c. echipa de proiectare c. revizuirea legăturilor dintre colecţii. actualizarea şi prelucrarea datelor. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. 1. revizuirea legăturilor dintre colecţii. beneficiar  Fals 2. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. o analiză a colecţiilor. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului . 3. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. analiză a colecţiilor. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. echipa de programare b.

 Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 . tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. care nu acceptă altă descompunere. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar.3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. câte 0. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte.

normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. revizuirea legăturilor dintre colecţii. 426 . Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. b. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. beneficiar 2. tabele cu o redundanţă minimă şi c. actualizarea şi prelucrarea datelor. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a.c) Portabilitatea SGBD-ului . 3. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. actualizarea şi prelucrarea datelor. revizuirea legăturilor dintre colecţii.  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. c. o analiză a colecţiilor.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. analiză a colecţiilor. echipa de programare b. actualizarea şi prelucrarea datelor. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. obţinerea unor controlată. echipa de proiectare c.

pentru un grup de lecţii. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. modul de control al datelor. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . ceea ce asigură ____________ fişierului. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Ce este fisierul? 2. mărimea datelor. Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. În cadrul structurii logice. sunt: natura datelor. factorul de repetativitate. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. sau sumative a modulului. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. gruparea datelor. tipul datelor îngustează. Pentru a satisface aceste lucruri.

conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare. Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. 2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. câte 0. de prelucrare şi scop. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. 428 . nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. În cadrul structurii logice. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. câte 0.

logic. ceea ce asigură calitate fişierului. număr de caractere (pentru alfanumerice). logic). Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. dublă precizie (pentru numerice reale). 6. numeric). Pentru a satisface aceste lucruri. real. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. complex (pentru numeric). cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. dată calendaristică. 5. Este dat prin atributul număr de repetiţii. sunt: 1. lungime standard (pentru logice. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. alfanumeric. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.). Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. caracter. în instructiunile de descriere. 3. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. 2. sau prin caracteristica tipul datelor. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. se acordă punctajul prevăzut. Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. prin atributele: întreg. pentru alte atribute (ex. Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. se acordă punctajul prevăzut. toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor.2. ponderi etc. data calendaristică etc. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. interval (limite valorice). pentru anumite atribute ale sale (ex. 429 . 4. şir de caractere (pentru alfanumeric). Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). special (pointeri etc.).

Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. 2. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte.document cu interfaţă simplă. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. sau sumative a modulului. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) .

existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. a tuturor ferestrelor copil. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. se acordă punctajul prevăzut. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. 3. C++ etc. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat.MDI (Multiple Document Interface) . invers. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. Notepad. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. MsWord etc. 431 . ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent.similară cu SDI (Single Document Interface). O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. numita principala. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). în primul rând. Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului.

Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. De exemplu. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. se afişează.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 . Aceste meniuri afişează titlul meniului. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. La acest tip de meniu.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. adiacent opţiunii. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. pentru un grup de lecţii. sau sumative a modulului. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Când este selectată o opţiune. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. dimensiune. layout etc. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. 4. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Care sunt componentele unei interfeţe? 3.

1 punct din oficiu. 2 şi 3) . Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: .opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată.3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical.7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) . Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) . o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. apoi se apasă tasta Enter. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: .6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. Plecând de la definiţia unei interfeţe.

Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. a. icoane. Enumeraţi tipurile de interfeţe. d. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. grafice.). Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. De exemplu: construcţii declarative. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. 2. etc. interfeţe ce utilizează limbajul natural. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Imprimantele. c.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. construcţii decizionale (IF). b. plotterele. f. tabele. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. construcţii repetitive (FOR). limbaj procedural. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire.). 3. e. de tip întrebarerăspuns. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. 4. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. meniuri. cu atât interfaţa este considerată mai bună. interfeţe de tip linie de comandă. etc. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. de tip linie comandă. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. care implică probleme de implementare.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. monitoarele video si audio. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. limba engleză. are multe excepţii de la reguli. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. limbaj natural. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. 434 .

Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie.a. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. iar calculatorul. în funcţie de răspunsul utilizatorului. De regulă. de un program numit interpretor de comenzi. De exemplu. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. procesor).m. La aceste interfeţe. d. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. dacă este necesar. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. c. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. în general. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. dacă este corectă. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. în final afişându-se din nou prompterul. b. Acestea sunt reprezentate. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice.d. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. afişează în continuare o altă întrebare ş. care afişează pe ecran un prompter. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Utilizatorul răspunde la această întrebare. Acesta analizează comanda.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. 435 . prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc.

meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. 4-B. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. 2-G. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. La acest tip de meniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. procesor). opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 6-A. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Totuşi. 3-E. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 5-F. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. apoi se apasă tasta Enter. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. e. foile de calcul tabelar. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. înlocuirea informaţiilor etc. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. Editoarele de text. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 .

se acordă punctajul prevăzut. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. se afişează. Când este selectată o opţiune. dimensiune. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. 437 .) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. layout etc. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. De exemplu. adiacent opţiunii. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini.

dar totuşi simplu de utilizat. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 1. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. 2.Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. pentru un grup de lecţii. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. sau sumative a modulului. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. 3. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Utilizand ______. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.

1. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. detectarea unor posibile erori de navigare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. 1. În acest sens. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. Utilizand triggerii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. • Evaluare cognitivă. 439 . Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. Evaluare cognitivă 2.4. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2.

utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). De exemplu.• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. De aceea. Sistemul nu execută imediat ştergerea. foldere etc. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. 440 . astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. precum şi verificarea corectitudinii datelor. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. De exemplu. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. documente. De asemenea. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. 3. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului.

ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide).4. se acordă punctajul prevăzut. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). 441 . ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. sau sumative a modulului. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Ce reprezintă formatul codului? 2. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. pentru un grup de lecţii.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. capacitate. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. ___________şi format. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. cât şi ___________.

Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Un cod se caracterizează prin: capacitate. natura acestora. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Conciziune. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. 1.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. lungime şi format. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. Să permită codificare/decodificare. Stabilitate. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. Elasticitate.Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 . Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. cât şi utilizatorului. cifra de control. Claritate. Exerciţiul 2. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0.

mai puţin în spatele videoformatului părinte. alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard.)/fişier. 3. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. sortări.. folosind o varietate de elemente de interfaţă. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. etc. proiectarea machetelor documentelor. au condus la apariţia unei game variate de coduri. ce se pot grupa după: natura caracterelor. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). 5. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. Oracle. Operaţionalitate. Să permită. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 .• • Semnificaţie. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. sunet. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. sortare etc. stabilirea procedurilor de validare. interclasări etc.). specificul operaţiilor de regăsire. controale ActiveX etc. lungimea codului. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. Floating form (videoformat flotant). semnificaţia şi structura codului etc. pe cât posibil. Child form (videoformat copil). Poate fi mutat oriunde pe ecran. Top-level form (videoformat de nivel superior). Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. DB2. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. dar nu este conţinut în el. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 445 . se acordă punctajul prevăzut.

pentru un grup de lecţii. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. h. grafice. lista de valori. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . sau sumative a modulului. valori punctuale. i. web site. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Raportul este alcătuit din obiecte. g. f. beneficiarilor interni si externi. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem.

F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. Grafice de tip Gantt. Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 . de-a lungul unei perioade de timp.C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. de exemplu.

C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. folosind două axe. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. y). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). reprezentarea vânzărilor lunare. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). trimestre. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite.economice. ani). se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. pentru a compara mai multe seturi de date. De exemplu. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. De exemplu. prin bare. 448 H 7 . linii frânte. prin coloane. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. dispuse orizontal. Implică folosirea a două axe OY independente. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. Punctele care se îndepărtează de trend. punctele se grupează. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. Se utilizează în special în analiza de tip trend.

Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele.Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 2. 449 . de exemplu. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". încercaţi să abordaţi toate cerinţele. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. column si line.

Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . tabulare.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. Rapoarte de tip etichetă. medie. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. matrice cu grupare.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. etichete. b. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. matrice.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Page Header .3 puncte pentru fiecare asociere corectă. formular. OLE. Page Footer .capul de tabel al raportului. multimedia. maxim. matrice cu imbricare. Forma standard a scrisorii se creează manual. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Rapoarte de tip scrisoare. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. 450 .5 puncte pentru fiecare răspuns corect. în concordanta cu ceea ce conţine el. în cazul unei întruniri. c. numar. Summary . în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Detail . Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. procente din total). Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. scrisoare. cu grupare la stânga sau deasupra. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0.conţine răndurile curente din raport. minim. Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0.titlul raportului.

Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. Rapoarte matrice cu grupare .Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. I-5. D-. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. G-2. F-4. de sintetizare. 3-G. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. E-8. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. video. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. Se utilizează pentru publicitate. minim. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează.) d. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. C-7. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. 6-B. medie. Rapoarte matrice. H-3. datele din înregistrări. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. Sunt situaţii de ieşire mai complexe.este un tip derivat din tipul matrice. un alt câmp rândurile matricei. De exemplu. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. imagine. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. cu obţinerea de grade de total. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. în raport. 8-D. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. 5-C. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. 9-E. Exercitiul 2 A-6. 451 . 2-F. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. liniile pot reprezenta produsele vândute. De exemplu. maxim sau număr de elemente. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. 4-J. grafice etc. B-1. J-9 Exercitiul 3 1-i. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Exerciţiul 4 1. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. 7-A. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra).

În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. unde. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. De regulă. ce. bazelor de date logice. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. cum. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 2. conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Generarea efectivă a situaţiei finale. când. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. 452 . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date.

2. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. 453 . Programe de management al bazelor de date. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. 5. 4. 3.Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 1. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. Programe de prezentări şi grafică. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. sau sumative a modulului.

Hamachi programe utilitare: WinRar. Nod32. Opera. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. NetSupport. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Programe de calcul tabelar: Excel 3. WinZip. MsPaint. 3. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. MySQL 4. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. îndeplinită corect. 2. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Adobe PhotoShop 5. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. sisteme de operare: Windows XP. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. 3. 2. FoxPro.1. îndeplinită corect. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. Internet Explorer. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. Outlook Express. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Wordpad 2. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem.

Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte. 4. Criteriile de evaluare şi notare 455 . Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. sau sumative a modulului. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. folosind tehnica ___________. pentru un grup de lecţii. să se determine ___________. Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . folosind tehnica modularizării. videoformate sau numai 456 • • • • • • . Proceduri comunicative (de utilizare). Se construiesc meniuri. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. 2. câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. Modul de încărcare/validare date. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Modul de prelucrare. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. Modul de actualizare. Realizează operaţii elementare de acces. Supraveghează.Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Are funcţii utile administratorului de sistem. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. să se determine scopul. câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. calcule etc. asupra datelor de intrare sau ieşire. operaţii auxiliare. Exerciţiul 2 1. obţinerea de statistici asupra datelor. calcule matematice. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. de calcule matematice. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). cum ar fi: salvări sau restaurări. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Modul de interogare. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. comandă (dirijează). modificare. adresări. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. Modul de administrare. reorganizări. obţinerea de rapoarte finale.

• • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. cele mixte sunt mai rare. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Au atât rol prelucrativ. b. realizarea schemei de sistem. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. realizarea specificatiilor de programare. tip. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. definirea şi conturarea modulelor (nume. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. • Construirea setului de date de test. de ieşire. Proceduri mixte. realizarea schemei logice / pseudocodului. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. precizându-se tipul. precum şi a succesiunilor acestora. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . cât şi de comunicaţie. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. funcţie). lungimea şi funcţia lor. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. prin adăugarea elementelor specifice modulului.simple mesaje. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. 3. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. şi de intrare/ieşire. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. 5. a.

respectiv pseudocodul pentru un anumit modul.le efectuează modulul. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. 458 . se întocmesc specificaţiile de programare. Acestea sunt descrieri cât mai complete. se acordă punctajul prevăzut. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. • c. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. este un lucru relativ şi subiectiv.

9. 8. 459 .Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. intrările şi ieşirile sistemului. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. modul de descompunere pe componente. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.

Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. c. direct (selectiv). fişierul este a. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. b. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. 1. Organizarea datelor înseamnă 460 . Din punct de vedere logic. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire).  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. relative). 1.)  Adevărat  Fals 3. 2. dinamic. Modul de organizare a datelor a. indexat (secvenţiale. b. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele.  Adevărat  Fals 2. inverse etc. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. d. special (multiindexate. indexat-secvenţiale. d. determină dimensiunea fisierelor 3. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. c. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic.

3 puncte. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. c. conform unui model de date. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. 3 puncte. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1.a. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. Exerciţiul 2 2. definirea unui suport intern de memorie d. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. 3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 2. 4 puncte.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. stabilirea unei structuri de date. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3. 1.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . stabilirea legăturilor între date. Subiectul I Se acordă 50 puncte. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.

Exerciţiul 3 462 . Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. 2 puncte. 4 puncte. Exerciţiul 5 1. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. 8. intrările şi ieşirile sistemului.proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. . . proiectarea orientată obiect.2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1.proiectarea ieşirilor. 2. 3. . câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . . 2. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. 4 puncte. 7.proiectarea intrărilor. 2. 3. Subiectul II Se acordă 40 puncte. 4 puncte. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. modul de descompunere pe componente. prototipizarea. RAD (Rapid application development).stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. . 3 puncte. JAD (Join application development). Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. 3 puncte. 3.proiectarea bazei de date/fişierelor.

direct (selectiv). Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). Din punct de vedere logic. fişierul este a. stabilirea unei structuri de date. este o caracteristică importantă pentru orice fişier.Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime.  Adevărat Exerciţiul 5 1. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. Modul de organizare a datelor a. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. inverse etc. d. • Adevărat  Fals 2. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. special (multiindexate. • proiectarea bazei de date/fişierelor. c. 2. definirea unui suport intern de memorie d. b. d. Exerciţiul 4 1. relative). o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . o mulţime omogenă de date pe suportul logic. c. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. conform unui model de date. indexat-secvenţiale. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. dinamic. Organizarea datelor înseamnă a. stabilirea legăturilor între date. determină dimensiunea fisierelor 3. b. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. indexat (secvenţiale. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului.)  Adevărat  Fals  Fals 3. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. 463 . o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. c.

Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. 4. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. coduri de identificare. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. • regulile de control şi validare. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. denumirea documentului. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. • proiectarea ieşirilor. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. • instrucţiunile de culegere. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. rubrici. data. 2. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. 464 . • proiectarea programelor.• proiectarea intrărilor.

Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. numite ___________. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. client şi o __________. către un singur nod din reţea. 4. In ce consta metoda verticală? 4. 2. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). ______________(ring). Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Exerciţiul 2 1. _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. 2. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. ____________ (star). 465 . 3.Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. 3. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date .

având o anumită ____________ maximă. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. Descrieţi componenţa modelului de date 3. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. programe. repertorii. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. diverse. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. mediu. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . actualizări.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. reutilizări etc. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. 1. 1. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. Valorile atributelor se materializează prin date. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente. dată de caracteristicile sale fizice. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. care permit utilizatorului un reperaj rapid.  Adevărat  Fals 2.) implică anumite tipuri.  Adevărat  Fals 3. clase de conţinuturi etc.

Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. 3. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.4.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6. 467 . câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2. 3 puncte. 3 puncte. 4 puncte. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5.

4 puncte. Reţea inel (ring). 3. 8. 8 puncte 4. 8 puncte 3. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. client şi o reţea. Reţea stea (star). Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. 2. 5 puncte 6. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. numite pachete. 5 puncte 2. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. 468 . în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 6. Subiectul II Se acordă 40 puncte. 7. soft şi a datelor între utilizatori. Reţea ierarhică. 3 puncte.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. către un singur nod din reţea. 3 puncte. astfel: 1. 8 puncte 5. Exerciţiul 2 1.

pentru modelul relaţional. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. 2. pentru o parte din date. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii.o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). o riscul de fragmentare a politicii IT. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. De exemplu. Redundanţa datelor este controlată. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. o alterarea datelor şi a programelor. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. (tehnice. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. afectează toţi utilizatorii. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Exerciţiul 3 469 . o avariile hard. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). 4. de proiectare. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. voită sau accidentală. păstrându-se datele din toate înregistrările. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. 3. dar creşte.

reutilizări etc. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. programe. Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. Adevărat Subiectul II  Fals 1. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). mediu. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). Exerciţiul 5 1. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente.) implică anumite tipuri. care permit utilizatorului un reperaj rapid. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere.  Adevărat  Fals 2. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. actualizări. având o anumită capacitate maximă. 2. clase de conţinuturi etc. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier.  Adevărat  Fals 3. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. dată de caracteristicile sale fizice. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. repertorii. diverse.

definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. 3. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele).  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori.). de obicei. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. în memoria externă (fişiere. aceste tipuri. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . pe scurt.Modelul de date este compus din: − concepte. modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date.  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. indecşi. pornind de la modelul logic. de către SGBD. Prezentăm. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. 4. discuri etc. este generat automat. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date).

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 5. dar şi asupra datelor. programe. care permit utilizatorului un reperaj rapid. 472 . care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. clase de conţinuturi etc. inclusiv de la mare distanţă. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.). ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. pentru operaţii de prelucrare (compunere. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. repertorii. se acordă punctajul prevăzut. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. actualizare etc. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor. diverse. 6.

care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. adiacent opţiunii. Tipul testului: Probă scrisă. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. De exemplu. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Când este selectată o opţiune. se afişează. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. dimensiune.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. 1 2 3 473 . Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Plecând de la definiţia unei interfeţe. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. 5. layout etc.

Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. 2. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Utilizand ______. La acest tip de meniu. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. apoi se apasă tasta Enter. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită.

2. Raportul este alcătuit din obiecte. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. 1. 5. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. web site. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. 4. j. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. să se determine ___________. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. m. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. beneficiarilor interni si externi. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. valori punctuale. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). grafice. l. 475 . folosind tehnica ___________. k. Programe de management al bazelor de date. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. 3. lista de valori. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. Programe de prezentări şi grafică.

Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. 6.similară cu SDI (Single Document Interface).Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. 5. Plecând de la definiţia unei interfeţe. cu atât interfaţa este considerată mai bună. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Subiectul III Se acordă 40 puncte. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului.

k. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Imprimantele. 8. j. h. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. construcţii repetitive (FOR). monitoarele video si audio. de tip întrebarerăspuns. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. care implică probleme de implementare. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. interfeţe de tip linie de comandă. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. de tip linie comandă. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. etc. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural.). 7.). limbaj natural. etc. icoane. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. b. tabele. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . limbaj procedural. a. interfeţe ce utilizează limbajul natural. procesor). construcţii decizionale (IF). limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. are multe excepţii de la reguli. De exemplu: construcţii declarative. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. meniuri. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Enumeraţi tipurile de interfeţe. i. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. limba engleză. plotterele. l. grafice.

dacă este necesar. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. Utilizatorul răspunde la această întrebare.a. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. în general. d. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. în final afişându-se din nou prompterul. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”.m. de un program numit interpretor de comenzi. care afişează pe ecran un prompter. De regulă.d. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. iar calculatorul. Acesta analizează comanda. în funcţie de răspunsul utilizatorului. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. afişează în continuare o altă întrebare ş. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. 478 . În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. c. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. Acestea sunt reprezentate. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. La aceste interfeţe. De exemplu. dacă este corectă.

iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Editoarele de text. 5-F. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. La acest tip de meniu. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Totuşi. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. 4-B. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. procesor). Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. 3-E. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 6-A. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 2-G. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. foile de calcul tabelar. e. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. înlocuirea informaţiilor etc. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. apoi se apasă tasta Enter. 479 .

formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. layout etc. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. cum. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. De exemplu. se afişează. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). adiacent opţiunii.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. unde. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. dimensiune. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. conform următorului model: •proiectarea 480 . În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Când este selectată o opţiune. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. când. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Utilizand triggerii. ce.

raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. 2. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem.titlul raportului. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. să se determine scopul. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. De regulă. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. Generarea efectivă a situaţiei finale. bazelor de date logice. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. în concordanta cu ceea ce conţine el. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. 481 . Subiectul II d. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). folosind tehnica modularizării. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.Cine? Cine este beneficiarul formularului. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem.

medie. OLE. iar 482 . Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. numar. scrisoare. Rapoarte matrice. cu grupare la stânga sau deasupra. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. matrice. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. tabulare.conţine răndurile curente din raport. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. în cazul unei întruniri.Page Header . Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Forma standard a scrisorii se creează manual. De exemplu. matrice cu grupare. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel.capul de tabel al raportului. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. cu obţinerea de grade de total. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. etichete. în raport. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Rapoarte de tip etichetă.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). multimedia. formular. un alt câmp rândurile matricei. Page Footer . Summary . procente din total). Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Detail . Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. maxim. f.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. de sintetizare. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). e. Rapoarte de tip scrisoare. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. minim. matrice cu imbricare. datele din înregistrări.informaţii care apar la sfarşitul raportului.

Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. maxim sau număr de elemente.) d. Adobe PhotoShop 5. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Opera. grafice etc. Outlook Express. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare.celula de obicei o funcţie de tip sumă. liniile pot reprezenta produsele vândute. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. De exemplu. Wordpad 2. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Internet Explorer. Se utilizează pentru publicitate. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . minim. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. video. Rapoarte matrice cu grupare . MsPaint. medie. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. FoxPro. MySQL 4. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Programe de calcul tabelar: Excel 3. imagine.este un tip derivat din tipul matrice.

se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 484 .

Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Ce reprezintă formatul codului? 2. 485 . Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13.

pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. de-a lungul unei perioade de timp. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. cât şi ___________. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. linii frânte. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. structura organizatorică a unei unitaţi economice. De exemplu. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Implică folosirea a două axe OY independente. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. Se utilizează în special în analiza de tip trend. ___________şi format. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. punctele se grupează. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. de exemplu. Punctele care se îndepărtează de trend. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. y). folosind două axe. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY).

Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. reprezentarea vânzărilor lunare. de exemplu. dispuse orizontal. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. prin bare. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie".modificările unei anumite serii de date. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. column si line. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. pentru a compara mai multe seturi de date. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . ani). Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. trimestre. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. De exemplu. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). prin coloane. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni.

3.sisteme de operare 2. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. 2. Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Subiectul I Se acordă 45 puncte. 4. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu.2. dar totuşi simplu de utilizat. 1.programe de reţea 3. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 1. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 .

câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 11. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). 10.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Subiectul III Se acordă 30 puncte. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 .similară cu SDI (Single Document Interface). acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word.document cu interfaţă simplă. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) .

cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. natura acestora. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. 490 . CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Stabilitate. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. Conciziune. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. numita principala. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. a tuturor ferestrelor copil. invers.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. în primul rând. cifra de control. Elasticitate. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. • • • • • Exerciţiul 2 1.

folosind o varietate de elemente de interfaţă. au condus la apariţia unei game variate de coduri. 491 . interclasări etc. DB2. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. Operaţionalitate.). Child form (videoformat copil). Oracle. 3. stabilirea procedurilor de validare. sunet. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. lungimea codului. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard.. 4. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. sortări. proiectarea machetelor documentelor. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. pe cât posibil.)/fişier. ce se pot grupa după: natura caracterelor. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. semnificaţia şi structura codului etc. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. 5. Să permită. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. controale ActiveX etc.• • • Claritate. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. specificul operaţiilor de regăsire. Să permită codificare/decodificare. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. sortare etc. etc.

comandă (dirijează). Supraveghează. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. cât şi utilizatorului. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. Modul de încărcare/validare date.• Floating form (videoformat flotant). şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Poate fi mutat oriunde pe ecran. Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Un cod se caracterizează prin: capacitate. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. lungime şi format. Top-level form (videoformat de nivel superior). Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. dar nu este conţinut în el. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. 492 • . Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre).

Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. realizarea specificatiilor de programare. asupra datelor de intrare sau ieşire. calcule matematice. definirea şi conturarea modulelor (nume. videoformate sau numai simple mesaje. operaţii auxiliare. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). 3. Modul de prelucrare. cum ar fi: salvări sau restaurări. Modul de interogare. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. Realizează operaţii elementare de acces. realizarea schemei logice / pseudocodului. Modul de administrare. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. 2. Proceduri comunicative (de utilizare). Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Se construiesc meniuri. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare.• Modul de actualizare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. cele mixte sunt mai rare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. obţinerea de statistici asupra datelor. 493 . Are funcţii utile administratorului de sistem. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. reorganizări. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. tip. Proceduri mixte. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. adresări. calcule etc. cât şi de comunicaţie. obţinerea de rapoarte finale. funcţie). Au atât rol prelucrativ. realizarea schemei de sistem. modificare. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . de calcule matematice.

Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. prin adăugarea elementelor specifice modulului. precum şi a succesiunilor acestora. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. se întocmesc specificaţiile de programare. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. precizându-se tipul. Acestea sunt descrieri cât mai complete. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior.5. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. 494 . lungimea şi funcţia lor. • Construirea setului de date de test. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. Subiectul II 1. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. este un lucru relativ şi subiectiv. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. d. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. şi de intrare/ieşire. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. e. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. de ieşire. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. • f.

Evaluare cognitivă 2. 495 . • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. foldere etc. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. De exemplu. • Evaluare cognitivă. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. De aceea. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. documente. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. De exemplu.• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. detectarea unor posibile erori de navigare. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. De asemenea. În acest sens. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. 1. Sistemul nu execută imediat ştergerea.

• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. 6. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Nod32. WinZip. Hamachi programe utilitare: WinRar. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. precum şi verificarea corectitudinii datelor. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. sisteme de operare: Windows XP. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 . 5. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. 4. 3. NetSupport. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection.

să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut.

Stanciu.Gheorghe. Sahlean.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. Minodora. Bogdan. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Ion. Gheorghe. O abordare între clasic şi modern. Proiectarea sistemelor informatice. Gavrilă. Mangiuc. Sisteme informatice. informatice: analiză. Victoria. Lungu. Ursăcescu. Sisteme şi implementare. Bucureşti: Editura Economică 3. Velicanu. Alexandru. Bucureşti: Editura 2. Dragoş. ( 2003). proiectare Economică Manole. Sabău.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 . Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA .profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

..... de excepţie... puncte de control. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a. b.. Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b. Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere. ..... .Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice............. Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a.. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c. modalităţi de arhivare. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1.. Planul de proiect. . Termenul de realizare a sistemului informatic d...... Încercuiţi răspunsul corect.. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3.. planul de etapă b.. Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a... Costurile alocate proiectului 5.... descrierea în detaliu a proiectului b.. de calitate Subiectul II.... Detectarea erorilor unui sistem informatic c... Planul de proiect. Stabilirea obiectivelor c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I. planul de calitate d.... validări.... Diminuarea riscurilor dintr-o companie d.... şi informatice.. Planul de etapă.. toate detaliile specificate la punctele a-c 4. Planul de excepţie. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a. Monitorizarea proiectului 2. Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d. de 501 ... Obiectivele unui sistem informatic vizează: a.. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări. reguli de calcul... Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. planul de excepţie c... alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d. 1. planul de etapă... Detectarea problemelor b....

............2............... costul total si punctele de control............ 3..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... 2 – a.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... schemă logică etc..... 3...... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. tehnologice şi informatice........... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită ........................... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore)............ 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect..................... informaţionale... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal............. 5 puncte 1 – b.................... costul total si punctele de control.. Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe.............. grafic. Subiectul II ........... 4 puncte 1..... 5........................... resursele necesare... echipamente hardware şi software................................... şi ... Planul de proiect al unui sistem informatic identifică ............ 3 – c............... Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect. Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere....... 2.......... resursele necesare............... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista .......................... 4........................................ 4 – a....... 502 ......................... 4.......... ........

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. 2. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3. 2. Tipul testului: probă orală. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. 1. Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. Identificaţi un posibil risc al acestei etape. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape.

.......proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 ..................... Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme......încarcarea excesivă a interfeţei .....4 puncte 1........................................ Raportul de progres ..... 3......................întârzieri la proiectare şi la programare ....... 1 punct Riscuri posibile: ..... Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. 2. 5 puncte 1... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct..2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2.................... Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului................ rezultatele proiectului... precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect... Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile... prin observarea activităţilor derulate. costurile..... prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute................ în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare........ stadiul realizării planurilor...............nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului ...................................... Subictul II ... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat................. Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia.................................. Identificarea unui posibil risc al acestei etape....................................Subiectul I....

) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat.. concedieri etc. 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. grafic.... de proiect.. schemă logică etc. 505 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

 Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. convenţii. Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality. legi şi protocoale . 1998). după posibile căderi . recuperarea datelor afectate. accidental sau deliberat.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate .  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate . în condiţii definite.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate .  Conformitatea. Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final. pentru o perioadă de timp definită. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă. Part 1: Quality Model.  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software. la programe sau date .  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software. 506 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu.  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate .  Conformitatea: adeziunea la standarde.

intrările şi ieşirile . a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.  Conformitatea. timpi de prelucrare. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat . inclusiv corecţii.  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale . 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . grafic. în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns. operarea.  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular .3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. a cauzelor caderilor.   507 .  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor . schemă logică etc. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor . 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate.  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori .  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat .  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia. 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori .  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu .  Conformitatea . îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare.  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări . pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate .  Conformitatea.  Conformitatea.) se va acorda punctajul prevăzut.

... dependenţe ......Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice....... Stabiliţi activităţile proiectului.. impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului.... Identificaţi obiectivele proiectului 2.......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu... perioadă........ Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului.............. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare... 6. ...... 1 punct 4.... Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii .......... Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă........ Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă..... Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc.............. Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4..... Descrierea pachetelor de activităţi: activitate................. Barem de corectare și notare 1................ Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator... resurse.......................1 punct 2.................. se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module...2 puncte 3... ... Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului.. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ....... 5......... Cerinţe: 1.... 3......... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic.. 2 puncte 508 ....... Fiecare elev va susţine proiectul......... iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare..................

............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....5... 509 ... Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare. 2 puncte 6.... grafic.. Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc..... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... schemă logică etc...................

. informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. 2. Baze de date..... Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia.. Manual/ghid de utilizare.Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ......Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei .....Grupul ţintă căreia se adresează . aplicaţie de gestiune a bazelor de date..Informaţii specifice: autor...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1.......... Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia. 510 ..... Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1..... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..... Prezentarea generală a materialului ales..... Crearea site-uri web.25 puncte .. site Web.. a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date...Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie ....... înregistrare.. Prezentarea generală a materialului multimedia.....Cerinţe de utilizare: hardware şi software .

...............Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. mentenanţă 2.................) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 511 .Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri. ...... link-uri. schemă logică etc. ..În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem.Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri.... ............ grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..service...Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei . Manual/ghid de utilizare.. bară de unelte etc.. liste etc......Elemente de securitate oferite de aplicaţie.facilităţi oferite de distribuitor: instalare.... 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: ....): funcţionalitate şi accesabilitate ....

. Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare....... 3 puncte 512 ................. Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare. Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele..... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă.. urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume....Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor.. Descrieţi elementele specifice scrierii programelor... intermediare sau de ieşire.. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1.... se va alege între o programare structurată. fie de intrare... în variabile....... modulară sau obiect.... care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator.... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor... Scrierea programelor ...................... 2.......................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1... 2. 3 puncte Codificarea datelor ..reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic... Identificarea resurselor necesare acestei etape: ......

) se va acorda punctajul prevăzut în barem. software: mediu de dezvoltare integrat.. coordonatorul echipei de programatori. grafic..- personal (manager programatori) de proiect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă. schemă logică etc.. 513 ..

........ ........ 3........ în condiţii de mediu specificate.Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori................. validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor................... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de ... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni.. 2. Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1................t)... independent de platforma de calcul folosită........ .... la compilarea fiecărei secţiuni....... segmentul............ editorul de legături......... modulară.......................... 2..... ..................... se va proceda la ...... 3. 4.... 6.. 5........ obiectul să funcţioneze adecvat... a programului şi sunt numite erori de compilare.. Descrieţi tipurile de programare (structurată.... este proprietatea unei componente software de a funcţiona......... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1. unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t).. ..... menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0........ definită ca: probabilitatea ca........... sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program.. Definiţi următoarele noţiuni: compilator.................. etapele executării programelor... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente......... este generat.......... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare...... obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic..................... 514 ................ Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor.

... 6 puncte 1............ 2 puncte erori de sintaxă...... greedy etc................ alternativă şi repetitivă..... câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0..... .... Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu....................... devenite deja clasice... 2.......... acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului....Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte............ divide et impera.. Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii............ Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele .. care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm... aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături..................... Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială.......... atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite...................... dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori.......... de exemplu: valori nepermise ale operanzilor.............. executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive..... Tipuri de programare.. Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 ..... afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs).. generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit..5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I.. care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking........... o erori de execuţie............ o erori de asamblare. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar.. etc........ Ca şi tehnici de programare. realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet................... 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program............ Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere... încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.............. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor.........

........... astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3.... 1............. cât şi procedurile care acţionează asupra datelor...... este generat........ iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase. schemă logică etc................ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori. 3............Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante............... în condiţii de mediu specificate............t)..... editorul de legături ...................... Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)..... grafic........................ Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare. Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona............................ definită ca: probabilitatea ca..) se va acorda punctajul prevăzut în barem......... dicţionarul de legături....... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program......... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente............... 6. 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......1 punct Subiectul II. Obiectele reprezintă module care includ atât datele.... 5.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.... 4....... corelate între ele prin relaţii de moştenire. la compilarea fiecărei secţiuni................................... se va proceda la structurarea programelor................1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil.. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0. fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase.................... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare........ 516 .... independent de platforma de calcul folosită................. 3 puncte Se acordă câte 0.... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni........ obiectul să funcţioneze adecvat................. Compilator. 2........

..........................................Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei .......................................................1 punct ................................Testarea funcţionalităţii .....Testarea utilizabilităţii........1 punct ................Tehnici de analiză şi control ............................ Descrieţi paşii necesari........ 6 puncte .................................................1 punct ...Testarea eficienţei...................1 punct ..............................................................Testarea siguranţei......Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa.1 punct ................................. aplicaţie multimedia................. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: .......................................................Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării.......1 punct 517 ..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 ....................................... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web.................................................. aplicaţie cu baze de date etc.........................Testarea fiabilităţii.......

.....Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor . cu diagramele proiectare/scheme logice...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: . de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............. 518 .. ..... eficienţă......... schemă logică etc.....Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului......... grafic....... fiabilitate..Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă .... siguranţă..Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate........Cerinţa 2 ..............................

Implementarea proiectului (scrierea programelor. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. aplicaţie multimedia.Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor .Obiectivele de punere în funcţiune . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 .Cerinţe de mentenanţă . în cadrul orelor de laborator. În planul de mentenanţă se vor regăsi: . Planul va conţine: .Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării.Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă. testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev. aplicaţi cu baze de date). Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web.Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate . Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei.

........1 punct ............. schemă logică etc................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.................4 puncte ...................Prezentarea şi derularea activităţilor............Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ....... testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ......................1 punct Subiectul II .........3 puncte .............................................Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ................................Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ...........Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune .. 520 .......................Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă ............................................ 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ......................• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I .... grafic...........................2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................Implementarea proiectului (scrierea programelor...............5 puncte Planul de mentenanţă ............................. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...................

resurse. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. Sistemul informatic poate fi : un website. orală şi practică . registrele specifice (risc. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. WBS. schimbări). ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. final etapă. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . corespunzător notei 10. vor conţine doar specificaţii. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. • Elemente specifice planificării 35 puncte. Nu este necesar să fie completate. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. diagrama GANTT. final proiect).proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. echipa de lucru. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. un software multimedia etc. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. o platformă de gestiune a datelor din companie.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă.

....Alocare resurse ........... Încadrarea în planul de timp şi de cost. Incadrarea în timp...... precise......15 puncte o Progres: Data............ Starea problemelor proiectului.. Alegerea activităţilor (WBS)................................ echipa de implementare a proiectului . Descrierea schimbării solicitate....................... o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului.... Existenţa problemelor în timpul derulării etapei.. Starea bugetului..... Data de finalizare 3...... Descriere................................................................ Produse finalizate până în momentul efectuării raportului........ Data ultimei modificări.. Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp...Denumire scurtă ..... umane.. Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp....• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte. Starea bugetului.................. Probleme existente sau posibile.. Autor......... de etapă).... Produse finalizate la final de etapă........................30 puncte a.. Cerere de schimbare......... Rapoarte specifice........ Resurse ale proiectului (materiale......... Decizii........ Barem de corectare şi notare: 1. Detalii de realizare................. Data de începere......................... Perioada......... Probleme existente sau posibile......5 puncte c.........20 puncte .... b........ Importanţă............... Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului...5 puncte 2... clare ........ Data identificării......... Responsabil.............. Impactul schimbărilor aprobate.......... financiare). Starea....... ....Durată . Data identificării..... Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului............. Tipul riscului (Probelmă....5 puncte b...Precedenţe .20puncte 522 e............ Numărul solicitării........ Produse care trebuie finalizate în perioada următoare...... Incadrarea în timp...15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului..... Documente/Registre specifice.... Data ultimei modificări. bordul de proiect......Diagrama GANTT Stabilirea etapelor ....... Perioada................. Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului..........5 puncte d.... Impactul schimbării............ Autor.. Planificarea proiectului........... Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect...... Stare o Cererea de schimbare: Data......... Masuri de cuantificare....... de proiect.. Intrebare).. Clasa....... Tipul riscului (business.......40 puncte a..................... Descriere.................. Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte............. o Final de etapă: Data.............................. Monitorizare şi control . Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic..

înregistrare. utilizatori. mod de lucru/raportări (exemple). sisteme de securitate şi back-up. informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). descrierea modulelor din sistem. prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. grafic. 523 . drepturi. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. descriere date. utilitatea aplicaţiei. schemă logică etc.service.grupul ţintă căreia se adresează.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei. facilităţi oferite de distribuitor: instalare.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. informaţii specifice (autor. identificarea în sistem.cerinţe de utilizare: hardware şi software. mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem.

524 . total plată o vizualizare: camere libere. data ocupării. camere rezervate o filtrare: după pret. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. preţ cameră/zi. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. date client. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. jurnal de evenimente. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. data eliberării. etaj. după numar locuri. Tipul testului: Probă scrisă. număr zile. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. tip cameră. stare: ocupată. data eliberării. statut o opţiuni de securitate: back-up date. camere ocupate.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. etaj. liberă. preţ. informaţii poziţionare.

......... tranzacţii (rezervare.. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client.......... sistemul informatic... data eliberării... se acordă 60 puncte........... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute.. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă......... corespunzător notei 10..... baza de date. un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic..... - Componenta digitală...60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel.. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client................ Barem de corectare şi notare: Component tipărită ........ Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică........ Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat................. informaţii camere.... astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu.... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.......... Criteriile de evaluare şi notare............................ utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic... eliberare.......... Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte........ ocupare.......20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare ..... 525 - ................ Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate...... facturare)............. o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa.............. data eliberării.... Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat...... Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte.......40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă. fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate........ informaţii clienti.. .. fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat....20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor............. asigurarea tuturor specificaţiilor cerute....... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte..... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic..... informaţii utilizatori. Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa. Pentru componenta digitală...... Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa......... data ocupării........

. număr zile.. 526 .......o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. preţ cameră/zi....... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard............) se va acorda punctajul prevăzut în barem............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... etaj. după numar locuri.......... camere ocupate. Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul... camere rezervate o filtrare: după pret.. Prezentarea proiectului . grafic.. schemă logică etc..... statut o opţiuni de securitate: back-up date...... a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.......... jurnal de evenimente. total plată o vizualizare: camere libere.. date client....... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.. 10 puncte coerenţa explicaţiilor.

(2006). Curriculum pentru calificarea analist programator www. (2004) Sisteme informatice pentru management. Bucureşti: Editura ALL 527 . Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. Vasile. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile.tvet. Iosep. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.ro. Antonescu. septembrie 2009 2. Preda.ro. septembrie 2009 3. Biţă. Marcela. Trandafir. Militaru. Mircea.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. Sisteme informatice. Ileana. (1983). Cristian. Gheorghe.tvet.

tvet.tvet.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .4. adaptarea lor la condiţiile concrete.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Bibliografie Uneori. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 . fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. În acest caz. www. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate.