Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. În funcție de test. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. Ele pot conține și atenționări. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Uneori. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare.. avertizări. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Corect. Criteriile de evaluare și notare. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător..instrucțiuni simple. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 . prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi.. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. Incorect. În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit.. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. Greșit. aceasta se concretizează simplu prin Bine. etc. recomandări sau restricții.

probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. 12 .

Instrumente de evaluare 13 .3.

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 . Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. gradul I. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. grad I .

cipul BIOS. 3. BIOS (Basic Input Output System) b. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. sistemul de stocare. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. 5. Explicaţi următoarele noţiuni: a. sloturile de extensie şi porturile.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. Definiţi placa de bază. memoria. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. Definiţi microprocesorului.

3. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. configuraţia de bază. • Touch screen. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. 4. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. • Camera video. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. Acum BIOS-ul este de tip Flash. BIOS (Basic Input Output System) . • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control. de a împărţi sarcini fiecăreia. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. alcătuit din milioane de tranzistori. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . • Scanner. DVD. • Microfonul.este o componentă hard de memorie. • solicită operanzii. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. • execută calcule aritmetico-logice. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. • Mouse-ul. suport pentru componente noi). 5. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. CD-RW. corectarea greşelilor precedente. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă).2.este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Aparatul foto.

• Proiectoarele.• Monitoarele. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. • Plotterele. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. schemă logică etc. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. • Imprimantele. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 18 . grafic. • Căştile. • Boxele.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte.

Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă...3 puncte 19 . (cel puţin: mouse (port paralele. Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1.. imprimantă........ Barem de corectare şi notare: Subiectul I . Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi......... Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. scanner.... microfon............... tastatură... USB. video-proiector.. tastatură. scanner.. stick de memorie... câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte. 2.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte.... paralel..... imprimantă (USB....oral 1.... elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice. fără fir).. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie........ Enunţ: Subiectul I ... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev... boxe.... fără fir). căşti... video-proiector.Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei.. Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse. aparat fotodigital....... cameră foto digitală.. 3................. telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală.... scanner. 2.. câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă..

........... 20 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......1 punct 2........... pentru a fi funcţională........ Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare........... USB.......................................... Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial............. audio................. FireWire.............. reţea.................. paralel.................... 6 puncte 1... Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct.... schemă logică etc....... necesită drivere sau fişiere informative...... bluetooth..... Subiectul II... grafic................ PS/2........ Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice..........1 punct....... Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă ............ Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.1.............. 3..................) se va acorda punctajul prevăzut în barem....... infrared..........4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.......................... 2 puncte 2..... SCSI. Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului....... video.............. Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală......

driver-e. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Instalarea aplicaţiilor. Descrieţi noţiunea de software utilitar. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. Licenţă. Explicaţi ce este un firewall. Program de arhivare c. 4. Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. Program antivirus b. Ce este sistemul de operare? 2. software utilitar. Shareware. software specializat.oral 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. Sistem de gestiunea bazelor de date d. Enunţ: Subiectul I .Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3. Explicaţi noţiunile de: Freeware. 5. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Copyright.

...5 puncte........ Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Licenţa este valabilă pentru un calculator..... Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor...... cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.......... acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc... prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul.. Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori... Distribuirea lor poate fi gratis sau nu.. sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului..... Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri.. Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0. motoare de căutare... 5... El inspectează deci traficul după un set de reguli.5 puncte. publicate sau nepublicate............. Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor... Pentru răspunsul corect se acordă 0....5 puncte... programe pentru realizarea conversiilor de suport....... Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel....... Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul....• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I. Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.... dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 ... dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia.. 3.. 4... programe antivirus.. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului... programe firewall...5 puncte. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate. 2. puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor.. 3 puncte 1....... Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat..

. 23 . Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c....... Subiectul II........ Licenţele permit folosirea programului....... 6 puncte a.. dar nu au drept de comercializare a lor............pe mai multe calculatoare.... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....... shareware sau freeware........ Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d.) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă....... grafic................. schemă logică etc.. Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct......

. 4 puncte 1............... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate...... calculatoarele formează o reţea locală.. 24 . 3.. modem.......... driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea......... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........... hub.... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.. O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie.. switch. Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică.. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale. Ce este o reţea de calculatoare? 2. Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1....... Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet...... cablu de date.......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare..Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală..

Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte.. 5 puncte 25 ...............5 puncte. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul.utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail. Pentru răspunsul corect se acordă 1.........Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. în timp real.... Forum .... blog-uri.. 3...... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor... este văzută imediat de ceilalţi..... Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet..... sau e-mail.......un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei. a 2 sau mai multi utilizatori. calculatoare aflate la distanţă..... forum-uri.. grafică.. hub). Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii... 2.. sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail... Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor.  Obtinerea rapidă a datelor.  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic . Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea. sau programe media ale campaniilor comerciale.. ţinând cont de anumite politici de securitate.. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch.. Deci..... Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat).. (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text. permitând dialogul on-line.  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.. Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie.. un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice.5 puncte..... chat-uri... e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile.. Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală. Subiectul II . Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris..... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite. orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică.. Pentru răspunsul corect se acordă 1.. Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet.

............) se va acorda punctajul prevăzut în barem............................. 26 ............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor ...2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............. grafic... schemă logică etc........- Selectarea corectă a echipamentului necesar .

Sistemul hexazecimal 3. Fie valoarea 102. Virgula fixă 4. Zona de memorie 2. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . Octet/Byte c. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. cifrele 0-9 b. Codul ASCII extins c. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Sistemul binar b. literele A-F c. Bit-ul b. Codul complementar b. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Unicod d. Sistemul binar b. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Sistemul octal c. Cuvântul de memorie d. Virgula mobilă d. valorile cuprinse între 0-16 5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Codul ASCII standard d. Sistemul binar c.

......75 puncte 28 ............ Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora.... 2.... semn..... Coloana A a................. Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie......5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b.......5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I... NAND 6... 4-c........2... bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8.............5 puncte Se acordă 0.. caracteristică................55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1...5 puncte Se acordă 0.... 2-b........ câte 0.......... Megaoctet e...1 4.... Octet inferior Coloana B 1.......... 0... nu doar valoarea finală...... OR...... Virgulă mobilă c. ...0.... câte 0.. b-1. 5-d Subiectul II....... e-7 Subiectul III: 1.. 146 b........................ d-4....... -34 c............ mantisă 2.. 56... Operaţii logice derivate d............... multiplu de byte 5..Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B........ XOR.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3........... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare.........2......... c-5......5 puncte..........5 puncte. 3-a..... NOT 3.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2...5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2....................... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a.... multiplu de gigabyte 7.. Bit b.

....se adună 1 la complement:0000000000000001 ...1.....reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c....... grafic.. reprezentare în virgulă mobilă .Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..(1001))2=1................. b.. a..(1001))2 o (56.a...Reprezentare în binar a lui 56 şi 0... reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56...1 punct ...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.11000(1001)) x 25 ....0.25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă................... 29 ..25 puncte .................... c..obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ............................. schemă logică etc...55:număr real.....reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 .....55 o (56)10=(111000)2 o (0...............3.....Normalizarea valorii: (111000.................................. 146: număr natural. Pentru reprezentare valorii 56. reprezentare binară -34: număr întreg..............(1001))2 ...........55 algoritmul este următorul...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.........55)10 =(0. Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul ....55)10 =(111000. 2.75 puncte b.

b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. orală şi practică. Subiectul II – probă scrisă .Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . 2. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. dotat cu componente PC şi software utilitar. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. sector 1. mouse. antivirus.10-12.Unitatea centrală Periferice: tastatură. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat. 021-311 11 62. tel. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. 021-312 54 98. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. Bucureşti-010176. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. imprimantă. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. Spiru Haret nr. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. fax. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. scanner împreună cu software pentru instalare.ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. vet@tvet. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică.

..... Utilizând legăturile dintre bazele 2... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte....... Bitul reprezintă .. numere... c....... c......)16 b.... unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul......)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică....)2=(.................)8=(. Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte...........10........... Completaţi enunţurile a..................... d.. Codul ASCII conţine un număr de ..... a........25)10=(..... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul ........ -134......... 2 a) 2 c)...........8....1. 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:............. câte un punct pentru fiecare enunţ.... 12.... şi celor mai uzuale caractere speciale..................................)2=(........75........... -24.. 145...... veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c)............... b. Subiectul I..75. 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 ................ b.......... • Subiectul II – 3 puncte............)8=(. 2. câte un punct pentru fiecare enunţ................... semne de punctuaţie..............16 realizaţi conversiile: a.... 3..................... Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1. (12.... d....... În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie. de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere. (189)10=(..........

..... Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server............ Completaţi enunţurile ..........1 punct a............ b.. succesiunea acestora.............................. 1 punct a.............1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet.................... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ... Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c...1 punct Cerinţa 2............ el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client...................................... care impune comenzile ce pot fi utilizate...............cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere................................ Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul... şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server...................................... Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b...1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare...................b) Se vor nota următoarele aspecte:......... 32 ...............de pe care se execută programul client de conectare la server.... sau local .. c) Instalarea imprimantei de reţea................. Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP.. răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor......................................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1... Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere............................... sau aflat la distanţă ("remote") ................ 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs............................... Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului.....................

.75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3.... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar).1punct a. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c. 12... Număr natural: sistemul binar 145= 10010001..10.. -134. 2..... Utilizând legăturile dintre bazele 2. (12.16 realizaţi conversiile .. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b..2)8=(B.. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000...8....1 punct a.75 Semn 0 d. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie.4)16 33 ..25)10=(1100...c. b...01)2=(13...

ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. septembrie 2009 3. septembrie 2009 34 .tvet.tvet.Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.tvet.ro. calificarea analist programator www. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare. septembrie 2009 2. Curriculum pentru calificarea analist programator www. septembrie 2009 4.tvet.ro. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www.ro.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

grad I . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic ”Media”. gradul I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 . Airinei” STAN CLAUDIA .profesor.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. gradul II. Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor.

Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4. 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. . Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. pentru un grup de lecţii.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor.

$. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi. spaţii. 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. #. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. caractere speciale (precum ?. ). <. >. *. @. Criteriile de evaluare şi notare 38 . setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. %. Conform codului ASCII. 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. 36. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. cifre. parte întreagă şi parte fracţionară. ^. 18. (. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. 16.5. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. &. 32 sau 64 de biţi 8. 16. ! etc). Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9.

a. Se acordă 9 puncte. c. d. Barem de corectare şi notare: 1. b. 9. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . 3. a. 8. 7.Se acorda 1 punct din oficiu. 6. b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. c. 5. a. 2. d. 4.

c) Nume. valoare. tip. valoare. 1. data. d) predefinite si aritmetice. 4. d) Constantă. nume.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. subtip. c) nu au valoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. adresă. pentru un grup de lecţii. b) îşi modifică valoarea. tip. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. b) Valoare. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. d) au mai multe valori. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. adresă. 3. valoare. c) aritmetice şi definite de utilizatori. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. 2. sau sumative a modulului. b) predefinite şi definite de utilizator. Operatori relaţionali sunt: 40 . Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. adresă. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. tip. 5.

: +. şi logic (and). Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. iar w memorează valoarea 7. n % 2=0 c. <. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. z şi w sunt întregi. *. ≥. (y>z)or(x>3) b. z memorează valoarea 5. not((n+1) % 2=0) 7. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. not(n %2<>0) b. a. = . sau logic (or). /. Variabilele x. y memorează valoarea 3. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. x memorează valoarea 2.a) b) c) d) > .  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 .$ 6. ≠ negatia logică (not). (x=z)and((y=3) or (w=7)) c.?. 10%2=0  Adevarat  Fals b. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. #. y. n % 2<>0 d. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. ≤ . % !. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. -. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

4. c. 3. a. 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. 6. 5. b. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . c. 7. 10%2=0  Adevarat b. d. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. c Exerciţiul 2 a. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte.Se acordă 7 puncte. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. a. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

structura de tip COADĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. pentru un grup de lecţii. structura de tip articol. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. structura de tip COADĂ. structura de tip stivă. structura de tip STIVĂ. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. structura de tip articol. structura de tip FIȘIER. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. structura de tip articol. structura de tip şir de caractere. structura de tip TABLOU 3. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip şir de caractere.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip şir de caractere. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura de tip COADĂ. 1. structura de tip STIVĂ. structura de tip fişier 2. sau sumative a modulului. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. structura de tip COADĂ. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . structura de tip STIVĂ.

7-b. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 8-a. Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. 44 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 7. 2-a. 6-d. 5-b. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 3-c. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. 4-b. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. Barem de corectare şi notare: 1-d.

Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. sau sumative a modulului. în faza de asamblare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Avantajele programarii modulare sunt multiple. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 . Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. 1. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3.

Un modul poate fi format din mai multe submodule. sau o unitate de program. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. El apare în mod natural în descompunerea top-down. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare. 46 . 5. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. 1-d. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. 4-b. un subprogram. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. 5-d Exerciţiul 2. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. 2-a. 3-b. care poate fi un program.

În această situaţie programarea modulară este avantajoasă. de unde ele se pot refolosi la nevoie. se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători. dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect.Uneori. s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. Astfel. se acordă punctajul prevăzut. testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm.Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare.Permite munca în echipă. ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant. - 47 .Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele.Modulele sunt independente. . . dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. . modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). Avantajele programarii modulare sunt multiple. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici.

2. 2.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. a) b) c) d) 3. 16 2. 6.13. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a) b) c) d) 2.14. 12. 9.11. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n.16 1. 3. 6 1. 4.15. j întreg citeşte n pentru j ← 1. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 4. 8. 5. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. 8. 10 .16 4. pentru un grup de lecţii. 4. 7. 1. 8. 4. 2. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 .

49 .+∞)  6.|▄ a) b) c) d) 5. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. pentru x dat. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi. Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9. a) b) c) d) 9. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− . Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7. număr întreg.

3-a. câte 0. 8-b. Exerciţiul 2 Se acordă 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2-d. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut. 50 . f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. 5-b.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect. 9-d Exerciţiul 2 x. Exerciţiul 1 Se acordă 4.5 puncte. 6-c. 4-b. 7-a.

Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Erorile care provin din introducerea. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ca valori de intrare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4. 1. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. pentru un grup de lecţii. sau sumative a modulului. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 .

c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 . Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3. dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5.

3-b. în timpul execuţiei programului d) static. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 6-d Exerciţiul 2 1-c.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. Depanarea constă în localizarea erorii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 5-c. Ea se poate face în mod: a) dinamic. 2-a. după executărea programului sau static. 2-a. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . după executărea programului sau dinamic. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. determinarea naturii sale şi corectarea ei. după executărea programului c) doar dinamic. 4-a. 3-b. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte.

Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. pentru un grup de lecţii. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 . Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI.  Adevarat  Fals 5. respectiv ALTFEL.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 7. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.  Adevarat  Fals 3.d) numărul de iteraţii 5.  Adevarat  Fals 6. 55 . 1.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 5-a Exerciţiul 2 1. 2-b. respectiv ALTFEL. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară. 56 . Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 1 Se acordă 2.  Adevarat  Fals 3. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea.  Adevarat  Fals 5. Adevarat  Fals 6. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. 3-a. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte.  Adevarat  Fals 2. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c.5 puncte din oficiu.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0. 4-d.5 puncte. câte 0.

 Adevarat  Fals 7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 .

.. 1... 3. . în timp ce „and” şi „or” sunt .. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale.. cu acces direct la elementele sale... putând declara variabile atât în module (numite ............Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. sau logic (or). Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite)..... n % 2<>0 d. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2.) cât şi în programul principal (numite .. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. 1... Operatorul „not” este ...... not(n %2<>0) b... n % 2=0 c. Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.... Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect..... not((n+1) % 2=0) 2.).. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a...... Structurile statice de date folosite sunt:  Fals .. 2...... Operatorii logici sunt: negatia logică (not).. între care există o relaţie de ordine ierarhică. şi logic (and). .

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. Operatorul „not” este unar. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). b Subiectul II Exerciţiul 1 1. 5. Elementele unei liste se numesc noduri. Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial. în timp ce „and” şi „or” sunt binari. 4. cu un număr variabil de elemente. 2. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . c. a. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. c. şi anume un tip utilizator. 3.Exerciţiul 3 1. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. şi logic (and). sau logic (or). Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. c. Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Descrieţi structura de date de tip Lista.

55. R: Un răspuns posibil: 24. De aici şi numele de structură cu test final. 95? R: 180 b. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . 2194. 139. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. 202. 569. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. 4. o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. a. 17. 0. 288.• • condiţia. acţiune asociată cu EXECUTĂ. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. 1245. 395. notată cu a. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. c. 5821. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod. 0. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. actiune. condiţie pe care o notăm cu c.

. Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut.Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Sahlean.Gheorghe. Bucureşti: Editura Economică 2. Gavrilă. Bogdan. Bucureşti: Editura Economică 3. Lungu. Sabău.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. proiectare şi implementare. Alexandru. Velicanu. Sisteme informatice. Manole. Stanciu. ( 2003). Ursăcescu. Dragoş. Gheorghe. Bucureşti: Editura Dual Tech . Sisteme informatice: analiză. Minodora. Victoria. Ion. O abordare între clasic şi modern. Proiectarea sistemelor informatice. Mangiuc.

MODULUL III: Limbaje de programare .

Colegiul Tehnic ”Media”.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. gradul I. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . grad I . Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor.

Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă.oral 1. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. d. c. Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat. Subiectul II – practic 1. b. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. Explicaţi modul de utilizare al acestora. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. 3. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. 2. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Enunţ: Subiectul I . la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat . 3. Instrucţiuni pentru elevi .

. formularelor...25 puncte 2........ c..................0..25 puncte inserarea punctelor de întrerupere.. fişiere utilizate pentru descrierea datelor.. modulelor de cod.0........................0.......0..25 puncte ii.. Corectitudinea de sintaxă ......25 puncte b..... Subiectul II.... instrumentele standard şi a zona de lucru.. • Subiectul II – 6 puncte..................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte........................ urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ...................0....6 puncte 1...........0.......................... operaţii cu fişiere.... În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice............25 puncte d. scrierea indentată a instrucţiunilor ......25 puncte c.........25 puncte ii........... În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului ............. operaţii pe şiruri de caractere.......0.......1 punct 2............ introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor...................... executarea programul i........ compilarea programul i........ 3....................................... Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor..................................... În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile...............0................0..................... corectitudinea/sugestivitatea numelui ....... cunoaşterea comenzilor................... cunoaşterea comenzii . fişierul executabil d.. cunoaşterea comenzii .... funcţii şi proceduri de sistem. fişierul sursă b...25 puncte rularea programului..............În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile..1 punct a. bara cu instrumente standard şi zona de lucru....3 puncte 1........ câte un punct pentru fiecare enunţ......................... fişierul obiect c............... b...... Descrierea corectă a procedurii: a...................25 puncte ii.. Barem de corectare și notare: Subiectul I.0................. selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare..............25 puncte eliminarea punctelor..............0. câte 2 puncte pentru fiecare enunţ..........................0........................... salvarea programul: i.............................25 puncte ............ rapoarte......... grafică.......... editarea programul sursă se vor evalua i...... d.. proiecte etc................. Utilizarea corectă a comenzilor pentru a........................25 puncte ii.......

...... Realizarea punctelor de întrerupere: a...Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului..........0...0.5 puncte d......................... Marcarea punctelor .....1 punct......5 puncte c........................................ ciclarea infinită.....5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... Rularea programului ... depistarea erorilor de semantică........ 3........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. .................. Aplicarea comenzilor pentru inserare .. Eliminarea punctelor de întrerupere.....................5 puncte b..0....... grafic..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....0........ condiţii eronate ............ depistarea anomaliilor de funcţionare.................... schemă logică etc..................

Selecţie multiplă c. Decizie/structură alternativă b. AND b. Să utilizele tipuri simple de date. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. Identificatori b. Instrucţiuni 2. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . a. % d. Cuvinte cheie d. && b. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. Directive de compilare 3. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. != Varianta Borland Pascal a. <= c. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . MOD d. <= c. Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Separatori c. <> 4. Caracter d.

......... var a.. Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare. int a.... c...b... Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B.. long b. Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100).............. var a:byte... Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal ....|| b.................. operatori logici a. Niciunul dintre variantele de mai sus.. a<10 AND a>0 logic d. Identificarea constantelor b. b..... var a.a....... Tipuri întregi e... %....... d.. a<10&&a>0 c.... &&.. int.......... AND.. Număr întreg fără semn d.. Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1. a.........chr 3. b:integer.... Număr real b. long a.. operatori logici principală g.. d......... 2. structură f.. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6...... f...... e.................... integer b..... int a.. c. funcţia program principal 6................. int b.∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1.... Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a. Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi. unsigned int a. <<... Număr întreg c... Varianta Borland Pascal a...... Separarea unităţilor lexicale c............... Identificatorii reprezintă ..b:word...... Expresie de tip c...... b:word. .... b. byte....... shr...............b : integer.. OR 2............. declaraţii de variabile.∆ pe biţi g. 4. program variabile. unsigned int a... ÷..... var a:byte. Marcarea comentariilor d.. real (a)...... declaraţii de 5.b.... 5.. .. >> d... cin>>a.... citeşte a.

... Varianta Pascal: const pi:real = 3..... 5 ........................... variabile.. Pentru a exprima că o variabilă x∈[a.......... 3 .......3.....................14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: ...... 2...... are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal).... 6 ........................... 5....14......... succesiuni de litere.............. Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg.....5 puncte Subiectul III: 3 puncte..a................ Varianta Pascal: x>=a and x<=b..................... 4.................. Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3.......2 puncte Se acordă câte 0..............5 puncte Subiectul II: 3 puncte....d Subiectul III .5 puncte pentru fiecare răspuns corect....f.......... VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6.14....4 .. pentru răspunsul corect se acordă 0. Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s........... cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante..... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită. pentru fiecare asociere corectă se acordă 0.......................... Varianta C++: const float pi=3......... subprograme. Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 ....b] folosim expresia logică ....................5 puncte pentru fiecare răspuns corect........2 puncte Se acordă câte 0.... 1 – d................................ Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia . 4.......... pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.. sau const pi=3........... 6 – d Subiectul II ........................ 3.3 puncte Se acordă câte 0... Fie n o constantă de tip întreg n=123.........d....... 5... s). 1 .......e........5 puncte pentru fiecare răspuns corect....3 – c........ Varianta Pascal: write(’Suma este ’........... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte.... La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B..................... 2 .5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .....................14......... 2 – c....... Varianta C++: x>=a &&x<=b.... 5 – a.........c.... 1...................... 4 – b............ 6.................

schemă logică etc. . grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

m2=sqrt(x*z). (y. Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y). while k<>0 do begin k:=k-2. p=++k. Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y).p:=k+1. inc(k).z). a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10. m3:=sqrt(y*z).} . m2:=sqrt(x*z).y) (x.Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. Ştiind că a este un număr real. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. cout<<p. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. end. d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0. a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 .write(p).z). de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0.a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 . m3=sqrt(y*z). while(k) {k-=2.

depinde de n 2.0.n. de două ori d. Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n.n. x=1 şi şirul de numere 1. writeln(m). Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n).1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. else m= . Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. niciodată c. c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a. pentru varianta Pascal. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct . cout<<m. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. (n real) if n>0 then m:=n else m:= .2. o dată b. (n real) if (n>0) m=n.d Varianta Borland C++ cin>>n. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire.-1. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5. Subiectul IV. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. 1.Subiectul III.

iar cerinţele b) şi c) câte 1. a. pol:=0.inc(i).5 puncte. end.a. C++ : #include<iostream.pol.cin>>x. writeln(pol).n. i:=1. write('x='). readln(x).pol. pol:=pol*x+a.Sub.h> main() { • Subiectul III: 3 puncte. Nu e. } IV c) Pascal: var n. do {cout<<"n=". until n>0. C++: #include<iostream. while i<=n do begin readln(a).5p 1p 1p • b) Pascal: var n.i++) {cin>>a. end. writeln(pol). pentru cerinţele 1-4 câte 0. C++ m=abs(n). end. cout<<"x=".5 puncte. for i:=1 to n do begin readln(a). Barem de corectare şi notare: 1. x. write('x='). 3 Puncte 1p 1p 0.} cout<<pol. 10 PASCAL m:=abs(n).a:real. begin repeat write('n=').5p 1.a:real. pol=pol*x+a. I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. for(i=1. readln(n). b.cin>>n. x. readln(n).i:byte.i:byte.x. pol:=pol*x+a.5p 0.5p 0.} while (n<0). end. readln(x). float pol=0.5p . iar pentru cerinţa 5 1 punct. Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte.i<=n.h> main() {unsigned i. begin repeat write('n='). pol:=0.5p 0. until n>0.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. int n=10.b. Fie declaraţiile: var i:real. a. … n=n+i. var n:integer.b:integer. 2. i:=i+1. float x. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int.. int a. Float i=1. i:=1. Fie declaraţiile: var x:real. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3. i=i+1. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). var x:integer. a) b) c) d) integer x. var x:byte. …. n:=n+i. var x:=integer.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. . int x. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. x=int. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. char x . n:=10.

} while (bool).} while(x<a | | x>b). b) bool:=true. d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’. Subiectul II : char ch. if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”. cin>>ch. a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. until ord(ch)>0. Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). b) cout<<”dati o litera”. readln(ch). Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. b) bool=0. readln(x).cin>>x . c) do {cout<<"dati o litera".cin>>x.} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) . d) repeat write('citeste o litera:'). write(ch). a) repeat write('dati x'). cout<<ch. cin>>ch. readln(ch). until (x>=a) or (x<=b). if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false. write (‘dati x’). d) do {cout<<"dati o litera". until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’). else bool=1.} while (ch in char). b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. cin>>x . readln(x).} while(x>=a && x<=b). a) do {cout<<"dati o litera". a) repeat write('citeste o litera:').readln(x). unsigned n . 5. readln(ch). until not bool. . c) repeat write('citeste o litera:'). c) do {cout<<"dati x". c) repeat write('dati x'). repeat write('dati x’). cout<<”dati x”.b]. a) do {cout<<"dati x". do {cout<<"dati x".Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a . until (x>=a) and (x<=b). until ch in char.} while (ch>0).cin>>ch. c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. cin>>x.Readln(x). 4.

Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program..... write(n=) ...5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2.......... } while (n=15000)... C/C++: a) Datorita conversiei implicite............. n=n div 10 ...5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c .......... Subiectul III.. mai mic decât 15000... Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n.......5 puncte ......... k←k div 2 altfel p←p*n...... while n=0 do begin s=s+n mod 10 .. uses crt .......0.. readln(n) ....s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15. Program suma_cifre . c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat. while(n==0) {s=s+n%10.....} cout<<Suma cifrelor este: <<s....... pozitiv...........s : longint begin clrscr . var n...k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n.. 2.... s) ...... cin>>n... cout<<endl.Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n. 1...5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite. end ... n=n/10.. Fie programul pseudocod: citeste n............... întreg.0........... precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor... cout<<n=..... repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) .. #include<iostream........... .. until n=15000 . writeln(Suma cifrelor este :...000 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4...h> main() { long n.. k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.

......1 punct a............... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor.......... cout<<"n="... do...........1 punct 5 – a .......... uses crt ....... until/ while........ marcarea sfârşitului programului: end. Condiţia structurii repetitive while.... write(‘n=’) ........... grafic.................... cout<<endl.... var n......... lipsa delimitării (.............3 – c ..........1 punct 4 – c ....... } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................... begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) .................................. until n<15000 ................ n=n /10 ............ Erorile de sintaxă:...... #include<iostream............/ while.) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................... end ..} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s............... respectiv } pentru varianta C++...) din secţiunea de declaraţii b..............................} while (n>=15000). do {cout<<"Dati un numar mai mic 15.................1 punct a. c.......... Pentru PASCAl.. while(n>0) {s=s+n%10................. Programul rescris corect: Program suma_cifre .........000" ................ care marchează citirea corectă a lui n..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..........................s=0... 2...1 punct Subiectul II 1....h> main() { long n........ end...... Condiţia din structura repetitivă repeat.......s : longint .. Erori de semantică :.... readln(n) ....... schemă logică etc.... n=n/10.............. cin>>n......... writeln(‘Suma cifrelor este :’... while n>0 do begin s=s+n mod 10 ............................... b.... s) ....... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori... ..

int a[100].} . fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.j<n.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl.k.i. begin readln(n). Introduceţi ca valoare a lui n 5.n. end.Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.j.100] of integer. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi». for(i=0. n. cin>>n. ' se repeta').i++) for(j=i+1. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i].i++) cin>>a[i].i<n-1. spre exemplu 1. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare.i<n. var a:array[1. for i:=1 to n do readln(a[i]).h> main() {short i. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream. for(i=0.j: byte..

Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe.j←vi 6) pentru i←1. altele nu.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. j] =  0 .m executa mati. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1. iar la final se vor prezenta rezolvările. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane.m execută pentru j←1. m executa scrie mati. Subiectul II 1. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia.m execută pentru j←1. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie.  daca a[i.j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: . unele dintre acestea se cunosc între ele.

. for (i=0...... for i:=1 to n do begin nr:=0. Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane..j<n....... ax=nr.' are maximul de cunostinte')..j..........j])...j++) nr+=a[i][j]..i<n.h> main() { unsigned int a[100][100]................... for (i=0......... unsigned int i.....k... .j++) cin>>a[i][j].......k. .... 2 puncte var a:array[1....... if max<nr then begin k:=i... end..1.. } are ...n:byte..............max.. writeln('persoana '........... for (j=0.j]..........1. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i.100..........100] of 0.1 punct Subiectul II 1..1...1........ end.1..n.i++) for (j=0.....................5 puncte b ..................nr...nr..k................ max:=0..Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ....j<n... c # include<iostream........100] of 0......... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice....j............} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte "................ cin>>n.i++) {nr=0........... end...... max=0.. for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.... unsigned int a[100][100].. max:=nr....... begin readln(n).......0............ i................. if (max<nr) {k=i..... a var a:matrice[1................5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri........max.........i<n......100....

..... m:=trunc(sqrt(n))..... v[i]=v[j]. unsigned int i....... if (!nr) k=i..n........ mat[10][10]..i<n-1.......j<n...i++) cin>>v[i]... # include<iostream.....n:byte. aux.j++) cin>>a[i][j].....i++) for (j=0.... v[j]:=aux..100] of integer................... if nr=0 then k:=i.. i..h> main() { unsigned int a[100][100]... } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte "... begin readln(n)....... end.... k:=1.. end......i<n.. for(i=0.n..j<n.....5 puncte repeta bol←true pentru i←1....10] of integer.....................1....... for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i]...... begin readln(n).k.. for i:= 1 to n do readln(v[i])......100......i++) c) ... for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream.. mat:array[1.....k:byte..i<n.j...... k=0........ for (i=0...k......i<m.2 puncte .j<m. for i:=1 to n do begin nr:=0. unsigned int i...j.h> #include<math..j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]......h> main() { int v[100]...... v[j]=aux... v[i]:=v[j].......... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.......cin>>n.j]..j.0.i++) { nr=0....m..100] of 0..nr...i<n.............. i...m.....i<m...i++) for (j=0.........j])........i++) for (j=i+1.........} m=floor(sqrt(n)).k. cout<<"Dati n".......1....n...j++) nr+=a[i][j]...var a:array[1.....10...j...n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) .. for(i=0......... for (j=0.... cin>>n... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i... aux:integer.j<n........1.... 1. for (i=0.....k..5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1. } Subiectul III a) ...j++) mat[i][j]=v[k++].nr....' nu are cunostinte'). end.... for (i=0...... for(i=0............... write('persoana '.....

j]:3).j++) cout<<mat[i][j]<<" ". inc(k). grafic. end.j]:=v[k]. writeln. .j<m.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. end. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. cout<<endl. end. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. { for(j=0. schemă logică etc. } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.mat[i.

c) var a :real . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. float c2 . Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a.b.b. d) struct articol {int c1 .p3 :polinom . float c2 }. Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . b) int a . var a :articol. var p1. c) float a . end . b) var a :integer .p2.p3. end . d) type articol=record c1 :integer .Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.c:real .c} . }. Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: . end . polinom p1.p2. Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol. c2 :real . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer . c2 :real . articol a.

an: întreg fără semn). p3. c) p3.a =p1.a+p1.Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .şir de 2 caractere.c .5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0.a .a+p1.b =p1. T – pentru triunghi. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0.b .c .b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 .c+p2. e) p3. b) p3.a :=p1.a .a . *Se va acorda punctajul maxim . • Adresa: şir de caractere. e) p3.a .b :=p1.c :=p1. Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere. p3. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.a+p2.b =p1.c+p2. luna: şir de caractere.c :=p1. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.a :=p1.5p 0.c+p2. D – pentru dreptunghi.b+p2. p3. • Identitate : număr .c . d) p3.b+p2.a =p1.c+p2. p3.a+p2. d) p3. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere.c .5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub.b+p2. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.5 puncte Subiectul II: 0. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc.c =p1.b . b) p3.c =p1.întreg cu 6 cifre serie .b :=p1.b .b+p2. c) p3. P – pentru pătrat.

*Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. .

Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere. var f:text. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. Rezultatul/Acţiunea .nr). close(f).nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. II. while not eof(f) do end. Puneţi în ordinea logică liniile.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. write(nr:5:2). instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. readln(f.

close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire.h> 4) { 5) } 6) int nr. Fişierul nume. 7) f. 1) fstream f("fis. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. Rezultatul/Acţiunea .”numere. Puneţi în ordinea logică liniile. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. f>>x . fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. f. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. Varianata C++ I. Se consideră fişierele nume. ios::in). 11)begin 12)end. 9) begin 10)assign(f. iar fişierul numere.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).txt”). III. Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).txt şi numar. II. 2) main() 3) #include<fstream.txt ce conţine n/2 linii. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program.s=0. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. d) Creaţi un fişier out. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.8) reset(f).txt". Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.txt ambele având n linii (n număr par). În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii.close(). 8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s.

III.txt ambele având n linii (n număr par). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Se consideră fişierele nume.txt şi numar. respectiv False altfel. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.25p 0.5 puncte Subiectul II: 2.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0.10) if (nr) 11) s+=nr.25p . iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.25p 0. iar fişierul numere. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. Readln(f.25p 0. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). Punctaj Observaţii 0.5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub. Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f). Fişierul nume.txt ce conţine n/2 linii.x). Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.

fstream f(nume. reset(f). f. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f. Soluţie Realizează închiderea fişierului f. while not eof(f) do begin readln(f.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. int nr. write(nr:5:2). close(f).h> main() { fstream f("fis.s=0.'numere. begin assign(f. end. ios::in).ios::app).close(). end. Observaţii II 2. #include<fstream. fstream f(nume.txt').5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris. III c) d) Varianta Borland C++ Sub. a) b) 2.25p 0.25p 0. f<<x.25p 0.nr). cout<<"s="<<s.25p 0. while(f>>nr) if (nr) s+=nr. } a) Punctaj 0. nr:real.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de .txt".ios::in).II var f:text.

. grafic. schemă logică etc.b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. Matricea B din fişierul mat_B. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. 3. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. 2. n număr natural n<100. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. Matricea A din fişierul mat_A. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. 100]. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a.txt b. fiecare linie pe câte un rând. Utilizând facilităţile de editare. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului. respectiv B.txt. 4. Rezultatul se va afişa la monitor. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. 5. Fiecare elev va fi la un calculator. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. cu n linii şi n coloane. Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A.

.txt. Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1....4 puncte ........0............00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată...... notele la cele două probe şi media obţinută.....................5 puncte Subiectul II .0.0...5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n ..................................................• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe...0..............................50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8..................... 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei ...........................0.. Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I...... Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului............ Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7......................... Scris......... cu utilizarea instrucţiunii de selecţie.................. va avea si un antet cu: nume................. CNP-ul.........5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0..................5 puncte Crearea meniului conform cerinţei.............2..txt.... Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog.5 pentru fiecare cerinţă)........ La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor...5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei.................... Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a... în ordine alfabetică. Oral... Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii................ La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele........... Ceinţe: 1.5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului............... prenume.... Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu........... Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2................ prenumele şi CNPul elevilor....................

....b ..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2............0...... 0....0.........25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0...25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2...25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului...0.................. .............................5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....................a.................................................................0..... 0........ schemă logică etc.................5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0...................25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n........... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor.................................. grafic...... 1 punct Crearea fişierelor ...25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie .

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. vector: a) identificatorul unei variabile.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. a: a) o variabilă de tip real.100] of real. var n:byte. vector a. d) prima componenta a vectorului. var n:integer. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. var n:longint. unsigned long n. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. var n:word. c) adresa de început a şirului de numere reale. short int i. var a:vector. III. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre.. c) identificatorul unui tip de date. a) b) c) d) int n. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. typedef float vector[100]. b) identificatorul unui tip de date. d) un cuvânt cheie. I.a[i]: a) o componentă a vectorului a. b) identificatorul unei constante. i:byte. . long n. II. unsigned n.

for (i=0. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. while a[i]<>'.i<n.’) cout<<i. a) i=0. while(a[i++]!='. d) nicio variantă nu e corectă.i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i].100] of integer.i++) cin>>a[i].. if (a[i]==’.. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect. b) i=0. adresa componentei i a vectorului a. float v. a) b) c) d) short a[50].. a) i:=1.') { } writeln(i). float v[10][10]. 6.b) c) d) 3.’ do inc(i).20] of string[20].i<n.. var v:array [1. .’) {} cout<<i. type a=string[50]. if a[i]=’. c) i=0. typedef char a[50]. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i]. respectiv char a[20][20].’ Then write(i). Fie declaraţia: var a:string[50].i<n-1. v[i]=v[i+1]. v[i+1]:=aux. cout<<i.50] of word. v[i]:= v[i+1]. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5.i naturale. writeln(i).. a) b) c) d) 4. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a.10. a) b) c) d) int v[100]. un cuvânt cheie. Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal. var v:real. n. a) b) c) d) var a:array [1. v este un vector cu maxim 100 de componente. v[i+1]=aux.100] of real.j<n. d) nicio variantă nu e corectă.10] of real. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n. char *a.i++) for(j=i+1.j++) if(strcmp(a[j].. char a[50]. while(a[i++]==’.' do inc(i). Fie declaraţia: var a:array[1. respectiv strlen() pentru C/C++.. char a. var a:char. a) i:=1.a[i])<0) .50] of char. var v:array [1. end. var v: array [1. var a:array[1.1. for (i=0. b) i:=1. for(i=0. float [100]. for i:=1 to n do readln(a[i]). şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). while a[i]=’.

a[i]). numarator:real. Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor. d) alta decât cele prezentate 9.a ). c) FILE f. read(f. alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. reseat(f). b) type rational=record numitor:integer. c) type rational=record numitor:real. int numarator. fisier f. b) typedef struct {int numitor. c) typedef struct {float numitor. c) var f:file. . Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. strcpy(a[j]. a[j]:=a[i]. end. cu numărătorul şi numitorul numere întregi. scanf(f. float numarator.format). fscanf(f. ordonare alfabetică a cuvintelor.a[j]). numarator:integer.int mod). numarator:integer. 10 .aux). a) b) c) d) f=fopen(calea. b) typedef stream fisier. } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor.aux:=a[j]. }rational. fstream f(char* nume. a) typedef int numitor.ios::in). Fie f un fişier de tip text. variabila). a[i]:=aux. end. var f: fisier . a) fstream f(char* nume. readln(f. selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. a) type rational: numitor. numarator rational. end. selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. variabila). b) type fisier=text . Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). d) alta decât cele prezentate. } rational. strcpy(a[i]. {strcpy(aux. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c).format). Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text .

10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.. 5 – a............... a) while(!f.. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori... b..... b) Explicaţi cum se realizată adunarea. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier... 10 – c.... unsigned int a[50].eof().... b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f).. articol/înregistrare. c:array[1. c... c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă.. astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat.... d.... Declararea variabilelor de tip şir de caractere.... Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere.....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”............. Să se calculeze suma lor în c”...5 puncte................ conversii şir de caractere – număr (întreg...5 puncte........51] of byte.. 7 – b....... real). 8 – a.. II – c...... 10 puncte Astfel: a) 1..b[50].......b: array[1.. d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).... 2 I – c. a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor....... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori........ concatenare.... cautare caracter/subsir........ 3 – a.a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. Subiectul II .50] of byte. 6 – b...... b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f. d) if (!f. c) 6 puncte a) var a.. c) if (f. b) 2... Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere..... .. III – b.... Barem de corectare şi notare: Subiectul I......c[51]........eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”...... c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)..... d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b...... Eseul va trata următoarele: a... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.. 4 – c... 1 – d.. copiere...... b (maxim 50 de cifre). 9 – b. Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a. suma va fi calculată tot într-un vector....

.. for j:=i downto 1 do else begin for(i=j. else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n. c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10.i<p.. k--..i<m..b[50]...... else p=m.......b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină... end............cin>>m............ cout<<"suma este: "........ unsigned int i.. write('n=').....h> main() c:array[1.... then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10.c[51]... for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i].j>=0...... for i:=1 to m do readln(b[i])....i++) c[i]=0..p..m.. În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1. # include<iostream...i--) c[k--]+=a[i].. k=p-1.... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier.cin>>n...aux.. cout<<"n="..... cout<<"m=".j.....i<p.....j. c[k-1]:=c[k-1]+1...i++) cin>>a[i]... for i:=2 to p do write(c[i]). if (i>0) if i>0 then for(j=i.. var a....c:array[1.. else if (n==m) p=n+1....... else p:=m.9. end if(c[0]) cout<<c[0]......k.. Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere.... else for(i=1....... Subiectul III .....51] of 0.k... j=m-1.j--) c[k--]+=a[j]..... if c[1]<>0 then write(c[1]).........9..i++) cin>>b[i].m.. for i:=1 to p do c[i]:=0.... end. dec(i).readln(n).dec(k).....i++) cout<<c[i]. c[k-1]+=1.....1 punct b..... i=n-1.....j:=m..b) Cifrele din cei doi vectori a.. { begin unsigned int a[50]..b..n..readln(m)..... articol/înregistrare.....k:=p..i<n.... i:=n.. După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector..i>=0. if n>m then p:=n for(i=0.......50] of 0.............s:integer................10 puncte a..... for(i=0.n... 2 puncte c.... c[k]:=c[k]+a[j]...dec(j).. dec(k)...2 puncte c) ... for(i=0...... dec(k). } end......... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori... write('Suma este: ')....... i..... write('m=')....... for i:=1 to n do readln(a[i])...... while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--]..... } end.......

........ copiere.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. cautare caracter/subsir..5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... ......... conversii şir de caractere – număr (întreg.... concatenare.... real).. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere.............. schemă logică etc........ grafic....) se va acorda punctajul prevăzut în barem..d................... ....

tvet. Negrescu (2009). septembrie 2009 3.ro. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6.ro. Dorin.tvet. Knuth (2002).BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1. Donald. Bocu (2001). Liviu. Donald. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora .1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4.Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Arta programării calculatoarelor Vol. I (p. Liviu. II . Negrescu (2006). septembrie 2009 2. Knuth (2002). Arta programării calculatoarelor Vol. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.

MODULUL IV: Programarea modulară .

AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. int nr1. Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream.h> void f…… . int *. Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a. int nr2). int *). int *). int & . int nr2). 2. 3. int nr1. b) void f (float & a. e) int f (float. d) void f (float. int &). c) void f (float.

.. b+=a.... b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n). int & c). int)............ f(a.... c=3. int c). 5... Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor.este vizibilă în tot programul. Din cei n elevi de clasa a XII-a.} a) void f (int... c) void f (int a.b.... ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre. e) void f (int &a..... int & c).. d) void f (int &a. b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .. ……… c) O variabilă ………….. int &b..c).. int...... c+=b........... Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct .... int b. doar k vor susţine examenul în liceu. f) indiferent de antet. b) void f (int & a. int & b.. b=2.... aceste valori nu pot fi obţinute 4.......} void main () { int a=1. int b.{a++. int & c). Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. cout<<a<<b<<c. Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ……………………………….…..

în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet. după numele subprogramului. j<=i. LVechi[50]. afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. parcurgem vectorul S. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. Altfel. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i.2. i<=n.. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. c 4. unsigned long combinari (unsigned n.} void generare () { for (int i=1. for (int gata = 0 !gata.k}. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. for (j=1. s[i]=i. } return LNou [k]. i++). Barem de corectare şi notare 1. deci generarea s-a încheiat. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. de k elemente din mulţimea {1.Parametrii formali . ) { afisare().Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. j++) LVechi [j] = LNou [j]. for (int i=1. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1. unsigned long Lnou[50]. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. c. k.i--).Parametrii actuali (efectivi) . # include <iostream. . s[50]..n}.…. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S.În antet. între paranteze rotunde. i && s[i]==n-k+i.h> unsigned n. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă. i++) { for (int j=1. în care memorez succesiv submulţimile {1.n). tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali... // afisez solutia curenta for (i=k. cout << ”\n”. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S.2. 2. începând din poziţia k. incrementăm componenta găsită. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită. La fiecare pas. ultima submulţime în ordine lexicografică. i<=k. Pentru aceasta.La activarea subprogramului. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. void afisare () { for (int i = 1. deduc că S = (n-k+1. i <|= k. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă.…. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. i++) cout << s[i] << ’ ’. j<=I. Dacă nu am găsit o astfel de componentă.e 3. n-k+2. cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. . . Aceşti parametri se numesc parametri formali.

// reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. cin >>k. cin >>n. s[j]=s[j-1]+1. 3. j <= k. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. .if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. } else gata =1. 5. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2. a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. generare (). }. cout << ”k=”. 4. j++).

. crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii.să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . prin crearea unui proiect. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere. precum şi reutilizarea anumitor funcţii. În final. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă.să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: .să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor .să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii . Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă. dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. În mediul de programare Borland C. după elaborarea tuturor fişierelor sursă. le vom asambla. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul. din meniul Project al mediului de programare.să identifice rezultatul unui subprogram .

Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis. se accesează butonul Done. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project . După alegerea fişierelor.Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. În cazul în care vrem să creăm un alt proiect. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului.

unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional. int &n) {int i. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia . cin>>n. for(i=0. deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă.i<n.h #include<iostream. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori.i++) cout<<v[i]<<' '.} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior.După selectarea fişierelor ce formează proiectul. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile.h> #include"vectori. el se poate salva şi cu numele vectori.h" . De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. for(i=0.cpp” void citire(int v[]. Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: . Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent.atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme .i<n. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. cout<<"dati n=".} void afisare (int v[]. Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent.exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run. va fi căutat în directorul implicit.se favorizează lucrul în echipă. int &n) {int i. Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate.i++) cin>>v[i].

i++) {for(j=0.m).j<n.i<n-1.} void sortare_cresc(int v[]. afisare(a. for(i=0.int & m) {int i.}} void sortare_descresc(int v[].j++) if (v[i]<v[j]) 2.}} fişierul principal matrice2.i<n.int &n) {int aux.m).p.p.i++) for(j=i+1.i<n. Cerinţa 1 .p.int & m) {int i.int & n. for(i=0. cin>>a[i][j]. afisare(b. Creaţi proiectul matrice.45 puncte Cerinţa 2. cout<<"nr coloane=".h> int b[20][20].} void afisare (int v[]. int &n) {int i. cout<<"nr linii=". afişarea elementelor matricei. care va conţine definirea.cpp void citire(int a[][20].i.} Cerinţe: 1. #include"mat1. int &n) {int i.n.cin>>n.int &n) {int aux.n).j.j. Matrice fişierul matrice1.cin>>m. 2. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu.cout<<endl. .i++) cin>>v[i].cpp #include<iostream.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].i. Vectori fişierul vect. cout<<"dati n=".45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.void main () {int a[100].i<n.q). for(i=0. for(i=0. citire(b. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector.j<m.int & n.j<m. afisare(b.i.v[j]=aux.cpp" void main() {citire(b.j.'<<j<<'='.i<n-1.j++) {cout<<"elem"<<i<<'. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei. cin>>n. citire(a.cpp void citire(int v[].b[100]. for(i=0.v[i]=v[j].i++) for(j=i+1.q). for(i=0.q.i++) for(j=0.n).i++) cout<<v[i]<<' '. diferenţa a două matrice. suma a două matrice.i<n.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’.}} void afisare( int a[][20].j. citirea elementelor matricei.j<n.m.

} int minim(int v[]. afisare(a.afisare(b.n).afisare(a.n).h> #include "vect.i<n.n).} fişierul sursă vectorproj. cout<<"maximul este ="<<maxim(a. return min. citire(a. citire(b. cout<<"minimul este ="<<minim (b.} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.i++) if(v[i]>max)max=v[i].m).}} int maxim(int v[].n). sortare_cresc(a.v[j]=aux.int n) {int max=v[0].cpp" void main () {int a[100].i<n. .v[i]=v[j].i.i++) if(v[i]<min)min=v[i]. return max.i.n). afisare(b. for(i=1.m).m.i.m).cpp #include<iostream.m). for(i=1.int n) {int min=v[0]. aceeaşi notă.b[100].m).{aux=v[i].n. sortare_descresc(b.

şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus. Încercuiţi răspunsul corect 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3. respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului.să definească şi să identifice atributele variabilelor .să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor . 2.să identifice toate structurile de date dinamice.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei .stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 .

1……….. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte. 2p 3………… 0.a B. Când o listă este vidă? 2.a.5p 4………0. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C. 1. Ce este o listă circulară? 4.…2p 2…………. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A.5p C. Dacă există un ultim element în listă. 3. 4. 2.5p 3………. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă.c.5p 3………0. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă.1……. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3. 1.0.1p 4………….b. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1.…0.5p 2………0. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 . Operaţiile importante sunt: B. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste. 3. atunci lista se numeşte liniară.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod. 2. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod.5p 2……….5p    introducerea unui element în coadă . 2. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B. Dacă nu.0. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1.5p Barem de corectare şi notare A.4. 1………0.

 Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale.nu am putut extrage valoarea. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl. return. } 2.în cazul programării pe obiecte. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă.1.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv. urmează primul. Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului.  Vizibilitate la nivel de clasă . p-p→next) afisNod(p). p!-null. deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. 3. după ultimul nod. else e = S[vf--]. în cel de stivă. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă). if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. else for (.\n". char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute.3.  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. în heap sau într-un registru al microprocesorului. O listă circulară este o listă în care. 125 . void arataLista (Lista* li. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă.

1.4.3.3.2.să recunoască toate elementele unui graf. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.5.3.5 d)1. 2. arbore .4.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori . 5. Consideră un graf neorientat cu nodurile . 4.2.2.6.4. 4.6.3 .2. 5.4. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.3. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1.5. 3.2 .Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .5 b)1.6 dat prin 2. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .6 c)1.

un graf orientat.6.1. U={(1. d.un graf neorientat fără cicluri.7)} X={1.(6.7}.(1.(4. X={1.2.3).(2.(3.(4.7)}  5.7}.5).a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.3.6).1).6).7).2.(6.3).5}. 2) Nodul 6 are gradul 1.6. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .(4.U):  a) b) (6. c.(1.5).Mulţimile X şi U sunt: X={1.2.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.3). U={(1.2.4. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.(2. U={(1.(2.7)} c) d) 5.(2. 4) G este un graf complet 6.(6.5). tare conex şi fără cicluri 5.7).5).(6.(6.4.4.5.3). Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X.7).2).7}.2. b.6).3.3.5.3. Un arbore este: a. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2.7).(2. 3) G este un graf conex . Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4. U={(1.7)(1.un graf neorientat conex.5.(2.7)} X= {1.un graf neorientat conex şi fără cicluri.4).(5.(4.4).6).(1.4).2.(1.4.4).6.3.

Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. 11.este simetrică. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea…………. Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . 128 .corespunzătoare unui graf………. 10.a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. nodului x. b) lista vecinilor . Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex.

b) .Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.5 puncte 9. a) .10 puncte 3. Barem de corectare şi notare 1.5 puncte 8.c-5 puncte 2. b) .1. 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu.3.10 puncte 7.5 puncte 129 .2. a) . b) .

3 6 5 - 4. Lista vecinilor 2 1.2. numărul minim de noduri este 2. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 . 6 puncte Ca să devină conex. ori 3 cu unul dintre nodurile 2. O muchie uneşte ori 8.1.3.5 puncte 5.4 2.6.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11. – b) .1.5 puncte 5. c) .7.4 2.

E) unde |V|=9 şi E={(1.6). având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă. a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2.3). Fişa 1: 1.0. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2.0). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru.0.0.0.4).7. a 5 b 1 c 4 d 3 . . 2. (1.0.0.1 (2.4. 131 .8) }. (2. . (3.3).6. .Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date. (1. Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.6).5). (3.2).5. (3.0) şi dr=(3. Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.

. 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 .5). Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222.k<=m. .2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii.5)}.k++) { cin>>i>>j. Se consideră graful neorientat G=(V. aciclic . 8228. 132 .4). 2. . 6226. (3. (4. devine conex .6).3). (2. 3. c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . 4224. Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . 4. . unde V=6 şi U={(1. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . 2242. 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic . for( k=1. Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1.U). . 5. 4244. corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate.6). (4. Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7. (2.2. 6246 etc. .

} a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.5.2.10.3. în urma apelului funcţiei ce().10) b) (1. p=p->urm.1.2.10. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.3. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .p->urm=q.2. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste . while(q) { if (q->info==p->info) a++.1. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii.3. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1.3. } a) (1. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului.a[i][j]=1.4.10. while(p->urm->n<4) p=p->urm.2. while(p) { int a=0.5) (1. } cout<<a<<” “.2. 133 . respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1. Fişa 2: 1. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri. Fie prim1. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3.4. q=q->urm.2. void ce() { nod *p=prim.2) şi (7.5) d) 2.7.4.3. nod*q=prim2.4.3.5) c) (1.3) definite ca mai sus. a[j][i]=1.q->n=10. nod *q=new nod.txt’ .3.q->urm=p->urm.

} } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5.p=p->urm. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim.i<=4. while(p){s*=p->n. for(int i=1. delete q. 134 .int s=0.j++) p=p->urm. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim. } p=p->urm.p=prim. p->urm=q->urm.*q=ultim.p->urm=r->urm. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. nod *r=p->urm.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4.j<=3.i++) { for(int j=1. } int s=1. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită.delete r.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 .3. 135 2. care va fi predat profesorului.6 d) 4.2.1 e) 1.50 puncte Fişa 2 . c) A.2.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm. a) fstream f(“in-graf.5) c) 4. apoi le reuniţi într-un portofoliu. 4.1.6 2. d) 7. } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru. a) Răd.} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n.5.-c b) F.} cout<<s. 3. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n.7.3.3.2.7.4.-a. b)-939 5. = 1 b) Tata = (0.1.q=q->prec. d) F 8. a) F.3.p=p->urm. 1.q=q->prec.7.5.5.2.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1.3. ios::in). .1. d) 6.txt”.6.

} fclose(). a[j][i]=1.f>>n>>m. while {f>>i>>j. Fişa 2 1. 136 .i<n. a[j][i]=1.i++) for (j=i+1.) a[i][j]=1. c) 2. b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1. c) 4. j<=n. } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. b) 3. a) 5.j++) {a[i][j]=1.

5 d) 0.5 c) 0.5 b) 0.5 2.Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: . Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr. Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.5 a) 0.să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor .5 c) 0.5 b) 0.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1. 137 .

b) arbore.5 e) 0. 7. b) 10 . dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V. (3.8) }.2.5. (1.2.3).8 atunci parcurgerea în postordine este: a.6.2. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat.4.7.5. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian.7.5 d) 0. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.3.3.1 d.8. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .3.6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i.5).6).Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. 1 11.2.3.6. 7.5.5 0.3.1 a) 0.4.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4.3. 1 138 .8 iar parcurgerea în preordine este 1. d) graf orientat Fie G un graf neorientat.3). Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate). Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7. (2.4.5. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri. (1.3.4. 7.2).5 c) 0. 8.2. cu n vârfuri şi m muchii.6.5 0.6. (3. c) listă liniară.E) unde |V|=9 şi E={(1.2. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene.n. 4.4. d) 3.4. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există. c) 4. 1. 5.5 1 0.2. 0.5.4. b) 1.5 1 9.5.2.6). b) afişează vecinii unui nod dat.8 b. 2 12.8 c. în caz contrar 4.5 10.5 b) 0.1.5.j)= există . (3.….1.7.6. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1.6. c) 90 . 6. 8.4). reprezentat prin matricea de adiacenţă. (2. a) 5.3.

0.4. u9=(6.1. u8=(5.13.0. a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1.6.1). u3=(3.7. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0. u2=(2.0) şi dr=(0. u4=(4.4). u7=(5. u10=(6. u6=(5.4). Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1.3).2). Toate subiectele sunt obligatorii.3. u5=(4.5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .0.0.2).0).5).3).1).2. a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.

8.7. b) răd=5 c) tata (2.5.4 Postordine 9.14.12 12.3.4) e) (1.16.7. a) 2 .10.11.24.8.1) 4.2.2.1) şi (1.1.1.5. a) 6.0.5. a) (2.5.14.2.8.3.3.4.10.20.14.(4.5. – 2 5.7.4.3.2) sau (4.3. Preordine 12.15.20.4.1.10.24.4.3.2.3.5.2.2. 4.3} 3.3.6.16. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.1) b) 1.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului.1 1 1 1 1 0 2.15.4.9.24.11.5.11.4.6.5. Într-un graf G=(X. – nici unul 4.8.(1.4) b) (6.20. a) 11.4.16.6. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.7.1) 10.15. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.6 postordine 1. c) 13.4.U). Fie un graf G=(X.7. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.1) d) (4.2) d) inordine 1.3.4. d) 9.3.6.5 140 .4 Inordine 9.3.2.2.1) c) (6.12.

schemă logică etc.3.2.4. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.1.) se va acorda punctajul prevăzut. grafic.7.preordine 5. 141 .

Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . Lucrează cu subprograme b. } II.Testul sumativ 1 Competenţe: a.h> #include<conio. #include<stdio."). printf("\nNu intoarce nici un rezultat. III."). iv. printf("\nAfiseaza un mesaj. nodurile terminale. nodurile adiacente nodului 5. mesaj().").determinaţi: i. ii.h> void mesaj(). Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G. void main() {clrscr(). Implementează structuri de date dinamice c. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. getche(). Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. nodurile izolate. } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă.

Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic.. punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare. Inordine…………………………………………. printf("\nAfiseaza un mesaj.5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei. Postordine………………………………………. n<100) noduri.} afişează Definiţia funcţiei 143 . pentru un graf orientat cu n (n număr natural. VI. Scrieţi o funcţie care. Parcurgeţi-l : Preordine…………………………………………. 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b. void main() Program principal {clrscr(). Apelul mesaj().5 puncte . scrieţi apoi subprogramul adecvat)."). dat prin matricea de adiacenţă.").. getche(). câte 0. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. Subiectul I: 1.."). printf("\nNu intoarce nici un rezultat.5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1.h> #include<conio.h> prototip void mesaj(). } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. IV. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi).5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. dat ca şi parametru. V.S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a.. returnează gradul interior al unui nod x.

1.0.3.} 144 .25 pentru fiecare răspuns corect: i.> adr_urm.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c . noduri izolate {3.> adr_urm=d. } Observaţie: struct Nod { int info.6} ii.3.> info %2==1)c=c .4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.6. d c=prim.1) b) 1.7.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c. return gr. d . Nod * Ultim.4.7} Subiectul III – 2.5.1. i<=n. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0.> adr_urm=d_adr_urm delete d. Subiectul V – 1 punct void interior (int n.1.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4. intrval. c .-1.5. nodurile adiacente nodului 5: {2.Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct. int a[50][50]) { int i. câte 0.4.3) F (-1.5.2.-1.i++) gr= gr+a[i.4. intrval1) { Nod * c = prim. Γ-(4)={1} iii.6} iv.2.1. nodurile terminale.> info = 100.8 Inordine 1. whilw (c .7.3.}.> adr_urm=c .> adr_urm. 5 puncte.8.1. *d.x].7. d . for (i=1.8 Postordine 6. while (c . d= new Nod. Nod – adr_urm. 5 puncte a) 1 punct T (5.3. int x.1.0.2. câte 0.2.6. gr. {4.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 145 . schemă logică etc.delete c.) se va acorda punctajul prevăzut. grafic. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Implementează structuri de date dinamice c. Lucrează cu subprograme b.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier. s++. cin>>n. ‘m’). Enunţ: 1.txt”. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. “w”). Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Int n. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul sumativ 2 Competenţe: a. } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . 2. cin >>n. 3.n). While (n) { if (feof (f)) fprint (f. ”%d”.} fclose(f). Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s.

Câte astfel de grafuri există? a) 3 . d)2 c) 0.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5. c)0 .7. 4. d) 1. d-(2)=1. nod *p=new nod. b)1 . c) 2 şi 4. d) 2. d) 7. b) 1 şi 2. c) 2f. 147 .4. ultim . d-(4)=1. nod *ultim=new nod.6.3. d)nu depinde de numărul de frunze 9.7.4 şi cu gradele : d+(1)=1. b)5. p . numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1. 3. c)6. a) 1. În orice arbore binar nevid cu f frunze. ştiind că lista este nevidă? 1. d-(3)=1. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.>n=10. respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. ultim . Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4.> n=10. p . p . ultim . d+(3)=2. d+(2)=1. fiecare nod intern având el puţin 3 fii.>urm=NULL.3. ultim = new nod.>n=10. p .>urm=ultim. ultim .2. b) f.> urm=NULL.>urm= NULL.5. nod *p=new nod. Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1.2. ultim .>urm=ultim. Un arbore are 19 noduri.2.c)”informatica” d)”matica” 4. 7.2.1. p .3 şi 4 6. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul. d-(1)=2. nod *p = ultim. ultim=p. 7. d+(4)=1.> n=10. a)1 şi 3.8? 8. 2.>urm=p.

schemă logică etc.2.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. 148 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii. n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii.până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze.) Răspuns b) b) c) . de unde plin simplificare avem n2=f1.) se va acorda punctajul prevăzut.1) 7. Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f. grafic. 9) c) . Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7.

ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.Bibliografie Programarea modulară 1. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.Curriculum pentru calificarea Analist programator. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .Materiale de învăţare şi Materiale de predare.tvet.ro 2.tvet. www.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 . Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I.

Să identifice elementele recursivităţii. Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. după predarea temei Elementele recursivităţii. Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii. 152 . Tipul testului: probă orală .brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv.

Dobânda capitalizată. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. număr fixat genetic. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă. 153 . condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital.Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. li se va recomanda restudierea lecţiei. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. autoapelul şi condiţia de terminare. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare.

algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. Determinaţi elementul minim al tabloului. Tipul testului: probă practică . Instrucţiuni pentru elevi 154 . Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare.inversare a unei structuri.Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. reţinute în tabloul unidimensional a. reţinute în tabloul unidimensional a. Enunţ: Implementaţi în C++. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . pe fiecare calculator este instalau un MDI. 3.rezolvare de probleme. 2. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. n natural citit de la tastatură. reţinute în tabloul unidimensional a. 4.

return 2*n-1 + suma(n-1). { if(i==n-1) return a[n-1].2 puncte.a[50]. else 155 .} void main() {int n. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .5 puncte) (0.25 puncte) .2 puncte. cin >>n. Item 4 . Item 3 . Item 2 .i. cout<<”suma este “<<suma(n).citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0. O posibilă soluţie este: #include <iostream.h> int suma( int n) { if(n==0) return 0. 1. Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu.h> int minim( int i) int n.} Pentru n=4 se va obţine: 16 2.2 puncte.2 puncte. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++.25 puncte) . O posibilă soluţie este: #include <iostream.obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct).Veţi lucra individual lansare în execuţie. cout<<”n=”. Item 1 .declararea corectă a tuturor variabilelor .funcţie corectă (0.

else return minim(i+1). afis(n-1).} void main() { cout<<”n=”. cin >>n. int max(int i.a[50]. int j) { int x.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5. cout<<endl. if (i==j) return a[i].j).i++) cin>>a[i].i<n.if(a[i]<minim(i+1) return a[i].h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “.i<=n.i<n.(i+j)/2).n.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”. for(i=0. O posibilă soluţie este: #include <iostream. cin>>n.h> int a[50]. for(i=0.i++) cin>>a[i]. for(int i=1. y.i.}} void main() {cout<<”n=”. 4. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). else return y. O posibilă soluţie este: #include <iostream. cin >>n. if(x>y) return x. cin>>a[i]. cout<<”n=”.} 156 . afis(i-1)}}. else { x=max(i. void main() { int n. 3.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5. y=max((i+j)/2+1.

157 . se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul.n).cout<<”max=”<<max(1. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua. sau nu. anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi.} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9.

întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Ce reprezintă acest graf? 3.Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 . Tipul testului: probă orală . Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4. Despre ce şir este vorba? 2.

7.2 puncte. 2. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul.2 puncte.1 punct. Item 4 – 0.5 puncte. Item 7 . Fib(n)=  1.5. Ce se deduce din acest exemplu? 7. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci. Item 2 . 1. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Termenul fib(1) apare de 5 ori.1 punct. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) . Metoda iterativă. 5. Item 5 . Multe elemente se repetă.2 puncte.a ltfe l  6. Item 1 – 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Item 3 . Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6.5 puncte. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. n = 0   1. 159 . Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Item 6 . Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. 160 . Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei.

exerciţiul practic.} cout<<”s=”<<s. cin>>n. cout<<”n=”. Tipul testului: probă practică . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite.s=0. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream. n=n/10. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.} 161 .h> void main() {int n. while(n) {s=s+n%10. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.

5 puncte.1 punct. else return n%10+s(n/10). Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 6 . Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. 3. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. Item 1 – 0. O soluţie posibilă: #include <iostream.2 puncte.h> int n. Item 4 – 1.5 puncte. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. 7. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă. 4. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie. Item 7. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. evitând erorile de sintaxă. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii.} void main() {cout<<”n=”. Item 5 . Item 2 – 1 punct. 5.1.2 puncte. int s(int n) {if(!n) return 0.} 162 . cout<<s(n). cin>>n. Ce face acest program? 3. Scrieţi varianta recursivă a acestui program. 2. Barem de corectare şi notare: 1. Ce rezultat se obţine? 2. Item 3 .” 6.1 punct.

recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare.  0. 163 . S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 . respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Falsă. dar care nu îi calculează bine suma.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. iterativă sau recursivă. Se acorda 0. deci mult mai elegante. n = 0 4. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi.a l t f e l 3. Dacă s-au obţinut rezultate bune. mai scurte şi mai uşor de urmărit. Se acorda 0.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare .

m.p. a. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă.m+1.q) DivImp(v. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1.q) Rezolva(v. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.m.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. 2.p. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.p.q) Combina(v.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v.

q) 3. int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2. Se citeşte un vector cu n componente.Subprogram DivImp(v. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i .) nr<v[(i+j)/2]. b.b.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă. Se cere să se tipărească valoare minimă. nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic. utilizând ca tijă intermediarã tija c. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”. respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc .) nr==v[(i+j)/2). Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.p.j). i<=j. a. (i+j)/2-1).c. numere naturale. void caut(int i. 165 . Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a.) Exemplificaţi pentru n=3.int q) {int r. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite. 4.   Care este efectul următorului program? #include <iostream.h> long xx(int p. b. else caut ((i+j)/2+1. Se dau 3 tije simbolizate prin a.

b) Adevărată. .r-1)*xx(r+1. a) Falsă.m+1.p. cin>>n. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. cout<<"n=".1 punct. Barem de corectare şi notare: 1.5 puncte. .25 puncte.} void main() { int n.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare. . Item 5 .n)<<endl. b) .Rezolvarea subproblemelor.1 puncte. Item 4 . .Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme. r=(p+q)/2. Item 3 .q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V.m) DivImp(V.1 punct.q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V. 3.q).p.1 punct. b)-0. Item 1 –1punct astfel a) -0. Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0. Item 6 .5 puncte.Combinarea soluţiilor. Item 2 .q) 166 .p.2 puncte astfel a) . Subprogram DivImp(v. return r*xx(p. Item 7 .Identificarea dimensiunii subproblemelor.1 puncte. cout<<xx(1.1 punct.if (p>q) return 1.2 puncte. 2.

se reface acest test sau unul asemănător. } Se acordă 0. } } main( ) { cout<<”n=”.a.a).H(1.bc.a. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.cb.c).a)= 7. Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul. b=min((i+j)/2+1.c.a.a. b) .i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”.a.p.ab. else return b. a) .c)= b.H(2.h> int v[10]. dacă este cazul.ac. 167 .b).j).n).b.b. if (i==j) return v[i] .  a bn = 1  . a.c.H(1. Se acordă 0. b.Calculează n! (factorialul lui n). c.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor. if (a<b) return a. a.cin>>n.c)=H(2.) 6. #include<iostream. } cout<<”min=”<<min(1.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4.) H(n.c.cb.n > 1 H(1.H(1. c.b.c. Pentru fiecare răspuns corect.int j) { int a.ab. for (int i=1.ca.b).c)=ab.  H (n − 1.b.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului. Instrucţiuni pentru evaluatori . b.b.i<=n.b. se va acorda punctajul prevăzut în barem. else { a=min(i.b.cin>>v[i].m.n.a.a bH (n − 1. (i+j)/2).ab.ab.Combina(V.ac. int min(int i . indiferent de ordinea abordată a itemilor.) H(3.

Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. 168 .

ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta. 2. utilizând cel mult 4 culori. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking. 3. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii. Scrieţi în C++. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. indiferent de problemă. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi.

return 1. Care va fi al patrulea număr generat. Folosind cifrele {1.i<k-1.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. Cunoscând legăturile existente între oraşe. 170 . să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. Caută succesorul. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei.} else return 0. 213. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. 4. return 1. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. o altă culoare. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. 7.{if(st[k]<4) {st[k]++. acesta se află într-unul dintre ele.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte. return 1. 231. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ. 312.i<=k-1. notat 1. Folosind aceeaşi metodă.3. Astfel se obţin în ordine numerele 123.4}. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1.2.2. c) for(i=1. 6. return 1. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. return 1. Iniţial.

8. b) Falsă. gen(k+1). Item 1 –1punct astfel a) -0. if(k==n) { for(i=1.i<4. a) Adevărată. Item 5 – 0. Item 4 .i++) cout<<x[i].5 puncte.25 puncte.25 puncte.25 puncte. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream. void gen(int k) { int i. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute. cout<<endl.25 puncte.} else for( i=1. Item 2 . Item 7 . Item 8 .3 puncte.i<=k.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine. Item 3 – 0.1 punct.1 punct. Barem de corectare şi notare: 1.} void main() {cin>>n.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i. Item 6 . b) -0. gen(1). b) -0. 171 . Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.5 puncte.1 punct .h> int x[20].1 punct. x[0]=1. b) -0.

a[20][20]. void init() {st[k]=1. 7.k.} 172 .i<=k-1. } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0.c) Falsă. 2341. 1423. init().} else k--. void back () { int as. else {k++. return 1. init(). while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()). else for(int i=1.i++) if(st[i]==st[k]) return 0. } int solutie() {return k==n. d) Adevărată. if (as) if (solutie()) tipar(). 2143. b) 4.h> int st[10]. return 1. avem condiţia k>1. O soluţie posibilă este: #include<iostream. apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1.} else return 0. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte. if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. 2. a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6. k=1.} } 3. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++.n. 5. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243.

} else k--. } st[1]=1."<<j<<"]=".init().j<=i-1. } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor.cin>>a[i][j].i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl.2 şi 3.j++) {cout<<"a["<<i<<". dacă este cazul.j. if (as) if (solutie()) tipar().i<=n. inclusiv funcţia back.cin>>n. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe. } } main() {int i. cout<<"---------------"<<endl.i<=n. cout<<"Număr de noduri".i++) for(j=1. a[j][i]=a[i][j]. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()). 8.void tipar() {for(int i=1. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. back(). astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. 173 . for(i=1. k=2. se reface acest test sau unul asemănător. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii. } void back() {int as.init(). else {k++.

Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. b) Backtracking. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. 3. c) Branch and Bound. 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. Se acordă 8 puncte astfel: 1. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local. 4. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. 5. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking.5 puncte 174 . 2. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată.

altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3. specific tehnicii Backtracking. (0. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată. (1 punct) . (0. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale. sortăm spectacolele după ora terminării lor.5 punte/cerinţă) 2. în timp ce oferă o singură soluţie. 2 punct 5. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy. (1 punct) 5. .5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.5 puncte 3.(0.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. (0. acesta este adăugat.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme.c) Adevărată. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte).5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat.( 0. 0. iar dacă este posibil.Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii. tehnica Greedy 175 . b) Falsă.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută. b) 3. 2 puncte 4.2. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia.5 puncte) .”(1 punct) 4.

3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4.5. atunci x←j. v[i]<v[1] 1. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare.niciodată 1. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. 2. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare.de 2 ori b. 176 . pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare. iar variabilele i. pentru i ← 0. . la finalul secvenţei pseudocodului. v[i]<v[j] b.Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. v[i]<v[x] 1. de 3 ori d. v[i]=v[j] b.5). Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. 1. j şi x sunt de tip întreg. pentru j ← i+1. o dată c. Să genereze idei.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[i]=v[j] c. v[i]<v[j] c. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . .5. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[j]<v[i] d.n execută dacă . În secvenţa pseudocod următoare. 2. v[i] ← v[x] . v[x] ← aux .4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. la finalul secvenţei pseudocodului. sfdacă sfpentru 1. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. v[j]<v[i] d. . valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. 1.n-1 execută x←i.

5.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ.5.8.12). Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. astfel încât. whilej<=m do begin B end 5. 7. în urma executării ei. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. m. j şi k sunt de tip întreg. 16. 16. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. b=(1. 2. 4.2 Dacă n=5. k:=0. Varianta C++ i=1. validarea acestora nefiind necesară. QuickSort şi Interclasare 5. Dându-se un vector cu n numere naturale. 1. Criteriile de evaluare şi notare 177 . j=1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. 3. 10.10). j:=1. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. k=0. 10). datele de intrare se consideră corecte. 7. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici. În programul cerut la punctul 6. Rezolvă mai întâi pe ciornă. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. respectiv n+m. n≤100. 13.2. a. Interclasare şi HeapSort d. Adevărat b. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. 3. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. BubbleSort şi Selecţie b. Interclasare şi BubbleSort c. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6.b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. 1. Fals 4.4. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. component de tip real. Citeşte atent toţi itemii. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. a=(2. m=4. while (i<=n)and(j. 10. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. while i<=n do begin A end. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. iar variabilele i. 18. variabilele a.11. În secvenţa de program următoare. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. Dacă şirul iniţial este (5.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. 18.2. 6. 7. atunci când este cazul.

5 puncte Item 4 = 0. 6. 7) Item 3 Răspuns corect b (0. (0. (0.5 puncte.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2.1 – 0.5 puncte) Răspuns corect d.2.5 puncte) Răspuns corect a.5 puncte) Item 5 (1.5 puncte Item 5 = 1.2 – 0. 1. (0. din care: 5.b – 1 punct 2.2 – 0.c – 1 punct Item 3 = 0.1 puncte) (0.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.5 puncte 1.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. 6. 1.5 puncte 1.1 – 1 punct 5.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.c Răspuns corect (5.1 puncte) Item 2 2.structura de decizie corectă .5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.3 – 0.a – 1 punct 2. 10.4 – 0. 1.1 puncte) (0.5 puncte Item 6 = 1. 10) 2.1 puncte) (0. 2.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.1 puncte) . 7.b Răspuns corect (5.structura pentru corectă (0.5 puncte) repartizate astfel: 178 . 2.3.citire şi scriere corecte .1.4. 1.5 puncte 1. – declaraea corectă a tuturor variabilelor .atribuiri corecte ( 0. 1. Răspuns corect c.

j++ Varianta Pascal k:=k+1. Pentru fiecare răspuns corect. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare.1 puncte).citire şi scriere corecte (0. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1. c[k]:=a[i].QuickSort descrescător corect (0.apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) . 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor .2 puncte) . c[k]=a[i].5 puncte) Răspuns corect: c= (1. 5.5 puncte. 10.2 179 .2 puncte) . c[k]:=b[j]. i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) .2 puncte) (0. c[k]=b[j]. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.corectitudinea globală a programului (0.3 puncte) . 2.2 (0.1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++. 4.QuickSort crescător corect (0. Testul va fi anunţat elevilor din timp. (0.5. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 5. 11.aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0. 8.

) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 . q. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. Să definească corect noţiunea de căutare binară.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7. . p ←0 pentru i← 0. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg. v=(2. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. j şi p sunt de tip întreg. 2. 1. Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare. 1. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare. v=(2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. 2. În secvenţa pseudocod următoare. . ) altfel (. 4. Să genereze idei.5. 4.5. iar variabilele p. În secvenţa pseudocod următoare. 2. 2. 2. 2.5. 1.5. . x este de tip real iar variabilele i. . m şi x sunt de tip întreg. 1.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială.

b Răspuns corect 0 (0.8.5 puncte 1.4.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.7.8. în vector. 4.5 puncte 2.3 – 0.7) şi B=(3.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2.3 Răspuns corect c (0.4. 2.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5 c) 3.4 – 0.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3.5 puncte 1.2 – 1 punct 2.4.1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2. 14). transmis ca parametru.a– 0. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2.6. Scrieţi algoritmul în pseudocod. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.4 d) 4.2. 2.5 puncte) 1. 2.3 3.4 b) 3.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte . Exemplu: A=(2. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.b– 0.2.1 – 1 punct 2. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.2.3.5 puncte) 1.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare. 5. 8.6. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi. în urma executării secvenţei.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.9) Instrucţiuni pentru elevi 1.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor. rezolvă de două ori pentru a te verifica.3 Dacă n=6 şi A=(1. 11.a Răspuns corect 5 (0.5. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.4.1. 2.2.

2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare.. x.5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1].v[n].x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns. Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V.4 Răspuns corect a (0.5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x...citire şi scriere corecte (0..v[n].5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare. sau unul asemănător: (0.declararea corectă a tuturor variabilelor (0.n..2.x) Găsit ←false pentru i← 0.(0.25 puncte) .A.algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0. să se afle în interiorul intervalului v[1]. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 .5 puncte) Item 3 . Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).25 puncte) ...2 puncte repartizate astfel: . Item 4 . Ca principiu.. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat.

A.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.• realizarea corectă a intersecţiei (0.m-1 execută dacă Găsit(n. Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0. Testul va fi anunţat elevilor din timp. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.m-1 execută dacă Găsit(n.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0.A.n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0. • 183 .

.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.. o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1...n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr...... ..Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare. Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului.. Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor. 1. ....b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect. 1.n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2. . Algoritmul este: Minim(x[1. Repetări pentru fiecare operaţie în parte...d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect.n]. ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. repetări .. 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 .a Completaţi tabelul costurilor cu Nr. Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1.. Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1.

5 puncte 185 .c – 0. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1.5 puncte 2. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5. 4.3 (-1) execută pentru k ← 1.n execută d) pentru i ← 1. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită.b – 0. .n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1.m execută b) pentru i ← 1.0. iar n = nr total de operaţii. .p execută pentru j ← 1.i execută pentru j ← m. explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).1 punct 1.repetari (i ) unde i este operaţia i. Rezolvă mai întâi pe ciornă.5 puncte 2.a.n execută pentru j ← 1.2.c – 0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1.5 puncte 2.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2. 2.5 puncte 1. atunci când este cazul.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1.a . Citeşte atent toţi itemii. Determinaţi ordinul de complexitate O(.b – 0.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr .m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.d – 0.5 puncte 1. 3. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4.

Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.5 puncte) 1.a Răspuns corect: 1.a . r(n) (câte 0.+n+2k T(n/2k). n-1.d – Răspuns corect: O(n2) (0.5 puncte) 1.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=. =n+n+. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n].b Răspuns corect: de zero ori (0. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor. Item 2 2.5 puncte) 2. .d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. În final n/2k va fi egal cu 1.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.Răspuns corect: O(n×p) (0.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două.5 puncte) 2. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n]. 2×T(n/2)+n.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie. 1.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1.5 puncte) 2. .c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0. .c Răspuns corect: de n-1 ori (0. Se acordă (0. . Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. 186 .

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.}} void main() {int i.n). 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i.} calcul().h> int v[100].declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.void calcul() { for(int i=1.int &m) {m=(s+d)/2.i<=n.d. int ms(long i) { if (i==0) return 0. for(i=1.} sir(1. definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte. sir(s. else p=p*a[i]. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p. cin>>a[i]. apelul funcţiei calcul 1 puncte. Subiectul II 1.m). if (d==s) cout<<v[s]<<" ". void diviz(int s.d). cin>>v[i]. for (int i=1.int d) {int m. else {diviz(s. cout<<"n= ".} Se acordă pentru . cin>>n. 3.} void main( ) { cout<<”n=”. else return 1+ms(i/10).int d.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ". O soluţie posibilă este: #include<iostream. i<=n.n. i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”.} void sir(int s. .i<=n.m).i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i]. sir(m+1.cin>>n. definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte.} Se acordă pentru .

j<=n.j. 3. util[st[k]]=1. int i.h> typedef int stiva[100].k.i++). definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte. #include <iostream.i++)util[i]=0. for(i=st[k]+1. .t[10].} Se acordă pentru . if (k<n) else k=k-1.st[k]=0.x=0. x++.} void main() { cout<<"n=". void afis(int m) { int i.cin>>n.i<=n && util[i]==1.i<=n. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte.2. afis(k).j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].i++) cout<<st[i].b[10].util. for(i=0. 198 { k=k+1.h> int o[10].declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte. k=1. O soluţie posibilă este: #include<iostream. for(i=1.i++) for(j=i+1.n. if (i<=n) { st[k]=i. stiva st. while (k!=0) { util[st[k]]=0. void sortare() { int i. for (i=1. cout<<' '.n. } } .i<n.aux. st[k]=0.i<=m.

- Se acordă pentru . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. o[i]=o[j]. o[j]=aux.i++){ o[i]=i. b[j]=aux. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului. cout<<”n=”. t[1]=0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test.}} void main() {int i. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1. t[i]=t[i-1]+b[i-1].i++) {cout<<o[i]<<" ". definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte. cin>>b[i]. t1=t1+t[i].t1=0. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 . se vor evidenţia. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte.i<=n.declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte.b[i]=b[j].i<=n. for(i=2. date de intrare la latitudinea evaluatorului. aux=o[i].cout<<o[1]<<" ".} sortare().cin>>n. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. for(i=1. lăuda şi chiar recompensa.

Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.j . Subiectul II: Dintr-un element (ai. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică.2 . se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. ai+1. a2. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic.j) al unei matrice An.1. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator.n se poate ajunge în elementele ai+1.1. ai+1. iar suma 3+4+7=14 200 .j-1.j-1. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură. a3.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

.). Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare . puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0.Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs.5 puncte eficienţi (QuickSort.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii .5 punct 0.5 puncte Observaţii Punctaj 0.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient. O abordare Greedy presupune ca. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. 1 punct 0.testarea cazului elevilor cu medii egale .5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. Observaţii 201 .Se acordă numai 0.5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0. Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi..5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare . b) Prin Greedy euristic. la fiecare pas.căutarea primului elev cu media x . MergeSort. Pentru răspunsul oral. Daţi un exemplu în acest sens.

j] i←i+1 sfcât timp 202 .j] ←max+a[i.j-1] 0.j] ←j-1 sfdacă s[i. i execută max ← s[i+1.crearea matricei sumă .j].crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.j] ← a[n.n execută 1 punct s[n.j←1.-rezolvarea prin programare dinamică .j+1]>max atunci max←s[i+1.j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1. d[i.j+1] d[i.5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j-1]>max atunci max←s[i+1.j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1.1] i←1.1 (-1) execută pentru j = 1.5 puncte d[i.j] j←d[i. cât timp i≤n execută scrie a[i.j] ← j 1 punct dacă s[i+1.

j] c←j sfdacă sfpentru scrie max.c-1]>max atunci max←a[i. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . sfdacă dacă a[i. s←max. sfdacă scrie a[i. c←c-1. 203 . analiza complexităţii şi metodele euristice.c] dacă a[i. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă.j]>max atunci max←a[1.c+1]. n execută max←a[i.c+1]>max atunci max←a[i. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. reţinerea coloanei şi afişarea max. pentru j = 1. precum şi la metodele de programare dinamică. n execută dacă a[1. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0. Testul va fi anunţat elevilor din timp.c-1]. c←c+1.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă.

204 . se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul.Dacă timpul alocat este insuficient. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

folosind metoda selecţiei. Să se ordoneze: crescător. elementele de pe coloana q. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Exemplu: Pentru n=5. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. p=3. descrescător. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 .Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. Persoana are la dispoziţie n obiecte. Să se afişeze matricea astfel ordonată. folosind metoda BubbleSort. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. elementele de pe linia p. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.

Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. Câştig[0. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. 3. i=1.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. 5) C = (1.O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i.j] Câştig[i-1.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte.j]= Câştig[i-1. din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 ..j] altfel Pentru răspunsul oral. i. . .j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. 4. . . dacă capacitatea de transport este j. Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie. b) Prin Greedy euristic. .G Câştig[i. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1. . . . 2. 2.n. 3.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1... j=1. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. 8. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i.0]=0. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.j]=0.. Daţi un exemplu în acest sens.

corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q .căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte . sfdacă sfpentru 0. b[m] ← A[1.n-1 execută găsit ← 0 .i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0.25 puncte.5 punct pentru j ← 1.5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1.25 puncte.5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.i] =b[j] atunci găsit ← 1 .5 puncte Observaţii 207 .parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. Punctaj 0.75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.Subiectul I: Criterii de notare .m execută dacă A[1. 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0. Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.

j] Sfdacă altfel Câştig[i.5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1.j] 0.j]← Câştig[i-1. câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0.-rezolvarea prin programare dinamică . C[S[i.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j] ←i altfel Câştig[i.j]← Câştig[i-1. G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.n execută pentru j = 1.j] cât timp S[i.j]← Câştig[i-1.j] S[i.j] ← S[i-1.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.j]].j] execută j←j-Gr[S[i.j]. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0. scrie Câştig[i.crearea matricei de câştiguri .j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri. Gr[S[i.5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1.j] scrie S[i.j]].j] ← S[i-1. j←G. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 .j-Gr(i)]+C(i) S[i.j]] cât timp obiect=S[i.j] atunci Câştig[i.j] 1 punct S[i.

analiza complexităţii şi metodele euristice. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. 209 . 4.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Testul va fi anunţat elevilor din timp. G=8 şi obiectele: Gr=(5.5 puncte 0. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. Dacă timpul alocat este insuficient. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. 4) C =(6. Exemplu: pentru n=3 . se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. 4. precum şi la metodele de programare dinamică.

.ro. Şerban M. 2009 3. Sibiu Editura Donaris 7. Anastasiu Popescu D. Giurgea. 2000.. Fundamentele programării. Moraru D. Mateescu. 14. Soroiu. 9. 8. George Daniel (2001).ti. http://en. Voicu A. Editura Polirom.Editura L&S Infomat. Ciobanu M. Runceanu M. . Editura Petrion 2000.Claudiu (2004). Miloşescu M. 10.. Noţiuni recapitulative. ***.. Sofron O. 2009 2.Codrina M.tvet. Mateescu G.. Sorin.. Dana. Scorţaru M. 12.tvet.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1. D. Editura Agora.. Paşoi Mircea (2005).. Teze rezolvate şi problem propuse. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6.. Bac Info’2000. Gabriela. Mihaela.ro.. Informatică pentru grupele de performanţă. Informatică profil matematicăinformatică. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4.. Informatică profilul real. Pavel Florin. 13. Moraru. G. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Boriga R. Runceanu A. 11. ***.org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Editura L&S Infomat. Bacalaureat la informatică.. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.manual pentru clasa aX-a. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare.. Cluj-Napoca.. Ionescu.. 1996. manual pentru clasa aX-a. Tudor S.Lica D. Ionescu C. Bălan. Cerchez E.. Lică. Manual pentru clasa aX-a . Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare. Bucureşti 2005. Bucureşti 1999. Informatica pentru liceu şi bacalaureat. Tudor (2006).wikipedia.Voicu A..Bucure. 2005. 2009. Editura Didactică şi pedagogică.. Clara.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 .AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II.

Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor. polimorfismul (legarea dinamică). încapsularea (ascunderea) informaţiei. respectiv specializare şi operaţia de agregare. constructor şi destructor. moştenirea. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii.” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. încapsularea (ascunderea) informaţiei. d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. moştenirea. respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate.

Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite. asupra altor obiecte. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator. eventual să redefinească unele metode. Apoi. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. La rularea programului. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 .5 puncte d) 2 puncte e) 2.Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente.5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode.

data naşterii. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. verificare dacă este premiant etc. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. b). încapsularea. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. e) Clasa elev: Atribute: nume. polimorfismul) să se facă corect. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. specializare. agregare. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. note. medii. păstrând totodată diferenţele dintre acestea. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. moştenirea. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. 215 . Metode: afişare date personale. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. telefon. adresa. c). număr absenţe etc. indiferent de formulare. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. descompunere) aplicate clasei.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). calcul număr absenţe nemotivate. clare şi să descrie corect. calcul medii. prenume. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale.

iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. a. Caracterizează unic obiectul. b. În coloana A sunt indicaţi Termeni. Coloana A Coloana B 1. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. e. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Transcrieţi pe foaia de răspuns. Abstractizarea a. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. b. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat).Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. d. d. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. respectiv litera F. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate. c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. să aibă unul sau mai mulţi constructori. c. o clasă poate să nu aibă nici un constructor. e) şi notaţi în dreptul ei litera A. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. II.

b. …………………. Identificator 5. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase. Clasă care va fi moştenită III. Metodă apelată la instanţierea unei clase este ………………….conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. c. literele corespunzătoare răspunsului corect. 5. 2 puncte IV. e.. 1. …………………. 2. Scrieţi.. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. informaţia corectă care completează spaţiile libere. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. copil 3. pe foaia de răspuns. director b. persoană c. economist c. cerc b. 3. Clasă de bază 4... student b. scrieţi pe foaia de răspuns. 2 puncte II. angajat d. …………………. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. 4.. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. figură geometrică d.2. IV. Clasa definită pe baza unei clase existente. Metode 3. 2 puncte III. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . persoană d. Interfaţa clasei. număr real c. 1. d. număr complex 2. 3 puncte 217 .5).

e. 218 . 3.c. 3-e. b-fals. III. 5-b 1 – încapsularea. 2-c.b. clasa. 4-a. constructorul. IV. 2-b. 2.d.Barem de corectare şi notare: I.a. 1-a. II. 1-d. 3.moştenirea. a – fals.d.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. c-adevărat. d-fals.adevărat.destructorul.

6. 9. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5. 7. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 . de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”.Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. În cazul moştenirii protejate. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei. 3.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase .Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. comparativ cu moştenire privată. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară. 2. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private. De obicei. Obiectivele evaluării: . 8. 4. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei.

9. 5. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false. 6. dacă este cazul. 3. se reface acest test sau unul asemănător. 220 .Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi.

imag. pz = &c.} }. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase. c.retreal() << ”+i*” << a.retimag() << endl. b.} double imag() { return imag. imag=a.atribuire(2.atribuire(1. float imag. c. cout<< ”a=” << a.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.afiscomplex(f). public: void atribuire(float x=0. a. 3).sumacomplex(&a. 5). imag=y.imag+b.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. main() { complex a. float y=0) {real = x.} double real() { return real. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I.real. Ce va afişa următorul program? class complex { float real. complex &b) {real=a. complex *pz. b. d.real+b. &b). Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor. c.} void sumacomplex(complex &a. 221 .

q. Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor. } punct(punct &P){ x=P.8. } ~punct(). }. 222 . q. public: segment(punct&. segment S1(P3. cout<<p.} punct(double valx.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.} void set1_s(double x){s=x.} static double get_s(){return s. segment S(P.897). a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează. } II.get_a()<<p.Q3). Urmăriţi programul de mai jos.y=valy.y. class exemplu{ int a.set_a(100). b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7.double valy) { x=valx. void main() { exemplu p.get_a()<<q.y=P.} void set_a(int x){a=x.x. }.set_s(200).} double get1_s(){return s.get_a()<<q.y=0. static double s. segment(segment&). cout<<p.B. cout<<q.} }.8.set_a(300).get_a()<<p.Q(-4. p.82.get_s().} static void set_s(double x){s=x. public: int get_a(){return a. Q3. p.4). class segment {private: punct A.20).get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. public: punct(){x=0. class punct { double x. III.pz->afiscomplex().y.B. punct P3.-20.A. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'. cout<<q.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.punct&).Q).

cout<<q. int l) {strcpy(nume.20. int secunde = 0 . ex1 A. int ). cout<<q. Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *. 30).get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.} }. 20). lungime=l.z. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas. A. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x. s). void main() { punct_3D A(10.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. cout<<p. } IV. b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas. const char *) . }. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 .get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.get_a()<<p.cout<<exemplu::get_s()<<'\n'. punct_3D (double x0. void init (char . p.q. z=z0.get_a()<<q.set1_s(999).get_a()<<q. int lungime. } void init(char *s. int minute = 0.y.set1_s(800.cout<<p. y=y0.} e) class ex1{ char *nume.} }. Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 .get_s().init("teava". care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ). double y0. c) Fie definită clasa angajat. double z0x=x0.80).get_a()<<p.

20 800.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4. B ai obiectului S1.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0. a) clasa punct: constructor implicit. 2 puncte IV.82. deci pentru S1. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7.0) (pentru membrii A.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.20 300 500.20 100 999 999 224 .1 punct din oficiu I.8.82.0) Constructor implicit pentru punct(0. 3 puncte III. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.5 puncte II.82.8. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.20 100 800.8.20 300 800.8. deci pentru S.0) (pentru punctele P3.8.-20.20 500.897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7.0) Constructor implicit pentru punct(0. constructor cu parametri (de iniţializare).5 puncte Barem de corectare şi notare: I. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).20 800.8. 2.-20.B) Constructor segment[Punct (0.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4. 1.0)Constructor implicit pentru punct(0. B ai obiectului S.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.0) (pentru membrii A. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0.4) (pentru punctul P) III.A şi S.897)] (pentru obiectul S.0) (pentru punctele A.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0.0)Punct (0. Q3) Constructor implicit pentru punct(0.A şi S1.0)Constructor implicit pentru punct(0.20 500.-20.B) Constructor segment[Punct (7.0)] (pentru obiectul S1.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.4)Punct (-4.

225 . dacă este cazul.300 999 999 IV.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0. a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate.

constructor cu listă de parametri. c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii.funcţiile membre: o constructori implicit. atribute şi metode.Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. ariei şi perimetrului. constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. 226 . fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a). Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi. lăţimii. cu ajutorul unei clase astfel: . b) şi c).datele membre : lungimea şi lăţimea . b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor.

L=d.l. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.getl()<<" si"<<d1.getL()<<'\n'. } double dreptunghi::arie(){ return l*L. dreptunghi::dreptunghi() { l=0.getL()<<'\n'. cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. } b) void main() { dreptunghi d1. double n2). public: dreptunghi(). }.getL()).} double getL() {return L. } dreptunghi::dreptunghi(double n1. double n2) { l=n1.L. d3(d2). cout<<"Arie:"<<d1. } ~dreptunghi() {} double getl() {return l.} double arie().getl()+d. cout<<"Arie:"<<d2.5 puncte c) 1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1).Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1.L. } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d. 227 . d2(5.L=0. dreptunghi(double n1.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l. friend double perimetru(dreptunghi & d).arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2).10). c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1.getl()<<" si"<<d1.L=n2.

5 puncte . se reface acest test sau unul asemănător.5 puncte Pentru punctul b) cele 1.folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0.getl()<<" si"<<d1. Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: . c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0. dacă este cazul.5 puncte .afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0. metode. 228 .afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0. sintaxa. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0.5 punct Pentru punctul c) cele 1.cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1.declararea metodelor ca membri publici– 0.declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.getL()<<'\n'. cout<<"Arie:"<<d3.declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.5 puncte .declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1.declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct .declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend. b). alte greşeli neprecizate la punctele a).5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte .5 puncte .5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.5 puncte .5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte . calcul perimetru – 0.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3).5 puncte .declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.

friend fractie operator*(fractie&. Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. fractie&). 229 .numitor void simplifica(). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. fractie& operator -=(const fractie&).m. fractie& operator /=(const fractie&). friend fractie operator-(const fractie&. int mi=1). destructor int numarator() {return n. Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n. friend fractie operator/(fractie&.Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. }. constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". friend fractie operator+(const fractie&. fractie& operator *=(const fractie&). fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. fractie& operator =(const fractie&).}. const fractie&). fractie&). // numărător.} int numitor() {return m. fractie& operator +=(const fractie&). // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. const fractie&).} void afişare().

y void fractie::simplifica() {int cd. simplifica().} if (m>1){ cd=cmmdc(n.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +. m=nmi.m). const fractie &f2) {int dc.n.m/dc)*f2.} fractie operator -(const fractie &f1.f2. dc=cmmdc(f1. if (y<0) y=-y. -=. fractie f.m.return f.f. y=r. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus. fractie &f2) { int dc.m=-m.m.} fractie operator * (fractie &f1.m/dc)+f2.m). f.m/dc) .m/dc)*f2.f2.m=(f1.m).m). Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.simplifica().int y) {int r.n=f1.n*(f2.f. if (dc>1) {f1.return f. fractie f. *=. r=x%y.f1.n.n=f1.n*(f1.f. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie. if (m<0) {n=-n. 230 .m.n*(f2.f. int nmi) {n=nri. return y.f2.} fractie operator +(const fractie &f1.m/dc). r=x%y. const fractie &f2) {int dc.m.fractie f. if (x<0) x=-x.m=(f1.dc=cmmdc(f1. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.f2.n/=dc.} dc=cmmdc(f2.+=. cout<<"Constructor!\n".m/dc). *.n*(f1.m).dc=cmmdc(f1. / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =.f2.int cmmdc(int x. while (r!=0){ x=y.simplifica(). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri. f. m/=cd.if (cd>1) {n/=cd. -.m/=dc.

f1. prod.} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. f.afisare().} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.n=f1.m*f2.m).n.f1.afisare().dc=cmmdc(f1.n).m*f2. fractie & f2) { int dc.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”.m.m=f1.m.afisare() . fractie imp=f1-f2.f2.return *this. return *this. f1/=f2.n*(m/dc).n/=dc. fractie prod=f1-f2.f1.m. fractie sum=f1+f2.f1. f1*=f2.f1. sum.} dc=cmmdc(f2. } fractie operator / (fractie & f1. fractie dif=f1-f2. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .return f. cout<< “diferenta f1-f2=”. cout<< “produsul f1*f2=”.return f.n.if (dc>1) {n/=dc.n/=dc.f1.afisare().m.} dc=cmmdc(f1. cin>>n1.m). if (dc>1) {n/=dc.n.n*f2. f1. f.afisare().afisare(). cin>>m2.return *this.m/=dc.m2). f1+=f2. cin>>n2.cout<< “ suma f1=f1+f2=” .m/dc)+f1. m=(m/dc)*f1. m=(m/dc)*f1.m).m.} f.afisare().m/=dc.n=n*(f1. m=m*f1.n*(m/dc). cout<< “ atribuirea f1=f2=” .} n=n*f1. fractie f2(n2.m).n*f2.} f. cout<< “ suma f1=f1*f2=” .} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1.n=f1.simplifica(). imp.if (dc>1) {f2.afisare(). if (dc>1) {f1.n=f1.n.} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.} dc=cmmdc(f1.m=f1.m.f2. return *this.n/=dc.if (dc>1) {f1. f1-=f2.m/=dc. f1=f2 .m.afisare().n/=dc.f1.f1.m/dc)-f1.m1. cout<< “ suma f1=f1-f2=” .m. cin>>m1.if (dc>1) {f2.m/=dc.m1). cout<< “suma f1+f2=”.m=m*f1. simplifica().m.m/=dc. f1. fractie f1(n1.f1.simplifica(). cout<< “ suma f1=f1/f2=” .m/=dc.afisare().n.f2. cout<< “impartirea f1/f2=”. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”.m).n/=dc.n=n*(f1.dc=cmmdc(n. if (dc>1) {f1.n.f1.m2 .n2.fractie f.} } void main() { int n1.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc.} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.f1.m).f1.return *this.f1.dc=cmmdc(n.n).} n=n*f1.afisare(). dif.n.m/=dc.

232 .În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. dacă este cazul. se reface acest test sau unul asemănător.

Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. eliminare din stivă şi afişare stivă.Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.1 punct din oficiu . adăugare în stivă.1 punct definirea clasei nod . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor.6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 . Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . destructor. fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator.

} nod*p=varf. void pune(int).} ~stiva(). void stiva::inserare(int x){ nod*p. p->cheie=x. if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!". delete p.1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei . varf=p. t=varf->cheie. void afis(). getch().1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie. int extrage().} void stiva::afis(){ nod*p=varf. return t. varf=varf->next.} p->next=varf. class stiva{ nod*varf. exit(1).} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!".1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . }.}} 234 . while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". public: stiva(){varf=NULL. getch(). exit(1). p=p->next. int t. nod*next. }.

metode. switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". break.}} void main(){ stiva v.stiva::~stiva(){ nod*p. se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.} }while(1). 235 . break. getch(). case'4':exit(1).afis(). char c. break.extragere(). do{clrscr()ş c=getch(). v. cin>>cheie. clrscr(). delete p. while(varf!=NULL){ p=varf. case'3':v. getch(). int cheie. cout<<"".} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.inserare(cheie). varf=varf->next.

..Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase...... f.. clasă 5... caz de utilizare 3..... Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML. d. ... -... compoziţie 10.. Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte ... membrilor clasei. 3.... b... obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. e.. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a....... g. . Notaţiile: +. relaţie de generalizare 7... j.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. relaţie de dependenţă 6.. II. # reprezintă în UML . comentariu 2. relaţie de includere 4. 1. actor 8.... 4.. i. h..... asociere cu sens 9... 2..... este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. 1. îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte.. c.. 236 ....

i – 7. 5. <<self>> 3. obiecte de clasă 2.. Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0.. <<global>> b. e.. <<ordered>> e. c – 8. <<parameter>> c. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a.. c Se punctează doar răspunsurile corecte. Friend b... II. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. h – 3... Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a..d. zero sau mai multe III. 6.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I. b – 4.. e – 9. g – 10. <<call>> 4. Asocierile corecte sunt: 1.. 3 – a... 7.. Static d.III. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare... d – 1.. Relaţia de dependenţă b.... 0.* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1..30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0.. 2 – a.. Vizibilitate 2... <<interface>> d. statică 6.. Relaţia de realizare 2.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . j – 5 237 .. 1 – b... a – 6. Relaţia de agregare d. Funcţia membră . discriminator 3. Disjoint c.. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă. f – 2. multiplicitatea 5. Relaţia de generalizare c. atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund . b. Complete e.

obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Obiectivele evaluării: . Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat.Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

suc. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. etc. 239 . apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. serveşte cafea.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni.). apă. bea cafea. vin. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim.

cu atributele nume.Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. memorie c. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . cu atributele nume. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. clasa Angajat . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. Enunţ: 1. vârstă b. clasa Calculator.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. 241 .Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.

f=2. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural.h> void main() { clrscr(). while n>1 {while (n%f==0) { p++. cin>>n. f++.h> #include<iostream.f.” #include<conio. long int n. } getch().p. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl. citit de la tastatură. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Criteriile de evaluare şi notare 242 .să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. n=n/f. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice).p=0.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: .

dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . 3). 2). Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează. pentru datele de intrare n = 600. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează. dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect.). (3. a încercat să corecteze greşelile de conţinut. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. 243 . Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale. iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. adică are erori de sintaxă. (5. 1. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2.

cout<<"Constructor punct "<<x<<". pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. public: punct (int abs=0. cout<<x<<". Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO .x."<<y<<"\n". cout<<"Constructor copiere punct "."<<y<<"\n".Moştenirea. precum şi pointeri către astfel de obiecte. 244 ."<<y<<")\n". Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI. în funcţia main(). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. y=ord. y.Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. y=p. Să se creeze."<<y<<'\n'. int ord=0) {x=abs.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<". obiecte de tip punct şi de tip punct colorat. Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x.} punct (const punct& p) {x=p.y. Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural.} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<".} }. astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată.

cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n". Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea.} }. punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. punct_col::punct_col(int abs=0. int. cout<<"Punct colorat:".punct::afisare(). short).cul. doar o coordonată şi culoarea. ord) {cul=cl. int ord=0.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. short cl=1):punct(abs. Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare. Va fi creat şi un obiect dinamic. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul.} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n".} void afisare() {cout<<"-----------------\n". cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. 245 . apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. //date membru private public: punct_col (int. dar nu ştie să explice ordinea apelurilor. coordonate şi culoarea implicită. prin copiere.

respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer. iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. respectiv Muncitor. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. clasa Persoana va conţine atributele: nume. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . folosind un MDI. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer.

247 .}. tarif_ora = t. 20). return (tarif_ora*2)*nr_ore. 20).*pi=&i. int s = 0. cout<<i.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore. 165.} }. class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl. }. 165. void main() { persoana p(„ion”.*pm=&m. inginer i(„george”. cout<<p. char nume[20].} }. muncitor m(„florin”.calcul_salariu()<<endl.calcul_salariu()<<endl. 165. float t = 0) {strcpy(nume.n).*pp=&p.} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:". cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". float tarif_ora.20). persoana(char *n = „Ion”.return (tarif_ora/2)*nr_ore.return tarif_ora*nr_ore. nr_ore = s.

la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului. 248 .calcul_salariu()<<endl.cout<<p. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.calcul_salariu()<<endl. p=i. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri.calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. pp=pi.cout<<p. pp=pm. p=m. cout<<m. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl.

definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. vor fi exemplificate. stiva. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. adăugarea unui element. stivă şi coadă. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 .Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. ştergerea unui element. operaţiile de creare. prin afişări. afişarea elementelor structurii. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

Elevii vor trebui să declare clasele lista. . void afisare() = 0. int elimina().metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: .} virtual void stocheaza (int i) = 0. }. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). . . 250 . int elimina(). int valoare.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii. class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). vitual int regaseste () = 0. În clasa stiva: . afişarea elementelor.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). ştergerea unui element. adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. stiva. Lista *coada.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei). coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. void afisare(). void afisare().metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . lista() {cap = coada = urm_art = NULL. afişarea elementelor după ştergere. Lista *urm_art. }.metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. }.

hexagon regulat. 2. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . latura. înălţime) . Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I.Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. Defineşte conceptele POO 2. perimetru. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. realizaţi un meniu care să permită : . în cadrul orelor rămase. deplasare. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. 251 . diagonale. raze. Tipul testului: probă scrisă. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. triunghi echilateral. pătrat. elipsă. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. coordonate vârfuri.

să ruleze aplicaţia proiectului.partea scrisă 2 puncte . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct . să răspundă corect la eventualele întrebări.prezentare orală 1punct .Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase.definirea claselor 2 puncte . La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii.instanţiere 1 punct .proiectare 2 puncte .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase.

Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi.5 puncte la instanţierea claselor 0. destructor şi modificatori de acces.5 puncte la prezentare orală 0. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0. 253 . Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare. constructor. metode. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.

oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura .efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. perimetru. hexagon regulat.Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. 2. pătrat. Descrie clase.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. 1. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. deplasare. Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. diagonale. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. triunghi echilateral. elipsă.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. înălţime) . 254 . coordonaae vârfuri. raze. realizaţi un meniu care să permită : . încadrul orelor rămase. Tipul testului: probă scrisă. latura.

un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase. să răspundă corect la eventualele întrebări .

va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor. chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri.Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). va 256 . Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei). perimetru().

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori). 257 .

05. Craiova: Editura Universităţii 5. Zmaranda.ro/~dberian/Labs/POO. Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7. Ionuţ .***. Dorin.pdf 5.ro.La http://inf.tvet. Anca Daniela.ro. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. Anca Daniela. ***.upt. Silaghi. ***.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1.2009 17. Stoicu-Tivadar. Cerchez.htm 3. Rodica Doina. Şaru. Ingineria programării obiectuale. (1998) Manual de C/C++. Lopătan.05. Gheorghe Cosmin.05.05. 7. La http: www. Şerban.pdf 4. 3.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu.org/wiki/Unified_Modeling_Language. Vasile. Spircu. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA.(1995) POO Analiza.(2002). Editura: Teora 11. (2007) Programarea orientată pe obiecte . Bocu.pdf. Daniela.2009 18.pub. Bacău. La http://en. Bucureşti: Editura ALL 8. Editura:Alma Mater 19. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Dorin. ***.wikipedia.bluepink.pdf. metode obiectuale. 14. Bucureşti:Editura Albastră 6. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +.2009 Culea.elcom.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. (2000) Programare Orientata pe Obiecte .aut. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++. Galaţi: Editura Radial 12. Marian. Emanuela. Zaharie. Stoilescu. Bucureşti Editura: CISON 15. George.2009 258 . Bucureşti: Editra Dual Tech 9.(2000). Sisteme de programe orientate pe obiecte. Ioniţă.2009 20. Ioniţă. La http: thor.ucv. Editura Polirom 13.tvet. Ioan. Dorin.(1996). Dârdală. Bucureşti. Roman. Ghid teoretic şi pratic.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Claudia. ***. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4. La http: www.info.(2001). proiectarea şi programarea orientate spre obiecte.2009 16.(2003). 2009 2. Roşca. La http: scdsd.(2005). Timişoara Editura: Orizonturi Universitare. Dan.05. 2009 3. Marinel. Limbaje de programare. 5. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10. Smeureanu.uaic.05. ***. Găbureanu.Note de curs – îndrumar de laborator. Iaşi. Cătălin. Ion.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 . Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Informatica. d. Selectarea textului şi alegerea butonului d. să identifici tipurile de procesoare de texte. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. 2. 2. Informatica. opţiunea Symbol b. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte.jpg. View 3.doc. Insert b. opţiunea Object 261 . să defineşti procesorul de text. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. 3. b. documentul şi tehnoredactarea. Meniul Insert.exe. c. opţiunea Color c. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text.bmp . Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). Meniul Insert. Informatica. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Meniul Format secţiunea Font. File d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. Informatica. Edit c.Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a.

anticva b. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. 262 . Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. Butonul întâlnit în procesoarele de text. Identificaţi elementele din figură. Timpul de lucru este 50 minute. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. vizualizarea textului 5. 2. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. caligrafice d. medievale c. normale II. centrarea textului c. 5. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. are setarea normală a marginilor. 3. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf.4. este utilizat pentru: a. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. 4. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. setarea interliniei d.

Elementele din figură sunt: colontitlu. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Barem de corectare şi notare: I. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.mărirea corpului de literă. Prima metodă . II.5 puncte.4 puncte. 3-b. Subiectului II – se acordă 2 puncte. (2 puncte) 1-e. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. 2-b. (2 puncte) 1-d. 3-b. 0 puncte. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). (5 puncte) a.5 puncte. 0 puncte. b.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. imagine. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. 263 . Marginile nu sunt egale. titlu. 0 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 4-a. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). Subiectului II – se acordă 5 puncte. 0 puncte.5 puncte. c. 0 puncte. coloncifră. A doua metodă . III. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. d. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct. note de subsol. Se acordă 1 punct din oficiu. Marginile normale au 2.5 puncte. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. 2-d.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe).

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor. Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.e. chiar dacă se va utiliza altă formulare. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. 264 . 0 puncte. se va acorda punctajul prevăzut în barem.

oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. Tipul testului: probă scrisă. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu. 3. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice termenii. Pe calculatoare este instalat un procesor de text. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. 265 .

Postul de Asistent Manager este un post. care consider că valorifică abilităţile. Viitorului Nr.C. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea. Maria Diaconescu 266 . bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune. educaţia şi pasiunile mele. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. Cu respect. Anemone S. In urma acestor date.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. Cu atât mai mult.A. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Str.

Instrucţiuni pentru elevi 1. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct. 267 . Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Se acordă 1 punct din oficiu. Timpul de lucru este 50 minute. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. 2. Toate subiectele sunt obligatorii. Pentru respectarea formatării fonturilor. III. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. 3. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. Subiectul 3 – 2 puncte. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte.doc pe Desktop. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte. II. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Subiectul 2 – 2 puncte.

c. Caracteristicile fonturilor. b. Definiţia fonturilor. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. Pentru definiţie se acordă 1 punct. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Clasificarea fonturilor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. d. e.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere. Familii de caractere. Se acordă 1 punct din oficiu. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte.

 Distanţa între litere (ligatura). Dimensiune (Size). Stil (Style) d. c.  Dimensiunea codiţei unei litere. Efecte (Effects) e.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height). Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. medievale b. egiptene d. groteşti e.  Înclinare. 0 puncte.  Grosime (weight). Se caracterizează prin:  Design (typeface). Pentru lipsa răspunsului.5 puncte. 0 puncte. caligrafice f. Caracteristicile fonturilor: a.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. maşina de scris 2. Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. După familii de caractere a. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. anticva c.  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. Clasificarea caracterelor 1.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0. După mărimea literei 269 .

denumită "maşina de scris". corp 4 . cuprinde caracterele ce nu au picioruşe. cât şi a celor secundare).1.384 mm – Borgis g. cunoscută sub denumirea "anticva".a.760 mm – Garmond (Corpus) h. A doua familie de caractere.3. Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti".256 mm – Nonpareille d. denumită a caracterelor "caligrafice". cunoscută sub denumirea de "egiptene". corp 5 .504 mm – Diamant b. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.3. corp 14 .024 mm – Dublucicero 3. Pentru lipsa răspunsului. atât a liniilor principale.7. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână.6. O altă familie de caractere.264 mm – Mittel j.009 mm – Petit f. Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor. fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime.1. corp 8 .4. corp 10 . 016 mm – Terţia k. A şasea familie. 270 .5 cicero) l. 0 puncte. Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară.632 mm – Colonel e. corp 6 . cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte.3. corp 7 . subţiri.768 mm – Parangon (1. racordată. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. având un grad de contrast mediu. corp 12 .520 mm – Text m. având un grad de contrast ridicat. corp 24 .880 mm – Perl c. cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. perpendiculare pe liniile principale. corp 20 .2. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. corp 18 . A cincea familie.5. cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic.6. corp 9 .2. corp 16 .512 mm – Cicero i.9.

5 puncte. 271 .Pentru fiecare tip se acordă 0.

Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. portocaliu. galben. verde. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. indigo şi alb d. negru şi roşu d. verde. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. negru şi albastru c. 2. roşu. roşu. indigo şi violet b. roşu. albastru. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Undele scurte. verde. 272 . indigo şi alb II. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). albastru. magenta. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. indigo şi negru c. albastru. verde. alb. albastru. respectiv litera F. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. 1. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. 3. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. negru. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. portocaliu. galben şi negru 2. galben. roşu. galben. portocaliu. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. verde şi albastru b. cyan. roşu. roşu. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. galben.

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. II. 273 . 4. echivalent. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. 1-a. Barem de corectare şi notare: I. 0 puncte. Se acordă 2 punct din oficiu. 0 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Timpul de lucru este 50 minute. Precizaţi ce este lumina monocromatică. (4 puncte) 1-A. III. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). Se acordă 2 puncte din oficiu. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. 2-F. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii.3. Subiectului II – se acordă 2 puncte. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. 0 puncte. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. 3-F. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. Subiectului II – se acordă 4 puncte.

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. 2. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. Enunţ: Pornind de la figura nr. Figura nr. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie. 274 .1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr.

• • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). Se acordă 1 punct din oficiu.Pentru obținerea imaginii nr. "saturaţia culorilor" (75 %). Pentru obţinerea imaginii nr. "fill light". 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "tunning" ("fill light" .25%. Se acordă 1 punct din oficiu.50% şi "shadows" . 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "highlighting" . Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. "autocontrast". "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta).75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). "sharpen" (mărirea clarităţii). 275 .

obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. 2. c. e. Optimizarea fişierelor imagine.5 puncte. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora.5 puncte. Tipuri de fişiere cu imagine. d. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. b.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. Descrieţi modalitatea de scanare. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. Importanța scanării originalelor. 276 .

Pentru lipsa răspunsului. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1.75 puncte. 277 . Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. 0 puncte.5 puncte. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru lipsa răspunsului. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1.5 puncte. 0 puncte.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte. 0 puncte.75 puncte.5 puncte.5 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.75 puncte. 0 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1.Se acordă 1 punct din oficiu.

2. b. 3. 16 Hz şi 20 KHz. 2. 5. peste pragul de audibilitate al urechii. c. să identifice tipurile de sunet. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. c. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. 3. Obiectivele evaluării: 1. sub pragul de audibilitate al urechii. să definească noţiunea de sunet. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. bidimensional. constant în timp. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. W/m2. b. c. c. Hz. 20 Hz şi 160 KHz. 200 Hz şi 160 KHz.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). 20 Hz şi 10 KHz. limita intervalului de cuantizare se alege: a. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. d. d. b. egal cu pragul de audibilitate al urechi. 278 . 4. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. d. foni.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. numerică. numeric. dB. b. unidimensional. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. Sunetul este un semnal: a.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. concluzii. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. 5. 289 .4. creativitate. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. etape.4 puncte. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte. utilizarea limbajului de specialitate. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. Se acordă 1 punct din oficiu. cercetare. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului.

Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. nr. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. 2. care include titlul fiecărei lucrări. să optimizeze fişierelor de tip imagine. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului).Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. 3. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video. imagine. pagină). Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. 290 . să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. 1.

Criteriile de evaluare şi notare 1. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. 3. 5. 4. 2. clasificarea formatelor. sunet. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. Barem de corectare şi notare: 1. 4. 2.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Conversia între formate. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Tipuri de materiale: imagine. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. 291 . 5. film. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte.

Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii.3.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. 292 . creativitate. respectarea regulilor de editare audio-video. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video. etape de lucru. concluzii. 5. 4. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte. utilizarea limbajului de specialitate.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. cercetare. creativitate. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu.

Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . Integrează text. Tipul testului: probă scrisă. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . imagine. durată. 2. validare. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. să respecte relaţiile dintre elemente. Instrucţiuni pentru elevi 293 . să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. Creează conţinut interactiv multimedia 3. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. 3. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. testare. utilizând calculatorul şi internetul. claritate. să utilizeze elemente de animaţie. 5. nivel de complexitate. 6. 4. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

încadrare în termene. Majoritatea elementelor sunt prezentate. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. selectarea informaţiilor. materiale de prezentare. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . culegerea informaţiilor. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. creativitate şi originalitate. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. utilizare resurse. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. comportament. Toate elementele solicitate sunt evidente. 2. argument. imagine. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. 9. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. 3. Prezentare destul de atractivă. 4. cuprins. Bine 1. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. redactarea documentaţiei.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. analiza informaţiilor. conţinut ştiinţific şi bibliografie.5 puncte Destul de creativ şi original. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. 6. text grafic. 5. 8. 7. Prezentare foarte atractivă. conţinut ştiinţific.

documentaţia este bine structurată. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. originalitate. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. fără oarecum original. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia.interfaţă. Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. prezentare produs Limbaj: claritate. elemente de animaţie. documentaţia este sumară. artistică: originalitate. sau majoritatea nu sunt prezentate. încadrare în timp. adecvat. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. adecvat. fără greşeli gramaticale sau de ortografie. elemente grafice deosebite. ortografie. Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. realizate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. elemente grafice inadecvat. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. adecvate. 295 . Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . accesibilitate. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. Limbaj de comunicare clar. La final. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. accesibilitate. utilizare elemente grafice. include această listă în proiectul tău ca anexă. Materiale de prezentare originale.

Am respectat drepturile de autor. Am citat corect sursele utilizate.Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. Am elaborat bibliografia. Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului. Am inclus texte şi imagini specifice. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am revăzut proiectul. Am elaborat un scenariu al prezentării. Am respectat termenele. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am inclus toate aspectele de conţinut cerute.

Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Rafael.ro. Tom Green.tvet.Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1.Studio MX 2004 297 . 2009 2.ro. Addison-Wesley Publishing Company 4. Woods. Gonzalez. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Jordan Chilcott .tvet. Digital Image Processing. 2009 3. Jeffrey Bardzell .Macromedia Flash 8 Profesional 5. Richard. (1993).

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I.

Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. Guvernele deţin Internetul. d. celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . c. b. Accesarea World Wide Web este gratuită. 1. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. Nu este nici o diferenţă. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a.edu. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a.

b. HyperText Coloana B a. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . b. Browserele web 4.limbaj de marcare hipertext. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Uniform Resource Locator 5. respective litera F. Un URL are următoarea forma . În coloana A sunt indicați termenii. d. Web server 2. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. d. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. c. Coloana A 1. dacă apreciaţi că enunţul este fals.d. Furnizorii de servicii Internet 3. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . calea către fişierul care se doreşte a fi primit d. un program care furnizează pagini Web la cerere e. e. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. iar în coloana B sunt precizate analogii. firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f. Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. adresa unei pagini Web III.a.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1.c. a.b. IV. c.

2-e. atunci se foloseşte portul implicit.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0. e-F IX. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. – 1 punct V. 4-f. c-F. 0. 4-a. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele. 1. . 1. elemente de interfaţă. 2-a.2 puncte 2.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . protocol://host:port/cale/nume_fişier a. d-A. a-A. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 3-d. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web. 0. pictograma.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. b-F.V.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. 5-b VIII. File – numele fişierului cerut. e. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. 0. 0. Câte 0. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. b. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea. iar dacă este specificat. 0. 3-a. 1-c. 5-c VII. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. Dacă este omis. c.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 1-d.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.Pentru fiecare răspuns corect. 303 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem. schemă etc.

Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . Semnătură digitală este: a. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d. un protocol de transfer al fişierelor 2.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. un protocol de transfer al hypertextului b. FTP reprezintă : a. un protocol de transport al fişierelor d. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. un protocol de transfer al datelor c. Introducerea numelui străzii. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1.

care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c.e) şi notaţi în dreptul ei litera A.d. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4. dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. Coloana A 1.yahoo. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite.d. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d.b. iar în coloana B sunt precizate analogii.c. În coloana A sunt indicaţi termenii. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. adrese vizibile pentru destinatarul principal. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www. semnătura 2. From: 3. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II.com Citirea mesajelor primite b. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. dar şi pentru ceilalți destinatari e. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. respective litera F. . asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. mesajul ce va fi transmis destinatarului b. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5. BCC Coloana B a. conţinutul III. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5. CC 4. ce permite comunicaţia între utilizatori. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. dacă apreciaţi că enunţul este corect . adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal.

c-F. 5-a III. 0. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . 3-d.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 3-b. 5-b II. d-A. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V. a-A. – 1. 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet. 2-f.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. e. 0. 0. 1-c. 2-d. – 1. 1.scopul acestora .5 puncte 2. 4-c.denumirea serviciului sau facilităţii . 0. 1-e. 4-c. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2.d. IV. e-F IV. 306 . 1. b-A.5 puncte V.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2.3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V.

dacă este cazul. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0.2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. 307 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem. se reface acest test sau unul asemănător.Câte 0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. schemă etc. grafic. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. în ordine descrescătoare. 9.prenume@yahoo. 2. Creaţi un mesaj nou.Testul 3. 7. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. 6. completaţi câmpul subiect. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create). Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Sortaţi mesajele din Sent Items după date. astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. Fiecare elev are acces la un PC. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: 1. yahoo). şi apoi ataşaţi un document 5. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items.com 3. 308 . Conectaţi-vă cu noul ID 4. Goliţi folder-ul Deleted Items.

1 punct din oficiu 0. 14.3 puncte 0. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 . Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15.10.6 puncte 1 punct 0.8 puncte 0. 9.3 puncte 0. 5. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12. 15. 13. Deschideţi un mesaj din Inbox.8 puncte 0. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14.3 puncte 0. 2. 12. 8.3 puncte 1. 10. Deschideţi un mesaj din Inbox.3 puncte 0. 11. 6.5 puncte 0. 4. 13. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. 3. 7.5 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 0.

5 1 0. dacă este cazul.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.5 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.3 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.8 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.3 0.3 0. se reface acest test sau unul asemănător.5 0. 310 .Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.3 1.6 1 0. corect. în totalitate se acordă punctajul integral.3 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.5 0.8 0.

Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. Cum se foloseşte un blog? 9. sau unui grup de elevi. sau doar unui elev. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. Ce este e-learning? 311 . Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5. Profesorul va adresa întrebări întregii clase. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). Ce este un forum? 6.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Autostradă Informaţională. Enunţ: 1. 2. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. 3. 4. Ce reprezintă comerţul electronic? 8.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet.10. profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ. 312 .

Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Creaţi un cont propriu pe chat 5. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Enunţ: 1. Fiecare elev are acces la un PC. Instrucţiuni pentru elevi 313 . Descărcaţi o versiune free a cestuia. Părăseşte aplicaţia. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10. Realizaţi testări de sunet 6. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul 5. Instalaţi aplicaţia descărcată 4. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat .Chat”. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7. salvaţi pe desktop 3.

5 puncte 1 punct 1. 4.5 puncte 1 punct 0.5 … … 314 .5 C11 0.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. 0.5 C4 1 C5 1 C6 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.5 OF NOTA 1 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 puncte 1 punct 1 punct 0. 5. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 11. 3. 6. 2. 10.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 C9 1 C10 1. 9. în totalitate se acordă punctajul integral.5 C7 1 C8 0. corect. 7. 8.5 puncte 1 punct 0.5 puncte 0.

FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.Testul 6. Realizaţi transferul de fişiere 10. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Instalaţi aplicaţia 3. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 . Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Instalaţi aplicaţia 5. Deschideţi FTP client 9. Deschideţi FTP server 6. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. Fiecare elev are acces la un PC. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8. Enunţ: 1.

corect. 316 . 0.5 puncte 6. 1 punct 4.5 C6 1 C7 1 C8 0.5 puncte 10. 1 punct 2.5 puncte 9.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. 1 punct 7. 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.1. se reface acest test sau unul asemănător. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 0. 1 punct 3.5 C9 1.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 1 punct 5. 1 punct 8. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 1. în totalitate se acordă punctajul integral.5 C1 0 0. dacă este cazul.

Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2. 317 . Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1. Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I.

Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. a.0 4. Declarația tipului de document 3. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e. instrucţiuni de procesare. elementul rădăcină 2. d. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.e) şi notaţi în dreptul ei litera A.htm nu este un fişier HTML d. elemente. Prolog a. Comentarii. instrucţiuni de procesare. definiții: elemente. instrucţiuni de procesare. Fişierul mypage. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>. CORPUL 318 . În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c. Comentarii. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Element rădăcină 4. referinţe la entităţi.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . Prolog. II. secţiuni CDATA e. b. respective litera F. declaraţia tipului de document. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor.d. Document XML b.c. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5. A B 1. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c.b. entităţi III. În coloana A sunt indicaţi termenii. Comentarii. atribute.

2-e. Referinţe la entităţi 5. c-F. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 2-c. d-A. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. 4-a III. 3-d. – 1. 0. 0. – 1. Atribute 3. e-F 319 . a-A. V. Comentarii 4. 1. 5-c II. 4-a.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 3. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. 3-b.IV.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III.5 puncte 4. Instrucţiuni de prelucrare. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1. b-A. Secţiuni CDATA 7.5 puncte V. exemple 6. 1-c. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. 1-b.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . e. Cc. este 17. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>.7 III. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. f. EXCLUSIVE II. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. ARRANGE BY 24. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. d. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand. $c = (int)$a + $b. $b = 12. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a.7. g. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. cu o linie liberă între ele c. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu.c. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. SHARED c. Bcc. b. SORT BY b. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. READ ONLY b. ORDER BY c. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. SELECT All PERSONAL 23. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. Text2 la dreapta.

7 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1. c 13.2=5. a. <HTML> 331 A F F A F A F . g. 0. c 17. c 2. a. 0. d. b 5.3 puncte d.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. b 20.4 puncte b. b 19. c 21. 0. b 9. a 25. b 24. b 15. b 23. c 16. c 12. b 10. c. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0. a 18.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0.2) II. b. c 8.7 puncte e.3 puncte c.2=1. Se acordă 0. c 6. e. c II. b 7. f. b 22. a 26. a. b 14. b 11. Se acordă 0.4) III. III. a 4. 0. c 3.

= 'Cc: cc@test. 332 .ro". <form method="post" action="exemplu5_4.= 'Content-type: text/html."\r\n". grafic.ro'.ro'.html"> <FRAMESET rows="*. <P>Text1 <P align="right">Text2 c. if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. $subiect.$a.$c. $headers .gif"> <LI><IMG src="pic2.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.$b.ro'. *"> <FRAME src="frame1. echo "Original file name: ". Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. $d=$_FILES["file"]["type"]. echo "File name after upload: ".$d."<br>". se pot folosi numai o parte dintre itemi. $to="proba@test.<FRAMESET cols="*. schemă etc.= 'Bcc: bcc@test. $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP".$b). mail($to. <UL> <LI><IMG src="pic1. Punctajul este strict informativ.gif"> </UL> d. *"> <FRAME src="frame2. } ?> e."\r\n". $b=$_FILES["file"]["name"].html"> <FRAME src="frame3. $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]. $headers = 'MIME-Version: 1. $headers ."<br>".php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4.php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"]. $headers)."\r\n". echo "File type: "."\r\n". $subiect="functia mail".0'. $headers . echo "File size: ". $mesaj. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. $headers ."\r\n".html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b. charset=iso-8859-1'.= 'From: sender@test."<br>".

Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică. filme. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text.Firmă de construcţii . Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. • redactare documentaţie. găsirea unui server-gazdă pentru site . cadre. tabele. legături (link-uri). • culegere informaţii. baze de date.Firmă de curierat . organizarea datelor pe server. • analiza informaţiilor. • încadrare în termene. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server.Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. • selectarea informaţiilor. administrare.Librărie virtuală . 333 .Agenţie turistică .Unitate de învăţământ .pentru : . hărţi de imagini. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate.Florărie .Firmă de transport . actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. • comportament. sunet. respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design. imagini.Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. fişiere.Organizator de evenimente festive . Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu. formulare.

În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6. . Alegerea unui nume reprezentativ. . Criteriul DA/NU 1. comentarii/indicaţii (tooltips). butoane. Aprecierea calităţii proiectului 1. Transferul datelor pe server. ferestre.. 4. organizarea datelor pe 334 Observaţii . . Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . ghiduri de utilizare. grid-urilor. materiale de prezentare. 3. .Administrează baze de date.Realizează publicarea site-ului Web creat. meniuri.• • utilizare resurse. inserarea de etichete.Proiectează structura unei baze de date. 2. Găzduire site 10. este realizată cu respectarea regulilor de design. liste. Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului ……………………………………………………………………. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2.Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. bare de instrumente. rezervare domeniu gratuit 9.. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8. Respectă legea dreptului de autor 7. Amplasarea elementelor: formulare.Utilizează software specific în procesarea textului.. 4. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. . casete de text.Interoghează baze de date.

structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. adecvată a foarte Respectarea materialelor. Foarte bine 2. fără originalitate. administrare. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. Materiale de prezentare sumar realizate. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. creativitate şi originalitate. comunicare corectitudine adecvat. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie. exprimare şi de ortografie.5 puncte Destul de creativ şi original. elemente grafice deosebite. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. diversificate. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Limbaj de Limbaj de accesibilitate. Prezentare destul de atractivă. Materiale de prezentare interesante . Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. comunicare clar. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. informaţiile structurate bine şi oarecum original. cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. inadecvat. timpului de accesibilitate. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. elemente grafice adecvate. actualizare permanenta a conţinutului site-ului.server. Limbaj de comunicare inadecvat. artistică: originalitate. Limbaj: claritate. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. elemente grafice simple sau slab executate. utilizare elemente grafice. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp.5 puncte Original şi creativ. riguroasă a acestuia. Prezentare foarte atractivă. Prezentare estetică.

Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare . Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe. cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Vă rog să completaţi tabelul de mai jos.diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele ………………………………………….

28.I.05.La http://facultate.Lahttp://facultate.regielive. 29.Williams.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674.04.regielive.05.php.2009 ***.regielive.ro/index.2009 ***. 16.2009 ***.regielive.05. 14.html? in=cursuri&s=xml .afaceri.regielive.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744. htm .ALL Williams. 18. Teodoru.04. XHTML.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607. 8.ro/ftp.html? in=cursuri&s=structur.regielive. București: Editura Teora ***.2009 ***.regielive.ro. 9. La http://www. 02.far-php. La http://www. La http://facultate.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02.html?in=cursuri&s=sit%20web . La http://facultate.05. 22. 2009 McFredies.05. 5.2009 ***.regielive.04. 02.html?in=cursuri&s=xml. 02. John (2003). La http://facultate.html? in=cursuri&s=sit%20web.La http://www.softpageinternet.La http://facultate.04.La http://www.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.regielive. 11.tvet.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749. 13.regielive.tvet. 19.La http://facultate. (2003). 6.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. (2005).html? in=cursuri&s=xml . Tollett. Design pentru Web Ghid pentru crearea.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1. 12. 17. București: Editura Corint Gugoiu.2009 ***.05.C.05.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. proiectarea şi publicarea propriului site Web.ro.2009 ***. 4. 29. 28. 3.ro/manual_html/Capitole/Cuprins.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.tutoriale. 02. 02.04. 7.2009 ***.htm.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.05.Lahttp://facultate.regielive. 30.html? in=cursuri&s=sit%20web. John.html?in=cursuri&s=javascript.La http://facultate.2009 ***. Crearea paginilor Web. 30.04.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.05.Lahttp://facultate.primulpas. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.2009 ***.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.04.Lahttp://facultate.2009 ***. (2003).htm. Bucureşti: Editura Corint 337 . HTML. 15. 02.La http://facultate. Robin.2009 ***. Design pentru Web. 2.2009 ***. Paul. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 20.html?in=cursuri&s=sql. 02.html?in=cursuri&s=sit%20web. 25. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 10. 21.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641.regielive. București: Editura B. 02.2009 Robin. Tollett.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 . Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.

Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. Dependenţa datelor c. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Colecția de date reprezintă: a. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. Modelul reţea 4. Evenimente primare b. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Adevăruri 2. Redundanţa crescută a datelor d. ansamblu de date care se referă la același fenomen. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. obiecte sau situații c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. Modelul relaţional b. ansamblu de informaţii. adevăruri şi principii învăţate d. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Fapte c. 1. Schema externă b. obiect sau situație b. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. Modelul cadru d. Integritatea datelor b. Modelul semantic c. Simboluri d. Schema internă c. Schema conceptuală d.

... Model bazat pe obiect datelor 4........... Schema bazei de date c... Model bazat pe înregistrări b..... Abstractizarea datelor....... ..... Funcţional e............... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite .. 2-a........... partajarea 3................5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.. Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1............ dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie.. Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect. ierarhic 2...... Descrierea fizică a bazei de date d... 3............................. în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2.... 3-b... Neomogene 2..................... grafic.... 2-a. Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite ....5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ...........................2 puncte Se acordă câte 0..........2 puncte Se acordă câte 0.....................................5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. Structurile de date pot fi omogene sau . 4-a............. şi accesul controlat la baza de date..............5 puncte pentru fiecare răspuns corect.Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B.. 1-b..... crearea........ 1-d....... 1......... 4-e Subiectul III .......... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat.. 5-d Subiectul II ........... 341 ...... schemă logică etc.. Definirea Întreţinerea 3.... 3-d..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem........ Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..................... Coloana A Coloana B 1...... Facilităţi ale bazelor de date a.....5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.....

3 c.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Ilfov Str. nr. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. 0 d. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. 2 5. Iorga. 10. Are o denumire distinctă b. 19. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. nr. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Un set de atribute null d. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Calcul vectorial 2. Calcul geometric d. Relaţie c. Buc Str. 25. Jiului. N. R. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. Operaţie aritmetică b. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.Beller. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. 4 b. nr. Buc Gradul relaţiei este: a. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. Fie relaţia: 342 .

... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică..............5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0......IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str....... Reguli de integritate h. 3-d..........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.... integritatea 9.... 10.... 4 b. l.. este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii... Coloana A Coloana B 7............ 2-b. Numărul de rânduri ale unei relaţii... Buc Cardinalitatea relaţiei este: a........ nr.... Supercheie referenţială 10...... Integritatea entităţilor...........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ......... 343 ................. Integritatea ...... nr............ Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect..... 5-b Subiectul II . R... nr....... Domeniul j..2 puncte Se acordă câte 0.................. 4-a....... La baza limbajelor relaţionale stau . La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat............... N........................... se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null.................................... şi ...... Buc Str.. Jiului.....Beller.. 3........ 19.......... 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B. 0 d. 1-d..... 25...... 3 c. Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1..... Iorga.. Cheia . Ilfov Str... Cheia primară i..... 2............................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0......... Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute....5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.. Este obligatorie şi este unică 8........... k................

3-d...) se va acorda punctajul prevăzut în barem........ Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........ Străină 3.......... 1...2 puncte Se acordă câte 0.. grafic..................1-b................ schemă logică etc..... 4-e Subiectul III . 2-a....... 344 ...5 puncte pentru fiecare răspuns corect....... Entităţilor 2.

Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 . Enunţuri: Subiectul I. Subiectul II. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Care este determinatul acestei dependenţe? b. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a.Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana. c. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică.

....r 115 o magazie@ctm. PrenumePersoana→Funcţie.0.....................5 puncte 346 .........5 puncte IdPersoana→Salariu...... Explicaţi alegerea făcută...5 puncte b.......0....... IdPersoana→PrenumePersoana...... PrenumePersoana→Salariu..0.. disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate..... Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii....... Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.....................0.......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I .. Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.... Disciplina..........ro 113 tehno@ctm... NumePersoana.......ro office@ctm....................0...... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....5 puncte IdPersoana→Funcţie................. IdPersoana ....0.......... Explicaţi alegerea făcută.......................................................... Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli.Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm.............3 puncte a.5 puncte c.ro conta@ctm. Subiectul III...............................ro admin@ctm............. Fie relaţiile Elev.....................5 puncte NumePersoana.....................ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a... b..

............... Funcţie→IdDepartament.Subiectul II ..... se va acorda punctajul prevăzut în barem.......................... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine....3 puncte a.................. 347 ....... respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament.............. Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină........... prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament........................... Subiectul III ... IdPersoana........ Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev......................... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”...................1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament................. dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note.............. IdPersoana→CodDepartament............................1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament... b.......

În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Instrucţiuni pentru elevi 348 . Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. de modificare). Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3. 2.Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. de ştergere. Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii.

.... Anomalii de modificare/actualizare....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA................ adresa...............................1....................... se va acorda punctajul prevăzut în barem...........5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective......................... denumite anomalii de actualizare/reactualizare................... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv............. telefonul filialei............. de ştergere şi de modificare.. 349 .........................0....................Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.........5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă.....5 puncte Anomalii de inserare.....5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială........0... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor...... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev...........2 puncte................5 puncte....................... Cerinţa 3: 5 puncte DA....................5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei.................. De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi...............................1.........................1............................... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................. care sunt clasificate ca anomalii de inserare........................................ Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme..... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul..... sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat........................ Anomalii asociate datelor”.........................................1........ Anomalii de ştergere...........

10.10. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 .Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.10. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.2009 A1 05.2009 A3 07. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută.2009 A2 07.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .Codd.10.2009 A1 06. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.10.

grafic.caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 351 . schemă logică etc.

Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Interoghează baze de date. NumeSpecializare. Se consideră relaţia definită la punctul 1. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. NumeFormaInv. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . PrenumeElev. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. ZiNastere. PrenumeElev. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 2. 3. Enunţ: Subiectul I . cu următoarele atribute: IdElev. CNP. NumeElev. LunaNastere. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. AnNastere. AnNastere. şi anume: NumeClasa.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date.scris 1.

... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I... NumeSpecializare..................... Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I .. 353 ..... schemă logică etc. NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa..... NumeSpecializare.. NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II ... ΠNumeElev....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte....... grafic... PrenumeElev.............................. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....6 puncte 1..... SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995....) se va acorda punctajul prevăzut în barem..2... NumeSpecializare.. iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente........... 1 punct 2 puncte NumeSpecializare....... ΠNumeClasa. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... AnNastere(Elev) 3......3 puncte 1..... 1 punct SELECT NumeElev. SELECT NumeClasa. AnNastere form Elev................. PrenumeElev.. Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I. Crearea tabelelor 2 puncte 2........ σ AnNastere=1995 (Elev) 2.... câte unul pentru fiecare cerinţă... ∪ ΠNumeClasa.......... NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic.

Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”. Subiectul II. 2. Specializare. Enunţ: Subiectul I. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. NumeClasa. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. După finalizarea se vor prezenta soluţiile.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. Prenumele. Prenumele. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . Numele.

......d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane....... Aflarea angajatului cu salariului maxim........ Subiectul II ...... minim și mediu c.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....IDClasa = tabElevi... 1 punct 2... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia......c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati. Creaţi relaţia tabAngajaţi 2...........1...... SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati........................ AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati....) se va acorda punctajul prevăzut în barem... 1 punct 2............ SELECT tabElevi..... 1 punct 2....... tabElevi.NumeClasa.......... Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e................... Functia...... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. a..........1...NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev...... Aflarea sumei totale a salariilor d.............5 puncte 1......................e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane.......... tabElevi WHERE tabClase........ tabClase..........PrenumeElev.. schemă logică etc....... Functia............. Afişarea numărului de angajaţi b...Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1....... 355 ............3 puncte 1. 1 punct 2..NumeElev..... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5......b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim...... MIN(Salariu) AS Minim.. grafic........5 puncte 2.......... .IDClase and tabClase... Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a... Crearea tabelelor şi legăturii .............. FROM tabClase..6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2............ Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ......

. Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date.... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 .... 2................... Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite.......... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică........ realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate.... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date.. punctul 3. fiecare calculator are instalat un SGBD... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.................5 puncte 1.. Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I...................Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .. Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.......... prin utilizarea unor elemente de control...

..5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3..... Oricare trei din urmatoarele: :.........2.... 1 punct al bazei de 2.5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... 357 ......................1.............................. • criptarea datelor..............4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct............................................. grafic.......... • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date.........5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II ...... schemă logică etc....) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... • asigurarea integrităţii bazei de date...... .....................5 puncte • autorizarea în sistemul informatic...................... ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0... • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0.................constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date..................................... Oricare cinci din urmatoarele:.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..

Introduceţi date cu privire la cărţi. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. anul apariţiei. CNP. autor. autorul. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. creaţi interogări pentru: a.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. poezii. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. carte. date BI/CI. teatru etc. editura. Cerinţe: 1. Vizualizarea carţilor. Creaţi structura conceptuală. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. Elevii lucrează individual. data_restituirii. tip (roman. logică şi fizică a bazei de date. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. nuvelă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. împrumuturilor 358 . • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat. prenume. codul cărţii. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. precum şi compactarea bazei de date. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. adresa. împrumuturi şi restituiri. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. abonaţi.). 2.

......... Vizualizarea împrumuturilor după autor ....... 5 împrumuturi.......... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV.....10 puncte a........ Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.......0................1 punct d............ Vizualizarea tuturor împrumuturilor ........... 3............ Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) .. Proiectarea conceptuală a bazei de date:...2 puncte Cerinţa 3 ...... de cel puţin 3 tipuri...........0.........5 puncte c....................................................2 puncte a...........• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor...... null-uri etc.......... Introducerea datelor (minim 5 clienţi............................... Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date..........................2 puncte i.........1 punct Cerinţa 2........ b........ Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ................... sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor....... Vizualizarea abonaţilor restanţieri...................... Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile .............1 punct g............. Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date..... 15 cărţi.......... Identificarea cheilor primare II........ 15 cărţi..... Specificarea cheii primare b.. reguli de validare.... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10... Vizualizare tuturor cărţilor disponibile.......... Identificarea atributelor entităţilor d.... 3 restituiri) .... Crearea schemei logice... Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile ...... III...1 punct f......1 punct h.... 3 restituiri........................................ b.....5 puncte 359 .................5 puncte b......... Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor................. c......... eliminarea legăturilor N:M.. Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)............ Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ...... 3 puncte a....... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată.... Identificarea legăturilor dintre entităţi c.. Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor.......... Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare...........10 puncte I....1 punct e. eliminarea redundanţelor................ 4 puncte a. de cel puţin 3 tipuri.......... Rafinarea şi normalizarea bazei de date..... Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi......... 5 împrumuturi......................... Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date...10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1.. format..................................................... Identificarea entităţilor b.....

....... schemă logică etc......1 punct..3 puncte 3.. Realizarea unei copii de siguranţă .........) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 360 ............. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte......2.... grafic..... Crearea contului de administrator cu drepturi depline................ urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard...........

Spaţiu alb c. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. Fie A. C este dependent tranzitiv de A prin B b. Lipsa valorii unui atribut 4. 1. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. 1:N d. 1:0 c. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a.. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. A este dependent tranzitiv de C prin C d. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. B. elemente specifice modelării conceptuale. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. Entităţile. Primară şi candidat c. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. 0:0 b.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. 0:N 3. Slabă şi tare b. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. A este dependent tranzitiv de C prin B c. Valoarea zero b. Simple şi compusa d. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. d. Simplă şi derivată 2. 3 forme normale 361 . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. a.

Proiectarea logică a bazelor de date c. actualizare Inserare. c. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat.b. b. Proiectarea fizică a bazelor de date d. c. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. prenume şi funcţiei c. d. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. d. a. ştergere. 10 forme normale 6. IdElev 1 2 3 4 5 a. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. DataNasterii. Functie. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. b. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. ştergere Inserare. Adresă. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. listarea tuturor angajaţilor din compania b. PrenumeAngajat. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. 4 forme normale d. Determinarea domeniilor atributelor c. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. CNP. Identificarea tipurilor de entităţi b. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. actualizare 9. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. actualizare Ştergere. PrenumeAngajat. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. 5 forme normale c. 362 . Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. Definirea constrângerilor de integritate 7. DataAngajarii. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. are drept rezultat : a. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode.

Localitatea. luna. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. Prenume. 1. Adresă (va reţine: Strada. Adevărat  Fals  5. Adevărat  Fals  10. CNP. an). Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Adevărat  Fals  9. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. Prenume. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. Atunci CNP este atribut simplu. Comanda: SELECT Nume. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. iar restul atributelor sunt derivate. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. 363 . Data_N (va reţine: zi. restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Adevărat  Fals  4. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. 8. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Ţara).Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. Adevărat  Fals  6. Salariu. 3. Funcţie. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri.

Adevărat Subiectul III 1................. 8-a..... CNP........... Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z..... Se consideră relaţiile: 1.. Prenume... 6-d.... 5-c..............0... IdElev pentru relaţia tabElevi...... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct........ 2-c. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.......... 0......... c. 3. Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X. să se listeze toţi elevii acestei clase...... 2.... 3-d.. b.....0........... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.. 1-a.... Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei..... e.. Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară.. 9-c..........5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări ..5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase....... Presupunând că există o clasă denumită Y..... Identificaţi o cheie străină....... Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume.... să se listeze toate clasele cu această specializare...Adevărat 10 ..... 7-c..5 puncte 364 ... Specializarea. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 ...... 4-a.. Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi.......Subiectul III. Clasa.... d........ Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a.

.......... tabClase.................DataNasterii................................ TabSpecializari.......2 puncte SELECT Count(tabElevi..........NumeClasa..1 punct SELECT tabClase............IdSpecializare = tabClase......NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.....................IdClasa)=[tabClase]... 3..NumeClasa...................................b ........... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase. tabElevi........................... TabSpecializari WHERE (((tabElevi.....5 puncte 3.IdClasa = tabElevi...................... tabClase.................NumeClasa)='Y'))...........[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari..........IdSpecializare = tabClase... deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări......IdClasa WHERE (((tabClase. tabSpecializari......a .......1..............NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase............................NumeSpecializare..... 3.1..Adresa.......... 2 puncte SELECT Count(tabElevi.................Specializare WHERE (((tabSpecializari........ 3........ tabElevi..................CNP................IdClasa) ON tabSpecializari..................... 3.................. TabSpecializari WHERE (((tabElevi....................NumeSpecializare FROM tabElevi..e.........2........ tabClase...NumeSpecializare)=’X’))...........NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari...............NumeElev) AS CountOfNumeElev..............Specializare)=[tabSpecializari].........NumeElev......NumeClasa.. IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi..... tabElevi.PrenumeElev.. tabElevi.. tabClase........NumeElev) AS NrElevi..... tabSpecializari..d .5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase.................IdClasa)=[tabClase]...Specializare)=[tabSpecializari]..[IdClasa]) AND ((tabClase.......[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari.......Specializare...... Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase ..........CNP.......IdClasa = tabElevi.. TabSpecializari......[IdClasa]) AND ((tabClase.....................NumeElev....... tabElevi.................. tabElevi...................................NumeSpecializare FROM tabElevi. 1 punct SELECT tabElevi. Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări ....c.....................................NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari...................... 365 .....NumeSpecializare.1 punct SELECT tabClase............

Eugen. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . Caroly.ro. Ken. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Florentin. 2009 3. Connollz. Begg.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1.tvet.Thomas. 2009 2. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Ipate. Henderson. Monica (2000). Strachan. Anne (2001).tvet.ro. Popescu. (2002).

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MIREALA IACOB . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 .

Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. prelucrarea. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Să identifice obiectivele sistemului informatic.Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. Tipul testului: probă orală. Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic. Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen.. grupul de experţi. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. pe care o va prezenta în faţa grupului. Fiecare elev va concepe o frază concisă. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Criterii de evaluare şi notare: 369 . Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică.

memora. Pentru obiective: importanţă. cuantificare. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. obiectiv principal. organizaţie. informaţii. efectele sau după posibilitatea cuantificării. prelucra. a verifica. stoca. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. 370 . a memora. a stoca. efecte. mediul extern. a prelucra. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional.

În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. regulile de productie. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). 2. reconstrucţia. obiectivele. ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). a) b) c) d) expert. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. care fac parte dintr-un anumit domeniu. componentele. _________ definiţia. _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. formează baza de cunoştiinţe. caracteristicile. cadre etc. care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. Tipul testului: probă scrisă.

planuri. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe. 3. în metodele de raţionament. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. judecăţi.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei). spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. demonstratii. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert. care. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune. DEF pentru definiţie.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete.

creşterea creativităţii. COM. 373 . Ex. OB. CAR. c. CAR. d Ex. COM. DEF. CAR. 3. CAR. b. a. CAR. COM. OB. OB. Componentele lipsă: modulul de achiziţii.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. 1. COM. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. CAR. CAR. modulul explicativ. 2.

Codul numeric personal. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. Codul telephonic. în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. Tipul testului: probă orală. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. sumative. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. Elevii vor fi evaluaţi individual. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. brainstorming. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor.

375 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. STAS standardul de stat pentru produse. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale.Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice.

urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. Tipul testului: probă practică. expansiunea. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. 376 . Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. Numele elevului _____________________________________________________ Nr. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. dar şi materialele auxiliare asociate.

Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos. 377 .

Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). procedurile funcţionale. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. proiectarea modulelor. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. baza de date. modulele. 378 . specificaţiile detaliate. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. testarea sistemului. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. sistem informatic. a ______________ şi ___________________. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. structura bazei de date. proiectarea fişierelor. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. faza de analiză. arhitectura sistemului. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. ecranele aplicaţiei. În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. documentaţia plan de dezvoltare. subetapele. formatele de intrare/ieşire. utilizând instrumente adecvate. dimensiune sistemului. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. documente necesare fazei de __________________ a sistemului.

Proiectarea modulelor. Definirea modului de testare a sistemului.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: . Întocmirea documentaţiei. .vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului. Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată. formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. Detalierea dimensiunilor sistemului. crt.se va definitiva structura bazei de date.Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. 379 . Proiectarea fişierelor şi a bazei de date. 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului.

funcţiilor. proiectarea. implementare. buttom up. eroare. rapoartelor. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. top down. utilizare.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. testarea. ecranelor. strategiei. analiza. manualele. 380 . Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. modelarea.

Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine.Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat. 381 .

Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. 382 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.

modalitatea de aboradre b. Analiza. ciclul de viaţă e. regulile de formalizare c. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. Proiectarea. Implementarea. Întreţinerea. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de .Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. test grilă cu itemi obiectivi. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. Testarea. Elevii vor fi evaluaţi individual. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). sistemul de limbaj d. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Tipul testului: probă scrisă. formalizare: 383 Iniţierea. 4. elaborarea documentaţiei 3.

a. nornmalizarea entităţilor. f. analiza elementelor ce urmează a fi codificate. alegerea tipurilor de coduri.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0.5p (0.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. tehnica brainstorming-ului d. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. e. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a. b. estimarea capacităţii. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul.5p Exerciţiul 3 cu 2.” 7. tehnica interviului b.5p Rezolvarea corectă: 384 . c. lungimii şi formatului codurilor. dar are şi o utilitate juridică.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0. precizarea şi uniformizarea tehnologiei. concordanţa intrare-ieşire e. analiza şi organizarea datelor 6. 5.5p (0. Construirea d. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a. a denumirilor. clarificarea obiectivelor. Definirea strategiei b. Implementarea şi exploatarea e. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare. analiza documentelor şi diagramnelor c. Analiza de sistem c. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0. d.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1.

1 Iniţerea. Ex. d.Ex. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. 6 Întreţinerea. d. 2: c Ex. 2 Analiza. 5 Testarea. a. f Ex. b. 7. 3 Proiectarea. 1. 4 Implementarea. b. 4. 5. e Ex. 3. 6 Adevărat Ex. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 .

tipurile de date b. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. Tipul testului: probă scrisă. Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. a. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. instanţele 3. 5.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. restricţiile d. pachetele c. UML. Care este semnificaţia acronimului UML. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele. Alegeţi categoriile de constrângeri. blocurile de construcţie (building blocks). “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . ______________________________________________________________________ 2. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei.

În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex. {exclusive or}. Ex. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. 1. {ordered}.a.5p (0. {extend} c. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 . e. 2: b Ex. d. c.5p (0.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1. a. {subset}. 5. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. Fals Ex. 3. b. 4.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex.

pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. Organizarea elevilor va fi individuală.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. PSE. Tipul testului: probă orală. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. IPSE. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. SEE). Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. joc pentru testarea cunoştinţelor.

Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. 5. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp.”? 389 . Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei. 3. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. 2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. 4. 6. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. CATEGORIA 3 1. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”.CATEGORIA 2 1.” ? 2. 7.? 3.

Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.!? 7. 7. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie software. 390 . Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie operaţii. 2. folosind cuvântul cheie hardware.”? 6. 3. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. folosind cuvântul cheie tranziţii. 4. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 6.”? CATEGORIA 4 1. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.5. folosind cuvântul cheie obiecte. 5. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare.

Care este denumirea elementului cu numărul 7. 6. Care este denumirea elementului cu numărul 6. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. din schema alăturată. din schema alăturată. Sau 391 . din schema alăturată. Programming Support Environment 4. 3. 4. 2. 7. Care este denumirea elementului cu numărul 4. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. Care este denumirea elementului cu numărul 5. Care este denumirea elementului cu numărul 1. din schema alăturată. Support Software Engineering Categoria 2 1. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. Care este denumirea elementului cu numărul 3. Care este denumirea elementului cu numărul 2. 2. Integrated Programming Support Environment 3. din schema alăturată. din schema alăturată. 5. Computer-Aided Software Engineering 2. din schema alăturată. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor.CATEGORIA 5 1.

Simplificarea proiectării 2. Categoria 5 1. Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. exactitatea şi acurateţea datelor 4. 6. 4. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . 5. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. 7. Analizator de structură 4. Standardizarea proiectării 6. Suport pentru ciclul de viaţă 5. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. Depozit central 2. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. 3. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. Generator de cod 7. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. 5. 7. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. Flexibilitatea 7. 6. Corectitudinea. 4. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. Categoria 3 1. Reprezintă tranziţiile stărilor. Editor de diagrame 3. Simplificarea implememntării 3. 2. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. comportamentul claselor utilizând maşini de stări.

se reface acest test sau unul asemănător. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi. 393 .Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. dacă este cazul.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. Investigaţia organizaţiei. 3. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. 2. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. să caracterizeze un sistem informatic. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. 2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. 4. 3. Obiectivele evaluării: 1. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. în format printabil sau electronic. Instrucţiuni pentru elevi: A. Elevii vor lucra individual. laborator. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice.

. . Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate. 2. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. sedii secundare si adresele acestora. 4. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. CUI. Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . 3 respectiv 4. 2. B. ). modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. obiect de activitate. componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat. organigrama. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1. Insistând pe utilitatea acestuia. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 .(denumire. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. 3.scopul. o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) .cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului).programarea cerinţelor software din etapa precedentă . decizional şi informaţional etc. adresa sediului principal. avantajele utilizării acestei metodologii. B se va nota cu note de la 1 la 10. garfice.). atenţionări etc. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10.

prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. 398 . Componenţa proiectului este orientativă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor.

) şi subpunctele (1. 7. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare.1. sau 1. 2. etc. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. 8.2. 5. 4. etc). Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. 1. 3. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină.1.).3. Este obligatorie folosirea diacriticelor. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. 6.2. în partea de jos-centru a fiecărei pagini. b.1.2. 1. în Times New Roman. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. Titlul capitolelor. etc. 1.ANEXĂ. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi. 1.2. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului. la un rând şi jumătate distanţă. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). la fel şi subcapitolele (1.1.2. elevilor. mărimea fontului fiind de 12 pt. profesorilor. 3. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1.1. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. 2.

titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2.1. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. 3. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite. cules cu bold şi 26 pt.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. respectiv bibliografia şi anexele. dacă este cazul. numele elevului. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. Argumentul. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 . centrat. subcapitolelor şi subpunctelor. numele profesorului îndrumător 5.

2. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. să caracterizeze un sistem informatic. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată. Obiectivele evaluării: 1. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 2. 4. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. II. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. Componenta automatizată a sistemului informaţional. 3. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. prelucrarea. 2. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. 5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. 3. 3.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. 4.

După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. scopul (eficacitate globală. nu ______________ prelucrării datelor). Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5.b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. nu __________). nu un ______________). Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. 402 . utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri.

şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. statică 5. clienţi 4. agenţii guvernamentale. Realizaţi asocierile cerute 1. Componente secundare. IV. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. pasiv. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. Cuvinte cheie: claselor. Cuvinte cheie: beneficiar. legală. Modul de achiziţii al cunoştinşelor.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. furnizori. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . Cuvinte cheie: angajaţi. relaţiilor. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. eficienţa. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. Motorul de inferenţe. Cuvinte cheie: consistenţa. 3. trecut 2. Entităţile externe constau din ___________. nu către __________).. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. Interfaţa utilizatorului. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. Modul de explicaţii. funcţionar. Componente principale. nu _______________________ datelor). juridică. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării.

5p 2. e a.5p 0.25p 0. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem.25px4=1p 0.7p 404 . juridică.3p 0. trecut. d Total categoria II pasiv.5p II 1 III 2 3 4 5 0.1px3=0. beneficiar clienţi.2p 0.25px2=0. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c. eficienţa.25p 0.1px5=0.25p 0.25p 0.25p 0.3p 0.25p 0. b. legală. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu.1px3=0. consistenţa.25p 1. angajaţi statică.25px3=1.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2.1px7=0.75p 0. c. d a. c.1x2=0. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. claselor.25p 0. funcţionar.

IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0. 0.25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1. Schema sistemului expert Tabelul 1. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 .25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1.

10. 3. Sisteme informatice pentru management. 2. 2007. Editura Dacia. Antonescu C. Drăgan C. David A. Editura Economică.. Bocu R.webopedia. Cluj-Napoca.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering.com/case. Editura Didactică şi Pedagogică. Sisteme informatice. Editura Tehnică. Editura All. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie. Militaru. Editura Fin Watch. Bucureşti 2006. Trandafir I. Bucureşti.. Biţa V. Băduţ M.. Bucureşti. 2009.html ***.. Hrin GR.html ***.edu/legacy/case/case_whatis. UML pe înţelesul tuturor. Radu I. 5. Miloşescu M. 1975.. Bocu D...npd-solutions.sei.htm ***.M.G. Bucureşti 1977. Informatica pentru manageri..Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1. G. Filip F. http://www.cmu. 1996.. http://www. Cluj. Sisteme suport pentru decizii.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 . 7. ***. http://en. Editura Teora. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. 6. Anghel LE. 9. Editura Didactică şi Pedagogică. ***... 4. 2006.. http://www. 1999. 2004. Modelare obiect orientată cu UML.. 2004. Informatică managerială. 8. Editura Albastră.org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***.wikipedia. Iosep M. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. http://www.selectbs.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. modul de descompunere pe componente.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. 409 . intrările şi ieşirile sistemului. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2. 1. 3. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. pentru un grup de lecţii. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. 2. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. 6. 2. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. proiectarea orientată obiect. respectiv ______________.5 puncte. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. câte 0.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 2 Se acordă 4. proiectarea ieşirilor.5 puncte din oficiu. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. proiectarea programelor. RAD (Rapid application development).5. 410 . Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. JAD (Join application development). Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. prototipizarea. proiectarea bazei de date/fişierelor. proiectarea intrărilor. note de informare. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. 3. beneficiarilor interni şi externi.

Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe.4. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. beneficiarilor interni şi externi. 4. 5. 3. note de informare. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . 5. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 6. intrările şi ieşirile sistemului. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. asigurarea legăturilor între componente. prioritatea obiectivelor componente. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. modul de descompunere pe componente. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. respectiv rapoarte. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. 2. se acordă punctajul prevăzut.

. sau sumative a modulului. de exemplu aprovizionare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. marketing. pentru un grup de lecţii. Fiecare subsistem se descompune în ___________. Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). 3. Reţea stea (star). Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Reţea ierarhică. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Sistemul informatic global se descompune în ___________. Tipul testului: Probă scrisă. 412 2. desfacere. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor.

Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. numite __________. reformularea procesului de ____________. 3. client şi o _______. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 . Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. 4.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. câte 0. ___________ (ring). _______________ (star). către un singur nod din reţea.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. câte 0.4. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. mai ales în prezent. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2.

Reţea stea (star).Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). desfacere. mai ales în prezent. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. Reţea stea (star). 4. numite pachete. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. Reţea inel (ring). 414 . de exemplu aprovizionare. client şi o reţea. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. către un singur nod din reţea. 3. 4. Sistemul informatic global se descompune în subsisteme. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Reţea ierarhică. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Reţea ierarhică. 2. 2. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. marketing. 3. reformularea procesului de business.

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. 415 .Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. afectează toţi utilizatorii. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. 416 (tehnice. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. voită sau accidentală. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. de proiectare. o alterarea datelor şi a programelor. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. soft şi a datelor între utilizatori. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii.

o avariile hard. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. Exerciţiul 2. 417 . o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor.o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. riscul de fragmentare a politicii IT. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale.

De exemplu.5 puncte: câte 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. pentru modelul relaţional. Exerciţiul 1 Se acordă 4. aplicând operatorul relaţional de selecţie.5 puncte: câte 1.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4. păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile).5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine. Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări. 418 .

redundanţa datelor nu creşte deloc. pentru modelul relaţional. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). pentru o parte din date. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. dar rămâne controlată.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). păstrându-se datele din toate înregistrările. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. în acest caz. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. accesul concurent la date va fi mai intens. Accesul concurent va fi redus la minim. fiind la un nivel minim controlat. Redundanţa datelor este controlată. Redundanţa datelor este foarte mare. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2. reducându-se astfel mult timpul de acces. Pe de altă parte însă. De exemplu. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. 419 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. se acordă punctajul prevăzut. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. Astfel. În acest caz. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). dar creşte.

Explicaţi noţiunea de fişier b. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. 420 . Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. Barem de corectare şi notare: a. b. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. Care este modul de organizare al fişierelor? e. a. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. ştergerea de înregistrări. modificarea. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. sau sumative a modulului. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. conform unui model de date. Care este structura fişierelor? d. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. de prelucrare şi scop.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

421 .− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. înregistrări în acces secvenţial şi direct. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. peste 50% din numărul total de înregistrări. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. e. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. fişier d. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. la o prelucrare. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. c. alternativ şi repetat. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori.

indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 422 .

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____. sau sumative a modulului. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. care nu acceptă altă descompunere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. pentru un grup de lecţii. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

actualizarea şi prelucrarea datelor. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. revizuirea legăturilor dintre colecţii. revizuirea legăturilor dintre colecţii. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. 1.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. analiză a colecţiilor. c. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. echipa de proiectare c. c. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. actualizarea şi prelucrarea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. 3. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. 424 . Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. b. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. o analiză a colecţiilor. echipa de programare b. beneficiar  Fals 2. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului .

tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. care nu acceptă altă descompunere. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 .3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. câte 0. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. 3.  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. b. echipa de proiectare c. o analiză a colecţiilor. 426 . c. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. revizuirea legăturilor dintre colecţii. revizuirea legăturilor dintre colecţii. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. actualizarea şi prelucrarea datelor. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. obţinerea unor controlată. tabele cu o redundanţă minimă şi c. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. beneficiar 2. actualizarea şi prelucrarea datelor.c) Portabilitatea SGBD-ului . analiză a colecţiilor.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. actualizarea şi prelucrarea datelor. echipa de programare b.

În cadrul structurii logice. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. factorul de repetativitate. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. sunt: natura datelor. Pentru a satisface aceste lucruri. mărimea datelor. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. sau sumative a modulului. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. modul de control al datelor. Ce este fisierul? 2. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. ceea ce asigură ____________ fişierului. gruparea datelor. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. pentru un grup de lecţii. tipul datelor îngustează. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare.

încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. 2. 428 . Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3. câte 0. câte 0. În cadrul structurii logice. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. de prelucrare şi scop. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte.

numeric). Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. pentru alte atribute (ex. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. ponderi etc. pentru anumite atribute ale sale (ex. 3. şir de caractere (pentru alfanumeric). Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. logic. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. număr de caractere (pentru alfanumerice). dublă precizie (pentru numerice reale). cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. Pentru a satisface aceste lucruri. ceea ce asigură calitate fişierului.2. real. 4. sau prin caracteristica tipul datelor. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. sunt: 1. Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. se acordă punctajul prevăzut. logic). interval (limite valorice). Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. Este dat prin atributul număr de repetiţii. toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. 2. 429 . alfanumeric. complex (pentru numeric). caracter. Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. prin atributele: întreg. 5. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. special (pointeri etc. 6. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor.).). Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. lungime standard (pentru logice. dată calendaristică. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. data calendaristică etc. se acordă punctajul prevăzut. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. în instructiunile de descriere.

pentru un grup de lecţii. Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. 2. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator.document cu interfaţă simplă. sau sumative a modulului. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. 431 . de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Notepad. MsWord etc. numita principala. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. în primul rând.similară cu SDI (Single Document Interface). O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. 3. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. C++ etc. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. invers. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare.MDI (Multiple Document Interface) . Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. se acordă punctajul prevăzut. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. a tuturor ferestrelor copil. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei.

Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 .Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. dimensiune. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. La acest tip de meniu. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. layout etc.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. adiacent opţiunii. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. sau sumative a modulului. Când este selectată o opţiune. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. pentru un grup de lecţii. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt componentele unei interfeţe? 3. De exemplu. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Aceste meniuri afişează titlul meniului. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Enumeraţi tipurile de interfeţe. 4. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Plecând de la definiţia unei interfeţe. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. se afişează.

7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) .opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu.1 punct din oficiu.6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) . Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: . o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . apoi se apasă tasta Enter. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 2 şi 3) . meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: .3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. Plecând de la definiţia unei interfeţe. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie.3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită.

434 . meniuri. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic.). etc. c. 2. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. d. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. construcţii decizionale (IF). plotterele. limba engleză. 4. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. interfeţe ce utilizează limbajul natural. interfeţe de tip linie de comandă. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. a. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. etc. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. De exemplu: construcţii declarative. limbaj procedural. 3. icoane.). Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. b. are multe excepţii de la reguli. Imprimantele. care implică probleme de implementare. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. f. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. limbaj natural. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. tabele. e. de tip linie comandă. construcţii repetitive (FOR). Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. monitoarele video si audio. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. Enumeraţi tipurile de interfeţe. de tip întrebarerăspuns.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. cu atât interfaţa este considerată mai bună. grafice.

solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. dacă este necesar. Acesta analizează comanda. procesor). ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. De exemplu. c. d. De regulă. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. Utilizatorul răspunde la această întrebare. de un program numit interpretor de comenzi. La aceste interfeţe. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. în general. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa.a. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. care afişează pe ecran un prompter. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. iar calculatorul. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. 435 . prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. dacă este corectă. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. Acestea sunt reprezentate. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”.m. în funcţie de răspunsul utilizatorului. b. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. afişează în continuare o altă întrebare ş.d. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. în final afişându-se din nou prompterul. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp.

7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Totuşi. 6-A. 4-B. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 2-G. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 . o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 5-F. Editoarele de text. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. e. apoi se apasă tasta Enter. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. La acest tip de meniu. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. foile de calcul tabelar. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. 3-E. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. înlocuirea informaţiilor etc. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. procesor).

care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Când este selectată o opţiune. se acordă punctajul prevăzut. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. 437 . un alt meniu (se mai numeşte submeniu). dimensiune.) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. adiacent opţiunii. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. De exemplu. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. se afişează. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. layout etc.

sau sumative a modulului. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. dar totuşi simplu de utilizat. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. pentru un grup de lecţii. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 1. Utilizand ______. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. 2. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 .Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 3. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării.

detectarea unor posibile erori de navigare. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. 1. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Evaluare cognitivă 2.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. În acest sens. Utilizand triggerii. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. 439 . Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 1. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. • Evaluare cognitivă. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3.4. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege.

foldere etc. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. documente. De exemplu. De aceea. De asemenea. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). 440 . De exemplu. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului.• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. 3. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Sistemul nu execută imediat ştergerea. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului.

441 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.4. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. se acordă punctajul prevăzut. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide).

Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. ___________şi format. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. sau sumative a modulului. Ce reprezintă formatul codului? 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. capacitate. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. pentru un grup de lecţii. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. cât şi ___________. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________.

realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 . Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Exerciţiul 2. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Elasticitate. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Claritate. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Un cod se caracterizează prin: capacitate. natura acestora. cifra de control. Stabilitate. 1. lungime şi format. Să permită codificare/decodificare. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii.Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. cât şi utilizatorului. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Conciziune.

au condus la apariţia unei game variate de coduri.)/fişier. sortări. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. Child form (videoformat copil). Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard. mai puţin în spatele videoformatului părinte. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. stabilirea procedurilor de validare. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte.. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. specificul operaţiilor de regăsire. controale ActiveX etc. Floating form (videoformat flotant).). Operaţionalitate. 5. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. DB2. Oracle. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. sunet. Poate fi mutat oriunde pe ecran. pe cât posibil. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. Să permită. Top-level form (videoformat de nivel superior). dar nu este conţinut în el. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. folosind o varietate de elemente de interfaţă. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. 3. interclasări etc. alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte.• • Semnificaţie. sortare etc. ce se pot grupa după: natura caracterelor. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). semnificaţia şi structura codului etc. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. lungimea codului. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. etc. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. proiectarea machetelor documentelor.

se acordă punctajul prevăzut.Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem. 445 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. g. lista de valori. beneficiarilor interni si externi. i. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . sau sumative a modulului. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. valori punctuale. h. f. Raportul este alcătuit din obiecte. pentru un grup de lecţii. web site. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. grafice.

Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. de exemplu. F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 . de-a lungul unei perioade de timp. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Grafice de tip Gantt.C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel.

iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. 448 H 7 . Punctele care se îndepărtează de trend. Se utilizează în special în analiza de tip trend. trimestre. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. Implică folosirea a două axe OY independente. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). De exemplu. prin coloane. ani).economice. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. dispuse orizontal. punctele se grupează. pentru a compara mai multe seturi de date. folosind două axe. linii frânte. De exemplu. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. y). C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. reprezentarea vânzărilor lunare. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. prin bare. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp.

Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor .Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. 2. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. de exemplu. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". încercaţi să abordaţi toate cerinţele. 449 . column si line.

Forma standard a scrisorii se creează manual. formular. tabulare. Page Footer .3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Summary .5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Rapoarte de tip etichetă. 450 . în concordanta cu ceea ce conţine el. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. medie. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.capul de tabel al raportului. numar. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0. OLE. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. matrice cu imbricare. b. multimedia. etichete. Detail . scrisoare. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. matrice.conţine răndurile curente din raport. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. în cazul unei întruniri. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Page Header .3 puncte pentru fiecare asociere corectă. procente din total). în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Rapoarte de tip scrisoare.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0.informaţii care apar la sfarşitul raportului. matrice cu grupare. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. cu grupare la stânga sau deasupra. minim.titlul raportului. c. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. maxim.

D-. datele din înregistrări. imagine. cu obţinerea de grade de total.) d. medie. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. 2-F. De exemplu. un alt câmp rândurile matricei. H-3. de sintetizare. 4-J. în raport. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. grafice etc. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. 3-G. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. video. I-5. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Se utilizează pentru publicitate. J-9 Exercitiul 3 1-i. 9-E. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). 6-B. 5-C. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei.Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. E-8. C-7. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. F-4. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. maxim sau număr de elemente. De exemplu. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. 7-A. Rapoarte matrice. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. G-2. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. Rapoarte matrice cu grupare . Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Exerciţiul 4 1. Exercitiul 2 A-6.este un tip derivat din tipul matrice. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. 8-D. minim. B-1. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. liniile pot reprezenta produsele vândute. 451 .

conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. ce. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect. De regulă. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. 452 . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. unde. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. când. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. bazelor de date logice. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Generarea efectivă a situaţiei finale. cum. 2.

3.Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. 4. Programe de management al bazelor de date. 453 . Programe de prezentări şi grafică. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. 5. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. pentru un grup de lecţii. 1. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.

Outlook Express. îndeplinită corect. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. dacă este cazul. Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Hamachi programe utilitare: WinRar. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. NetSupport. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. Nod32. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Programe de calcul tabelar: Excel 3. 2. MySQL 4. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Opera. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. 3. îndeplinită corect. Adobe PhotoShop 5. Internet Explorer. sisteme de operare: Windows XP. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Wordpad 2. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem.1. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. se reface acest test sau unul asemănător. 3. 2. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. FoxPro. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. WinZip. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. MsPaint. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord.

4. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. să se determine ___________. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. folosind tehnica ___________. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. pentru un grup de lecţii. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Criteriile de evaluare şi notare 455 . Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. sau sumative a modulului. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.

Modul de prelucrare. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. adresări. Realizează operaţii elementare de acces. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Se construiesc meniuri. de calcule matematice. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. calcule matematice. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. comandă (dirijează). calcule etc. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. Are funcţii utile administratorului de sistem. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. folosind tehnica modularizării. Supraveghează. Exerciţiul 2 1. videoformate sau numai 456 • • • • • • . putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Proceduri comunicative (de utilizare). Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). să se determine scopul. Modul de administrare. 2. asupra datelor de intrare sau ieşire. reorganizări. cum ar fi: salvări sau restaurări. operaţii auxiliare. câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. obţinerea de statistici asupra datelor. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. modificare. câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Modul de actualizare. Modul de interogare. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale.Se acordă 1 punct din oficiu. obţinerea de rapoarte finale. Modul de încărcare/validare date.

cele mixte sunt mai rare. de ieşire. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. realizarea specificatiilor de programare. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . a. Au atât rol prelucrativ. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. lungimea şi funcţia lor. precum şi a succesiunilor acestora. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. cât şi de comunicaţie. precizându-se tipul. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. 5. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. funcţie). Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. prin adăugarea elementelor specifice modulului. tip. 3. realizarea schemei logice / pseudocodului. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Proceduri mixte. definirea şi conturarea modulelor (nume. b. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare.simple mesaje. • Construirea setului de date de test. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. realizarea schemei de sistem. • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. şi de intrare/ieşire. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem.

• c. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. este un lucru relativ şi subiectiv.le efectuează modulul. 458 . în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Acestea sunt descrieri cât mai complete. se întocmesc specificaţiile de programare. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face.

intrările şi ieşirile sistemului. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. 9. 8. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. 459 . modul de descompunere pe componente. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant.

Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. d. 1. 1. special (multiindexate. b. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. d. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. indexat-secvenţiale.  Adevărat  Fals 2. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. c. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. determină dimensiunea fisierelor 3. c. dinamic. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. indexat (secvenţiale.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. Din punct de vedere logic. Modul de organizare a datelor a.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________.)  Adevărat  Fals 3. 2. fişierul este a. b. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). inverse etc. direct (selectiv). stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. Organizarea datelor înseamnă 460 . relative).

a.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. stabilirea legăturilor între date. c. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. 3 puncte. stabilirea unei structuri de date. 3. definirea unui suport intern de memorie d. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. conform unui model de date. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 4 puncte. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul I Se acordă 50 puncte. 1. 3 puncte.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Exerciţiul 2 2. 2. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b.

. 2. 7. . . Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. 3. modul de descompunere pe componente. 3 puncte. 3 puncte. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 4 puncte. 2.proiectarea ieşirilor. intrările şi ieşirile sistemului. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. RAD (Rapid application development). Exerciţiul 3 462 . 2. . 3. prototipizarea.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. JAD (Join application development). Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. . 4 puncte.proiectarea intrărilor. 4 puncte.stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 2 puncte. Exerciţiul 5 1.proiectarea bazei de date/fişierelor. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 8.proiectarea programelor Exerciţiul 2 1.2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. proiectarea orientată obiect. Subiectul II Se acordă 40 puncte. 3.

Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. relative). indexat-secvenţiale. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. d. fişierul este a. b. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. 2. special (multiindexate. dinamic.  Adevărat Exerciţiul 5 1. d. c. c. stabilirea legăturilor între date. b. c. determină dimensiunea fisierelor 3. direct (selectiv). Exerciţiul 4 1. 463 . definirea unui suport intern de memorie d. stabilirea unei structuri de date. • proiectarea bazei de date/fişierelor. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire).)  Adevărat  Fals  Fals 3. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. inverse etc. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime.Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. Din punct de vedere logic. indexat (secvenţiale. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. Organizarea datelor înseamnă a. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. • Adevărat  Fals 2. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. Modul de organizare a datelor a. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. conform unui model de date.

Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. • proiectarea ieşirilor. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. 2. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. 464 . • instrucţiunile de culegere. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. • regulile de control şi validare. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. • proiectarea programelor. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. data. coduri de identificare. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.• proiectarea intrărilor. 4. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns. se acordă punctajul prevăzut. rubrici. denumirea documentului. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 4. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. In ce consta metoda verticală? 4. Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Exerciţiul 2 1. numite ___________. 2. 2. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. 465 . ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). către un singur nod din reţea. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 3. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). client şi o __________. ______________(ring). 3. ____________ (star).

 Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. 1. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. repertorii. Descrieţi componenţa modelului de date 3.) implică anumite tipuri. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate.  Adevărat  Fals 3. având o anumită ____________ maximă. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . Valorile atributelor se materializează prin date. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. diverse.  Adevărat  Fals 2. programe. clase de conţinuturi etc. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. reutilizări etc. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. 1. care permit utilizatorului un reperaj rapid. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor. actualizări. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. dată de caracteristicile sale fizice. mediu.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii.

Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. 3 puncte. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5. 467 .5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1.4. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 4 puncte. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6. 3 puncte.

Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. 2. Reţea ierarhică. 7. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. client şi o reţea. 6. 8 puncte 4.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. 5 puncte 2. 8 puncte 3. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. 8 puncte 5. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. către un singur nod din reţea. 3 puncte. 3 puncte. 3. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 5 puncte 6. Reţea stea (star). Exerciţiul 2 1. 468 . 4 puncte. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. astfel: 1. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Reţea inel (ring). 8. soft şi a datelor între utilizatori. Subiectul II Se acordă 40 puncte. numite pachete. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.

Redundanţa datelor este controlată. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Exerciţiul 3 469 . păstrându-se datele din toate înregistrările. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. (tehnice. 3. o riscul de fragmentare a politicii IT. 2. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. pentru o parte din date. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). dar creşte. o avariile hard. de proiectare. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. pentru modelul relaţional. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). o alterarea datelor şi a programelor. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). 4. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. voită sau accidentală. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. De exemplu. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici).o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. afectează toţi utilizatorii.

Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente.  Adevărat  Fals 2. clase de conţinuturi etc. 2. reutilizări etc. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). dată de caracteristicile sale fizice. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate.  Adevărat  Fals 3. Adevărat Subiectul II  Fals 1. Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . Exerciţiul 5 1. actualizări. diverse. programe. având o anumită capacitate maximă. repertorii. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile).) implică anumite tipuri. care permit utilizatorului un reperaj rapid. mediu.

Modelul de date este compus din: − concepte. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. 3.). se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. pornind de la modelul logic. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . pe scurt. de către SGBD. definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi. în memoria externă (fişiere.  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. indecşi. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. Prezentăm. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. de obicei.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. discuri etc. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). − un formalism pentru a descrie datele (structura de date). aceste tipuri. 4. modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). este generat automat.

Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. pentru operaţii de prelucrare (compunere. diverse. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. 5. 6. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. se acordă punctajul prevăzut. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. 472 .Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. inclusiv de la mare distanţă. clase de conţinuturi etc. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. actualizare etc. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor.). programe. care permit utilizatorului un reperaj rapid. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. repertorii. dar şi asupra datelor.

layout etc. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. se afişează. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. dimensiune. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. Plecând de la definiţia unei interfeţe. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. 5. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. De exemplu. 1 2 3 473 . Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Când este selectată o opţiune. adiacent opţiunii.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Tipul testului: Probă scrisă.

Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. La acest tip de meniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Utilizand ______. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. 2. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . apoi se apasă tasta Enter.

5. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Programe de prezentări şi grafică. 3. 475 . interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. 1. j. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. beneficiarilor interni si externi. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Raportul este alcătuit din obiecte. m. web site. valori punctuale. 4. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. grafice. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. folosind tehnica ___________. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). lista de valori. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Programe de management al bazelor de date. l. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. k. 2. să se determine ___________.

dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 .similară cu SDI (Single Document Interface). Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Plecând de la definiţia unei interfeţe. 6. 5. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente.Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. cu atât interfaţa este considerată mai bună. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Subiectul III Se acordă 40 puncte. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic.

construcţii repetitive (FOR). construcţii decizionale (IF). de tip linie comandă.). ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. icoane. limbaj procedural. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. i. 7. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. b. tabele. interfeţe de tip linie de comandă. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. care implică probleme de implementare. limbaj natural. l. limba engleză. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. h.). Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. monitoarele video si audio. 8. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . plotterele. de tip întrebarerăspuns. grafice. procesor). interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. interfeţe ce utilizează limbajul natural. a. k. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. are multe excepţii de la reguli. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. Imprimantele. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. etc. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. etc. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. j. De exemplu: construcţii declarative. meniuri. Enumeraţi tipurile de interfeţe.

Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. De regulă. dacă este corectă.a. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Acesta analizează comanda. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. 478 . Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. De exemplu. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Acestea sunt reprezentate. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Utilizatorul răspunde la această întrebare. c. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”.d. care afişează pe ecran un prompter. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. în general. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. d. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. în final afişându-se din nou prompterul. afişează în continuare o altă întrebare ş. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă.m. iar calculatorul. La aceste interfeţe. dacă este necesar. de un program numit interpretor de comenzi.

aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. procesor). În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. 479 . 5-F. 2-G. La acest tip de meniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. înlocuirea informaţiilor etc. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. e. 6-A. 3-E. apoi se apasă tasta Enter. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. 4-B. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. Editoarele de text. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. foile de calcul tabelar. Totuşi. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.

Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. când. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. Utilizand triggerii. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Când este selectată o opţiune. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. dimensiune. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. se afişează. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. cum. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. De exemplu. layout etc. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. ce. unde. adiacent opţiunii. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. conform următorului model: •proiectarea 480 . un alt meniu (se mai numeşte submeniu).

raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. folosind tehnica modularizării. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. De regulă. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. în concordanta cu ceea ce conţine el. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. 481 . să se determine scopul. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. bazelor de date logice. Generarea efectivă a situaţiei finale.titlul raportului. Subiectul II d. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. 2. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.Cine? Cine este beneficiarul formularului.

Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete.informaţii care apar la sfarşitul raportului. cu obţinerea de grade de total. minim. iar 482 . în raport. Rapoarte de tip etichetă. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. cu grupare la stânga sau deasupra. OLE. în cazul unei întruniri. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. multimedia. e. medie.Page Header .conţine răndurile curente din raport. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. un alt câmp rândurile matricei. Detail . matrice. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Rapoarte de tip scrisoare. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. scrisoare. de sintetizare. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. numar. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. procente din total). matrice cu grupare. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. f. tabulare. etichete. formular.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. datele din înregistrări. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. matrice cu imbricare. Forma standard a scrisorii se creează manual. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. maxim. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. Summary . Rapoarte matrice. De exemplu.capul de tabel al raportului. Page Footer .

putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Wordpad 2. imagine. minim. Opera. video. De exemplu. Se utilizează pentru publicitate. maxim sau număr de elemente. Programe de calcul tabelar: Excel 3. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. MySQL 4. liniile pot reprezenta produsele vândute. grafice etc. Outlook Express. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Rapoarte matrice cu grupare . Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. medie. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. MsPaint. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. Internet Explorer. FoxPro. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet.celula de obicei o funcţie de tip sumă. Adobe PhotoShop 5. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii.este un tip derivat din tipul matrice. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior.) d.

Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect. 484 . Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute.

Ce reprezintă formatul codului? 2. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. 485 . Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. punctele se grupează. de-a lungul unei perioade de timp. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. Se utilizează pentru reprezentarea datelor.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. structura organizatorică a unei unitaţi economice. linii frânte. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. De exemplu. Se utilizează în special în analiza de tip trend. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. ___________şi format. Punctele care se îndepărtează de trend. de exemplu. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Implică folosirea a două axe OY independente. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. y). folosind două axe. cât şi ___________.

dispuse orizontal. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . De exemplu. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. prin bare. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. ani). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. prin coloane. trimestre. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". reprezentarea vânzărilor lunare. column si line. de exemplu. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). pentru a compara mai multe seturi de date.modificările unei anumite serii de date.

Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator.2. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. 2. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Subiectul I Se acordă 45 puncte. 1. 3. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 .programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. 4. 1. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.sisteme de operare 2. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. dar totuşi simplu de utilizat. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem.programe de reţea 3. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4.

O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) .similară cu SDI (Single Document Interface). câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 .document cu interfaţă simplă. Subiectul III Se acordă 30 puncte. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. 10. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. 11. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI).

• • • • • Exerciţiul 2 1. în primul rând. Stabilitate. cifra de control. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Conciziune. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. Elasticitate. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. numita principala. natura acestora. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. 490 . Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. invers. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. a tuturor ferestrelor copil. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2.

controale ActiveX etc. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor.)/fişier. proiectarea machetelor documentelor. au condus la apariţia unei game variate de coduri.• • • Claritate. Să permită. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. 5. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. Oracle. stabilirea procedurilor de validare. ce se pot grupa după: natura caracterelor. lungimea codului. Să permită codificare/decodificare. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. etc. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. 491 . semnificaţia şi structura codului etc. 3. specificul operaţiilor de regăsire. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. folosind o varietate de elemente de interfaţă. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. 4. interclasări etc. sortări.). DB2. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). pe cât posibil. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Operaţionalitate. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. sortare etc. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. sunet. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Child form (videoformat copil). Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard.. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie.

Poate fi mutat oriunde pe ecran. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. Modul de încărcare/validare date. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Top-level form (videoformat de nivel superior). Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. dar nu este conţinut în el. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. lungime şi format. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu.• Floating form (videoformat flotant). Supraveghează. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. cât şi utilizatorului. Un cod se caracterizează prin: capacitate. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. 492 • . mai puţin în spatele videoformatului părinte. comandă (dirijează).

• • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. definirea şi conturarea modulelor (nume. Modul de administrare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. videoformate sau numai simple mesaje. Are funcţii utile administratorului de sistem. funcţie). Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative.• Modul de actualizare. Modul de prelucrare. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). Au atât rol prelucrativ. modificare. Modul de interogare. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . operaţii auxiliare. 2. Proceduri comunicative (de utilizare). realizarea schemei de sistem. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. realizarea schemei logice / pseudocodului. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. realizarea specificatiilor de programare. Realizează operaţii elementare de acces. 493 . Se construiesc meniuri. cum ar fi: salvări sau restaurări. obţinerea de statistici asupra datelor. asupra datelor de intrare sau ieşire. reorganizări. obţinerea de rapoarte finale. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. cât şi de comunicaţie. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. calcule matematice. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. de calcule matematice. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. adresări. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. 3. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. cele mixte sunt mai rare. Proceduri mixte. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. calcule etc. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. tip. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente.

de ieşire. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). prin adăugarea elementelor specifice modulului. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. e. este un lucru relativ şi subiectiv. şi de intrare/ieşire.5. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. precizându-se tipul. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. 494 . încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. lungimea şi funcţia lor. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. Acestea sunt descrieri cât mai complete. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. • Construirea setului de date de test. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. se întocmesc specificaţiile de programare. • f. Subiectul II 1. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. precum şi a succesiunilor acestora. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. d. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face.

foldere etc. În acest sens. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. De exemplu. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet.• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. De aceea. Evaluare cognitivă 2. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. detectarea unor posibile erori de navigare. De exemplu. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Sistemul nu execută imediat ştergerea. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. 1. • Evaluare cognitivă. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. De asemenea. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. documente. 495 . un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului.

Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. 4. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. 5. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. 3. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection.• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. NetSupport. WinZip. sisteme de operare: Windows XP. Hamachi programe utilitare: WinRar. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. Nod32. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). 6. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 .

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . se acordă punctajul prevăzut. Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor.

proiectare Economică Manole. Sisteme şi implementare. Sahlean. Proiectarea sistemelor informatice. Alexandru. Bucureşti: Editura Economică 3. informatice: analiză. Bucureşti: Editura 2. Ion. Minodora. Ursăcescu. O abordare între clasic şi modern. Lungu. Gheorghe. Mangiuc. ( 2003). Bogdan. Victoria. Dragoş. Sisteme informatice. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Sabău. Gavrilă.Gheorghe. Stanciu. Velicanu.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Colegiul Tehnic „Media”.profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

.... Planul de excepţie.... Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a. Încercuiţi răspunsul corect... Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3.. b... Planul de etapă. descrierea în detaliu a proiectului b. toate detaliile specificate la punctele a-c 4. de calitate Subiectul II.. Detectarea problemelor b. Stabilirea obiectivelor c......... Termenul de realizare a sistemului informatic d...... planul de etapă b....... 1.Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice... Planul de proiect.. Costurile alocate proiectului 5... Obiectivele unui sistem informatic vizează: a. Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b.. validări.. planul de calitate d.. Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere..... puncte de control. . Diminuarea riscurilor dintr-o companie d. Planul de proiect. Monitorizarea proiectului 2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I..... planul de etapă.. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări.... . de 501 .... .. Detectarea erorilor unui sistem informatic c..... alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1.... Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c.. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a. modalităţi de arhivare. Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a.. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a.. planul de excepţie c. reguli de calcul.. Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d. de excepţie.. şi informatice.

...... Subiectul II ..................... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită ......... 4................ 3 – c... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore)............ 502 .............. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal. 5... Planul de proiect al unui sistem informatic identifică .......... 4..... 2 – a..................................... schemă logică etc..........2. 2..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem................. tehnologice şi informatice........................ ...... costul total si punctele de control..... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe................................ informaţionale........................ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .............. Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere.......... resursele necesare....... şi .............. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............. resursele necesare... costul total si punctele de control... echipamente hardware şi software.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... 4 – a.............................. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al.............. 4 puncte 1............................ 3............ Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista ........... grafic.......... 3......... Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect...... 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect............ 5 puncte 1 – b..

Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. 2. 2. Identificaţi un posibil risc al acestei etape. practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Tipul testului: probă orală. 1.

...... Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.......... Subictul II .... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat... 1 punct Riscuri posibile: ................... rezultatele proiectului..........................încarcarea excesivă a interfeţei ...Subiectul I.... stadiul realizării planurilor. prin observarea activităţilor derulate.................întârzieri la proiectare şi la programare .... În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme.. costurile..2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2.. 2......... Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile....proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 ........................................................ prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute....... precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect. Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia.. Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct... Raportul de progres .......................... în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare.................................. 5 puncte 1..nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului ................................. 3........ Identificarea unui posibil risc al acestei etape........................4 puncte 1....... Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului... Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct..........................

) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat. schemă logică etc...... 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business..- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii... de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. de proiect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. 505 . grafic. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..) se va acorda punctajul prevăzut în barem. concedieri etc.

1998). convenţii. legi şi protocoale . în condiţii definite. pentru o perioadă de timp definită.  Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. accidental sau deliberat. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu.  Conformitatea.  Conformitatea: adeziunea la standarde.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . recuperarea datelor afectate. 506 . după posibile căderi . 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă.  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate . Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality. 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. la programe sau date . Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final.  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate .  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. Part 1: Quality Model.  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate .

) se va acorda punctajul prevăzut. intrările şi ieşirile .  Conformitatea .  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale . 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor.  Conformitatea.  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu . rata ieşirilor la realizarea funcţiilor .  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor . 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate. inclusiv corecţii.  Conformitatea.  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori .   507 . operarea.  Conformitatea. pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate .  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări .  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat . a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa .  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns.  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori . îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia. schemă logică etc. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat . a cauzelor caderilor. 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . grafic. timpi de prelucrare.

.. iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare........... 3. Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă.......................................... perioadă........ Cerinţe: 1...... Stabiliţi activităţile proiectului.. ............. Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă. Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4... 6.............................. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ........ Identificaţi obiectivele proiectului 2................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu................. resurse. Descrierea pachetelor de activităţi: activitate......... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator..............2 puncte 3.. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare.........1 punct 2......Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice..... Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului. Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc... dependenţe .. . 1 punct 4... 2 puncte 508 .. Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului....... se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module..... impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului....... 5. Fiecare elev va susţine proiectul.... Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ....... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic....... Barem de corectare și notare 1.......

... 509 ...) se va acorda punctajul prevăzut în barem... schemă logică etc...... grafic..............5... 2 puncte 6.............. Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare........ 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

. aplicaţie de gestiune a bazelor de date... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.... Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1... Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. Prezentarea generală a materialului multimedia. site Web. Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia. 2........ Manual/ghid de utilizare.....Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ... Crearea site-uri web.. informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie.25 puncte .Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei ..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1..... Baze de date.Informaţii specifice: autor. înregistrare...Grupul ţintă căreia se adresează . Prezentarea generală a materialului ales................ a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date..Cerinţe de utilizare: hardware şi software .. 510 ............Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie .

. bară de unelte etc.. grafic..Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri.service...... schemă logică etc.....): funcţionalitate şi accesabilitate .Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei ....Elemente de securitate oferite de aplicaţie......... 511 ......... link-uri...) se va acorda punctajul prevăzut în barem... ...... liste etc.. 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: ..În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem............ mentenanţă 2. ....... ..Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... Manual/ghid de utilizare.facilităţi oferite de distribuitor: instalare.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri...

. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1................... Descrieţi elementele specifice scrierii programelor........ 2. Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1. în variabile..... modulară sau obiect. Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele... intermediare sau de ieşire... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă. care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator....... Identificarea resurselor necesare acestei etape: ... 3 puncte Codificarea datelor ........................... fie de intrare.. 3 puncte 512 . 2.. se va alege între o programare structurată...............reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic......... Scrierea programelor ..... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor.. urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume. Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare...Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor..........

grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 513 ..3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. coordonatorul echipei de programatori.. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă. software: mediu de dezvoltare integrat.- personal (manager programatori) de proiect....

. este generat........ 4. 514 . în condiţii de mediu specificate.... Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor...... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de ..... obiectul să funcţioneze adecvat..... Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1..... segmentul............. definită ca: probabilitatea ca...................t). sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program................ modulară........ obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic......... 2.... .. etapele executării programelor......... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare....... Definiţi următoarele noţiuni: compilator................... 2.......... independent de platforma de calcul folosită.... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente...... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori........ Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni. Descrieţi tipurile de programare (structurată.. 3........... validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor....... 3........ ............ menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0..................... ........ este proprietatea unei componente software de a funcţiona.... a programului şi sunt numite erori de compilare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1. 5....... 6............ editorul de legături................... se va proceda la ...............Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori. unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)....... la compilarea fiecărei secţiuni.. .....................

.. 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program............ Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 . greedy etc.................... dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori.. 6 puncte 1.. Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele .. Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu.... afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs)............................... câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0...... executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive........... o erori de asamblare............... Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială.. atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite....... Tipuri de programare.......... aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături..... devenite deja clasice.............. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor.......... 2 puncte erori de sintaxă... alternativă şi repetitivă.. divide et impera......... care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm............ care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking. Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere.................... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet... încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.................. de exemplu: valori nepermise ale operanzilor. generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit.. Ca şi tehnici de programare.. 2..... .... acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului.............. Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar..Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte.............. etc........5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I............................... o erori de execuţie.

...................... Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona............ astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3......... 5...... schemă logică etc..... fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase..... definită ca: probabilitatea ca... dicţionarul de legături... 3..) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................ menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0..... la compilarea fiecărei secţiuni..................... obiectul să funcţioneze adecvat............................... Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)....................... se va proceda la structurarea programelor. cât şi procedurile care acţionează asupra datelor. 4........Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante. grafic.......... editorul de legături ......... 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)............... 2.......... 516 .........t)....... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori............. Obiectele reprezintă module care includ atât datele............. corelate între ele prin relaţii de moştenire.... 6............. 3 puncte Se acordă câte 0.. este generat.............. Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program..... independent de platforma de calcul folosită............... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare. în condiţii de mediu specificate.......... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare.... iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase..... 1.....................1 punct Subiectul II.......1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil...... Compilator.....5 puncte pentru fiecare răspuns corect............ pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente..... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni...

....Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa....................Testarea eficienţei......................................................................................................................................Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei .........................1 punct ...................................................Testarea siguranţei..............................Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării..Tehnici de analiză şi control ........................Testarea fiabilităţii................................. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: ............................1 punct 517 ............. Descrieţi paşii necesari.................................1 punct ....................................... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web...... aplicaţie multimedia............. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 .......Testarea utilizabilităţii................................................1 punct ...... 6 puncte ................ aplicaţie cu baze de date etc..........................1 punct .....Testarea funcţionalităţii .1 punct ........

.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor ... 518 ............. eficienţă.. grafic..................) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: . fiabilitate.... cu diagramele proiectare/scheme logice....... schemă logică etc.........Cerinţa 2 ........Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului....... .....Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate.............. siguranţă... de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă ....

creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei.Implementarea proiectului (scrierea programelor. aplicaţi cu baze de date). Planul va conţine: . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 .Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate .Obiectivele de punere în funcţiune . În planul de mentenanţă se vor regăsi: .Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării. testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web. Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor . în cadrul orelor de laborator. aplicaţie multimedia.Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă.Cerinţe de mentenanţă .

.....................1 punct Subiectul II .........................5 puncte Planul de mentenanţă ...1 punct ............................ testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ...Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor .........Implementarea proiectului (scrierea programelor.........................4 puncte ............Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă .....Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor .......Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune .......................................................................• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I . schemă logică etc.............................................Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.............. grafic..................... 520 .. 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ......3 puncte .............Prezentarea şi derularea activităţilor....................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................................2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.........................................

schimbări). final proiect). Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. o platformă de gestiune a datelor din companie. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. diagrama GANTT. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . registrele specifice (risc. orală şi practică . Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. WBS. echipa de lucru. ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. final etapă. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. resurse.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. Nu este necesar să fie completate. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. • Elemente specifice planificării 35 puncte. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. Sistemul informatic poate fi : un website. vor conţine doar specificaţii. corespunzător notei 10. un software multimedia etc. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective.proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie.

...... echipa de implementare a proiectului .............. Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului........ Data ultimei modificări..........5 puncte c... Starea bugetului.Alocare resurse ........... o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului........ Data de finalizare 3......... Planificarea proiectului. Monitorizare şi control .....Durată .................... de etapă)........ Data identificării... Impactul schimbării............ Impactul schimbărilor aprobate.... umane........ Alegerea activităţilor (WBS)....... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp............................................ Incadrarea în timp........... Existenţa problemelor în timpul derulării etapei. Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte............ Produse finalizate la final de etapă. Tipul riscului (business..... bordul de proiect..... Stare o Cererea de schimbare: Data..... Perioada.................... Tipul riscului (Probelmă.. Data identificării......... Numărul solicitării...30 puncte a.......................Precedenţe ....................... precise............40 puncte a........... Detalii de realizare....... financiare). Starea. Produse care trebuie finalizate în perioada următoare... Intrebare)...... Cerere de schimbare. Clasa... Data ultimei modificări............. Starea problemelor proiectului.................. Importanţă..............20puncte 522 e. Autor........• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte....... Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului..Denumire scurtă ... Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului............... Produse finalizate până în momentul efectuării raportului. Responsabil.15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului....... Starea bugetului.... Incadrarea în timp.. Documente/Registre specifice.... Autor...................5 puncte d.. Descrierea schimbării solicitate......................... Masuri de cuantificare....... Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic.. Descriere... clare ..... ............................. Descriere......... o Final de etapă: Data... Barem de corectare şi notare: 1.... Perioada..20 puncte .5 puncte 2....... b. Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect.................... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp........... Probleme existente sau posibile............. Rapoarte specifice...................................... Data de începere...15 puncte o Progres: Data............. de proiect. Resurse ale proiectului (materiale.. Probleme existente sau posibile.. Încadrarea în planul de timp şi de cost......Diagrama GANTT Stabilirea etapelor ....5 puncte b............ Decizii...................

informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). schemă logică etc.cerinţe de utilizare: hardware şi software. utilizatori. grafic. sisteme de securitate şi back-up.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. facilităţi oferite de distribuitor: instalare. drepturi. înregistrare.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei. identificarea în sistem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. descriere date. mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem. 523 . mod de lucru/raportări (exemple). descrierea modulelor din sistem.service. informaţii specifice (autor. prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. utilitatea aplicaţiei.grupul ţintă căreia se adresează.

Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. statut o opţiuni de securitate: back-up date. etaj. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. 524 . etaj. data eliberării. informaţii poziţionare. jurnal de evenimente. tip cameră. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. camere ocupate. data eliberării. camere rezervate o filtrare: după pret. data ocupării. preţ. preţ cameră/zi. o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. date client. stare: ocupată. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. total plată o vizualizare: camere libere. Tipul testului: Probă scrisă. după numar locuri. număr zile. liberă.

........ baza de date...... data eliberării.......... tranzacţii (rezervare........ Criteriile de evaluare şi notare... ..... Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa..o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate......... o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa.. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client... Pentru componenta digitală........... Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa.... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic................ un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic.... facturare).................. se acordă 60 puncte. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute..... informaţii camere. Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică............ data ocupării.. Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte.... corespunzător notei 10........ Pentru prezentarea proiectului 10 puncte.............. - Componenta digitală.... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.............20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare . asigurarea tuturor specificaţiilor cerute............ informaţii utilizatori...... Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat..................... ocupare.... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat... informaţii clienti.. astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu... Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat. Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte. data eliberării. 525 - . eliberare................... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic....... drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client.. sistemul informatic.....20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor.................. Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate......40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă...............60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel..................... Barem de corectare şi notare: Component tipărită .....

....... Prezentarea proiectului ......... total plată o vizualizare: camere libere.... grafic.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. camere rezervate o filtrare: după pret......... număr zile................... după numar locuri.... Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul. camere ocupate.. jurnal de evenimente..... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard....o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. etaj.......... a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. preţ cameră/zi.... statut o opţiuni de securitate: back-up date. schemă logică etc... 10 puncte coerenţa explicaţiilor. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.. date client.. 526 .....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Preda.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1.tvet.ro.ro. Sisteme informatice. (2004) Sisteme informatice pentru management. Ileana. Iosep. (1983). Marcela. (2006). Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. Biţă. Vasile.tvet. Mircea. Cristian. Bucureşti: Editura ALL 527 . Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. septembrie 2009 2. Trandafir. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Gheorghe. Militaru. Curriculum pentru calificarea analist programator www. septembrie 2009 3. Antonescu.

documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. www.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator . Bibliografie Uneori. adaptarea lor la condiţiile concrete.tvet. În acest caz.tvet. fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.4.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful