Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

.. recomandări sau restricții. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare. În funcție de test. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Greșit. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). Criteriile de evaluare și notare. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. Incorect. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică.. În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. avertizări. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 .. Uneori. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. Ele pot conține și atenționări. Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. aceasta se concretizează simplu prin Bine.instrucțiuni simple. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. Corect. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. etc. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori.

12 .probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.

Instrumente de evaluare 13 .3.

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

grad I . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic ”Media”. gradul I. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 .

3. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . Definiţi placa de bază. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). BIOS (Basic Input Output System) b. Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. memoria. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Explicaţi următoarele noţiuni: a. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. 5.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. sloturile de extensie şi porturile. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. Definiţi microprocesorului. sistemul de stocare. 2. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . cipul BIOS. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1.

de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. 5. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. • solicită operanzii.2. DVD. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. • Mouse-ul. 4.este o componentă hard de memorie. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. CD-RW. BIOS (Basic Input Output System) . de a împărţi sarcini fiecăreia. • Aparatul foto. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. 3.este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. Acum BIOS-ul este de tip Flash. • Scanner. alcătuit din milioane de tranzistori. corectarea greşelilor precedente. • Camera video. semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă). în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. • Touch screen. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . configuraţia de bază. suport pentru componente noi). • execută calcule aritmetico-logice. • Microfonul.

Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic. • Plotterele. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. • Imprimantele. • Proiectoarele. • Boxele.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.• Monitoarele. • Căştile. 18 .

. stick de memorie. Enunţ: Subiectul I .... scanner. scanner...... elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice... Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1.... scanner.... video-proiector. câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă.... 3....... video-proiector... 2. microfon... câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte....... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. tastatură. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte... aparat fotodigital. imprimantă (USB. Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică............ (cel puţin: mouse (port paralele.. Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă.. telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală. imprimantă.. Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse.... 2... căşti. tastatură.. paralel....3 puncte 19 ... fără fir). Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi....Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei....... fără fir)........... Barem de corectare şi notare: Subiectul I ........ Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie....... cameră foto digitală....oral 1. boxe... USB..

20 .............. Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial............. bluetooth.... Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă .................................. Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare..... FireWire.................. Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice....... necesită drivere sau fişiere informative. Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului........................ 3...................... schemă logică etc....... paralel.... video........ USB.....................1 punct 2.................) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală.. 6 puncte 1...................... SCSI................. infrared........................ Subiectul II.. audio......... grafic....... pentru a fi funcţională..................4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.....1...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct.......... PS/2.. 2 puncte 2................. reţea...........1 punct....

software utilitar. Shareware. 5. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. software specializat. Sistem de gestiunea bazelor de date d. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. Program de arhivare c. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. Descrieţi noţiunea de software utilitar. Program antivirus b. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Ce este sistemul de operare? 2. Explicaţi noţiunile de: Freeware. Instalarea aplicaţiilor. Explicaţi ce este un firewall. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3. Copyright. Licenţă. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. Enunţ: Subiectul I . driver-e.oral 1. 4.

. programe pentru realizarea conversiilor de suport.... El inspectează deci traficul după un set de reguli. prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul. puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor.. Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0..... Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri. 5.... motoare de căutare.. Pentru răspunsul corect se acordă 0.... dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia.... 3 puncte 1. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate. programe antivirus.. 3.... Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul.... Licenţa este valabilă pentru un calculator. Pentru răspunsul corect se acordă 0.......... Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel...... sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului.. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate............5 puncte....5 puncte.. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului... publicate sau nepublicate.• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I..... Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori.. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor.. programe firewall. dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 .... 2....5 puncte.. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet..5 puncte...... 4.... Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat.......... Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor. cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă........... acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc.. Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.

. 23 . Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b.............. Licenţele permit folosirea programului.......pe mai multe calculatoare.... schemă logică etc. grafic........ Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.............. Subiectul II.... dar nu au drept de comercializare a lor...... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c........ Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d........... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....) se va acorda punctajul prevăzut în barem........... Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă.. 6 puncte a. shareware sau freeware....

......... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. 24 .. Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet............... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare.... driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea.... calculatoarele formează o reţea locală..... modem..... switch...... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate.. Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea..... Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică........... 3... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1....... 4 puncte 1.. O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie.. cablu de date.. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.. hub..Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală...... Ce este o reţea de calculatoare? 2. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .....

..... Deci. sau e-mail.. orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului. 5 puncte 25 ........5 puncte... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor.. (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text...... 2.. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică.. grafică. Subiectul II . Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei.... calculatoare aflate la distanţă.. Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte... forum-uri. Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet... permitând dialogul on-line...... Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală..Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul.. Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris........... Pentru răspunsul corect se acordă 1. hub).  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes.5 puncte. a 2 sau mai multi utilizatori... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite.. e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile..  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic ..... Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie..  Obtinerea rapidă a datelor... sau programe media ale campaniilor comerciale. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch..... un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice. Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat). 3.......... ţinând cont de anumite politici de securitate. Forum ..... chat-uri. este văzută imediat de ceilalţi.. blog-uri. Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet.. Pentru răspunsul corect se acordă 1.. sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail.. Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii... Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor... în timp real..utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail..

.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...................) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... schemă logică etc............................ 26 ......2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor ........ grafic.. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.........- Selectarea corectă a echipamentului necesar .. 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune.

Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Sistemul binar b. Unicod d. Octet/Byte c. Codul complementar b. Sistemul binar b. Sistemul hexazecimal 3. Sistemul octal c. Codul ASCII standard d. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Virgula mobilă d. cifrele 0-9 b. Bit-ul b. Cuvântul de memorie d.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. valorile cuprinse între 0-16 5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. literele A-F c. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. Sistemul binar c. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Virgula fixă 4. Fie valoarea 102. Zona de memorie 2. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . Codul ASCII extins c.

b-1..................5 puncte Se acordă 0..5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I..................Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B.....5 puncte...............5 puncte......... OR...........55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1...0. NOT 3....5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b.... nu doar valoarea finală................ bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a....... Octet inferior Coloana B 1..2. semn........... mantisă 2...... Bit b.. caracteristică...... d-4....... bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8.......... 2-b.... NAND 6.......... Operaţii logice derivate d..... multiplu de byte 5...... Coloana A a.... e-7 Subiectul III: 1....... multiplu de gigabyte 7...... 4-c.. Megaoctet e......... Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie........ c-5........... 3-a.... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare.... 56............... 0. XOR.5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3....... -34 c... câte 0....5 puncte Se acordă 0........ ...2......5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2...... câte 0.............1 4... 146 b... Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora....75 puncte 28 ..... Virgulă mobilă c.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2............... 5-d Subiectul II......... 2........

) se va acorda punctajul prevăzut în barem..................55)10 =(111000........ c...........3. 29 ..(1001))2 ..Reprezentare în binar a lui 56 şi 0... 2.55)10 =(0...........a...........75 puncte b...............Normalizarea valorii: (111000......... a..... Pentru reprezentare valorii 56............55 algoritmul este următorul..1 punct . Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul .....se adună 1 la complement:0000000000000001 ...obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 .........11000(1001)) x 25 ...55:număr real....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... schemă logică etc.......25 puncte ..Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.............25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă..0. grafic......reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c...........(1001))2 o (56....... 146: număr natural...............reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 ..(1001))2=1.....1... b...........55 o (56)10=(111000)2 o (0. reprezentare în virgulă mobilă ......... reprezentare binară -34: număr întreg. reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56.............

de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. 021-312 54 98. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. Spiru Haret nr. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. fax. antivirus. vet@tvet. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. tel. 2. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală.Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . Subiectul II – probă scrisă .ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. 021-311 11 62. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. scanner împreună cu software pentru instalare. sector 1.Unitatea centrală Periferice: tastatură. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . imprimantă.10-12.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. dotat cu componente PC şi software utilitar. mouse. orală şi practică. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare. Bucureşti-010176.

75........ 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:.... Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte.............1..........)16 b........... b.. Bitul reprezintă .. unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.. c....... 2 a) 2 c)...)8=(....)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică........... Subiectul I.....75............8........... (189)10=(.......... Completaţi enunţurile a.... d....25)10=(.. veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c).............. a.)2=(.. b....... -24.................... semne de punctuaţie.............................. d.......... numere.... (12.... 3.... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul .. Utilizând legăturile dintre bazele 2. -134. 12...... câte un punct pentru fiecare enunţ..... Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1....... de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere.. • Subiectul II – 3 puncte.............................)2=(....... 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 ...... şi celor mai uzuale caractere speciale..................... câte un punct pentru fiecare enunţ.......... 145.10........... c. 2.....)8=(....... Codul ASCII conţine un număr de ... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte........... În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie.....................16 realizaţi conversiile: a......

.... Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului..............1 punct a....................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1.................... 32 ................... sau aflat la distanţă ("remote") .................... Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b............................................... 1 punct a....... şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server................de pe care se execută programul client de conectare la server.................................. răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor. Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server.................. sau local ..... b.............................. Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul........b) Se vor nota următoarele aspecte:....... Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c..... c) Instalarea imprimantei de reţea............ care impune comenzile ce pot fi utilizate.......... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client.. 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.............1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare................................1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet.. Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere................. succesiunea acestora..cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere......................... Completaţi enunţurile .................1 punct Cerinţa 2....................................... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ...... Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP.......

2)8=(B. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b.....75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3. b. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar). Număr natural: sistemul binar 145= 10010001...1punct a.. (12......75 Semn 0 d.10... 2. -134..4)16 33 ...16 realizaţi conversiile .25)10=(1100. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie.01)2=(13.... Utilizând legăturile dintre bazele 2. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000......8..1 punct a. 12.. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c.c.

septembrie 2009 34 .Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.tvet.ro. calificarea analist programator www. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. septembrie 2009 3.ro.tvet. Curriculum pentru calificarea analist programator www. septembrie 2009 2. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare. septembrie 2009 4.tvet.ro.tvet.ro.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. gradul II. Colegiul Tehnic ”Media”. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. grad I . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. gradul I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 .profesor.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Airinei” STAN CLAUDIA .

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor. Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. pentru un grup de lecţii. . Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. 1. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4.

Conform codului ASCII. spaţii. *. cifre. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. 36. caractere speciale (precum ?. $. Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. parte întreagă şi parte fracţionară. 18. 16. @. ^. %. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. 16. ! etc). 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi. 32 sau 64 de biţi 8. Criteriile de evaluare şi notare 38 . caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. #.5. <. ). 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. (. >. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. &.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. c. 2. c. b. 3. a. 6. a. d. 4. 7.Se acorda 1 punct din oficiu. a. 5. 8. Se acordă 9 puncte. Barem de corectare şi notare: 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . 9. b. d.

b) îşi modifică valoarea. valoare. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. adresă.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. d) au mai multe valori. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Operatori relaţionali sunt: 40 . valoare. 3. 4. nume. 5. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. tip. d) Constantă. valoare. b) Valoare. 2. tip. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. tip. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. pentru un grup de lecţii. d) predefinite si aritmetice. subtip. b) predefinite şi definite de utilizator. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. c) nu au valoare. c) aritmetice şi definite de utilizatori. c) Nume. adresă. sau sumative a modulului. data. adresă. 1.

(x=z)and((y=3) or (w=7)) c. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. ≤ . z şi w sunt întregi.?. n % 2=0 c. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. : +. n % 2<>0 d. *. <. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. % !. şi logic (and). z memorează valoarea 5. sau logic (or). Variabilele x. y memorează valoarea 3. #. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. 10%2=0  Adevarat  Fals b. not(n %2<>0) b. x memorează valoarea 2. a. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. not((n+1) % 2=0) 7.$ 6. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. ≠ negatia logică (not). = . ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. -. iar w memorează valoarea 7. ≥. /.a) b) c) d) > . (y>z)or(x>3) b.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . y.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . a. 4. b. 10%2=0  Adevarat b. d. c. a. 6. c. 3. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1.Se acordă 7 puncte. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. 2. c Exerciţiul 2 a. 5. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 7.

Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. structura de tip articol. structura de tip STIVĂ. structura de tip COADĂ. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. sau sumative a modulului. structura de tip TABLOU 3. structura de tip COADĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip şir de caractere. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip şir de caractere. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. pentru un grup de lecţii. structura de tip STIVĂ. structura de tip STIVĂ. structura de tip fişier 2. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . structura de tip articol. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip FIȘIER. structura de tip COADĂ. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. structura de tip stivă. structura de tip şir de caractere. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. structura de tip COADĂ. structura de tip articol.

La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 4-b. 5-b. 44 . 2-a. 7-b. Barem de corectare şi notare: 1-d. 8-a. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5. 3-c. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 6-d. Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. 7.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 . c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. în faza de asamblare. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. pentru un grup de lecţii. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. 4-b. 2-a. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. 5-d Exerciţiul 2. 5. 46 . 1-d. un subprogram. sau o unitate de program. Un modul poate fi format din mai multe submodule. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. 3-b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. care poate fi un program. El apare în mod natural în descompunerea top-down. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. . .Uneori.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele.Modulele sunt independente. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . Astfel. ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă.Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. . dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. - 47 . Avantajele programarii modulare sunt multiple. în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. se acordă punctajul prevăzut. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. .Permite munca în echipă. de unde ele se pot refolosi la nevoie. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici.

Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. a) b) c) d) 3. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 5. 4. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.11.13. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 . 8. 4. 8. 6 1.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. 6. pentru un grup de lecţii. sau sumative a modulului. 2. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. j întreg citeşte n pentru j ← 1. 10 .16 1. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 8. 2.15. 1.16 4. 7. 3. 4. 12. 2. 16 2.14. 9. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. a) b) c) d) 2. 4.

a) b) c) d) 9.|▄ a) b) c) d) 5. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9. 49 . Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− . număr întreg.+∞)  6.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R. pentru x dat.

3-a. f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Se acordă 2. 2-d. 5-b. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect. 6-c.5 puncte. 8-b. 50 . câte 0. 7-a.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. Exerciţiul 1 Se acordă 4. 4-b. 9-d Exerciţiul 2 x. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. ca valori de intrare. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . 1. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. sau sumative a modulului. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. Erorile care provin din introducerea. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. pentru un grup de lecţii.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3. Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 . 1.c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5.

în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. după executărea programului c) doar dinamic. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 3-b. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. 2-a.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . în timpul execuţiei programului d) static. 6-d Exerciţiul 2 1-c. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. determinarea naturii sale şi corectarea ei. 2-a. Ea se poate face în mod: a) dinamic. după executărea programului sau static. după executărea programului sau dinamic. 3-b. Depanarea constă în localizarea erorii. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. 4-a. 5-c.

1. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. pentru un grup de lecţii. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 . Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

 Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2.  Adevarat  Fals 3.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4.  Adevarat  Fals 6. 1. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. 55 . Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 7.d) numărul de iteraţii 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. respectiv ALTFEL.  Adevarat  Fals 5.

Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. 3-a. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 5. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.5 puncte din oficiu. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI.5 puncte.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.  Adevarat  Fals 2. 2-b. Exerciţiul 1 Se acordă 2. 5-a Exerciţiul 2 1.  Adevarat  Fals 3. 56 . câte 0. 4-d. Adevarat  Fals 6. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. respectiv ALTFEL. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

 Adevarat  Fals 7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 .

.. 3. Structurile statice de date folosite sunt:  Fals . cu acces direct la elementele sale... Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite). Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect... (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2. .....). Operatorul „not” este . 1.... în timp ce „and” şi „or” sunt ... 2. sau logic (or).. n % 2<>0 d.. 1... not(n %2<>0) b......... Operatorii logici sunt: negatia logică (not)... .Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.. între care există o relaţie de ordine ierarhică...... n % 2=0 c. putând declara variabile atât în module (numite ..... not((n+1) % 2=0) 2... Variabila întreagă n memorează un număr natural impar.... Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale....... Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1... şi logic (and).) cât şi în programul principal (numite ..

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 1. Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. c. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. cu un număr variabil de elemente. Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2. 3. a. c. Descrieţi structura de date de tip Lista. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . sau logic (or). Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. în timp ce „and” şi „or” sunt binari. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). şi anume un tip utilizator. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . 2. c.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. b Subiectul II Exerciţiul 1 1. şi logic (and). Operatorul „not” este unar. 5. Elementele unei liste se numesc noduri. Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. 4.

o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. 1245. 0. 17. 202. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. acţiune asociată cu EXECUTĂ. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod. condiţie pe care o notăm cu c. De aici şi numele de structură cu test final. 288. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. 2194. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. actiune.• • condiţia. 5821. 0. 4. a. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. 55. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . notată cu a. c. 395. R: Un răspuns posibil: 24. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. 569. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. 95? R: 180 b. 139.

Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. . se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

proiectare şi implementare.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Sabău. Gavrilă. ( 2003). Sisteme informatice. Sahlean. Mangiuc.Gheorghe. O abordare între clasic şi modern. Velicanu. Minodora. Gheorghe. Sisteme informatice: analiză. Manole. Alexandru. Bucureşti: Editura Economică 3. Bogdan. Bucureşti: Editura Economică 2. Stanciu. Lungu. Proiectarea sistemelor informatice. Bucureşti: Editura Dual Tech . Ion. Ursăcescu. Dragoş. Victoria.

MODULUL III: Limbaje de programare .

gradul I. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic ”Media”.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . grad I .

2. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. Explicaţi modul de utilizare al acestora. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. Enunţ: Subiectul I . Instrucţiuni pentru elevi .oral 1. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. b. c. Subiectul II – practic 1. 3. la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat . Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. d. 3.

......0......25 puncte c. În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului ...............................0.... scrierea indentată a instrucţiunilor .................... operaţii cu fişiere............... urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ...25 puncte ii................. Corectitudinea de sintaxă ........... instrumentele standard şi a zona de lucru.... 3...25 puncte d.... fişierul obiect c................0.....0......0.25 puncte rularea programului....25 puncte ii..........0... compilarea programul i..........25 puncte inserarea punctelor de întrerupere....... proiecte etc.................1 punct 2............6 puncte 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte...................0.. editarea programul sursă se vor evalua i..........1 punct a............0.....................25 puncte ii........... cunoaşterea comenzii ......................... selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare.......... modulelor de cod................... rapoarte.. • Subiectul II – 6 puncte........... bara cu instrumente standard şi zona de lucru... Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor................... În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice................ Barem de corectare și notare: Subiectul I....0............. Descrierea corectă a procedurii: a.........................25 puncte eliminarea punctelor........25 puncte b... b.................................... formularelor................... corectitudinea/sugestivitatea numelui ................ cunoaşterea comenzii .............. c...În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile.................... câte 2 puncte pentru fiecare enunţ................ salvarea programul: i.. introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor.....25 puncte 2................0.......25 puncte .. fişierul sursă b.......................... d.0. fişierul executabil d....................3 puncte 1.... grafică.............. Utilizarea corectă a comenzilor pentru a... executarea programul i.... Subiectul II................ fişiere utilizate pentru descrierea datelor..... câte un punct pentru fiecare enunţ............... În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile. cunoaşterea comenzilor...0.. operaţii pe şiruri de caractere................ funcţii şi proceduri de sistem.............25 puncte ii.........................................

0..............0........ condiţii eronate ..... Eliminarea punctelor de întrerupere......................................5 puncte d.....1 punct.. Aplicarea comenzilor pentru inserare ...... depistarea erorilor de semantică............................ 3.... schemă logică etc........0...) se va acorda punctajul prevăzut în barem......... depistarea anomaliilor de funcţionare.......5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.......... ciclarea infinită... grafic................ Rularea programului .......Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului........5 puncte c.0................5 puncte b.... ....... Marcarea punctelor .............. Realizarea punctelor de întrerupere: a. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............................

a. % d. Să utilizele tipuri simple de date.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . Identificatori b. != Varianta Borland Pascal a. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . <= c. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. Separatori c. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. <> 4. && b. Instrucţiuni 2. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. <= c. MOD d. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. Cuvinte cheie d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare. Directive de compilare 3. AND b. Decizie/structură alternativă b. Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. Selecţie multiplă c. Caracter d.

..... a................. %.. unsigned int a...... .... OR 2. declaraţii de 5... var a:byte.... Tipuri întregi e... >> d...|| b.. f..... b....... . Identificatorii reprezintă .... b.. Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1........ 2.. real (a)............ operatori logici a.... structură f............ Număr real b.... unsigned int a....... cin>>a..a. declaraţii de variabile.. Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal . funcţia program principal 6. program variabile..........∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1......... ÷.............. int b.... int a....b:word.. shr. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6..b..... Identificarea constantelor b..... operatori logici principală g..b... int a.... int.... b:word. 4.... e..... Niciunul dintre variantele de mai sus. 5.. d..... long b.. Expresie de tip c. Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B.. citeşte a. Separarea unităţilor lexicale c. var a. c...... b:integer. Marcarea comentariilor d.. var a... Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare... a<10 AND a>0 logic d........ Varianta Borland Pascal a. Număr întreg c..... Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi..b : integer. AND...... <<...... a<10&&a>0 c... c.......... Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a........ d. long a...chr 3..... byte.∆ pe biţi g. &&.... integer b............. Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100).... var a:byte........... Număr întreg fără semn d.....

........ 1 – d...................... pentru răspunsul corect se acordă 0....4 .. 5... Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg. variabile. 4.. 6 – d Subiectul II ...................................... 4 – b........ pentru fiecare asociere corectă se acordă 0................ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte..................... Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s...3 – c.............5 puncte Subiectul II: 3 puncte.. Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia .............. 4. 6 . 2 ..3.3 puncte Se acordă câte 0... Varianta C++: const float pi=3.................... cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante..... 1 .... 2................................................ Pentru a exprima că o variabilă x∈[a...... pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.............. sau const pi=3..... Fie n o constantă de tip întreg n=123.....c.........e................. 5 .14................ Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită.................................5 puncte pentru fiecare răspuns corect.....................d........ Varianta Pascal: const pi:real = 3.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect....f.......... 2 – c... are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal).... Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3..b] folosim expresia logică .. VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6.. s)... 5....2 puncte Se acordă câte 0................. 6......... Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 ....5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .......d Subiectul III .....14.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect....5 puncte Subiectul III: 3 puncte......2 puncte Se acordă câte 0.......a.... Varianta Pascal: x>=a and x<=b......................14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: .................. 1........ Varianta C++: x>=a &&x<=b........ succesiuni de litere............. La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B........................ 3.......14........ 3 ....... Varianta Pascal: write(’Suma este ’. subprograme....... 5 – a.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. . grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. schemă logică etc.

y) (x. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y). while(k) {k-=2.a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 . a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 . end. Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y). p=++k. Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. m3=sqrt(y*z).p:=k+1. m2=sqrt(x*z). a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. cout<<p. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10.} . m3:=sqrt(y*z).z). de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. while k<>0 do begin k:=k-2. Ştiind că a este un număr real. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. (y. d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0. m2:=sqrt(x*z).Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.write(p).z). inc(k).

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct . o dată b.Subiectul III. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. depinde de n 2. cout<<m. x=1 şi şirul de numere 1. writeln(m). else m= .n. c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5.-1. 1. niciodată c.n. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire. Subiectul IV. (n real) if n>0 then m:=n else m:= . Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5. de două ori d. pentru varianta Pascal.d Varianta Borland C++ cin>>n.2.0.1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. (n real) if (n>0) m=n. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a.

5 puncte.i<=n. readln(n).5p 1p 1p • b) Pascal: var n.} cout<<pol. pol:=0. Nu e. pol:=pol*x+a.5p 0. float pol=0. 10 PASCAL m:=abs(n). write('x=').a:real. pol:=0.n. } IV c) Pascal: var n. while i<=n do begin readln(a). I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. pol=pol*x+a. end.x.a.a:real. cout<<"x=". a. iar pentru cerinţa 5 1 punct. writeln(pol).pol. C++ m=abs(n). C++ : #include<iostream.pol.i:byte. 3 Puncte 1p 1p 0.5p 0. pentru cerinţele 1-4 câte 0. until n>0. Barem de corectare şi notare: 1.5p 1. write('x='). readln(n).5 puncte. for(i=1.cin>>x. do {cout<<"n=". iar cerinţele b) şi c) câte 1. x.inc(i). pol:=pol*x+a. x. readln(x). end. b.h> main() {unsigned i. for i:=1 to n do begin readln(a).h> main() { • Subiectul III: 3 puncte. end. begin repeat write('n='). writeln(pol). C++: #include<iostream. Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte.5p .i++) {cin>>a.cin>>n.5p 0. i:=1. readln(x).Sub. begin repeat write('n=').} while (n<0). end. until n>0.i:byte.

n:=10.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. var x:integer. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. … n=n+i. ….b:integer. Float i=1. Fie declaraţiile: var i:real. int n=10. x=int. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). a) b) c) d) integer x. 2. var x:byte. i:=i+1.b. i:=1. int a. var n:integer. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int. char x . a. var x:=integer. n:=n+i. Fie declaraţiile: var x:real.. float x. . i=i+1. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. int x.

a) do {cout<<"dati o litera". cin>>ch.cin>>ch.cin>>x. if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false.Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a .cin>>x . cin>>ch.readln(x). cout<<”dati x”. a) do {cout<<"dati x". 4. c) do {cout<<"dati o litera". a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. cout<<ch. cin>>x. readln(ch).} while(x>=a && x<=b).Readln(x). c) repeat write('dati x'). else bool=1. if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”. until ch in char. . a) repeat write('citeste o litera:').} while (ch>0).} while(x<a | | x>b). c) do {cout<<"dati x". readln(x). c) repeat write('citeste o litera:'). until ord(ch)>0. cin>>x . write(ch). Subiectul II : char ch.b]. until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’). until (x>=a) or (x<=b). until not bool. readln(x). do {cout<<"dati x". b) bool:=true.} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) . d) repeat write('citeste o litera:'). readln(ch). Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. b) bool=0. a) repeat write('dati x'). b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. b) cout<<”dati o litera”. write (‘dati x’).} while (bool). d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’. 5.} while (ch in char). a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). until (x>=a) and (x<=b). readln(ch). d) do {cout<<"dati o litera". unsigned n . repeat write('dati x’).

........... n=n/10..... mai mic decât 15000. c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat.....0.....} cout<<Suma cifrelor este: <<s...... while(n==0) {s=s+n%10... until n=15000 . 2... s) . uses crt .5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c ..........h> main() { long n............. k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.... întreg............... #include<iostream...... cin>>n. Subiectul III... Fie programul pseudocod: citeste n.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. 1.. n=n div 10 ....k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n. precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor.. writeln(Suma cifrelor este :...0..... end .. ..... cout<<endl...s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15.......Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n.. Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4... Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n... } while (n=15000).5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite. while n=0 do begin s=s+n mod 10 .... repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) .. k←k div 2 altfel p←p*n...... Program suma_cifre ... cout<<n=..... readln(n) .........000 ..... C/C++: a) Datorita conversiei implicite..........s : longint begin clrscr . write(n=) .......... pozitiv...5 puncte . var n......

do {cout<<"Dati un numar mai mic 15..............h> main() { long n..1 punct a....... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori... do............) din secţiunea de declaraţii b.... Condiţia structurii repetitive while...... respectiv } pentru varianta C++....................s=0.. s) .... end ..........1 punct Subiectul II 1................. begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) .................... schemă logică etc.... writeln(‘Suma cifrelor este :’.......... #include<iostream... Programul rescris corect: Program suma_cifre ................................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....................000" .......... b........... end........... Condiţia din structura repetitivă repeat.......... until/ while........1 punct a. Pentru PASCAl..... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor............. cout<<"n="........ care marchează citirea corectă a lui n..3 – c ............../ while.....1 punct 4 – c ... readln(n) ..................} while (n>=15000)........1 punct 5 – a .......s : longint ....... cout<<endl..... n=n/10....................... 2...... } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................... var n. lipsa delimitării (........................... uses crt ......... c.............. n=n /10 . until n<15000 .} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s......... Erori de semantică :.... Erorile de sintaxă:............. cin>>n............ while(n>0) {s=s+n%10.. marcarea sfârşitului programului: end............. ................. while n>0 do begin s=s+n mod 10 ............. grafic...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.................... write(‘n=’) .

j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.i<n-1. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.100] of integer. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi».i++) for(j=i+1. cin>>n. ' se repeta').j<n.} . for(i=0.n.i++) cin>>a[i]. spre exemplu 1. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice. for(i=0.j. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare.Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. var a:array[1. n.i. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i]. int a[100]. Introduceţi ca valoare a lui n 5. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream.h> main() {short i.k. for i:=1 to n do readln(a[i]). begin readln(n). end.i<n..j: byte.

n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1.j←vi 6) pentru i←1. j] =  0 .  daca a[i.m executa mati.m execută pentru j←1. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. iar la final se vor prezenta rezolvările. Subiectul II 1. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane. altele nu. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: . Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe.m execută pentru j←1.j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. unele dintre acestea se cunosc între ele. m executa scrie mati. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată. Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator.

....j++) nr+=a[i][j]..................} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte "....k... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice..100] of 0......... for i:=1 to n do begin nr:=0.......i<n...........1................' are maximul de cunostinte')..1.. 2 puncte var a:array[1... a var a:matrice[1................1.j..0......max.... i.1..........j])............... c # include<iostream......j.........1 punct Subiectul II 1....100..........nr.... if (max<nr) {k=i.......j].. ax=nr.................. end...... if max<nr then begin k:=i.j<n.h> main() { unsigned int a[100][100].........max........100....... begin readln(n)......5 puncte b ..................... max:=0........j++) cin>>a[i][j]..5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri..... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i..... max=0.....100] of 0......i++) for (j=0... Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane..i++) {nr=0. for j:=1 to n do nr:=nr+a[i.. cin>>n....... unsigned int a[100][100].... max:=nr......j<n............n:byte........ .. writeln('persoana '.... end.n.1...... unsigned int i. end.nr.. for (i=0... for (j=0...i<n.........k......k................. } are ... for (i=0....Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ...... .....

..i++) for (j=0. aux......... 1.......... for i:= 1 to n do readln(v[i])......j<n... end..i++) { nr=0.i++) cin>>v[i]...j....100.....k:byte........i<n.nr.i<n....1..1.m...n.......i<m... # include<iostream...h> #include<math............ } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte ".. begin readln(n).....................j])........ for i:=1 to n do begin nr:=0.... write('persoana '.j]. for j:=1 to n do nr:=nr+a[i..100] of 0.....5 puncte repeta bol←true pentru i←1..... if (!nr) k=i..n..........var a:array[1.... v[j]=aux.k. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i]............n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) ......5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1.j...............j++) cin>>a[i][j]...nr....j..... mat[10][10]..j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].n. v[i]=v[j]..... for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i...10] of integer..i<n-1.. unsigned int i......' nu are cunostinte'). mat:array[1.j++) nr+=a[i][j]... end... k:=1........ for (j=0.... for(i=0.......... v[j]:=aux.... for(i=0... } Subiectul III a) ..............1....i++) for (j=0....j<m........0. k=0. if nr=0 then k:=i.k... for (i=0.. unsigned int i...i++) c) ....i<m.. aux:integer............. i.... v[i]:=v[j]..k.....k.. cout<<"Dati n"..h> main() { unsigned int a[100][100].........i++) for (j=i+1....} m=floor(sqrt(n))..n:byte... for (i=0....h> main() { int v[100].j<n... for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream.....j<n.100] of integer. i..cin>>n.j.2 puncte ......10..... m:=trunc(sqrt(n)).i<n.......... begin readln(n).......... end..m..... cin>>n........ for (i=0... for(i=0.j++) mat[i][j]=v[k++]...

schemă logică etc. end. writeln. { for(j=0. . } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.j]:=v[k]. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. cout<<endl. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.j++) cout<<mat[i][j]<<" ".j]:3).j<m.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. end. inc(k). grafic. end.mat[i.

float c2 . float c2 }. d) struct articol {int c1 . end .c} .b. var p1. var a :articol. polinom p1. c2 :real .c:real . end .p3 :polinom .p2. c) var a :real . Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol. end . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. d) type articol=record c1 :integer . Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . c) float a .p2.Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. b) int a . articol a.b. b) var a :integer . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer .p3. }. Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: . Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a. c2 :real .

Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.c .b :=p1.a =p1.şir de 2 caractere. c) p3.c .b+p2. an: întreg fără semn). T – pentru triunghi.5p 0.b+p2.b .a . Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc. p3.c+p2.b =p1.b+p2. d) p3.c =p1.a :=p1. c) p3. *Se va acorda punctajul maxim . D – pentru dreptunghi. • Identitate : număr . e) p3.c+p2. e) p3.b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 .b :=p1.b .a . P – pentru pătrat.c :=p1.a =p1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0.5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub.a+p2.a+p2.5 puncte Subiectul II: 0.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.întreg cu 6 cifre serie . luna: şir de caractere. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.a .c . • Adresa: şir de caractere. p3. d) p3. p3. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.c :=p1.b .Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .c . b) p3. b) p3.c+p2.a+p1. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere.c+p2.a+p1. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0.a .c =p1.a :=p1.b =p1. p3.b+p2.

schemă logică etc. grafic. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă. . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. *Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Rezultatul/Acţiunea . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I.nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. close(f). write(nr:5:2). Puneţi în ordinea logică liniile. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii.nr). Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere. readln(f.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. II. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. var f:text. while not eof(f) do end.

b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program.txt ce conţine n/2 linii. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.”numere. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev.txt ambele având n linii (n număr par). Puneţi în ordinea logică liniile. f. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. Se consideră fişierele nume. 9) begin 10)assign(f.txt”). III. 8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).close().h> 4) { 5) } 6) int nr.txt". II.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire. d) Creaţi un fişier out. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.txt şi numar. 2) main() 3) #include<fstream. Varianata C++ I.s=0. Rezultatul/Acţiunea .txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). 11)begin 12)end. 1) fstream f("fis. iar fişierul numere. ios::in). Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.8) reset(f). 7) f. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. Fişierul nume. f>>x .

25p 0. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0. d) Scrieţi programul care creează un fişier out.x).5 puncte Subiectul II: 2.25p 0. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. Punctaj Observaţii 0. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă. respectiv False altfel.25p .25p 0. Fişierul nume. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0. III.10) if (nr) 11) s+=nr.txt şi numar.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub. Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f).txt ce conţine n/2 linii. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. iar fişierul numere.txt ambele având n linii (n număr par). Se consideră fişierele nume. Readln(f. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.

reset(f). while not eof(f) do begin readln(f. nr:real.h> main() { fstream f("fis. ios::in).25p 0.25p 0.5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris. fstream f(nume. } a) Punctaj 0. write(nr:5:2). begin assign(f. Soluţie Realizează închiderea fişierului f.txt').25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. Observaţii II 2.25p 0. III c) d) Varianta Borland C++ Sub. end. #include<fstream. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f. f.ios::in). while(f>>nr) if (nr) s+=nr. a) b) 2.25p 0.ios::app). end. cout<<"s="<<s.'numere.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de .txt". fstream f(nume. close(f). f<<x. int nr.nr).close().s=0.II var f:text.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. .) se va acorda punctajul prevăzut în barem. schemă logică etc. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris.

Matricea B din fişierul mat_B. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a. fiecare linie pe câte un rând. respectiv B. 100]. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. 5. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A. Fiecare elev va fi la un calculator. 2. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. Rezultatul se va afişa la monitor. n număr natural n<100. Matricea A din fişierul mat_A. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului.txt b. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. 3. 4. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. cu n linii şi n coloane. Utilizând facilităţile de editare. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.txt.

................. în ordine alfabetică...... Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b.2..........txt............ CNP-ul........0..........5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0.............. Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii...5 puncte Subiectul II ....... Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1..................0... va avea si un antet cu: nume................... La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor............... Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7.................0.................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu.........00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată... Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog.....4 puncte ....... prenumele şi CNPul elevilor..... Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului. prenume...txt............ Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a.5 pentru fiecare cerinţă).. cu utilizarea instrucţiunii de selecţie........................................................................... Oral................................0..... Scris.............50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8...• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe.............. La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele............................. notele la cele două probe şi media obţinută.. Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2.5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei. Ceinţe: 1...................... 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei .0................5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n ...........5 puncte Crearea meniului conform cerinţei....5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului. Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I..

..........................5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n..............0.........75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2.............................25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2.................5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0..............0.............25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului..............0.......... 0.....b .....25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie . schemă logică etc...... grafic. 0............................................a.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................................... .......................Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor.........0. 1 punct Crearea fişierelor ...

vector: a) identificatorul unei variabile. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1. var a:vector. c) identificatorul unui tip de date.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. unsigned long n. III. var n:integer. var n:word. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. a) b) c) d) int n. I. d) un cuvânt cheie. unsigned n. b) identificatorul unui tip de date. c) adresa de început a şirului de numere reale. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. b) identificatorul unei constante. II. vector a. var n:byte. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. d) prima componenta a vectorului. i:byte. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. long n.100] of real.a[i]: a) o componentă a vectorului a.. var n:longint. . a: a) o variabilă de tip real. typedef float vector[100]. short int i.

i++) cin>>a[i].') { } writeln(i). Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal. respectiv char a[20][20]. . for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n.50] of word. a) i:=1.a[i])<0) . char *a. if a[i]=’. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect.i<n-1.. n. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). char a. typedef char a[50].50] of char. v[i+1]:=aux. for (i=0. var v:array [1. v este un vector cu maxim 100 de componente.’) cout<<i. c) i=0.10] of real.b) c) d) 3.i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i]. while a[i]=’.j++) if(strcmp(a[j].100] of integer. v[i]:= v[i+1].i naturale. a) b) c) d) 4. Fie declaraţia: var a:array[1. var v:real. respectiv strlen() pentru C/C++. var a:array[1. for (i=0. writeln(i).’ do inc(i). a) b) c) d) short a[50]. end. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i]. float v[10][10]. un cuvânt cheie..' do inc(i).. a) b) c) d) var a:array [1.’) {} cout<<i.100] of real. v[i+1]=aux.i<n.i<n.i++) for(j=i+1. a) b) c) d) int v[100]. a) i:=1. d) nicio variantă nu e corectă. adresa componentei i a vectorului a. v[i]=v[i+1]. d) nicio variantă nu e corectă. float v.’ Then write(i). Fie declaraţia: var a:string[50].10.1.j<n. if (a[i]==’. for(i=0. while(a[i++]==’. a) i=0. b) i=0.. float [100]. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5. while a[i]<>'. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. for i:=1 to n do readln(a[i]).20] of string[20]. while(a[i++]!='. var v: array [1. char a[50]. type a=string[50]. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a. var v:array [1.. var a:char. cout<<i... 6. b) i:=1.

b) type rational=record numitor:integer. variabila). Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor.a ).format). b) typedef struct {int numitor. c) type rational=record numitor:real. read(f. numarator rational. a) type rational: numitor.ios::in). {strcpy(aux. d) alta decât cele prezentate. b) typedef stream fisier.int mod). a) typedef int numitor. selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. numarator:integer. a[i]:=aux. numarator:integer. scanf(f. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). b) type fisier=text . d) alta decât cele prezentate 9. c) typedef struct {float numitor. . c) var f:file.aux). a) b) c) d) f=fopen(calea. numarator:real. a) fstream f(char* nume. } rational. end. cu numărătorul şi numitorul numere întregi. }rational.aux:=a[j]. variabila). float numarator. 10 . Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. Fie f un fişier de tip text. selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. c) FILE f. end. strcpy(a[j]. a[j]:=a[i]. ordonare alfabetică a cuvintelor. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ. readln(f. int numarator.a[j]).a[i]). alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. end. fisier f. reseat(f). d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor.format). fstream f(char* nume. fscanf(f. var f: fisier . strcpy(a[i]. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text .

.. b) 2. articol/înregistrare. real).... III – b. b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f... 3 – a.... c) 6 puncte a) var a...eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”..a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)... 4 – c..... Declararea variabilelor de tip şir de caractere..... Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a...... Subiectul II ..... 9 – b..... 8 – a.............50] of byte.. b) Explicaţi cum se realizată adunarea.... Să se calculeze suma lor în c”. b.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. d. suma va fi calculată tot într-un vector.... d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)... II – c. cautare caracter/subsir... concatenare........ Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere. c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)....51] of byte.... c. b (maxim 50 de cifre)........... 10 puncte Astfel: a) 1...... unsigned int a[50].....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. c:array[1. ... Eseul va trata următoarele: a..... 5 – a....... c) if (f..... b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f).... copiere. 2 I – c. 7 – b.......c[51]........ 1 – d. a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor.....eof().. a) while(!f.... d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b.... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori. astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului......... 6 – b.......10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct..... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10. Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere... Barem de corectare şi notare: Subiectul I. c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă........ Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat.b: array[1.....b[50]... Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori.....5 puncte.. 10 – c...5 puncte.... d) if (!f.. conversii şir de caractere – număr (întreg.........

.. for(i=0...c[51]... for i:=1 to p do c[i]:=0...... end if(c[0]) cout<<c[0]...................i++) cout<<c[i].......... dec(k)...h> main() c:array[1........... for i:=1 to m do readln(b[i])...c:array[1. else p:=m... În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1. Subiectul III . else if (n==m) p=n+1...... k=p-1...........n...k:=p. i.. if c[1]<>0 then write(c[1]).. for i:=2 to p do write(c[i])......b) Cifrele din cei doi vectori a......i++) c[i]=0.m... if (i>0) if i>0 then for(j=i.. dec(k).... end..... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori........9.....1 punct b.. dec(i).dec(j)....j...i<m. else for(i=1.. for j:=i downto 1 do else begin for(i=j. Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere.. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier.j>=0. } end. var a......51] of 0.cin>>n....2 puncte c) .. for(i=0........s:integer...... După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector............ write('m=')..10 puncte a....... c[k-1]+=1.... write('Suma este: ').. k--.9.n.....j..i--) c[k--]+=a[i].... i=n-1.i++) cin>>a[i].. for i:=1 to n do readln(a[i])... c[k-1]:=c[k-1]+1... c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10.... if n>m then p:=n for(i=0..b[50].readln(n). cout<<"n=".... unsigned int i... for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i]........aux.i++) cin>>b[i].b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină.. cout<<"m="..... else p=m....k. # include<iostream...... while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--]... articol/înregistrare.p..........i<n. cout<<"suma este: "......... c[k]:=c[k]+a[j]. i:=n. end..i<p.50] of 0.......readln(m)..cin>>m.. then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10.... } end. { begin unsigned int a[50].. write('n=')...... 2 puncte c..m.....i>=0.....k......b..j:=m.i<p...... j=m-1..............dec(k).. else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n....j--) c[k--]+=a[j]..

...... schemă logică etc. concatenare.5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... real).. grafic.................... copiere..... .... conversii şir de caractere – număr (întreg.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...) se va acorda punctajul prevăzut în barem...................... cautare caracter/subsir......d. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere. .........

Curriculum pentru calificarea analist programator www. II . septembrie 2009 3.ro. Bocu (2001). Knuth (2002). Negrescu (2006). Donald.1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4. septembrie 2009 2. I (p. Liviu. 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. Arta programării calculatoarelor Vol. 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . Arta programării calculatoarelor Vol. Liviu. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6. Donald. Dorin. Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Negrescu (2009).tvet.tvet.ro. Limbajele C si C++ pentru începători Vol.Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. Knuth (2002).

MODULUL IV: Programarea modulară .

AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

h> void f…… . Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream. 3. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. c) void f (float. int *. Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. int *). 2. Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. d) void f (float. b) void f (float & a. int nr1. int nr1. int & . e) int f (float.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. int nr2). int *). int &). int nr2).

.. ……… c) O variabilă …………. aceste valori nu pot fi obţinute 4.. b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n)..} a) void f (int... c=3. int & c).... int). e) void f (int &a.. Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ……………………………….c). doar k vor susţine examenul în liceu...b. int & b... int b... d) void f (int &a...{a++.. int & c)...... int & c)... c+=b.... int c).... f) indiferent de antet. ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre.....este vizibilă în tot programul. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct ... f(a. Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Din cei n elevi de clasa a XII-a. b=2. int. c) void f (int a..... int b... b+=a.... 5.... int &b. cout<<a<<b<<c.….} void main () { int a=1. b) void f (int & a. b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .......... Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor......

de k elemente din mulţimea {1. deduc că S = (n-k+1.…. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente. i++) cout << s[i] << ’ ’.e 3.k}.i--). for (int i=1. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă.. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S. Pentru aceasta. parcurgem vectorul S. . începând din poziţia k. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită. j<=i. LVechi[50]. ) { afisare(). Aceşti parametri se numesc parametri formali. incrementăm componenta găsită. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. # include <iostream. Dacă nu am găsit o astfel de componentă.…. void afisare () { for (int i = 1. unsigned long combinari (unsigned n..h> unsigned n. for (int gata = 0 !gata.La activarea subprogramului. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. i && s[i]==n-k+i. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. Barem de corectare şi notare 1. 2. La fiecare pas. Altfel. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. în care memorez succesiv submulţimile {1. n-k+2. i++). // afisez solutia curenta for (i=k. deci generarea s-a încheiat. } return LNou [k]. i<=n.n}. i<=k. .. c 4. j++) LVechi [j] = LNou [j]. ultima submulţime în ordine lexicografică. c. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. k. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. după numele subprogramului. s[50]. i++) { for (int j=1. afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1.Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. .Parametrii formali .Parametrii actuali (efectivi) . for (j=1.În antet. cout << ”\n”. în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet.2..2. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S.} void generare () { for (int i=1. unsigned long Lnou[50]. cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. j<=I. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile.n). s[i]=i. i <|= k. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. între paranteze rotunde.

j <= k. generare (). 4. . a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2. cin >>k. s[j]=s[j-1]+1. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1.if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. 5. j++). cout << ”k=”. 3. cin >>n. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. }. } else gata =1.

Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. precum şi reutilizarea anumitor funcţii. Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă. .să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme.să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . prin crearea unui proiect. din meniul Project al mediului de programare. le vom asambla. adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: . Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. după elaborarea tuturor fişierelor sursă. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul. este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. În final.să identifice rezultatul unui subprogram .să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii . Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere.să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. În mediul de programare Borland C. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă.

Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. În cazul în care vrem să creăm un alt proiect.Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. După alegerea fişierelor. se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project . se accesează butonul Done.

Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: . cout<<"dati n=". deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă.se favorizează lucrul în echipă. int &n) {int i.h #include<iostream. Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate.} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .După selectarea fişierelor ce formează proiectul.} void afisare (int v[]. De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include.h" . iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. for(i=0. cin>>n. el se poate salva şi cu numele vectori. va fi căutat în directorul implicit. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile. for(i=0. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier. Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent.atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional.i<n.i++) cin>>v[i]. Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent.i<n.exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run.i++) cout<<v[i]<<' '. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. int &n) {int i.h> #include"vectori.cpp” void citire(int v[].

'<<j<<'='.j<m.i<n. care va conţine definirea.cin>>m.int &n) {int aux.m.}} void afisare( int a[][20].p. afisare(b.void main () {int a[100].cin>>n.i++) cin>>v[i]. cin>>a[i][j]. for(i=0.j<m. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei. afişarea elementelor matricei.int & n.}} void sortare_descresc(int v[].i.} void sortare_cresc(int v[].j. 2.n.i++) for(j=0.i.q).i<n. cout<<"nr linii=". Vectori fişierul vect.p. suma a două matrice.i++) for(j=i+1. cin>>n.i++) for(j=i+1. citire(a.j. int &n) {int i.i<n.j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].j<n.j. for(i=0.i. #include"mat1.} void afisare (int v[]. citire(b. citirea elementelor matricei.n). Creaţi proiectul matrice.int & n.v[i]=v[j].i<n-1.v[j]=aux.}} fişierul principal matrice2. for(i=0.j.cpp void citire(int a[][20]. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector. afisare(a. cout<<"dati n=".i<n.45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.i++) {for(j=0.j++) if (v[i]<v[j]) 2.cpp" void main() {citire(b.} Cerinţe: 1. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu.p. int &n) {int i.h> int b[20][20].45 puncte Cerinţa 2.m).q. for(i=0. . for(i=0.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’.j++) {cout<<"elem"<<i<<'. for(i=0.cpp void citire(int v[].cout<<endl.b[100]. diferenţa a două matrice.int &n) {int aux.int & m) {int i. Matrice fişierul matrice1.m).n).i<n-1.j<n. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector. cout<<"nr coloane=".cpp #include<iostream.q). Cerinţa 1 .i++) cout<<v[i]<<' '. afisare(b.int & m) {int i.

m).m).i.i<n.v[j]=aux.cpp #include<iostream.cpp" void main () {int a[100].n).n. for(i=1.m). afisare(b. sortare_cresc(a. . citire(a.m).int n) {int min=v[0].afisare(a.i++) if(v[i]>max)max=v[i]. for(i=1.n).i<n.}} int maxim(int v[].n). cout<<"maximul este ="<<maxim(a.v[i]=v[j].{aux=v[i].i++) if(v[i]<min)min=v[i].} int minim(int v[].int n) {int max=v[0].} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.n).h> #include "vect.b[100].i. sortare_descresc(b.afisare(b. citire(b. return max. return min.n). afisare(a.m).i. aceeaşi notă.} fişierul sursă vectorproj.m. cout<<"minimul este ="<<minim (b.

respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului.să identifice toate structurile de date dinamice.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3. 2.stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 . Încercuiţi răspunsul corect 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A. Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei .Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras.să definească şi să identifice atributele variabilelor .să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor .

Operaţiile importante sunt: B. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B.5p    introducerea unui element în coadă . Când o listă este vidă? 2.5p 4………0. 2p 3………… 0. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null.0. 1.1……. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. 3. Dacă nu.b. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod. 3.4.c.5p 2………. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3.…0. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte.a B. Ce este o listă circulară? 4. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A.…2p 2………….1p 4………….5p Barem de corectare şi notare A.5p 3………. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste.5p 2………0.0.5p C.. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă. 1. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă. 2. 2.5p 3………0. 1………0.a. atunci lista se numeşte liniară. 2.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 . 1………. Dacă există un ultim element în listă. 4.

 Vizibilitate la nivel de clasă . deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. O listă circulară este o listă în care. 125 .nu am putut extrage valoarea. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. în cel de stivă. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv. p!-null. } 2. după ultimul nod.  Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă).3. return.  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl. în heap sau într-un registru al microprocesorului. char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. void arataLista (Lista* li. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă.\n".1. Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului. 3. urmează primul. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. else for (. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. else e = S[vf--]. p-p→next) afisNod(p).în cazul programării pe obiecte.

5 d)1. Consideră un graf neorientat cu nodurile .2 . 5. 5.să recunoască toate elementele unui graf.6.3.2. 2.2.Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .3 .să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori .6 dat prin 2.1.3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. 4.4.3. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 . 4.5 b)1.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1. arbore .6.5.6 c)1.4.4.5. 3.3. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1.2.2.4.

(6.7)} c) d) 5. U={(1.6).(2.1.4.3).U):  a) b) (6.3).4).(2.5).un graf neorientat conex.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.7).(1. b. tare conex şi fără cicluri 5.(6.2. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .(2.7}.7)(1.7).6).un graf neorientat fără cicluri.7).2.5). U={(1.7)} X={1.3.a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.(4. X={1. c.3. d. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7.(1.(5.7)} X= {1.6).(3.2).Mulţimile X şi U sunt: X={1.(4.2. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2.3.7}.4).(1.(4.(2. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.5). Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X. 4) G este un graf complet 6.3.5.6. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4.2. 3) G este un graf conex . 2) Nodul 6 are gradul 1.4.3.2.6.un graf neorientat conex şi fără cicluri. Un arbore este: a.7}. U={(1.un graf orientat.5.4.6).(6.4). U={(1.7).(6.5}.(4.(2.2.6.5).(2.4).7)}  5.3).(6.4.(1.5.1).3).

Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . 11. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. b) lista vecinilor . Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex.corespunzătoare unui graf……….este simetrică. 10. nodului x. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea………….a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 128 .

Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. b) .5 puncte 9. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6. Barem de corectare şi notare 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu. a) .3.1.10 puncte 3.5 puncte 129 .10 puncte 7.2. b) .c-5 puncte 2. a) .5 puncte 8. 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2. 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. b) .

1. numărul minim de noduri este 2.7.5 puncte 5.3 6 5 - 4. Lista vecinilor 2 1. O muchie uneşte ori 8.4 2.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod. 6 puncte Ca să devină conex.1. – b) .5 puncte 5.3.2. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 .0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11. c) .6. ori 3 cu unul dintre nodurile 2.4 2.

având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă.8) }. Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. (2.0. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2. a 5 b 1 c 4 d 3 .4. Fişa 1: 1. 2. 131 .Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date.2).E) unde |V|=9 şi E={(1.0. (3.4).7.6). (1.0. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru. (3.0.0) şi dr=(3.0). Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.6).3).0. .0.5). .6. . a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2.3). (3. (1.5.1 (2.

01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic .3). 2242. corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate. . for( k=1. 6226.k<=m. aciclic . .6). 3. (4. 4224. 4244. 8228. Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7.4). (4. 132 .5)}.k++) { cin>>i>>j. Se consideră graful neorientat G=(V. . unde V=6 şi U={(1.2.2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . 5. 4. Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222.6).U). . . 2. (2. 6246 etc. 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1.5). . Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . devine conex . 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 . Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. (3. (2.

133 .5) d) 2. while(p->urm->n<4) p=p->urm.2. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .4. while(p) { int a=0.2.4.4.2.5.3.p->urm=q.1. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii.7. void ce() { nod *p=prim.3. nod *q=new nod.q->n=10.10) b) (1. while(q) { if (q->info==p->info) a++.2.3. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste . respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.3.10. } cout<<a<<” “. Fie prim1.3. a[j][i]=1.3.1.3.10. p=p->urm.10.a[i][j]=1. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri. nod*q=prim2.2) şi (7. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.q->urm=p->urm.5) c) (1.5) (1.2. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3. } a) (1.3) definite ca mai sus.4. Fişa 2: 1. în urma apelului funcţiei ce().2. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.txt’ . q=q->urm.

delete r. nod *r=p->urm.p=prim. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită.i<=4.i++) { for(int j=1. while(p){s*=p->n.j++) p=p->urm.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim. 134 .j<=3.p=p->urm.int s=0. for(int i=1. } p=p->urm.p->urm=r->urm. } int s=1. p->urm=q->urm.*q=ultim. delete q.

d) 7. c) A.50 puncte Fişa 2 .} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n. 3.2.3.q=q->prec. = 1 b) Tata = (0.txt”.5.7.-c b) F.p=p->urm.5) c) 4.3.1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 .1.} cout<<s.q=q->prec.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1.1 e) 1. b)-939 5.6 2.2.3.2.7. a) F.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm. 1. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n. apoi le reuniţi într-un portofoliu.6. 4. a) Răd.7.3. d) 6.5.6 d) 4. ios::in). } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru.2.1.-a.3.5. d) F 8. 135 2. a) fstream f(“in-graf.4. . care va fi predat profesorului.

f>>n>>m.i<n. c) 2.j++) {a[i][j]=1. j<=n. } fclose().i++) for (j=i+1. while {f>>i>>j. a[j][i]=1. b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1. } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. b) 3. a[j][i]=1. c) 4. a) 5. 136 . Fişa 2 1.) a[i][j]=1.

5 c) 0.să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor . 137 .5 a) 0.5 c) 0.5 d) 0. Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr.5 b) 0.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri.5 b) 0.Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: .5 2. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.

Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri.7.5 d) 0.5 10. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian. 2 12.8) }.6). Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .8.5.4.4. 1 138 .8 c. 8.2. (3.2.3. 4. 1. b) 10 .5 0. 7.5.5 c) 0.6. (3.2.6. dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.5.5.3.7. 6. c) listă liniară.7. d) 3.2.3.E) unde |V|=9 şi E={(1.4. d) graf orientat Fie G un graf neorientat. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene.2. b) 1.4). 7.5 e) 0.2.2).3. a) 5.6. (2. c) 4.5 1 0. b) afişează vecinii unui nod dat. 7.3. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate).6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i.8 atunci parcurgerea în postordine este: a. 5.4.8 iar parcurgerea în preordine este 1.5 b) 0.1 d.8 b.1.1.4.6).4. c) 90 .5 1 9.n. 0. (3.5. b) arbore.3.1 a) 0.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.6.5 0.6.5).3).….3).j)= există .3. 8.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat.2. cu n vârfuri şi m muchii. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există.5.6. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.3.5. (2. 1 11. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1. (1.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4. în caz contrar 4. reprezentat prin matricea de adiacenţă. (1. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1.4.2.

2. Toate subiectele sunt obligatorii. Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1.3). u4=(4. u3=(3.2).0) şi dr=(0.0.5). u2=(2.0. u10=(6. u9=(6.2).7.0. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0.5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .6. u5=(4. u6=(5.4.0.4).3.1.4). u8=(5. a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1.13.3). a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.1).1).0). u7=(5.

1) 10.4.4 Postordine 9.15.14. a) 11.4) b) (6. 4.10.3. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.3} 3.2.8.11.2.5 140 .2.(1.4.14.5.5.8.7.1) b) 1.3.16.2) d) inordine 1.6. b) răd=5 c) tata (2. d) 9.2.4) e) (1.16.11.7.5.6 postordine 1.4.8. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.10.3.4.7. 8. a) 6.6.4.3.U). a) (2.5.10.5.1.1) d) (4.5.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.4.4. Preordine 12.0.1) 4.6. Fie un graf G=(X.20. – 2 5.9.3.12 12.3. – nici unul 4.15.3. c) 13.24.6.12.3.24.4 Inordine 9.4.20. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.1) şi (1.1 1 1 1 1 0 2.3.2) sau (4.16.2.1.2. a) 2 .7.24. Într-un graf G=(X.(4.20.5.3.15.1.1) c) (6.2.5.4.3.7.2.14.11.

preordine 5. schemă logică etc.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut.3.7.4. grafic. 141 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.2.1.

Lucrează cu subprograme b. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii.Testul sumativ 1 Competenţe: a. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.h> #include<conio.h> void mesaj(). printf("\nAfiseaza un mesaj. III. iv.Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . void main() {clrscr()."). nodurile izolate. } II. Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G."). b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă.determinaţi: i. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. printf("\nNu intoarce nici un rezultat. ii. nodurile terminale. nodurile adiacente nodului 5."). mesaj(). } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. Implementează structuri de date dinamice c. getche(). Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. #include<stdio.

VI.h> prototip void mesaj(). punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei. returnează gradul interior al unui nod x.h> #include<conio..5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio. printf("\nNu intoarce nici un rezultat.S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a. câte 0. printf("\nAfiseaza un mesaj.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. Parcurgeţi-l : Preordine………………………………………….5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. Apelul mesaj(). Subiectul I: 1."). 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b. pentru un graf orientat cu n (n număr natural."). Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. Scrieţi o funcţie care.5 puncte .. void main() Program principal {clrscr().. n<100) noduri. dat prin matricea de adiacenţă. V.Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic."). getche(). Inordine…………………………………………. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. dat ca şi parametru. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi). IV..} afişează Definiţia funcţiei 143 . scrieţi apoi subprogramul adecvat). Postordine……………………………………….

> info = 100.3. *d.Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct. 5 puncte.8 Inordine 1. nodurile adiacente nodului 5: {2.7.3) F (-1. noduri izolate {3.5.4.> adr_urm=d. Γ-(4)={1} iii. Subiectul V – 1 punct void interior (int n.3.> adr_urm=d_adr_urm delete d.5.7.3.1.25 pentru fiecare răspuns corect: i.2. Nod * Ultim. while (c .1. c . intrval1) { Nod * c = prim.1.0.1) b) 1.2.1. 5 puncte a) 1 punct T (5.> adr_urm=c .6.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4.> info %2==1)c=c . câte 0.7.i++) gr= gr+a[i. d . d . whilw (c .x].2.8.2.7} Subiectul III – 2. d c=prim.}. } Observaţie: struct Nod { int info.4.8 Postordine 6. câte 0. int a[50][50]) { int i.-1.6. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0.3.> adr_urm.4.0. d= new Nod. Nod – adr_urm.-1. {4. intrval. return gr. nodurile terminale.1.6} iv.> adr_urm.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c .1. int x.} 144 . gr. i<=n.4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.5.6} ii. for (i=1.

grafic. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.delete c. 145 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.} fclose(f). ”%d”. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s. cin >>n. Enunţ: 1. “w”). Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. Implementează structuri de date dinamice c. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32.n). } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . 2. ‘m’).Testul sumativ 2 Competenţe: a.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. s++. cin>>n. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.txt”. While (n) { if (feof (f)) fprint (f. 3. Lucrează cu subprograme b. Int n.

>urm=ultim. 4. d) 2. ultim .4 şi cu gradele : d+(1)=1.2. d+(2)=1. a)1 şi 3.> urm=NULL. d) 7. d-(2)=1. nod *p=new nod.>urm=p. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10. În orice arbore binar nevid cu f frunze. ultim . d-(1)=2. c)0 .>urm=ultim. nod *ultim=new nod. 2. p . Un arbore are 19 noduri. p .>n=10. respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1.2.Câte astfel de grafuri există? a) 3 .> n=10. d+(3)=2. ultim . ultim . d)nu depinde de numărul de frunze 9. 7. ultim = new nod. d)2 c) 0. d-(3)=1. b) 1 şi 2. c) 2 şi 4. c) 2f.> n=10.4.5.3 şi 4 6.6.>urm=NULL. b)1 .c)”informatica” d)”matica” 4. d+(4)=1.7. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.3.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul.2. fiecare nod intern având el puţin 3 fii. b)5. nod *p=new nod.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. d) 1. ultim=p. p . ştiind că lista este nevidă? 1. a) 1. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7.7. p . b) f. nod *p = ultim. 7. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5. p . 3. d-(4)=1.2.>n=10. c)6.>urm= NULL.3.8? 8. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4. 147 . Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1.1. ultim .

Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7. grafic. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.2. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. 148 . de unde plin simplificare avem n2=f1. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2.) Răspuns b) b) c) .până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze. Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii.1) 7. 9) c) . Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f.

Materiale de învăţare şi Materiale de predare.ro 2.tvet.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.Curriculum pentru calificarea Analist programator. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3.tvet. www.Bibliografie Programarea modulară 1.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 . Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I.

brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv. Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. 152 . referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Tipul testului: probă orală . Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. după predarea temei Elementele recursivităţii. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Să identifice elementele recursivităţii.

Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. autoapelul şi condiţia de terminare. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. 153 . Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. număr fixat genetic. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. Dobânda capitalizată. dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. li se va recomanda restudierea lecţiei.

Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50).Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. 2. 3. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Tipul testului: probă practică . pe fiecare calculator este instalau un MDI. Determinaţi elementul minim al tabloului. 4. Instrucţiuni pentru elevi 154 .rezolvare de probleme. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). reţinute în tabloul unidimensional a. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. n natural citit de la tastatură. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. reţinute în tabloul unidimensional a. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.inversare a unei structuri. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. Enunţ: Implementaţi în C++. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . reţinute în tabloul unidimensional a.

cout<<”suma este “<<suma(n).2 puncte.} Pentru n=4 se va obţine: 16 2. O posibilă soluţie este: #include <iostream.25 puncte) .2 puncte. Item 4 .} void main() {int n. 1. cout<<”n=”.i.declararea corectă a tuturor variabilelor .25 puncte) . Item 2 . cin >>n. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++. Item 1 . { if(i==n-1) return a[n-1].5 puncte) (0.funcţie corectă (0. Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu. return 2*n-1 + suma(n-1).2 puncte.h> int suma( int n) { if(n==0) return 0. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .2 puncte.h> int minim( int i) int n. O posibilă soluţie este: #include <iostream.a[50].Veţi lucra individual lansare în execuţie. else 155 . Item 3 .obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct).citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0.

cout<<”n=”. afis(i-1)}}.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5. cin >>n. cout<<endl. void main() { int n.i++) cin>>a[i]. y. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). O posibilă soluţie este: #include <iostream. for(int i=1. int max(int i.}} void main() {cout<<”n=”. else return y. 3.i<n. 4. if(x>y) return x.n. O posibilă soluţie este: #include <iostream. int j) { int x. else return minim(i+1). cin>>a[i]. if (i==j) return a[i].(i+j)/2).i<n.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”.h> int a[50].if(a[i]<minim(i+1) return a[i].i<=n. for(i=0.j).i++) cin>>a[i]. for(i=0.h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “.} 156 .i. y=max((i+j)/2+1. else { x=max(i.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5. cin >>n.a[50].} void main() { cout<<”n=”. cin>>n. afis(n-1).

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua.cout<<”max=”<<max(1. sau nu. anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi.n). se reface acest test sau unul asemănător.} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9. 157 . dacă este cazul.

Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Ce reprezintă acest graf? 3.întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 . Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. Despre ce şir este vorba? 2. Tipul testului: probă orală . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative. Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1.Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci.

indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.2 puncte. Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Item 2 . Fib(n)=  1. 7. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul. Ce se deduce din acest exemplu? 7.a ltfe l  6. 2. 5. Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6. 159 . n = 0   1. Item 1 – 0. 1. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. Multe elemente se repetă. Metoda iterativă. n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) .1 punct. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 4 – 0. Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor.1 punct.2 puncte. Item 3 . Item 7 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte.2 puncte. Item 6 .5 puncte.5. Termenul fib(1) apare de 5 ori. Item 5 .

160 .Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei.

} 161 .} cout<<”s=”<<s. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++. Tipul testului: probă practică . cout<<”n=”. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.s=0. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică. n=n/10. while(n) {s=s+n%10.exerciţiul practic. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat.h> void main() {int n.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. cin>>n. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.

else return n%10+s(n/10). Item 4 – 1. 4. int s(int n) {if(!n) return 0.1 punct. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă. 3.h> int n. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă.5 puncte. Item 5 . 7.5 puncte. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Ce rezultat se obţine? 2. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie. cout<<s(n). Item 7. Item 1 – 0. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii. 5. Item 6 . O soluţie posibilă: #include <iostream.1 punct.” 6.2 puncte.} 162 . Ce face acest program? 3. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. evitând erorile de sintaxă. Item 3 . Barem de corectare şi notare: 1. Scrieţi varianta recursivă a acestui program. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem.2 puncte. Item 2 – 1 punct. cin>>n. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.} void main() {cout<<”n=”. 2.1.

n = 0 4.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare . respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. mai scurte şi mai uşor de urmărit. dar care nu îi calculează bine suma. Se acorda 0. deci mult mai elegante. Falsă. 163 .5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. iterativă sau recursivă. Dacă s-au obţinut rezultate bune. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 . Se acorda 0. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv.  0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.a l t f e l 3. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare. recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs.

q) DivImp(v.p.q) Combina(v. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera. a.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”.p. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera. 2. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v.p. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1.m. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.m+1.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.m.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.q) Rezolva(v.

j). 4. respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc . Se dau 3 tije simbolizate prin a.b. b. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite.   Care este efectul următorului program? #include <iostream.) Exemplificaţi pentru n=3. utilizând ca tijă intermediarã tija c. i<=j.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a. nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic.) nr==v[(i+j)/2).c. a. numere naturale. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător. Se cere să se tipărească valoare minimă.h> long xx(int p. int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i . b. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”. 165 .int q) {int r. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.Subprogram DivImp(v.q) 3. void caut(int i. else caut ((i+j)/2+1.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă. Se citeşte un vector cu n componente. Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b.) nr<v[(i+j)/2].p. (i+j)/2-1).

3.} void main() { int n. cin>>n.q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V. .1 punct. Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0. return r*xx(p. b)-0.Identificarea dimensiunii subproblemelor.2 puncte. Subprogram DivImp(v.p. Item 4 .1 punct.25 puncte.2 puncte astfel a) .5 puncte.m+1.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.m) DivImp(V. .1 punct.1 puncte.Combinarea soluţiilor.Rezolvarea subproblemelor. Item 3 . Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 7 .1 punct.1 puncte.p.n)<<endl. .q). Item 1 –1punct astfel a) -0.Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme. cout<<xx(1.q) 166 . b) Adevărată. cout<<"n=". Item 2 . r=(p+q)/2. b) .5 puncte. Barem de corectare şi notare: 1.q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V.p. Item 6 . a) Falsă. . 2. Item 5 .r-1)*xx(r+1.if (p>q) return 1.

ca.bc. #include<iostream.  a bn = 1  . } Se acordă 0.cin>>n. se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. if (i==j) return v[i] . Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.Calculează n! (factorialul lui n).cin>>v[i].a.c)=ab.a. a) . se va acorda punctajul prevăzut în barem.a). } } main( ) { cout<<”n=”.) 6.p. int min(int i .c).b).b.a. b. c. else { a=min(i.ac.a.m. else return b.) H(n.c)=H(2.int j) { int a. b) .b).ab.c. for (int i=1.ac.n).a bH (n − 1.) H(3. b. a.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4.n.cb. b=min((i+j)/2+1.ab.H(2. if (a<b) return a.a)= 7.n > 1 H(1. } cout<<”min=”<<min(1.b.  H (n − 1.H(1.a.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.H(1.b. a.c.Combina(V.b.ab.h> int v[10]. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.i<=n.cb.a.j). 167 .c)= b. c.c.i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”.b. (i+j)/2).ab.c. indiferent de ordinea abordată a itemilor. Se acordă 0.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.b. Pentru fiecare răspuns corect.b. Instrucţiuni pentru evaluatori .H(1.

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive. 3. 2. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. utilizând cel mult 4 culori. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. indiferent de problemă. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. Scrieţi în C++.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking.

Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ.{if(st[k]<4) {st[k]++. Caută succesorul.i<=k-1. c) for(i=1.2.i<k-1. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. 213. notat 1. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. 4.} else return 0. return 1. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1. acesta se află într-unul dintre ele. return 1. Folosind cifrele {1. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0. Iniţial. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0. 6. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. Cunoscând legăturile existente între oraşe. Folosind aceeaşi metodă. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei.3.4}. return 1. Astfel se obţin în ordine numerele 123. 231. Care va fi al patrulea număr generat. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş.2. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. 170 .3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. o altă culoare. 312. 7.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. return 1. return 1.

25 puncte. gen(k+1). if(k==n) { for(i=1. b) Falsă. cout<<endl.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Item 1 –1punct astfel a) -0. Item 3 – 0. void gen(int k) { int i. gen(1). Item 4 . Item 8 . 171 .i<4.h> int x[20].25 puncte.8.i<=k. x[0]=1. Item 5 – 0. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute. a) Adevărată. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream.5 puncte.1 punct. Item 2 .1 punct.3 puncte.5 puncte. b) -0.} else for( i=1. b) -0.i++) cout<<x[i].1 punct. Item 6 .25 puncte.} void main() {cin>>n.1 punct .25 puncte. Barem de corectare şi notare: 1.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine. b) -0. Item 7 .

b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte. avem condiţia k>1. apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1. void init() {st[k]=1. } int solutie() {return k==n. while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()).a[20][20].k. 5.} } 3. 1423. init().n. 2341. else for(int i=1. 7. 2. void back () { int as. else {k++. if (as) if (solutie()) tipar(). if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. return 1. O soluţie posibilă este: #include<iostream. k=1. 2143. a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6.h> int st[10]. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243.c) Falsă.} else return 0. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. init().i++) if(st[i]==st[k]) return 0. d) Adevărată. } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0.i<=k-1.} else k--.} 172 . b) 4. return 1.

i<=n. cout<<"---------------"<<endl. } } main() {int i.cin>>n. 8.2 şi 3. for(i=1. back(). Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. k=2. if (as) if (solutie()) tipar(). } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor."<<j<<"]=". Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe.cin>>a[i][j]. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()). else {k++. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii.i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl.i<=n. } void back() {int as. se reface acest test sau unul asemănător. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare.i++) for(j=1. cout<<"Număr de noduri".void tipar() {for(int i=1. astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite. 173 . inclusiv funcţia back.j++) {cout<<"a["<<i<<". iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1.init().j. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.j<=i-1. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi. a[j][i]=a[i][j]. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. } st[1]=1.init().} else k--. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. dacă este cazul.

c) Branch and Bound. 5. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1. b) Backtracking. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. 2. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. 3. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. 4. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. 1. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy.5 puncte 174 . Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. Se acordă 8 puncte astfel: 1. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy.

acesta este adăugat. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată. iar dacă este posibil.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută. (1 punct) 5.c) Adevărată.5 punte/cerinţă) 2. în timp ce oferă o singură soluţie. (1 punct) . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.5 puncte 3. b) 3.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei. 2 punct 5.( 0. 2 puncte 4. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte).Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii. b) Falsă.5 puncte) . tehnica Greedy 175 .dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină.2. (0. . sortăm spectacolele după ora terminării lor. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale.(0. (0.5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat.”(1 punct) 4. 0. specific tehnicii Backtracking. (0.

Să genereze idei. 1.de 2 ori b. 1. v[i]<v[1] 1. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4. Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi.5. . v[i]<v[x] 1.Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. iar variabilele i.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. o dată c. j şi x sunt de tip întreg. sfdacă sfpentru 1. v[i]=v[j] c.5. 2.n execută dacă . v[i] ← v[x] . variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. . v[i]<v[j] b.5).n-1 execută x←i. de 3 ori d. pentru i ← 0. În secvenţa pseudocod următoare. 2. pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . v[i]<v[j] c. . 176 .niciodată 1. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. v[j]<v[i] d. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. pentru j ← i+1. v[x] ← aux . la finalul secvenţei pseudocodului. atunci x←j. v[j]<v[i] d. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. v[i]=v[j] b. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare. valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. la finalul secvenţei pseudocodului.

7.2 Dacă n=5. n≤100. 1. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. datele de intrare se consideră corecte. Rezolvă mai întâi pe ciornă. Dacă şirul iniţial este (5.2. 5. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. m=4. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. 18. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. BubbleSort şi Selecţie b. Criteriile de evaluare şi notare 177 . 6. whilej<=m do begin B end 5. iar variabilele i. Varianta C++ i=1.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. atunci când este cazul.2. Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. component de tip real. variabilele a. 13. Interclasare şi BubbleSort c. 10). validarea acestora nefiind necesară.11. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. Citeşte atent toţi itemii. QuickSort şi Interclasare 5. 16. Adevărat b.b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. 18. În secvenţa de program următoare. 4. k:=0. în urma executării ei.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. b=(1. m. 2.4.8. 7. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1.10). În programul cerut la punctul 6. respectiv n+m. 1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. j şi k sunt de tip întreg. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6. astfel încât. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. j:=1. 16. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. 10. k=0. a. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. while i<=n do begin A end.12).5. a=(2. Dându-se un vector cu n numere naturale. 3. Interclasare şi HeapSort d. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. j=1. 3. 10. 7. while (i<=n)and(j. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. Fals 4. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici.

1.1 puncte) (0.2. (0. 1. 7.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5 puncte Item 6 = 1.1 – 1 punct 5. 10.structura de decizie corectă . 2. din care: 5.b Răspuns corect (5. 1. – declaraea corectă a tuturor variabilelor .2 – 0.2 – 0.4. 1. 6. 6.1 puncte) (0. 10) 2.c Răspuns corect (5. Răspuns corect c.5 puncte Item 5 = 1.5 puncte 1.1 puncte) Item 2 2.5 puncte 1.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.1 puncte) .citire şi scriere corecte . 7) Item 3 Răspuns corect b (0.5 puncte) Item 5 (1.1 – 0.5 puncte) Răspuns corect d. (0.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.b – 1 punct 2.1 puncte) (0. 2.atribuiri corecte ( 0.3 – 0.c – 1 punct Item 3 = 0.5 puncte.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2.4 – 0. 1. (0.5 puncte 1.5 puncte) repartizate astfel: 178 .5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.3.structura pentru corectă (0.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.5 puncte) Răspuns corect a.5 puncte Item 4 = 0.1.a – 1 punct 2.

2 (0. 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor .5. 5.QuickSort descrescător corect (0. 5.2 puncte) (0. j++ Varianta Pascal k:=k+1. Testul va fi anunţat elevilor din timp. (0. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1.2 puncte) .1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++.5 puncte.2 puncte) . 11.apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) . i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++.QuickSort crescător corect (0. Pentru fiecare răspuns corect. c[k]:=b[j].5 puncte) Răspuns corect: c= (1.3 puncte) . 8.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) . 10.1 puncte). c[k]=a[i]. c[k]=b[j]. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. c[k]:=a[i]. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.2 179 .corectitudinea globală a programului (0. 2.citire şi scriere corecte (0. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare. 4.aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.

5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. În secvenţa pseudocod următoare. 4. x este de tip real iar variabilele i. p ←0 pentru i← 0. 4. 1.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2. v=(2. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare.5. iar variabilele p. 2. . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. Să genereze idei.5. 2. . 2. 1.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7.5. j şi p sunt de tip întreg. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. ) altfel (. . 2. q. Să definească corect noţiunea de căutare binară. 2. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. În secvenţa pseudocod următoare. 1. 2. ) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 .Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială. 1. v=(2. . m şi x sunt de tip întreg. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare.5.

9) Instrucţiuni pentru elevi 1.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3.7.1 – 1 punct 2.4 – 0.5 puncte 1. 5.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2.5.5 c) 3.2. 2. 14).a– 0.2 – 1 punct 2. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1. în vector.2.6.3 3.3.8.b– 0. Scrieţi algoritmul în pseudocod.4 b) 3. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.1.b Răspuns corect 0 (0.5 puncte 1.4.4 d) 4.2.a Răspuns corect 5 (0. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.2. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.3 – 0. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât.5 puncte) 1.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2.3 Răspuns corect c (0. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.8.6.7) şi B=(3.4.4. Exemplu: A=(2. 11.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2. 2.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2.5 puncte) 1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător. 8. 2. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi. 4.1.3 Dacă n=6 şi A=(1. în urma executării secvenţei.5 puncte 2. transmis ca parametru.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A. rezolvă de două ori pentru a te verifica.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte .4. 2.

.5 puncte) Item 3 .n.2 puncte repartizate astfel: ..v[n].25 puncte) .algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0.x) Găsit ←false pentru i← 0. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 .5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare.x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns. Ca principiu.A. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn). astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.2.5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1].v[n].. să se afle în interiorul intervalului v[1].. Item 4 ..citire şi scriere corecte (0. sau unul asemănător: (0. Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V. x.25 puncte) ..2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat..5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n.4 Răspuns corect a (0. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x.(0..declararea corectă a tuturor variabilelor (0.

m-1 execută dacă Găsit(n. Testul va fi anunţat elevilor din timp.n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0.A.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.m-1 execută dacă Găsit(n. • 183 .• realizarea corectă a intersecţiei (0.A.

Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1...n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2.. Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor. Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm. 1...a Completaţi tabelul costurilor cu Nr.. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.... o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect..n]. Algoritmul este: Minim(x[1... 1. .. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1..n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr..d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1. .Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare.. repetări . Repetări pentru fiecare operaţie în parte. ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect... Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului. 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 . .

. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2. 2.repetari (i ) unde i este operaţia i.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr .m execută b) pentru i ← 1. 4. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).1 punct 1.5 puncte 2.0. .m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.b – 0.i execută pentru j ← m.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.a . ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1. iar n = nr total de operaţii.2.b – 0.5 puncte 1.c – 0. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.p execută pentru j ← 1. atunci când este cazul. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită.5 puncte 2.n execută d) pentru i ← 1.d – 0. 3.3 (-1) execută pentru k ← 1.5 puncte 1. Determinaţi ordinul de complexitate O(. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5.c – 0. Rezolvă mai întâi pe ciornă. Citeşte atent toţi itemii.5 puncte 2.a. explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1.5 puncte 185 . Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1.n execută pentru j ← 1.

c Răspuns corect: de n-1 ori (0.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1. În final n/2k va fi egal cu 1. r(n) (câte 0. . 186 .5 puncte) 1. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n]. . 1. Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării. 2×T(n/2)+n.+n+2k T(n/2k).5 puncte) 1. n-1. .5 puncte) 2.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. =n+n+.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n]. Item 2 2. Se acordă (0.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.d – Răspuns corect: O(n2) (0. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.a .Răspuns corect: O(n×p) (0. .5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort.5 puncte) 2.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=.b Răspuns corect: de zero ori (0.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0.5 puncte) 2.a Răspuns corect: 1.

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. cout<<"n= ".void calcul() { for(int i=1.i<=n.} sir(1.int d.cin>>n. 3. 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte. int ms(long i) { if (i==0) return 0. cin>>a[i].d). i<=n. cin>>v[i].n.i<=n. O soluţie posibilă este: #include<iostream.i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i]. apelul funcţiei calcul 1 puncte. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ".} void sir(int s. else p=p*a[i].} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i. if (d==s) cout<<v[s]<<" ".}} void main() {int i. cin>>n.d.m).int d) {int m. sir(m+1.} Se acordă pentru . sir(s.} void main( ) { cout<<”n=”.m). void diviz(int s.} calcul(). . i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”. Subiectul II 1. else {diviz(s. definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte.int &m) {m=(s+d)/2. for (int i=1. else return 1+ms(i/10).n).} Se acordă pentru .h> int v[100]. for(i=1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.

k.aux. for (i=1. if (k<n) else k=k-1. . 198 { k=k+1.i<n. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte.i<=n.st[k]=0.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte. } } . while (k!=0) { util[st[k]]=0. int i.x=0.i<=m.j<=n.} Se acordă pentru . 3.b[10]. util[st[k]]=1. cout<<' '. #include <iostream.i++) for(j=i+1.n. afis(k). st[k]=0. for(i=0.cin>>n.i++)util[i]=0.j. for(i=1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte. x++. void afis(int m) { int i. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].util.n.i++).} void main() { cout<<"n=".h> int o[10].2. if (i<=n) { st[k]=i.i<=n && util[i]==1.h> typedef int stiva[100].t[10]. void sortare() { int i. stiva st. for(i=st[k]+1. O soluţie posibilă este: #include<iostream. k=1.i++) cout<<st[i].

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. lăuda şi chiar recompensa.i++){ o[i]=i. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 . o[j]=aux. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1. definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte. o[i]=o[j]. for(i=2.} sortare(). t[i]=t[i-1]+b[i-1]. t1=t1+t[i]. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test. date de intrare la latitudinea evaluatorului. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului. se vor evidenţia. t[1]=0. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte. cin>>b[i]. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.cin>>n.i<=n. - Se acordă pentru .b[i]=b[j].i<=n.}} void main() {int i.declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte.i++) {cout<<o[i]<<" ".t1=0. for(i=1.cout<<o[1]<<" ". b[j]=aux. cout<<”n=”. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte. aux=o[i].

Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.2 . Subiectul II: Dintr-un element (ai. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. ai+1. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator.j) al unei matrice An. iar suma 3+4+7=14 200 .1. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.1.n se poate ajunge în elementele ai+1.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură.j . ai+1. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural.j-1. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică. a2. a3.j-1. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi.

Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi. b) Prin Greedy euristic. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0.Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.testarea cazului elevilor cu medii egale .5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0.căutarea primului elev cu media x . Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient.. Observaţii 201 . la fiecare pas.5 punct 0. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. Daţi un exemplu în acest sens. O abordare Greedy presupune ca.. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare .5 puncte eficienţi (QuickSort. Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare .5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. 1 punct 0.5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială. MergeSort.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii . Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă.). Pentru răspunsul oral.Se acordă numai 0.5 puncte Observaţii Punctaj 0. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.

j←1.j] ←j-1 sfdacă s[i.1] i←1.j] ← j 1 punct dacă s[i+1. cât timp i≤n execută scrie a[i.n execută 1 punct s[n.j-1] 0.crearea matricei sumă .j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1.j+1]>max atunci max←s[i+1.5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1.j].j] i←i+1 sfcât timp 202 .-rezolvarea prin programare dinamică .j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2. i execută max ← s[i+1.1 (-1) execută pentru j = 1.j-1]>max atunci max←s[i+1.5 puncte d[i.j] ← a[n.j] j←d[i.j] ←max+a[i. d[i.j+1] d[i.

reţinerea coloanei şi afişarea max. s←max. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0. pentru j = 1.c-1].c] dacă a[i.c-1]>max atunci max←a[i. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. c←c-1. n execută dacă a[1.j]>max atunci max←a[1. sfdacă scrie a[i. analiza complexităţii şi metodele euristice. sfdacă dacă a[i.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. 203 . Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0. precum şi la metodele de programare dinamică.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. c←c+1.c+1]. n execută max←a[i.j] c←j sfdacă sfpentru scrie max. Testul va fi anunţat elevilor din timp.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă.c+1]>max atunci max←a[i.

Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul.Dacă timpul alocat este insuficient. 204 .

elementele de pe linia p. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. descrescător. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Exemplu: Pentru n=5. elementele de pe coloana q. folosind metoda selecţiei.Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. p=3. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Să se afişeze matricea astfel ordonată. Persoana are la dispoziţie n obiecte. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Să se ordoneze: crescător. folosind metoda BubbleSort. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 . Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi.

j]=0.j] altfel Pentru răspunsul oral. . 8. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. dacă capacitatea de transport este j. .. i=1. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă..j]= Câştig[i-1. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. j=1. din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 . Daţi un exemplu în acest sens. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. . Câştig[0. Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie. 3. se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. .O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i. 2. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. 3. 4.j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1.n. b) Prin Greedy euristic. ..G Câştig[i.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. 2. . 5) C = (1. .0]=0.. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. .j] Câştig[i-1. i. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte.

5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1.apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului.25 puncte.parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării . Punctaj 0.5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.5 puncte Observaţii 207 . Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.n-1 execută găsit ← 0 .i] =b[j] atunci găsit ← 1 .corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q .5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0.m execută dacă A[1. sfdacă sfpentru 0.75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.Subiectul I: Criterii de notare . b[m] ← A[1.25 puncte. 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte .5 punct pentru j ← 1.

câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0.j] cât timp S[i.j]].j].j] ←i altfel Câştig[i.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.j]] cât timp obiect=S[i. C[S[i.crearea matricei de câştiguri .j]← Câştig[i-1. scrie Câştig[i.j]← Câştig[i-1.j]← Câştig[i-1.j] Sfdacă altfel Câştig[i.-rezolvarea prin programare dinamică .j] atunci Câştig[i.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.j] 1 punct S[i. G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 .5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1.j] execută j←j-Gr[S[i. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0.j] 0.5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1.j] ← S[i-1.n execută pentru j = 1.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j-Gr(i)]+C(i) S[i. j←G.j] S[i.j] ← S[i-1.j] scrie S[i.j]]. Gr[S[i.j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.

5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). Testul va fi anunţat elevilor din timp. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect. în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. 4. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. 4. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. G=8 şi obiectele: Gr=(5. Dacă timpul alocat este insuficient. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. Exemplu: pentru n=3 . 4) C =(6.5 puncte 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. 209 . precum şi la metodele de programare dinamică. analiza complexităţii şi metodele euristice. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul.

Bac Info’2000. Boriga R. 13. Fundamentele programării. Miloşescu M. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.... 9.Codrina M. Bacalaureat la informatică. Cerchez E. 14.. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. Informatică profilul real. George Daniel (2001). ***. Editura Polirom... Bucureşti 1999. Şerban M. Ionescu. Voicu A.wikipedia. 2009 2.. Noţiuni recapitulative. Moraru D. Bucureşti 2005. 2005. 11. Tudor S. 2009. Pavel Florin.Editura L&S Infomat.ti. Anastasiu Popescu D. Editura Didactică şi pedagogică.Bucure. Informatică pentru grupele de performanţă.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1.. Tudor (2006).. Mateescu G.. Runceanu M. Paşoi Mircea (2005). Mateescu. Scorţaru M. Moraru. 2000.Claudiu (2004). Ionescu C. Sofron O. Informatică profil matematicăinformatică. http://en.ro. D. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4. Editura Agora. 8. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5.. Manual pentru clasa aX-a .. Clara. 10.manual pentru clasa aX-a. Giurgea..ro. Ciobanu M.. ***. Editura L&S Infomat. Dana. manual pentru clasa aX-a. Lică.. 12.Lica D. Teze rezolvate şi problem propuse.. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6. G. Soroiu.. 2009 3.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Editura Petrion 2000.. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare. Gabriela. 1996. Sorin. Cluj-Napoca. Mihaela.Voicu A.tvet.tvet. Bălan. Runceanu A. . Sibiu Editura Donaris 7.org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Informatica pentru liceu şi bacalaureat.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II. Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 .

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. încapsularea (ascunderea) informaţiei. încapsularea (ascunderea) informaţiei. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor.” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă. d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. constructor şi destructor. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă. respectiv specializare şi operaţia de agregare. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. moştenirea. moştenirea. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. polimorfismul (legarea dinamică). respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor.

considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului. Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite. eventual să redefinească unele metode.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie.5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO .Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Apoi.5 puncte d) 2 puncte e) 2. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. asupra altor obiecte. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 . Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. La rularea programului. Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual.

verificare dacă este premiant etc. polimorfismul) să se facă corect. descompunere) aplicate clasei. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. număr absenţe etc. Metode: afişare date personale. moştenirea. telefon. adresa. b). calcul număr absenţe nemotivate.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). indiferent de formulare. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. calcul medii. încapsularea. 215 . O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. păstrând totodată diferenţele dintre acestea. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). prenume. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. data naşterii. note. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. agregare. e) Clasa elev: Atribute: nume. clare şi să descrie corect. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. c). specializare. medii. Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit.

e. c. Transcrieţi pe foaia de răspuns. c. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. dacă apreciaţi că enunţul este fals. b. II. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. respectiv litera F. În coloana A sunt indicaţi Termeni. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. Coloana A Coloana B 1. d. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). Abstractizarea a. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. să aibă unul sau mai mulţi constructori. e) şi notaţi în dreptul ei litera A. d. o clasă poate să nu aibă nici un constructor. Caracterizează unic obiectul. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. a. b. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate.

Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a. student b. Metode 3.. Identificator 5. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. Clasa definită pe baza unei clase existente.. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte.conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. număr real c. …………………. Scrieţi. copil 3. c. 1. literele corespunzătoare răspunsului corect. 1. 3 puncte 217 . figură geometrică d. 2 puncte II..5). economist c. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. scrieţi pe foaia de răspuns. Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. persoană c. 2. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. 3. Clasă de bază 4. 2 puncte III. 4. 2 puncte IV. IV. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase. pe foaia de răspuns. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. număr complex 2. cerc b. e. persoană d. angajat d.. informaţia corectă care completează spaţiile libere. Clasă care va fi moştenită III. d. Interfaţa clasei.2. Metodă apelată la instanţierea unei clase este …………………. ………………….. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . …………………. b. director b. 5.

II. clasa.Barem de corectare şi notare: I.a. 3. c-adevărat.adevărat.b. 218 . 3-e.moştenirea. constructorul. 3. 2-b. e.destructorul. IV. d-fals.d. 5-b 1 – încapsularea. b-fals. 2.c. 1-a. 1-d.d. 4-a. 2-c.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. a – fals. III.

4. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 .Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. 2. protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5. De obicei. 7. comparativ cu moştenire privată. 9. În cazul moştenirii protejate. Obiectivele evaluării: . 8. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase . 6. 3.

9. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false. dacă este cazul. se reface acest test sau unul asemănător. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi. 5. 6. 3.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. 220 .

pz = &c.atribuire(1.retimag() << endl. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.real+b. complex &b) {real=a. imag=a. b. cout<< ”a=” << a.retreal() << ”+i*” << a.} double real() { return real. float imag.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. d. c.afiscomplex(f). c. imag=y. c. b.} }. main() { complex a.atribuire(2. float y=0) {real = x. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I. public: void atribuire(float x=0. complex *pz.} void sumacomplex(complex &a. &b). Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor.imag.} double imag() { return imag. 3). a.real. 5).sumacomplex(&a. 221 .imag+b. Ce va afişa următorul program? class complex { float real.

segment(segment&).get_a()<<q. segment S1(P3.x. }. q.pz->afiscomplex().get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. Q3.} void set_a(int x){a=x.y=0. punct P3. cout<<p.set_a(100).82.A. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.} }. class punct { double x.Q(-4. class exemplu{ int a. public: punct(){x=0.20).Q).punct&). static double s.y.get_a()<<p. cout<<q.double valy) { x=valx.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. 222 .set_a(300). } II.y=P.get_a()<<q.} punct(double valx.4). p. } ~punct().Q3).B. segment S(P. }. III.B. p. Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.q.y=valy.8.-20.get_s(). a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează. public: segment(punct&.get_a()<<p. Urmăriţi programul de mai jos.897). class segment {private: punct A.y. } punct(punct &P){ x=P.set_s(200).} void set1_s(double x){s=x. public: int get_a(){return a.} static double get_s(){return s.} double get1_s(){return s. cout<<q. b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7. void main() { exemplu p.8. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran.} static void set_s(double x){s=x. cout<<p.

get_a()<<q.20. b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas.init("teava".y. } IV. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x. cout<<q. Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *.} }. y=y0.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. 20). } void init(char *s. int minute = 0.get_a()<<p. p.} e) class ex1{ char *nume. int lungime. void init (char . 30). lungime=l. const char *) . }. punct_3D (double x0.cout<<p. z=z0.get_a()<<p. care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ).get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. A. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas.cout<<exemplu::get_s()<<'\n'. double z0x=x0. cout<<q. void main() { punct_3D A(10.} }.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. int ).get_a()<<q. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 . c) Fie definită clasa angajat. cout<<p. ex1 A.set1_s(800.80). Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 . s).get_s().set1_s(999). double y0. int l) {strcpy(nume.z.q. int secunde = 0 .

5 puncte Barem de corectare şi notare: I. a) clasa punct: constructor implicit.897)] (pentru obiectul S.-20.5 puncte II.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0.0)Constructor implicit pentru punct(0.8.8.-20.-20. 2 puncte IV.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.20 800.1 punct din oficiu I. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.4) (pentru punctul P) III. B ai obiectului S. 1. deci pentru S1.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4.8.20 100 800. constructor cu parametri (de iniţializare). deci pentru S.82.8.0) (pentru membrii A.B) Constructor segment[Punct (0.20 300 500. Q3) Constructor implicit pentru punct(0.A şi S. 2.20 300 800.8. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0.0) Constructor implicit pentru punct(0.B) Constructor segment[Punct (7.4)Punct (-4. B ai obiectului S1. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7.0) Constructor implicit pentru punct(0.0)Punct (0.20 800.8.82. 3 puncte III.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.0)Constructor implicit pentru punct(0. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4.20 500.0) (pentru punctele A.20 100 999 999 224 .82.897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7.A şi S1.20 500. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).0) (pentru punctele P3. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru membrii A.0)] (pentru obiectul S1.

dacă este cazul. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.300 999 999 IV. a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate. se reface acest test sau unul asemănător. 225 .

cu ajutorul unei clase astfel: .datele membre : lungimea şi lăţimea . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. lăţimii. Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a). 226 . b) şi c). constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii. ariei şi perimetrului. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. constructor cu listă de parametri. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. atribute şi metode. b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor.funcţiile membre: o constructori implicit.

L. double n2). 227 .L=0. dreptunghi::dreptunghi() { l=0.L.L=n2. } ~dreptunghi() {} double getl() {return l. } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d. } double dreptunghi::arie(){ return l*L.} double arie(). dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d. }. d3(d2).Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1.getl()+d. cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1.getl()<<" si"<<d1.l.getl()<<" si"<<d1. d2(5.getL()). cout<<"Arie:"<<d1.} double getL() {return L.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1). L=d.getL()<<'\n'.5 puncte c) 1. friend double perimetru(dreptunghi & d).getL()<<'\n'.10).arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2). cout<<"Arie:"<<d2. double n2) { l=n1. } dreptunghi::dreptunghi(double n1.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l. } b) void main() { dreptunghi d1. c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1. dreptunghi(double n1. public: dreptunghi().

5 puncte .folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1.5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte .5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0.declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte .getl()<<" si"<<d1.5 puncte Pentru punctul b) cele 1.5 puncte .5 puncte . b).arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3). 228 . se reface acest test sau unul asemănător.getL()<<'\n'. dacă este cazul. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. alte greşeli neprecizate la punctele a). cout<<"Arie:"<<d3. c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. metode.cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1. calcul perimetru – 0.afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura.5 puncte . Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: .declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct .declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.declararea metodelor ca membri publici– 0. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.5 puncte .5 punct Pentru punctul c) cele 1. sintaxa.

229 . }. // numărător.}.Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.m. fractie&). friend fractie operator*(fractie&. fractie&). const fractie&). friend fractie operator-(const fractie&. fractie& operator +=(const fractie&).} void afişare().numitor void simplifica(). fractie& operator =(const fractie&). constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". friend fractie operator/(fractie&. int mi=1). fractie& operator /=(const fractie&). Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n. const fractie&). destructor int numarator() {return n.} int numitor() {return m. fractie& operator *=(const fractie&). fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. friend fractie operator+(const fractie&. Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. fractie& operator -=(const fractie&).

230 . int nmi) {n=nri.return f.f2.} if (m>1){ cd=cmmdc(n.dc=cmmdc(f1.m=(f1. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.f.m/dc)*f2. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus. while (r!=0){ x=y. if (y<0) y=-y. if (dc>1) {f1.n/=dc.m=-m.f1. fractie f.int cmmdc(int x.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +.m/dc). if (m<0) {n=-n. const fractie &f2) {int dc.m). if (x<0) x=-x.n*(f2. / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =.n. y=r.simplifica(). *.m. f. dc=cmmdc(f1.n. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie.m=(f1.int y) {int r.m/dc) .m/dc)+f2.n=f1. m=nmi.n*(f1. -.m. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri. r=x%y. -=.m/=dc. fractie f. y void fractie::simplifica() {int cd.f2.m.f.} fractie operator -(const fractie &f1.f2.return f.f2.n*(f2.m).m/dc)*f2. simplifica(). fractie &f2) { int dc.m.n*(f1.simplifica(). return y. f.n=f1.if (cd>1) {n/=cd. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri.f.m).} fractie operator +(const fractie &f1. m/=cd.dc=cmmdc(f1.+=.} dc=cmmdc(f2.fractie f.m).m). cout<<"Constructor!\n".} fractie operator * (fractie &f1. const fractie &f2) {int dc. *=.f2.m/dc).f. r=x%y.

return *this.m).} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem. cout<< “ suma f1=f1*f2=” . fractie imp=f1-f2.n/=dc.} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1.f1.f1.afisare() . cin>>m2.m). cout<< “ atribuirea f1=f2=” . if (dc>1) {f1.m1.m.m.f2.simplifica().afisare().afisare().f1.n. cout<< “ suma f1=f1-f2=” .} f.n.} } void main() { int n1.cout<< “ suma f1=f1+f2=” . cout<< “diferenta f1-f2=”.return *this.n*f2.m*f2.m/=dc. fractie f2(n2.m/=dc. cin>>n1.n*f2.} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.n).} dc=cmmdc(f1.f1.} dc=cmmdc(f1.m=m*f1.afisare().} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.dc=cmmdc(f1.f1. f1+=f2. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .fractie f. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”. f1=f2 . cout<< “ suma f1=f1/f2=” .afisare(). cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”.return f.afisare(). cout<< “produsul f1*f2=”.n=n*(f1.afisare().m/=dc. return *this.f1. cin>>m1.afisare().f1.m).if (dc>1) {f2.m2 . dif. f1*=f2.afisare(). m=(m/dc)*f1.return *this.m.n=f1.m=f1.m1). sum.f2.n.m.n.n).} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.} n=n*f1. f1-=f2. prod.m2).m.n/=dc.f1. cout<< “impartirea f1/f2=”.m.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'.f1.n*(m/dc).n.} dc=cmmdc(f2. if (dc>1) {f1. simplifica(). m=(m/dc)*f1.f1. return *this. fractie prod=f1-f2. fractie & f2) { int dc.afisare().m). fractie f1(n1.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc.f1.f2.} f.f1.m*f2.m). f1/=f2. fractie dif=f1-f2.m). fractie sum=f1+f2.n.} n=n*f1.n=f1.m/=dc. m=m*f1. f. f1. cin>>n2.f1.m.m/dc)+f1.m/dc)-f1.simplifica().n/=dc.m/=dc.n*(m/dc). if (dc>1) {n/=dc.n.m/=dc. f.m.m/=dc.n2. cout<< “suma f1+f2=”.if (dc>1) {f2.if (dc>1) {n/=dc. } fractie operator / (fractie & f1.if (dc>1) {f1.n/=dc.dc=cmmdc(n.m. f1.n/=dc.n=n*(f1.m=f1. imp.afisare().n=f1.dc=cmmdc(n.return f.

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător. 232 . dacă este cazul.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva. fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva. adăugare în stivă.6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 . Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. destructor.1 punct definirea clasei nod . eliminare din stivă şi afişare stivă.Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.1 punct din oficiu . Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor.

void stiva::inserare(int x){ nod*p. if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!".} nod*p=varf. public: stiva(){varf=NULL. void afis().} p->next=varf.} ~stiva().}} 234 . void pune(int). return t. nod*next. varf=varf->next. p=p->next. }. p->cheie=x. exit(1).1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei .1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie. int t. t=varf->cheie. while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". varf=p.} void stiva::afis(){ nod*p=varf. }. int extrage(). exit(1).} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!". class stiva{ nod*varf. getch(). delete p.1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . getch().

v.extragere(). se reface acest test sau unul asemănător.inserare(cheie).afis(). dacă este cazul. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. 235 . case'3':v. getch(). switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". cin>>cheie. delete p. char c. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.}} void main(){ stiva v. do{clrscr()ş c=getch().} }while(1). break. int cheie.} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. while(varf!=NULL){ p=varf. cout<<"". getch(). varf=varf->next.stiva::~stiva(){ nod*p. Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. case'4':exit(1). clrscr(). break. break. metode.

. caz de utilizare 3.. 1... f.... c. comentariu 2. 1. e. g.. .... d...... 236 ... j.. Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte .. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I... relaţie de dependenţă 6.. 3. . b..... compoziţie 10. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte. clasă 5.. II....... membrilor clasei.. Notaţiile: +.. relaţie de includere 4... actor 8...Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase... relaţie de generalizare 7... asociere cu sens 9. # reprezintă în UML .... -..... Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML..... h. îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor. 4.. 2.. i. este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase..

3 – a. 6.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0. obiecte de clasă 2.. h – 3... zero sau mai multe III. e. Friend b. Vizibilitate 2.* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . g – 10... 1 – b. 0.. c Se punctează doar răspunsurile corecte... Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă... b – 4.. <<call>> 4. atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund . Relaţia de realizare 2. <<parameter>> c. i – 7. 2 – a.. j – 5 237 . Static d. <<ordered>> e. Funcţia membră . Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a.. 5. b.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I... Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a.. statică 6.. Asocierile corecte sunt: 1. a – 6..d. f – 2. <<interface>> d. e – 9. multiplicitatea 5..III. Disjoint c.. Relaţia de agregare d. c – 8.... Relaţia de generalizare c... Relaţia de dependenţă b. d – 1. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare...... Complete e. discriminator 3. II. 7. <<self>> 3. <<global>> b.

Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase.să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Obiectivele evaluării: . Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 . Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant.

Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni. vin. serveşte cafea. etc.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai. bea cafea. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. apă. suc.). 239 .

cu atributele nume. memorie c. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. clasa Angajat . Enunţ: 1. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a.Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. cu atributele nume. clasa Calculator. vârstă b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.

241 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus.

p=0. Criteriile de evaluare şi notare 242 .h> void main() { clrscr().p. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice). } getch().f.” #include<conio. long int n. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural.să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. f=2. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: . cin>>n. f++. while n>1 {while (n%f==0) { p++. citit de la tastatură. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. n=n/f.h> #include<iostream.

1. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. adică are erori de sintaxă. 243 . 3). dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect. iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. (5. pentru datele de intrare n = 600.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. a încercat să corecteze greşelile de conţinut. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează. 2). dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . (3. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează.). Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale.

y=p. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. public: punct (int abs=0.} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<". Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO . Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x. astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată."<<y<<"\n"."<<y<<"\n".} }. Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI. cout<<"Constructor copiere punct ".Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. y.Moştenirea."<<y<<")\n". 244 ."<<y<<'\n'. obiecte de tip punct şi de tip punct colorat.} punct (const punct& p) {x=p.x. cout<<"Constructor punct "<<x<<".y. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. int ord=0) {x=abs. Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural. cout<<x<<". Să se creeze.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<". în funcţia main(). y=ord. precum şi pointeri către astfel de obiecte.

short cl=1):punct(abs. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n". cout<<"Punct colorat:".} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n". Va fi creat şi un obiect dinamic. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea.} }.} void afisare() {cout<<"-----------------\n". Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat. cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. int ord=0. int. prin copiere. punct_col::punct_col(int abs=0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.punct::afisare(). 245 . punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p. ord) {cul=cl. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul. doar o coordonată şi culoarea. short). dar nu ştie să explice ordinea apelurilor.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor.cul. coordonate şi culoarea implicită. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. //date membru private public: punct_col (int. Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare.

tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . folosind un MDI. iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. respectiv Muncitor. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. clasa Persoana va conţine atributele: nume. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer.

muncitor m(„florin”. void main() { persoana p(„ion”. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". 165. int s = 0. 20).} }. float tarif_ora. inginer i(„george”. cout<<p. float t = 0) {strcpy(nume. char nume[20].} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:". tarif_ora = t. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore.} }.}.*pp=&p.calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl. class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". 20).calcul_salariu()<<endl.return (tarif_ora/2)*nr_ore. 165. persoana(char *n = „Ion”. nr_ore = s. return (tarif_ora*2)*nr_ore.return tarif_ora*nr_ore.*pm=&m.*pi=&i. 165.n). }. cout<<i.20). 247 .

calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri. pp=pm. p=m.calcul_salariu()<<endl.cout<<p. cout<<m. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. pp=pi.calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. p=i. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl.cout<<p. 248 .cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului.

stivă şi coadă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. prin afişări. stiva. operaţiile de creare. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. vor fi exemplificate.Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. afişarea elementelor structurii. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. ştergerea unui element. adăugarea unui element. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 .

metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii).metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei). }.metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: . int valoare. int elimina(). . }. coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. . stiva. . ştergerea unui element.} virtual void stocheaza (int i) = 0. vitual int regaseste () = 0. adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură.Elevii vor trebui să declare clasele lista. }. class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). În clasa stiva: . Lista *urm_art. afişarea elementelor.metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii. afişarea elementelor după ştergere. Lista *coada. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. int elimina().metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . void afisare() = 0. lista() {cap = coada = urm_art = NULL.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). 250 . void afisare(). void afisare().

oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. deplasare. hexagon regulat. realizaţi un meniu care să permită : . Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. raze. perimetru. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. coordonate vârfuri. 251 . diagonale. elipsă. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. Defineşte conceptele POO 2. latura. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. triunghi echilateral. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Tipul testului: probă scrisă.Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1. în cadrul orelor rămase. 2. pătrat.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I. înălţime) . Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică.citirea datelor iniţiale după tipul de figură .

La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. să răspundă corect la eventualele întrebări. justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct .partea scrisă 2 puncte . să ruleze aplicaţia proiectului. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii.proiectare 2 puncte . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută.prezentare orală 1punct .definirea claselor 2 puncte .instanţiere 1 punct . a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor.Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase.

5 puncte la prezentare orală 0.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri. destructor şi modificatori de acces.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi. Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0. metode.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare.5 puncte la instanţierea claselor 0. 253 . constructor. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător).

raze. triunghi echilateral. diagonale.Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3. 1. Tipul testului: probă scrisă. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. realizaţi un meniu care să permită : .afişarea elementelor figurii (coordonate centru. pătrat.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . latura. deplasare. elipsă. Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . hexagon regulat. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. înălţime) . încadrul orelor rămase. coordonaae vârfuri. 2. 254 . Descrie clase. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. perimetru.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie.

În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. să răspundă corect la eventualele întrebări . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO.

Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). va 256 . Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor. Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei). În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. perimetru(). chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie().

257 .cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori).

Emanuela. 7.2009 16.05. Bucureşti:Editura Albastră 6. Stoicu-Tivadar. Bacău.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1. Dan.ro/~dberian/Labs/POO. Gheorghe Cosmin. 2009 2.pub.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo. La http: thor. (2007) Programarea orientată pe obiecte . Găbureanu. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4.uaic.pdf. Dorin. Anca Daniela.tvet. Limbaje de programare. La http://en. Dorin.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.info.Note de curs – îndrumar de laborator.ro. ***.(2001). Dorin.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. ***. La http: www. (2000) Programare Orientata pe Obiecte . Spircu. La http: scdsd. 2009 3.***. Galaţi: Editura Radial 12. Editura:Alma Mater 19. Zaharie. Silaghi. La http: www.(2002). Roşca. Ingineria programării obiectuale. Craiova: Editura Universităţii 5. Editura Polirom 13. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu.La http://inf.2009 18. Editura: Teora 11.aut.(2000).pdf 5. Bocu.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Roman.2009 258 . Rodica Doina. Marian.pdf 4. Dârdală.pdf. Cătălin. Timişoara Editura: Orizonturi Universitare. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++.org/wiki/Unified_Modeling_Language. Bucureşti Editura: CISON 15. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA. Bucureşti. Cerchez. Marinel.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01.ro. Ghid teoretic şi pratic. Ioniţă. Claudia.wikipedia.(1995) POO Analiza. Zmaranda. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte.05.(2003).2009 Culea.05.upt. Iaşi. Anca Daniela.(2005). Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7. Daniela.ucv. Smeureanu. Bucureşti: Editra Dual Tech 9. Ionuţ . (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +.05.tvet.bluepink.elcom.2009 20. Vasile. Ioan. Ion. ***. (1998) Manual de C/C++. Stoilescu. 5. 14. Şerban. metode obiectuale. ***. Lopătan. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10. Şaru.05.(1996). Sisteme de programe orientate pe obiecte. 3. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Ioniţă. George. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice.05. ***. Bucureşti: Editura ALL 8.2009 17.htm 3.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 . Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II.

2. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. File d. Meniul Insert. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Informatica. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte. 3.Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. opţiunea Symbol b. Insert b.doc. opţiunea Object 261 . opţiunea Color c.jpg. c. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. Meniul Insert. d. Informatica. Selectarea textului şi alegerea butonului d. Edit c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. View 3. Informatica.bmp . b. să identifici tipurile de procesoare de texte. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5).exe. documentul şi tehnoredactarea. 2. să defineşti procesorul de text. Informatica. Meniul Format secţiunea Font.

este utilizat pentru: a. 262 . anticva b. centrarea textului c. Timpul de lucru este 50 minute. 2. 5. vizualizarea textului 5. medievale c. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf.4. 3. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. Butonul întâlnit în procesoarele de text. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. are setarea normală a marginilor. Identificaţi elementele din figură. caligrafice d. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. normale II. setarea interliniei d. 4.

(5 puncte) a. imagine. 3-b. (2 puncte) 1-d. 0 puncte. Prima metodă . 2-d. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte. Barem de corectare şi notare: I. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte.4 puncte. Marginile nu sunt egale. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Se acordă 1 punct din oficiu. Elementele din figură sunt: colontitlu.mărirea corpului de literă.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. III. 0 puncte.5 puncte. d. 2-b. 4-a. 0 puncte. II.5 puncte. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0.5 puncte. Marginile normale au 2. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. titlu. 0 puncte. (2 puncte) 1-e. b. coloncifră.5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe). 263 . note de subsol. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). Pentru răspuns parţial corect se acordă 0.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. Subiectului II – se acordă 2 puncte. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct. 3-b. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. A doua metodă . Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. c. 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). Subiectului II – se acordă 5 puncte.

0 puncte. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor. se va acorda punctajul prevăzut în barem. 264 .e. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. chiar dacă se va utiliza altă formulare.

265 . oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. 3. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. Tipul testului: probă scrisă. 2. Pe calculatoare este instalat un procesor de text. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu. să utilizezi în aplicaţii practice termenii.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text.

Viitorului Nr. trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. Postul de Asistent Manager este un post. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată.A. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. Maria Diaconescu 266 . Cu respect.C. Cu atât mai mult.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea. Str. care consider că valorifică abilităţile. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. Anemone S. In urma acestor date. educaţia şi pasiunile mele. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune.

(5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. Pentru respectarea formatării fonturilor. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte. III. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Toate subiectele sunt obligatorii. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. Subiectul 2 – 2 puncte. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. Subiectul 3 – 2 puncte. II. 2.doc pe Desktop. Se acordă 1 punct din oficiu. Timpul de lucru este 50 minute. 267 .Instrucţiuni pentru elevi 1. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. 3. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. d. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. e. Pentru definiţie se acordă 1 punct. Familii de caractere. Clasificarea fonturilor. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. c. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. b. Definiţia fonturilor. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Caracteristicile fonturilor. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere.

După familii de caractere a.  Distanţa între litere (ligatura). Clasificarea caracterelor 1.  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. medievale b. 0 puncte. Caracteristicile fonturilor: a.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height). egiptene d. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0. Dimensiune (Size). Efecte (Effects) e.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. După mărimea literei 269 . 0 puncte. groteşti e. Pentru lipsa răspunsului.5 puncte.  Înclinare. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. caligrafice f. anticva c. Se caracterizează prin:  Design (typeface). Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.  Dimensiunea codiţei unei litere. maşina de scris 2. Stil (Style) d. c.  Grosime (weight).

Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână.632 mm – Colonel e.504 mm – Diamant b. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. corp 18 . A şasea familie.760 mm – Garmond (Corpus) h. cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic.6.024 mm – Dublucicero 3. corp 12 .2. Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti".a. corp 14 . cuprinde caracterele ce nu au picioruşe. subţiri. corp 6 . corp 4 . Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. cât şi a celor secundare). având un grad de contrast mediu. corp 8 . racordată. corp 16 .009 mm – Petit f. corp 24 . denumită "maşina de scris". Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor.2.4.5 cicero) l.520 mm – Text m. corp 10 . A doua familie de caractere.1. 0 puncte. O altă familie de caractere. A cincea familie. corp 20 .256 mm – Nonpareille d.3.3. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. cunoscută sub denumirea de "egiptene". corp 9 .264 mm – Mittel j. corp 7 .512 mm – Cicero i. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte.880 mm – Perl c. 016 mm – Terţia k. corp 5 .6. atât a liniilor principale. cunoscută sub denumirea "anticva". fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime.384 mm – Borgis g. denumită a caracterelor "caligrafice".7.5. având un grad de contrast ridicat. 270 .9.3.1. perpendiculare pe liniile principale. Pentru lipsa răspunsului.768 mm – Parangon (1.

5 puncte. 271 .Pentru fiecare tip se acordă 0.

Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. indigo şi violet b. cyan. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. galben. negru şi roşu d. 2. albastru. 272 . 1. portocaliu. negru şi albastru c. indigo şi negru c. galben şi negru 2. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. verde. galben. portocaliu. 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. roşu. verde. negru. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. respectiv litera F. roşu. albastru. roşu. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. Undele scurte. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. indigo şi alb II. albastru. dacă apreciaţi că enunţul este fals. verde. galben. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. roşu.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. indigo şi alb d. roşu. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. albastru. magenta. verde şi albastru b. alb. verde. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). roşu. portocaliu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. galben.

273 . Barem de corectare şi notare: I. echivalent. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. Subiectului II – se acordă 2 puncte. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. 0 puncte. III. II. 3-F. (4 puncte) 1-A. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. Se acordă 2 punct din oficiu. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 4. Precizaţi ce este lumina monocromatică. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). 0 puncte. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. Timpul de lucru este 50 minute. 1-a. Subiectului II – se acordă 4 puncte. 2-F. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. Se acordă 2 puncte din oficiu. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.3.

Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie. 2. Enunţ: Pornind de la figura nr. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. 274 . Figura nr. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr.

Pentru obținerea imaginii nr. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). 275 . 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. "saturaţia culorilor" (75 %). 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr.50% şi "shadows" . Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. "autocontrast". "fill light". "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta). Se acordă 1 punct din oficiu. "sharpen" (mărirea clarităţii).25%. "highlighting" .75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). "tunning" ("fill light" . Se acordă 1 punct din oficiu.

să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora. Importanța scanării originalelor. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. c. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.5 puncte. Descrieţi modalitatea de scanare. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. e. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale.5 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. 2. Tipuri de fişiere cu imagine. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. b. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate. obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii. Optimizarea fişierelor imagine. 276 . d.

5 puncte. Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte. 277 .5 puncte. Pentru lipsa răspunsului.5 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. 0 puncte. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1.75 puncte.75 puncte.75 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.5 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. 0 puncte.75 puncte. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1.Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1.75 puncte. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru lipsa răspunsului. Se acordă 1 punct din oficiu.

numerică. W/m2.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). 200 Hz şi 160 KHz. să definească noţiunea de sunet. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. limita intervalului de cuantizare se alege: a. 16 Hz şi 20 KHz. sub pragul de audibilitate al urechii. peste pragul de audibilitate al urechii. Obiectivele evaluării: 1. d. c. 2. 3. 4. 20 Hz şi 160 KHz.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. b. dB. Hz. 2. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. c. c. 5. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. c. Sunetul este un semnal: a. 20 Hz şi 10 KHz. b. egal cu pragul de audibilitate al urechi. d. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. numeric. să identifice tipurile de sunet. unidimensional. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. d. constant în timp. bidimensional. 3. b. 278 . d. b. foni.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

creativitate. cercetare. concluzii. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 289 . Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte.4 puncte. utilizarea limbajului de specialitate.4. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. etape. 5. Se acordă 1 punct din oficiu.

1. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”.Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. 290 . nr. imagine. 2. 3. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului). să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. să optimizeze fişierelor de tip imagine. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. pagină). să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video. care include titlul fiecărei lucrări. să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor.

3. 4. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. Tipuri de materiale: imagine. sunet. Barem de corectare şi notare: 1. 291 . Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. Criteriile de evaluare şi notare 1. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. clasificarea formatelor. film. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. 4. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. 5. Conversia între formate. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Se acordă 1 punct din oficiu. 2. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. 2. 5.

cercetare. creativitate. 292 .3.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 5.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. 4. utilizarea limbajului de specialitate. concluzii. respectarea regulilor de editare audio-video. etape de lucru. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. creativitate. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte.

oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă scrisă. utilizând calculatorul şi internetul. claritate. imagine.Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . să respecte relaţiile dintre elemente. 4. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. testare. nivel de complexitate. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. 5. validare. să utilizeze elemente de animaţie. 2. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. Integrează text. durată. 3. Instrucţiuni pentru elevi 293 . Creează conţinut interactiv multimedia 3. 6. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2.

Bine 1.5 puncte Destul de creativ şi original. comportament. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. conţinut ştiinţific. cuprins. selectarea informaţiilor. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. materiale de prezentare. 7. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. Proiectul va cuprinde pagina de titlu.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. argument. creativitate şi originalitate. 4. 3. 6. analiza informaţiilor. imagine. 2. text grafic. Majoritatea elementelor sunt prezentate. redactarea documentaţiei. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. culegerea informaţiilor. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. 9. Prezentare destul de atractivă. Prezentare foarte atractivă. încadrare în termene. conţinut ştiinţific şi bibliografie. utilizare resurse. Toate elementele solicitate sunt evidente. 5. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. 8.

software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. sau majoritatea nu sunt prezentate. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. include această listă în proiectul tău ca anexă. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. adecvate. Limbaj de comunicare clar. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. accesibilitate. Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. elemente grafice inadecvat. realizate. încadrare în timp.interfaţă. originalitate. 295 . Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. ortografie. prezentare produs Limbaj: claritate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. La final. elemente de animaţie. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. documentaţia este sumară. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . accesibilitate. fără oarecum original. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. adecvat. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. adecvat. artistică: originalitate. fără greşeli gramaticale sau de ortografie. elemente grafice deosebite. utilizare elemente grafice. documentaţia este bine structurată. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. Materiale de prezentare originale. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia.

Am elaborat un scenariu al prezentării. Am inclus toate aspectele de conţinut cerute. Am citat corect sursele utilizate. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am inclus texte şi imagini specifice. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am respectat termenele. Am respectat drepturile de autor. Am revăzut proiectul. Am elaborat bibliografia. Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului.Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului.

tvet.Macromedia Flash 8 Profesional 5. Addison-Wesley Publishing Company 4. (1993). Woods.tvet. 2009 3. Jeffrey Bardzell . Jordan Chilcott . Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Richard. Tom Green.ro. 2009 2.Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1.ro.Studio MX 2004 297 . Digital Image Processing. Rafael. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Gonzalez.

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 . Colegiul Tehnic „Media”.

c. d.edu. 1. Accesarea World Wide Web este gratuită. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . Guvernele deţin Internetul. b. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. Nu este nici o diferenţă.

d. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. d. respective litera F. Uniform Resource Locator 5. În coloana A sunt indicați termenii. dacă apreciaţi că enunţul este corect . b. calea către fişierul care se doreşte a fi primit d.a. Web server 2. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. c. Furnizorii de servicii Internet 3. adresa unei pagini Web III.d. Browserele web 4. b.limbaj de marcare hipertext. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. IV.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. a. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1.c. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. un program care furnizează pagini Web la cerere e. serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. Un URL are următoarea forma . iar în coloana B sunt precizate analogii. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. HyperText Coloana B a. firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. c. e. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Coloana A 1.b.

2-a. 3-a. 3-d. Câte 0. 1. b-F.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. e. pictograma. 1-d. Dacă este omis. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele. a-A. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. . 5-c VII. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 .5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. c. 0. 0. c-F.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. d-A. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. 4-a. 2-e. protocol://host:port/cale/nume_fişier a. File – numele fişierului cerut. 0. iar dacă este specificat. 1-c. – 1 punct V. 5-b VIII.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. b. elemente de interfaţă. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V. e-F IX. 4-f. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 1.2 puncte 2. atunci se foloseşte portul implicit.V. 0. 0.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Pentru fiecare răspuns corect. grafic. schemă etc. 303 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. un protocol de transfer al datelor c. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. un protocol de transfer al hypertextului b. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 .Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. un protocol de transfer al fişierelor 2. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. un protocol de transport al fişierelor d. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. Introducerea numelui străzii. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. FTP reprezintă : a. Semnătură digitală este: a. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d.

Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www.b. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. iar în coloana B sunt precizate analogii. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal.d. În coloana A sunt indicaţi termenii. care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. CC 4. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II. adrese vizibile pentru destinatarul principal. mesajul ce va fi transmis destinatarului b.c.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. semnătura 2. .com Citirea mesajelor primite b. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. BCC Coloana B a. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. conţinutul III. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite. dar şi pentru ceilalți destinatari e. dacă apreciaţi că enunţul este fals.yahoo. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4. ce permite comunicaţia între utilizatori. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b.d. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. From: 3. a. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5. respective litera F. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Coloana A 1.

1.scopul acestora . 3-d. 2-d. 0. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. – 1. 306 . 4-c.d. 1-e. – 1. 0. d-A. 2-f. 4-c. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. e. 1-c. b-A. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 1. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet.5 puncte V. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . 3-b. 5-a III. 1. 0.5 puncte 2. 0. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. e-F IV. IV. 5-b II.3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V. c-F. a-A.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2.denumirea serviciului sau facilităţii .

schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. se reface acest test sau unul asemănător.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. dacă este cazul. grafic. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. 307 .1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0.Câte 0.

Conectaţi-vă cu noul ID 4. 308 . Fiecare elev are acces la un PC. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8.prenume@yahoo. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.com 3. 7. şi apoi ataşaţi un document 5. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. în ordine descrescătoare. completaţi câmpul subiect. Sortaţi mesajele din Sent Items după date. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume.Testul 3. astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. 2. yahoo). Goliţi folder-ul Deleted Items. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create). Creaţi un mesaj nou. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 6. 9. Enunţ: 1. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex.

3 puncte 1. 12.5 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. 9. 3.3 puncte 0. 1 punct din oficiu 0. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 13. 8.5 puncte 1 punct 0. Deschideţi un mesaj din Inbox.3 puncte 0. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. 6.5 punct 0. 7. 11.8 puncte 0. 15. 2.8 puncte 0. 13. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12.3 puncte 0. 14.10. 4.3 puncte 0. 5. 10.5 puncte 0.6 puncte 1 punct 0.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 .

5 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.3 0. corect.5 1 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.3 0.3 0.5 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.3 1.6 1 0. dacă este cazul.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 310 . se reface acest test sau unul asemănător.8 0. în totalitate se acordă punctajul integral.5 0.8 0.3 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.

Enunţ: 1. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web).Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. Ce este un forum? 6. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5. Autostradă Informaţională. 2. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. sau doar unui elev. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. 3. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Profesorul va adresa întrebări întregii clase. Ce este e-learning? 311 . sau unui grup de elevi. Ce reprezintă comerţul electronic? 8. Cum se foloseşte un blog? 9. 4.

De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ.10. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet. profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. 312 .

Fiecare elev are acces la un PC.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. salvaţi pe desktop 3. Descărcaţi o versiune free a cestuia. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10. Enunţ: 1. Părăseşte aplicaţia. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Creaţi un cont propriu pe chat 5.Testul 5. Instalaţi aplicaţia descărcată 4. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat .Chat”. Realizaţi testări de sunet 6. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Instrucţiuni pentru elevi 313 . fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

corect. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.5 … … 314 . 3.5 C7 1 C8 0.5 puncte 0. 0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 11.5 puncte 1 punct 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0. 10. 2.5 puncte 1 punct 0.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.5 C11 0.5 puncte 1 punct 1 punct 0. 9. 4. 5.5 puncte 1 punct 1.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. în totalitate se acordă punctajul integral.5 C4 1 C5 1 C6 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 7. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. 8.5 OF NOTA 1 0. 6.5 C9 1 C10 1.

Deschideţi FTP server 6. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet.Testul 6. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 . Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Fiecare elev are acces la un PC. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8. Enunţ: 1. Instalaţi aplicaţia 5. Realizaţi transferul de fişiere 10. Instalaţi aplicaţia 3. Deschideţi FTP client 9.FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.

0. 0. 1 punct 8. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. 1 punct 3.5 C6 1 C7 1 C8 0.5 C9 1.5 puncte 6.1. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. corect. dacă este cazul. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0. 1 punct 7. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 puncte 9. 1 punct 2. se reface acest test sau unul asemănător.5 C1 0 0. 1.5 puncte 10. în totalitate se acordă punctajul integral.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. 1 punct 5. 1 punct 4. 0.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 316 .

Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1. 317 .Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3.

Fişierul mypage. instrucţiuni de procesare. Prolog a. referinţe la entităţi. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c.b. Comentarii. Document XML b. Declarația tipului de document 3.htm nu este un fişier HTML d.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. instrucţiuni de procesare. Element rădăcină 4. definiții: elemente. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>. Prolog.0 4. entităţi III. CORPUL 318 .c. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Comentarii. A B 1. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor. b. respective litera F. a. În coloana A sunt indicaţi termenii. d. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . secţiuni CDATA e. instrucţiuni de procesare. declaraţia tipului de document.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4.d. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. elementul rădăcină 2. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5. II. elemente. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e. Comentarii. atribute. dacă apreciaţi că enunţul este corect .

Instrucţiuni de prelucrare. Secţiuni CDATA 7. 3-b. 2-c. exemple 6. 4-a.5 puncte V. Comentarii 4. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1. V.IV. – 1. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. 4-a III.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III. a-A.5 puncte 4. – 1. 3-d. b-A. 2-e. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-c. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. 3. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. c-F.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. d-A. 0. 1-b. Referinţe la entităţi 5. 5-c II. 1. Atribute 3. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. e-F 319 . 0. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. ARRANGE BY 24. SORT BY b. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. SHARED c. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. cu o linie liberă între ele c. Text2 la dreapta. READ ONLY b. e. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. Bcc. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. g. SELECT All PERSONAL 23. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. $b = 12. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 .7 III. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. f. ORDER BY c.7. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand. b.c. este 17. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. $c = (int)$a + $b. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. EXCLUSIVE II. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. d. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a. Cc. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML.

c 3. c 21.7 puncte Barem de corectare şi notare: I. b 15.2) II. Se acordă 0. c 16. b 9. c.4 puncte b. f. a.2=1. c 2.7 puncte e.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0. 0. c 17. b 24. a 25. <HTML> 331 A F F A F A F . b 22. c II. e. b 14. Se acordă 0. 0. b 5. a. 1. b 7. III. 0. a 4.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0.2=5. b 23. c 13. c 8. a 26.3 puncte d. b 20. a 18. b 11.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. a. b 10. b 19. b. c 6. 0. 0.3 puncte c. d. g. c 12.4) III.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.ro'. } ?> e.$d.<FRAMESET cols="*."\r\n". $subiect."\r\n".$b. if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. $subiect="functia mail". $d=$_FILES["file"]["type"]. $headers = 'MIME-Version: 1. mail($to. $to="proba@test. <form method="post" action="exemplu5_4. $headers . grafic.ro".gif"> </UL> d. *"> <FRAME src="frame2."\r\n".= 'Content-type: text/html. <P>Text1 <P align="right">Text2 c. charset=iso-8859-1'.$a. <UL> <LI><IMG src="pic1.= 'Cc: cc@test. $headers).$b).html"> <FRAME src="frame3.html"> <FRAMESET rows="*.0'. schemă etc. se pot folosi numai o parte dintre itemi. echo "File type: ". *"> <FRAME src="frame1. $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP". $b=$_FILES["file"]["name"].php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"]."<br>"."\r\n". echo "Original file name: ". $headers . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. $headers .gif"> <LI><IMG src="pic2."<br>".$c.html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b. $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]."<br>".ro'. 332 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.= 'From: sender@test.ro'. $headers . $mesaj. echo "File name after upload: "."\r\n".= 'Bcc: bcc@test. Punctajul este strict informativ.php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4. echo "File size: ".

• analiza informaţiilor.Firmă de curierat . baze de date. 333 .Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului.pentru : . Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text.Unitate de învăţământ . imagini. organizarea datelor pe server. legături (link-uri). găsirea unui server-gazdă pentru site . administrare. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server. fişiere. • culegere informaţii. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. sunet. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate.Firmă de transport . hărţi de imagini. filme. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică. actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. • comportament. • selectarea informaţiilor.Organizator de evenimente festive . • redactare documentaţie.Librărie virtuală .Firmă de construcţii .Agenţie turistică .Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. cadre. respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design.Florărie . • încadrare în termene. Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu. formulare. tabele.

Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. rezervare domeniu gratuit 9. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web .• • utilizare resurse. meniuri. liste. Transferul datelor pe server. materiale de prezentare. 3. casete de text. Amplasarea elementelor: formulare. 4. 4.Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. ferestre.. ghiduri de utilizare.Proiectează structura unei baze de date.. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2. . inserarea de etichete. butoane. .Interoghează baze de date. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6. . Criteriul DA/NU 1. În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. 2.Utilizează software specific în procesarea textului.Realizează publicarea site-ului Web creat. grid-urilor.Administrează baze de date. organizarea datelor pe 334 Observaţii . bare de instrumente. . Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului ……………………………………………………………………. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8. Găzduire site 10. este realizată cu respectarea regulilor de design. Aprecierea calităţii proiectului 1.. Alegerea unui nume reprezentativ. . Respectă legea dreptului de autor 7. comentarii/indicaţii (tooltips).

Materiale de prezentare sumar realizate. Limbaj de comunicare inadecvat. elemente grafice adecvate. elemente grafice simple sau slab executate. diversificate. artistică: originalitate. cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. elemente grafice deosebite. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Prezentare destul de atractivă. riguroasă a acestuia. Materiale de prezentare interesante . Limbaj de Limbaj de accesibilitate. adecvată a foarte Respectarea materialelor. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. actualizare permanenta a conţinutului site-ului. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. exprimare şi de ortografie. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie.5 puncte Destul de creativ şi original. creativitate şi originalitate. utilizare elemente grafice. timpului de accesibilitate. fără originalitate. Foarte bine 2. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. comunicare corectitudine adecvat. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu .5 puncte Original şi creativ. administrare. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. informaţiile structurate bine şi oarecum original.server. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. Prezentare foarte atractivă. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. inadecvat. comunicare clar. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Prezentare estetică. Limbaj: claritate.

Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe. Vă rog să completaţi tabelul de mai jos. cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare .diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele ………………………………………….

București: Editura Teora ***.html?in=cursuri&s=xml.C. 28.La http://facultate.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674.regielive. HTML. 11. București: Editura Corint Gugoiu.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.regielive.2009 ***.2009 ***.04.html?in=cursuri&s=javascript. Teodoru.05. 5. 19. (2005). 02. Tollett. 25. La http://www.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. La http://facultate.2009 ***.ALL Williams. 15. 18.tvet.05.05.far-php.regielive.html? in=cursuri&s=xml .Williams.2009 ***. proiectarea şi publicarea propriului site Web.htm.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. 02. Tollett.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02. 8.05. 02.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.html? in=cursuri&s=sit%20web. 7.php.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356. 29.Lahttp://facultate.I. Robin. 28.afaceri.04.La http://facultate. 02.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607.04.Lahttp://facultate.ro/manual_html/Capitole/Cuprins. 9.05. Design pentru Web. 12. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 02. 17.2009 ***. 3. Design pentru Web Ghid pentru crearea. 02.regielive.2009 ***.2009 ***.regielive. 20. București: Editura B.ro.ro/index. La http://www.05.Lahttp://facultate.regielive. 21.04. Paul.2009 ***. 2.2009 ***.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.Lahttp://facultate.2009 ***.htm.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.regielive. 16. 14. 2009 McFredies. 4. Bucureşti: Editura Corint 337 .2009 Robin.regielive. htm .La http://www.05. 30.ro/ftp. 10. La http://facultate.tvet. (2003).2009 ***.regielive.primulpas.html? in=cursuri&s=xml . 22.html?in=cursuri&s=sit%20web .04. John (2003).La http://facultate. 29.regielive.La http://facultate.regielive.2009 ***. 02. La http://facultate.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1. 30.html? in=cursuri&s=sit%20web.La http://www. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.05. 6. 02.04. Crearea paginilor Web.2009 ***.html?in=cursuri&s=sit%20web.softpageinternet.ro. 13. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.tutoriale.04. (2003).ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.html?in=cursuri&s=sql.05.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749. XHTML.html? in=cursuri&s=structur.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.regielive. John.La http://facultate.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.

Adevăruri 2. Simboluri d. ansamblu de informaţii. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. 1. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. ansamblu de date care se referă la același fenomen. Modelul relaţional b. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. Evenimente primare b. Dependenţa datelor c. obiect sau situație b. Schema externă b. obiecte sau situații c. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Modelul cadru d. Modelul semantic c. Integritatea datelor b. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. adevăruri şi principii învăţate d. Modelul reţea 4. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. Schema internă c. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. Fapte c. Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Redundanţa crescută a datelor d. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. Colecția de date reprezintă: a. Schema conceptuală d.

.........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ...... 2-a.... 1-b.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Schema bazei de date c.... 1-d................... Neomogene 2......5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. ierarhic 2.............. Model bazat pe înregistrări b... 2-a......... ......................... 341 .. partajarea 3.... Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ................ Funcţional e.... Model bazat pe obiect datelor 4... Abstractizarea datelor.. La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat........................ 3-b.. grafic............ Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1.... Facilităţi ale bazelor de date a.........2 puncte Se acordă câte 0.2 puncte Se acordă câte 0......... dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie...................................... Descrierea fizică a bazei de date d. Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite .......... în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2....... 3....... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect...... şi accesul controlat la baza de date. crearea...... Coloana A Coloana B 1...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..) se va acorda punctajul prevăzut în barem................. 3-d....5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.... Definirea Întreţinerea 3................ 5-d Subiectul II ......... Structurile de date pot fi omogene sau .................... 1....Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B.. 4-a...................... Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. 4-e Subiectul III . schemă logică etc..5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..

Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. Calcul vectorial 2. 3 c. R. nr. Ilfov Str. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. Operaţie aritmetică b. Buc Gradul relaţiei este: a. 0 d. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. Calcul geometric d. 19. Un set de atribute null d. Iorga.Beller. 4 b. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Buc Str. 2 5. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. N. Are o denumire distinctă b. Relaţie c. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. 10. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. nr. 25. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. nr. Jiului.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Fie relaţia: 342 . Pot exista dubluri ale tuplurilor 4.

2...... 3.................................... Iorga........ Buc Str. este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii.. 0 d............. Integritatea entităţilor................ k...... N.. Ilfov Str.. Domeniul j.. Este obligatorie şi este unică 8.... Coloana A Coloana B 7.... 25.. 3 c.... 3-d. 4 b. integritatea 9... La baza limbajelor relaţionale stau . Jiului.... Cheia primară i.......... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1.... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect................. nr.... R... se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null... nr....2 puncte Se acordă câte 0. 19.......5 puncte pentru fiecare răspuns corect..............5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.....5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect....................... 343 .........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ... şi . Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute....... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică.. Integritatea . La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat..IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str...... 4-a............... nr........................ l............ 2-b. Numărul de rânduri ale unei relaţii........ Reguli de integritate h..... 5-b Subiectul II ................. 10.... Supercheie referenţială 10.............. 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B......Beller........ Cheia ............ 1-d. Buc Cardinalitatea relaţiei este: a............................. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0......

...) se va acorda punctajul prevăzut în barem........ schemă logică etc..2 puncte Se acordă câte 0...........5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2-a......... 4-e Subiectul III .. 344 ........................ 3-d.... Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... 1... grafic..... Străină 3....1-b... Entităţilor 2.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......

Care este determinatul acestei dependenţe? b. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. Subiectul II. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 . Enunţuri: Subiectul I. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. c. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana.Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint.

............................0.....0...................3 puncte a.............................................. disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I ...0.......ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a............0.5 puncte NumePersoana..... Disciplina......... NumePersoana.......Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm. Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli....ro admin@ctm.......5 puncte IdPersoana→Salariu............... b..5 puncte c......... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....ro 113 tehno@ctm...5 puncte b.. IdPersoana .................... Explicaţi alegerea făcută....r 115 o magazie@ctm.. Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii.................... IdPersoana→PrenumePersoana...............ro conta@ctm....5 puncte IdPersoana→Funcţie..............0............ PrenumePersoana→Funcţie.. Subiectul III......... Explicaţi alegerea făcută.. Fie relaţiile Elev................................ Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.. Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii..5 puncte 346 ..........0...... PrenumePersoana→Salariu..............ro office@ctm..

.. b....3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note.............1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament. se va acorda punctajul prevăzut în barem........ respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament..... dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................ Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........................... IdPersoana..... Funcţie→IdDepartament.... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”.................................... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine...... IdPersoana→CodDepartament............................................... Subiectul III .....1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament......... 347 ........Subiectul II ..........3 puncte a..... Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină................... prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament........................

Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. de ştergere. 2. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint.Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Instrucţiuni pentru elevi 348 . de modificare).

................1........... sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat. Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........................................... De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi... Cerinţa 3: 5 puncte DA.............................. de ştergere şi de modificare........................0...............................................1.................................... 349 ...........Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA............................... Anomalii de modificare/actualizare.................................. Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme....1... Anomalii asociate datelor”........5 puncte................................ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...............2 puncte........1... adresa.. telefonul filialei........................ denumite anomalii de actualizare/reactualizare.....................5 puncte Anomalii de inserare...................5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective..........5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă........0......................... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv......................................................... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor..5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială..... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul......... se va acorda punctajul prevăzut în barem.. care sunt clasificate ca anomalii de inserare... Anomalii de ştergere...............5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei......

2009 A3 07. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.10.10. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 . Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută.2009 A2 07.Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.10.2009 A1 06.10.Codd. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.10.2009 A1 05. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .

caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. schemă logică etc. 351 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

CNP. LunaNastere. şi anume: NumeClasa. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. PrenumeElev. Enunţ: Subiectul I . AnNastere. NumeElev. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. PrenumeElev. NumeSpecializare. AnNastere. Interoghează baze de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. 2. NumeFormaInv. Se consideră relaţia definită la punctul 1. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 .scris 1. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. ZiNastere. cu următoarele atribute: IdElev. 3.

........... Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I .. PrenumeElev..2..... NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II . Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I..... ΠNumeClasa... Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I........ SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995........... AnNastere(Elev) 3... NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa... grafic. 353 ..... SELECT NumeClasa.. schemă logică etc. NumeSpecializare. NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.............6 puncte 1... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... 1 punct 2 puncte NumeSpecializare... iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente........ AnNastere form Elev.... 1 punct SELECT NumeElev......... PrenumeElev........... σ AnNastere=1995 (Elev) 2...................................... câte unul pentru fiecare cerinţă...... NumeSpecializare......... ΠNumeElev.......3 puncte 1... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte..... NumeSpecializare..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Crearea tabelelor 2 puncte 2. ∪ ΠNumeClasa..

Subiectul II. După finalizarea se vor prezenta soluţiile. Prenumele. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. Numele. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. Enunţ: Subiectul I. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”. Prenumele. 2. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Specializare. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. NumeClasa. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

. grafic.... MIN(Salariu) AS Minim.. AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati. Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e........ schemă logică etc... Crearea tabelelor şi legăturii ... minim și mediu c....... 1 punct 2. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a............5 puncte 2......NumeClasa... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim........... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia....Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1........... Afişarea numărului de angajaţi b........ Functia..... 1 punct 2.... Subiectul II ...................NumeElev.............. Functia.............. SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati... 355 .5 puncte 1......... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. a............ 1 punct 2... FROM tabClase................. Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ..IDClase and tabClase...d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane......... Creaţi relaţia tabAngajaţi 2...... tabElevi.6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2.....1.c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati..............) se va acorda punctajul prevăzut în barem..... 1 punct 2................. SELECT tabElevi............. tabElevi WHERE tabClase....................3 puncte 1......1................NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev.. Aflarea sumei totale a salariilor d...........IDClasa = tabElevi. ............... tabClase.e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane....... Aflarea angajatului cu salariului maxim........ sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5.........PrenumeElev...

....... realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate..................... 2.5 puncte 1.. Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I.... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date...... punctul 3.... fiecare calculator are instalat un SGBD...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I . Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date.. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.. Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite.......... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 ..........Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării ..... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică................... prin utilizarea unor elemente de control..... Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3....

................... • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date.......................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....................4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct................. 357 ........ schemă logică etc.... 1 punct al bazei de 2....2...... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0......... • asigurarea integrităţii bazei de date............5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3........... • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor..............5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II .................... ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0....... Oricare cinci din urmatoarele:........5 puncte • autorizarea în sistemul informatic. grafic.. Oricare trei din urmatoarele: :........................ • criptarea datelor.... .............................5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor.......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................................1.......

carte. 2. CNP. Creaţi structura conceptuală.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Introduceţi date cu privire la cărţi. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. poezii. date BI/CI. împrumuturi şi restituiri. nuvelă. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. prenume. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. împrumuturilor 358 . tip (roman. teatru etc. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat. codul cărţii. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. abonaţi. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. creaţi interogări pentru: a. autor.). înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. Cerinţe: 1. autorul. precum şi compactarea bazei de date. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. Vizualizarea carţilor. Elevii lucrează individual. logică şi fizică a bazei de date. data_restituirii. editura. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. anul apariţiei. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. adresa. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

.. Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi....... Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) .........• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor........................... eliminarea redundanţelor......................... Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date.......... Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date. Identificarea cheilor primare II.. Identificarea legăturilor dintre entităţi c..... Vizualizarea abonaţilor restanţieri............ Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV............... b...............................5 puncte 359 .. 4 puncte a.............10 puncte I...... 5 împrumuturi........... 15 cărţi............... Crearea schemei logice.1 punct d................... sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor........ de cel puţin 3 tipuri.......... Specificarea cheii primare b.. Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ....... 3 restituiri................... 3 restituiri) ....................10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1..................1 punct e......... Proiectarea conceptuală a bazei de date:..........1 punct g........ Vizualizare tuturor cărţilor disponibile...................1 punct f...... c...................... de cel puţin 3 tipuri............................5 puncte b.2 puncte i..... Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile . Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare..1 punct h......... 15 cărţi..................... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.........2 puncte Cerinţa 3 ....................1 punct Cerinţa 2..... null-uri etc...................... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată.... Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)......... 5 împrumuturi.......................0.. Vizualizarea tuturor împrumuturilor ... Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor.........10 puncte a.2 puncte a................................. Vizualizarea împrumuturilor după autor . Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1..5 puncte c... format.............. 3 puncte a... Identificarea atributelor entităţilor d...... 3.......... Introducerea datelor (minim 5 clienţi.. Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date.. Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor.............. Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile .... III......... eliminarea legăturilor N:M.. Rafinarea şi normalizarea bazei de date.................. Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ..... reguli de validare....... Identificarea entităţilor b........0................ b....................

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....... Realizarea unei copii de siguranţă . Crearea contului de administrator cu drepturi depline...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.............................. 360 ......... schemă logică etc.......2............. urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.. grafic...3 puncte 3.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.1 punct...... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte....

Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. elemente specifice modelării conceptuale. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. B. Primară şi candidat c. 1:N d. Simple şi compusa d. Spaţiu alb c. Slabă şi tare b. 1. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. A este dependent tranzitiv de C prin B c. 1:0 c. d. A este dependent tranzitiv de C prin C d. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. C este dependent tranzitiv de A prin B b. Lipsa valorii unui atribut 4. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. a.. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. Simplă şi derivată 2. Fie A. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. 0:0 b. 3 forme normale 361 . Entităţile. 0:N 3. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. Valoarea zero b.

DataNasterii. PrenumeAngajat. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. c. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. c. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. Proiectarea fizică a bazelor de date d. Determinarea domeniilor atributelor c. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. actualizare Ştergere. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. ştergere. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume.b. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. d. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. listarea tuturor angajaţilor din compania b. Adresă. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. Proiectarea logică a bazelor de date c. prenume şi funcţiei c. Functie. ştergere Inserare. 4 forme normale d. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. b. a. 5 forme normale c. Identificarea tipurilor de entităţi b. 10 forme normale 6. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. d. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. actualizare 9. DataAngajarii. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. IdElev 1 2 3 4 5 a. are drept rezultat : a. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. CNP. Definirea constrângerilor de integritate 7. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. 362 . PrenumeAngajat. b. actualizare Inserare.

Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. Salariu. Adevărat  Fals  9. Adevărat  Fals  4. Prenume. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. luna. restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Data_N (va reţine: zi. 1. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. Adresă (va reţine: Strada. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Atunci CNP este atribut simplu. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. CNP. iar restul atributelor sunt derivate. Localitatea.Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. Adevărat  Fals  5. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. Ţara). 3. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. Comanda: SELECT Nume. 8. Prenume. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Funcţie. Adevărat  Fals  10. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. an). 363 . Adevărat  Fals  6. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume.

. 5-c..... 0. Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei. 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.. 3-d... 1-a.. 2-c.. Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.............. e....... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute........... 8-a.... Presupunând că există o clasă denumită Y................ CNP. 6-d.. să se listeze toate clasele cu această specializare...Adevărat Subiectul III 1.. c.... Identificaţi o cheie străină.........5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări ........Adevărat 10 ...........5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase.5 puncte 364 . d. 9-c. Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.... 2...0........ Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară...... Prenume. Specializarea.....0....... 7-c... Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi...... să se listeze toţi elevii acestei clase. Clasa.Subiectul III.... Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X... Se consideră relaţiile: 1..... Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a. 4-a. Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z.. 3.. IdElev pentru relaţia tabElevi...... Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct...... 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 .............................. b...

........IdClasa)=[tabClase].. tabClase...........[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari.....IdClasa)=[tabClase].........NumeSpecializare FROM tabElevi.. Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări .......1 punct SELECT tabClase....... TabSpecializari.....................NumeClasa.......PrenumeElev....IdClasa) ON tabSpecializari...1...............CNP......NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.c.................. deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări.................a ... 365 ...... tabElevi.......................d ........ IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi....... Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase .. tabClase.............. TabSpecializari......... tabElevi....IdSpecializare = tabClase.... 3...[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari..... 2 puncte SELECT Count(tabElevi.........[IdClasa]) AND ((tabClase.....IdClasa WHERE (((tabClase.....Specializare)=[tabSpecializari]..........IdClasa = tabElevi..NumeClasa)='Y')).............. TabSpecializari WHERE (((tabElevi.........5 puncte 3...NumeClasa................2...........1 punct SELECT tabClase.... 1 punct SELECT tabElevi........... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase..NumeElev) AS CountOfNumeElev............[IdClasa]) AND ((tabClase.....................NumeSpecializare.............. tabClase.......2 puncte SELECT Count(tabElevi.................IdSpecializare = tabClase.............................NumeElev...................Specializare)=[tabSpecializari].. tabElevi....... tabSpecializari.........NumeElev) AS NrElevi.............................. tabElevi................ tabClase.. tabElevi.b ....... tabElevi.........................................IdClasa = tabElevi.................Specializare WHERE (((tabSpecializari...... 3...NumeSpecializare)=’X’)).............................NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari.....1.CNP......Specializare.. 3...Adresa.............................................NumeClasa............... 3........................................e.........5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase...........NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase...DataNasterii.......NumeSpecializare FROM tabElevi...... tabSpecializari. TabSpecializari WHERE (((tabElevi...................NumeElev..NumeSpecializare...NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari........

Thomas. Connollz.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Caroly. Henderson. Anne (2001). Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4. 2009 2.ro. 2009 3. Monica (2000). Popescu. Strachan.tvet. Eugen. Florentin. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . Ken.ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet. Begg. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Ipate. Curriculum pentru calificarea analist programator www. (2002).

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.profesor grad didactic I.AUTORI: MIREALA IACOB . Colegiul Tehnic „Media”.

Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe.Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Criterii de evaluare şi notare: 369 . Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. prelucrarea. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. grupul de experţi. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic. Tipul testului: probă orală. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei.. pe care o va prezenta în faţa grupului. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. Să identifice obiectivele sistemului informatic. Fiecare elev va concepe o frază concisă. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii.

370 . Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. organizaţie. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. cuantificare. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. efectele sau după posibilitatea cuantificării. memora. a prelucra. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. obiectiv principal. a stoca. efecte. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. a verifica. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. a memora. stoca. informaţii. Pentru obiective: importanţă. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. mediul extern. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. prelucra.

2. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. caracteristicile. formează baza de cunoştiinţe. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. care fac parte dintr-un anumit domeniu. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). reconstrucţia. a) b) c) d) expert. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. cadre etc. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. obiectivele. Tipul testului: probă scrisă. ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. regulile de productie. _________ definiţia. componentele. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert.

CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . judecăţi. planuri. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. care. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. demonstratii. 3.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei).”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv. în metodele de raţionament. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete. precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. DEF pentru definiţie. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice.

COM. CAR.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. Ex. b. 373 . d Ex. CAR. CAR. 1. OB. creşterea creativităţii. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. 3. CAR. 2. modulul explicativ. COM. c. CAR. COM. CAR. DEF. Componentele lipsă: modulul de achiziţii. a. COM. OB. CAR. OB.

brainstorming. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . sumative. în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. Codul telephonic. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. Tipul testului: probă orală. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Elevii vor fi evaluaţi individual. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. Codul numeric personal. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice.

Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. 375 . Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. STAS standardul de stat pentru produse. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.

Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. Numele elevului _____________________________________________________ Nr. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. 376 . urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. dar şi materialele auxiliare asociate. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită. Tipul testului: probă practică. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. expansiunea.

Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos. 377 .

specificaţiile detaliate. modulele. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. a ______________ şi ___________________. testarea sistemului. documentaţia plan de dezvoltare. 378 . ecranele aplicaţiei. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. documente necesare fazei de __________________ a sistemului. proiectarea modulelor. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. dimensiune sistemului. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. sistem informatic. faza de analiză. structura bazei de date. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. subetapele. baza de date. utilizând instrumente adecvate. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. arhitectura sistemului. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). proiectarea fişierelor. În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. formatele de intrare/ieşire. procedurile funcţionale.

. 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: .vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. 379 . Proiectarea modulelor. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . Detalierea dimensiunilor sistemului. Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată.Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. Definirea modului de testare a sistemului. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului. formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. crt. Proiectarea fişierelor şi a bazei de date.se va definitiva structura bazei de date. Întocmirea documentaţiei.

buttom up. eroare.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. rapoartelor. ecranelor. strategiei. testarea. funcţiilor. manualele. utilizare. analiza. 380 . implementare. Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. proiectarea. modelarea. top down.

Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine. Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat.Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. 381 .

Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. 382 .

4. Elevii vor fi evaluaţi individual. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. test grilă cu itemi obiectivi. regulile de formalizare c. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. modalitatea de aboradre b. Întreţinerea. formalizare: 383 Iniţierea. Proiectarea. Tipul testului: probă scrisă. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . elaborarea documentaţiei 3. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. Implementarea. sistemul de limbaj d. Testarea. Analiza. ciclul de viaţă e.Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2.

analiza documentelor şi diagramnelor c. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. analiza şi organizarea datelor 6.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. Definirea strategiei b.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1. concordanţa intrare-ieşire e. precizarea şi uniformizarea tehnologiei.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0.a.5p (0. clarificarea obiectivelor. tehnica brainstorming-ului d.5p Exerciţiul 3 cu 2.5p (0. f. Construirea d.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. c. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a.” 7. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare. Implementarea şi exploatarea e. b. d. dar are şi o utilitate juridică. tehnica interviului b. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. alegerea tipurilor de coduri. estimarea capacităţii. nornmalizarea entităţilor. Analiza de sistem c. a denumirilor.5p Rezolvarea corectă: 384 . Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0. 5. lungimii şi formatului codurilor. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a. e. analiza elementelor ce urmează a fi codificate.

3. b. 6 Întreţinerea. 5. d. 5 Testarea. 1 Iniţerea. 4. Ex. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . e Ex. d. 7. 1. 3 Proiectarea. 4 Implementarea. f Ex.Ex. a. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. 2: c Ex. 2 Analiza. 6 Adevărat Ex. b.

Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. restricţiile d. blocurile de construcţie (building blocks). pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. ______________________________________________________________________ 2. a. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . Tipul testului: probă scrisă. Care este semnificaţia acronimului UML. Alegeţi categoriile de constrângeri. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. tipurile de date b.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. UML. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele. instanţele 3. pachetele c. 5. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1.

b. 4.a. {exclusive or}. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex. {subset}. 2: b Ex. e. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 . a. 5. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. Ex. 3.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1.5p (0. c.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex. {ordered}. Fals Ex. 1. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor.5p (0. {extend} c. d.

PSE. SEE). Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. Tipul testului: probă orală. Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. joc pentru testarea cunoştinţelor. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. Organizarea elevilor va fi individuală.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. IPSE. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică.

Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. 7. 2.” ? 2. 3. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie. 6.”? 389 . Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei.? 3. CATEGORIA 3 1. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”.CATEGORIA 2 1. 5.

Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare. folosind cuvântul cheie software.”? CATEGORIA 4 1. 6.!? 7. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie obiecte. 7.5. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 5. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 390 . folosind cuvântul cheie operaţii. folosind cuvântul cheie hardware. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. 3.”? 6. 2. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. 4. folosind cuvântul cheie tranziţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.

din schema alăturată. Support Software Engineering Categoria 2 1. din schema alăturată. din schema alăturată. 5. 3. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. din schema alăturată. din schema alăturată. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor. 4. 7. Care este denumirea elementului cu numărul 3. Care este denumirea elementului cu numărul 7.CATEGORIA 5 1. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 5. Computer-Aided Software Engineering 2. Care este denumirea elementului cu numărul 2. Integrated Programming Support Environment 3. 2. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. din schema alăturată. 6. Care este denumirea elementului cu numărul 1. Care este denumirea elementului cu numărul 6. 2. Sau 391 . Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. Care este denumirea elementului cu numărul 4. Programming Support Environment 4.

Depozit central 2. Flexibilitatea 7. Analizator de structură 4.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. comportamentul claselor utilizând maşini de stări. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. Generator de cod 7. 6. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete. Suport pentru ciclul de viaţă 5. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. 4. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1. Reprezintă tranziţiile stărilor. 6. Categoria 5 1. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. 7. Simplificarea proiectării 2. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. 5. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . 2. Categoria 3 1. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. Editor de diagrame 3. Standardizarea proiectării 6. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. 5. Corectitudinea. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. exactitatea şi acurateţea datelor 4. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. Simplificarea implememntării 3. 4. 7. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. 3.

Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. 393 . se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Instrucţiuni pentru elevi: A. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. 4. 3. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. laborator. Elevii vor lucra individual. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. 2. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . 2. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. 3. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. să caracterizeze un sistem informatic. Obiectivele evaluării: 1. în format printabil sau electronic. Investigaţia organizaţiei. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice.

componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte. organigrama. sedii secundare si adresele acestora.programarea cerinţelor software din etapa precedentă .). 4. B se va nota cu note de la 1 la 10.scopul.(denumire.cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului). CUI. 3. adresa sediului principal. . Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. . ). o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare. 2. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. atenţionări etc. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 . modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). B.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . Insistând pe utilitatea acestuia. avantajele utilizării acestei metodologii. obiect de activitate. garfice. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. 2. 3 respectiv 4. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. decizional şi informaţional etc.

Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. Componenţa proiectului este orientativă. 398 . Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare.prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire.

2. Este obligatorie folosirea diacriticelor. elevilor. Titlul capitolelor.1. 4.2.1. 5. profesorilor. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. etc. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului.2. etc).2. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1. 8. mărimea fontului fiind de 12 pt. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. 2.).ANEXĂ. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină. în partea de jos-centru a fiecărei pagini. în Times New Roman. 1.) şi subpunctele (1. la fel şi subcapitolele (1. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). sau 1. 2. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a.1. dar nu şi subcapitolele şi subpunctele.1.2.3. etc.1. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. 1. 1. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. 3. 3. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi. la un rând şi jumătate distanţă. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . b. 6. 7. 1.

După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. subcapitolelor şi subpunctelor. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6.1. Argumentul. cules cu bold şi 26 pt. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. numele profesorului îndrumător 5. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. centrat. 3. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. numele elevului. respectiv bibliografia şi anexele.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. dacă este cazul. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 . Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite.

4. 2. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. Obiectivele evaluării: 1. II. 2.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. 4. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. 3. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. 5. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. prelucrarea. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Componenta automatizată a sistemului informaţional. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. 3. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată. 2. să caracterizeze un sistem informatic. 3.

utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. scopul (eficacitate globală. După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. nu ______________ prelucrării datelor). 402 . nu un ______________).b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. nu __________). Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ.

trecut 2. Modul de explicaţii. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. relaţiilor. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. pasiv. funcţionar. clienţi 4. Cuvinte cheie: claselor. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. eficienţa. nu _______________________ datelor). Cuvinte cheie: angajaţi. juridică. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. Motorul de inferenţe. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării. nu către __________). Cuvinte cheie: beneficiar. Interfaţa utilizatorului. Cuvinte cheie: consistenţa. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. agenţii guvernamentale.. legală. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. Componente secundare. 3. statică 5.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. Componente principale. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. IV. Entităţile externe constau din ___________. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. Realizaţi asocierile cerute 1. furnizori.

3p 0.5p II 1 III 2 3 4 5 0.3p 0.5p 2.7p 404 . claselor. c. trecut.2p 0.1x2=0. b.25p 0.5p 0.1px3=0. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu. e a. juridică.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2. beneficiar clienţi.75p 0.25px4=1p 0. funcţionar.25p 0.1px3=0.25p 0.1px5=0. d a.25px3=1.25p 0.1px7=0. consistenţa.25p 0. legală.25p 1.25p 0.25p 0. c. angajaţi statică.25px2=0. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c. eficienţa. d Total categoria II pasiv. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem.

25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1.25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1. 0.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 . Schema sistemului expert Tabelul 1.

Editura Fin Watch. Bocu D. 6. Hrin GR. Editura Albastră.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 . ***. Militaru. Miloşescu M. 5..Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1. Editura Dacia.. Bucureşti. 2009. 2007. Bucureşti 1977...html ***. http://en. Antonescu C. ***. Editura Didactică şi Pedagogică. 2004. 2006.com/case.selectbs. Editura Didactică şi Pedagogică. Radu I.wikipedia. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. Băduţ M. Modelare obiect orientată cu UML. Bocu R. Iosep M.. 3.. Sisteme informatice pentru management.edu/legacy/case/case_whatis.org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***. 10. G. http://www.G.cmu. Editura Economică. Editura All.webopedia.sei. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie. Sisteme informatice.npd-solutions.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. Editura Tehnică. Cluj. http://www.htm ***. 8. Biţa V. Informatica pentru manageri. Bucureşti. 4. 7. 1975. http://www. UML pe înţelesul tuturor.. Cluj-Napoca. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. David A. Informatică managerială. Trandafir I.html ***. 2. Anghel LE.. Editura Teora. 1999.. 2004. 9. Drăgan C. http://www..M. 1996. Sisteme suport pentru decizii. Bucureşti 2006.... Filip F.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA .profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. 4. 409 . 3. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. intrările şi ieşirile sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. pentru un grup de lecţii. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. 2. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. 1. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2. modul de descompunere pe componente.

proiectarea bazei de date/fişierelor. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. note de informare. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. 6. beneficiarilor interni şi externi. 410 .5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. proiectarea ieşirilor. prototipizarea. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. proiectarea intrărilor. RAD (Rapid application development). Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. proiectarea programelor. 2. Exerciţiul 2 Se acordă 4. proiectarea orientată obiect. 3. respectiv ______________.5 puncte din oficiu. JAD (Join application development).5. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem.5 puncte. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. câte 0.

cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. 5. prioritatea obiectivelor componente. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 5. respectiv rapoarte. intrările şi ieşirile sistemului. asigurarea legăturilor între componente. 2. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. se acordă punctajul prevăzut. modul de descompunere pe componente.4. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. note de informare. beneficiarilor interni şi externi. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 3. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 6. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. 4. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 .

Fiecare subsistem se descompune în ___________. de exemplu aprovizionare. Sistemul informatic global se descompune în ___________. desfacere. marketing. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). pentru un grup de lecţii. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Reţea stea (star). fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. 412 2. Reţea ierarhică. sau sumative a modulului. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 3. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Tipul testului: Probă scrisă. . Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor.

_______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. client şi o _______. _______________ (star). Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. reformularea procesului de ____________. 2. câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. 4. ___________ (ring). numite __________. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 . câte 0. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. către un singur nod din reţea. 3.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. mai ales în prezent.4. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. câte 0.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte.

Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Reţea stea (star). Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. 2. mai ales în prezent. marketing. Reţea stea (star). de exemplu aprovizionare. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. 4. desfacere. 2. 3. către un singur nod din reţea. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. Reţea ierarhică. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Sistemul informatic global se descompune în subsisteme.Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). client şi o reţea. 414 . Reţea inel (ring). Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. reformularea procesului de business. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. 4. Reţea ierarhică. 3. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. numite pachete.

415 . Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. afectează toţi utilizatorii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. . 416 (tehnice. soft şi a datelor între utilizatori. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. de proiectare. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. voită sau accidentală. o alterarea datelor şi a programelor.

Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o avariile hard. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. Exerciţiul 2. se acordă punctajul prevăzut. 417 . riscul de fragmentare a politicii IT. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii.o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local.

De exemplu. 418 . Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări. păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile).5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. aplicând operatorul relaţional de selecţie. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 1 Se acordă 4.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4.5 puncte: câte 1. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. pentru modelul relaţional. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală.5 puncte: câte 1. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine.

dar creşte. pentru modelul relaţional. În acest caz. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). Astfel. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. accesul concurent la date va fi mai intens. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. reducându-se astfel mult timpul de acces. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). se acordă punctajul prevăzut. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. în acest caz. Redundanţa datelor este controlată. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. dar rămâne controlată. Redundanţa datelor este foarte mare. fiind la un nivel minim controlat. Accesul concurent va fi redus la minim. păstrându-se datele din toate înregistrările. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). se acordă punctajul prevăzut. Pe de altă parte însă. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 419 . fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. De exemplu. Exerciţiul 2. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). pentru o parte din date. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. redundanţa datelor nu creşte deloc.

Barem de corectare şi notare: a. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ştergerea de înregistrări. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. de prelucrare şi scop. modificarea. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. Explicaţi noţiunea de fişier b. a. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. sau sumative a modulului. Care este structura fişierelor? d. Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. 420 .Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. pentru un grup de lecţii. b. conform unui model de date. Care este modul de organizare al fişierelor? e. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte.

c. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). peste 50% din numărul total de înregistrări. alternativ şi repetat.− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. fişier d. e. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori. înregistrări în acces secvenţial şi direct. 421 . la o prelucrare. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 422 .

tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile).Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. care nu acceptă altă descompunere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. pentru un grup de lecţii. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. sau sumative a modulului. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____.

obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. beneficiar  Fals 2. analiză a colecţiilor. revizuirea legăturilor dintre colecţii. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului . Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. revizuirea legăturilor dintre colecţii. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. 1. actualizarea şi prelucrarea datelor. 424 . actualizarea şi prelucrarea datelor.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. c.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. c. echipa de programare b. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. o analiză a colecţiilor. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. 3. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. b. echipa de proiectare c. actualizarea şi prelucrarea datelor.

în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). câte 0. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte.3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 . tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. care nu acceptă altă descompunere. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar.

o analiză a colecţiilor. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. beneficiar 2. revizuirea legăturilor dintre colecţii. actualizarea şi prelucrarea datelor. c. tabele cu o redundanţă minimă şi c. echipa de programare b. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. revizuirea legăturilor dintre colecţii.  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. actualizarea şi prelucrarea datelor. 426 . echipa de proiectare c. obţinerea unor controlată. analiză a colecţiilor. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. b.c) Portabilitatea SGBD-ului . obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. 3. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor.

Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . pentru un grup de lecţii. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. mărimea datelor. sau sumative a modulului. sunt: natura datelor. Ce este fisierul? 2. Pentru a satisface aceste lucruri. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. tipul datelor îngustează. factorul de repetativitate. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ceea ce asigură ____________ fişierului. gruparea datelor. În cadrul structurii logice. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. modul de control al datelor. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date.

Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect. 428 . câte 0.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2. câte 0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. În cadrul structurii logice. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. de prelucrare şi scop. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect.

cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. logic). se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. real. 6. prin atributele: întreg. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. se acordă punctajul prevăzut. în instructiunile de descriere. dată calendaristică. complex (pentru numeric). Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. Pentru a satisface aceste lucruri. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori.). numeric). Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. Este dat prin atributul număr de repetiţii. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. pentru anumite atribute ale sale (ex. pentru alte atribute (ex. alfanumeric. dublă precizie (pentru numerice reale). toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. logic. interval (limite valorice). Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. sau prin caracteristica tipul datelor. 3. sunt: 1. Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. 429 . lungime standard (pentru logice.). 5. caracter. ponderi etc. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. data calendaristică etc. 4. 2. număr de caractere (pentru alfanumerice). Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. ceea ce asigură calitate fişierului. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. special (pointeri etc.2. şir de caractere (pentru alfanumeric).

Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte.document cu interfaţă simplă. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte.

invers.MDI (Multiple Document Interface) . se acordă punctajul prevăzut. în primul rând. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. 3. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. a tuturor ferestrelor copil.similară cu SDI (Single Document Interface). existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. MsWord etc. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. Notepad. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. 431 . Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. C++ etc. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. numita principala.

) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. dimensiune. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Aceste meniuri afişează titlul meniului. 4. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. La acest tip de meniu. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt componentele unei interfeţe? 3. Când este selectată o opţiune. se afişează. layout etc. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. adiacent opţiunii. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 . De exemplu. Enumeraţi tipurile de interfeţe.

5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) .1 punct din oficiu. Plecând de la definiţia unei interfeţe. 2 şi 3) .3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită.opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: .3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: . Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) . Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. apoi se apasă tasta Enter.

tabele. etc. interfeţe ce utilizează limbajul natural. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. plotterele. care implică probleme de implementare. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. construcţii repetitive (FOR). Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. 434 . Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. de tip linie comandă. grafice. limbaj natural. monitoarele video si audio.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. 3. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. Enumeraţi tipurile de interfeţe. limbaj procedural. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. de tip întrebarerăspuns. f. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. interfeţe de tip linie de comandă. a. c. 4. are multe excepţii de la reguli. icoane. e. cu atât interfaţa este considerată mai bună. d.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. etc. construcţii decizionale (IF). sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. b.). oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. limba engleză. Imprimantele. De exemplu: construcţii declarative. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. meniuri.). 2.

pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. Utilizatorul răspunde la această întrebare. d. b. dacă este corectă. iar calculatorul. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. De exemplu. De regulă. care afişează pe ecran un prompter. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. în general. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. La aceste interfeţe. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help).a. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. de un program numit interpretor de comenzi. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. în final afişându-se din nou prompterul. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect.d. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Acesta analizează comanda. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. afişează în continuare o altă întrebare ş. c. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. în funcţie de răspunsul utilizatorului.m. Acestea sunt reprezentate. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. procesor). De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. 435 . solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. dacă este necesar.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat.

Editoarele de text. procesor). motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. apoi se apasă tasta Enter. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. 5-F. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. 3-E. Totuşi. foile de calcul tabelar. 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. 4-B. La acest tip de meniu. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 6-A. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 2-G. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. înlocuirea informaţiilor etc. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. e. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 .

care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. layout etc.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. se afişează. dimensiune. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). 437 . adiacent opţiunii. Când este selectată o opţiune. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. De exemplu. se acordă punctajul prevăzut.) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni.

Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . sau sumative a modulului. 3. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. 2. Utilizand ______. dar totuşi simplu de utilizat. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. 1. pentru un grup de lecţii.

În acest sens. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. • Evaluare cognitivă. 1. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. 1. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Utilizand triggerii. 439 . Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.4. Evaluare cognitivă 2. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. detectarea unor posibile erori de navigare. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege.

• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. De exemplu. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. documente. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. De aceea. Sistemul nu execută imediat ştergerea. foldere etc. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. De asemenea. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. De exemplu. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. 440 . • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. 3. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc.

4. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 441 . Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). se acordă punctajul prevăzut.

la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. pentru un grup de lecţii. Ce reprezintă formatul codului? 2.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. capacitate. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. cât şi ___________. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. ___________şi format. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________.

Claritate. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. lungime şi format. 1. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. cât şi utilizatorului. Să permită codificare/decodificare. natura acestora. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Un cod se caracterizează prin: capacitate. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Exerciţiul 2. Elasticitate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Conciziune. cifra de control. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 .Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Stabilitate. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului.

Floating form (videoformat flotant).. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. DB2. etc.)/fişier. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. 3. Child form (videoformat copil). proiectarea machetelor documentelor. sortări. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. ce se pot grupa după: natura caracterelor. sunet. specificul operaţiilor de regăsire. Poate fi mutat oriunde pe ecran. Operaţionalitate. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. controale ActiveX etc. au condus la apariţia unei game variate de coduri. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. folosind o varietate de elemente de interfaţă. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. interclasări etc. pe cât posibil. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . sortare etc. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. Top-level form (videoformat de nivel superior). Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. stabilirea procedurilor de validare.). Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. Oracle. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Să permită. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte.• • Semnificaţie. 5. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. dar nu este conţinut în el. semnificaţia şi structura codului etc. lungimea codului. mai puţin în spatele videoformatului părinte.

se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 445 .Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem.

f. i. grafice. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. g. web site. lista de valori. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. sau sumative a modulului. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. h. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. valori punctuale. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Raportul este alcătuit din obiecte. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. beneficiarilor interni si externi. pentru un grup de lecţii.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar.C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. de-a lungul unei perioade de timp. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 . Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. Grafice de tip Gantt. F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y. de exemplu.

pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. Punctele care se îndepărtează de trend. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. prin coloane. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). trimestre. De exemplu. reprezentarea vânzărilor lunare. C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. linii frânte. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. folosind două axe. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. Se utilizează în special în analiza de tip trend. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. y). punctele se grupează. Implică folosirea a două axe OY independente. prin bare. ani). 448 H 7 . De exemplu. dispuse orizontal. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. pentru a compara mai multe seturi de date.economice.

Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. column si line. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. încercaţi să abordaţi toate cerinţele. 2. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 449 .Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . de exemplu. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic.

titlul raportului. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. matrice cu imbricare. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Detail .3 puncte pentru fiecare asociere corectă. matrice cu grupare. numar. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Summary . medie. 450 .5 puncte pentru fiecare răspuns corect. cu grupare la stânga sau deasupra. în concordanta cu ceea ce conţine el. OLE. etichete. maxim. formular. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. matrice. tabulare. în cazul unei întruniri.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.capul de tabel al raportului. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . multimedia. Forma standard a scrisorii se creează manual. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini.conţine răndurile curente din raport.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Rapoarte de tip etichetă.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. minim. Page Footer . Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Page Header . Rapoarte de tip scrisoare. procente din total). scrisoare. c. b. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0.

iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. H-3. liniile pot reprezenta produsele vândute. cu obţinerea de grade de total. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Rapoarte matrice cu grupare . Se utilizează pentru publicitate. Rapoarte matrice. minim.este un tip derivat din tipul matrice. E-8. 8-D. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra).Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. 4-J. D-. 6-B. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. datele din înregistrări. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. 7-A. Exercitiul 2 A-6. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. maxim sau număr de elemente. de sintetizare. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. B-1. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Exerciţiul 4 1. J-9 Exercitiul 3 1-i. De exemplu. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. 2-F. C-7. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. un alt câmp rândurile matricei. video. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. De exemplu. I-5. 5-C. în raport. F-4. G-2. 3-G. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. medie. 451 . în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. imagine. grafice etc. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. 9-E. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului.) d.

cum. De regulă. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 2. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. bazelor de date logice. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. unde. ce. 452 . conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. Generarea efectivă a situaţiei finale. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. când.

deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. 4. 2. 5. 1. sau sumative a modulului. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. Programe de management al bazelor de date. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Programe de prezentări şi grafică. 3. 453 .Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur.

Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Wordpad 2. dacă este cazul. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. îndeplinită corect. Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. NetSupport. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte.1. Hamachi programe utilitare: WinRar. 2. îndeplinită corect. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. FoxPro. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Programe de calcul tabelar: Excel 3. 2. WinZip. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. Nod32. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Outlook Express. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . MySQL 4. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. MsPaint. Internet Explorer. sisteme de operare: Windows XP. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Adobe PhotoShop 5. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. 3. Opera. 3. se reface acest test sau unul asemănător.

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. să se determine ___________.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Criteriile de evaluare şi notare 455 . pentru un grup de lecţii. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. folosind tehnica ___________. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). 4.

Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. obţinerea de rapoarte finale. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Are funcţii utile administratorului de sistem. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. videoformate sau numai 456 • • • • • • . de calcule matematice. asupra datelor de intrare sau ieşire. câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . Supraveghează. adresări. Modul de prelucrare. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. să se determine scopul. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. Proceduri comunicative (de utilizare). calcule etc. Modul de încărcare/validare date. Modul de administrare. Modul de interogare. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. Modul de actualizare. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. reorganizări. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte.Se acordă 1 punct din oficiu. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Realizează operaţii elementare de acces. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. Exerciţiul 2 1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. cum ar fi: salvări sau restaurări. Se construiesc meniuri. comandă (dirijează). folosind tehnica modularizării. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. obţinerea de statistici asupra datelor. operaţii auxiliare. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. 2. calcule matematice. modificare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese.

• Construirea setului de date de test. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. precum şi a succesiunilor acestora. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. Au atât rol prelucrativ. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Proceduri mixte. realizarea schemei logice / pseudocodului. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. cele mixte sunt mai rare. şi de intrare/ieşire. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. precizându-se tipul. funcţie). 5. b. lungimea şi funcţia lor. prin adăugarea elementelor specifice modulului. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . tip. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. de ieşire. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. definirea şi conturarea modulelor (nume. cât şi de comunicaţie. 3. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. realizarea specificatiilor de programare. a. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. realizarea schemei de sistem. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem.simple mesaje. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire).

Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. se acordă punctajul prevăzut. este un lucru relativ şi subiectiv.le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se întocmesc specificaţiile de programare. 458 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. • c. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Acestea sunt descrieri cât mai complete. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul.

9. 459 . modul de descompunere pe componente. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii.Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9. 8. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. intrările şi ieşirile sistemului.

1. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. inverse etc. fişierul este a. Din punct de vedere logic. c. relative). o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. b. indexat-secvenţiale. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. 2.  Adevărat  Fals 2. determină dimensiunea fisierelor 3. d. 1. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). special (multiindexate. direct (selectiv). indexat (secvenţiale. dinamic. d.)  Adevărat  Fals 3. b. Organizarea datelor înseamnă 460 . Modul de organizare a datelor a. c. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. este o caracteristică importantă pentru orice fişier.

3 puncte. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 2. c. conform unui model de date.a. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. 2. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. definirea unui suport intern de memorie d. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. Subiectul I Se acordă 50 puncte. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 3 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. stabilirea unei structuri de date. 4 puncte. 1.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . stabilirea legăturilor între date. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3.

Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 3.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. 4 puncte. . Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. RAD (Rapid application development). .2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. 2 puncte. 4 puncte. . Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. JAD (Join application development).proiectarea ieşirilor. 2. modul de descompunere pe componente. . intrările şi ieşirile sistemului. 2. Exerciţiul 5 1. . 2. 3.proiectarea intrărilor. proiectarea orientată obiect. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . 3 puncte. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 8. 3.proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. prototipizarea. 7. 3 puncte.stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. 4 puncte. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Exerciţiul 3 462 . Subiectul II Se acordă 40 puncte. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu.proiectarea bazei de date/fişierelor.

• proiectarea bazei de date/fişierelor. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). determină dimensiunea fisierelor 3. Modul de organizare a datelor a. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. indexat-secvenţiale. Exerciţiul 4 1. c. d. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. • Adevărat  Fals 2. dinamic. relative). Din punct de vedere logic. indexat (secvenţiale. inverse etc. fişierul este a. stabilirea legăturilor între date. definirea unui suport intern de memorie d. stabilirea unei structuri de date. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. c. 2.Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii.)  Adevărat  Fals  Fals 3. conform unui model de date. b. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. d. special (multiindexate. direct (selectiv). conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. 463 . b. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. c.  Adevărat Exerciţiul 5 1. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. Organizarea datelor înseamnă a. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic.

• proiectarea ieşirilor. denumirea documentului. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. • proiectarea programelor. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. • instrucţiunile de culegere. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. 4.• proiectarea intrărilor. coduri de identificare. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. data. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. rubrici. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 2. 464 . • regulile de control şi validare. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

3. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. client şi o __________. 2. 4. 3.Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. 465 . 2. Exerciţiul 2 1. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . In ce consta metoda verticală? 4. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. ____________ (star). în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. către un singur nod din reţea. ______________(ring). numite ___________.

dată de caracteristicile sale fizice.) implică anumite tipuri. repertorii.  Adevărat  Fals 2. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Descrieţi componenţa modelului de date 3. 1. clase de conţinuturi etc.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. care permit utilizatorului un reperaj rapid. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor. actualizări. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . Valorile atributelor se materializează prin date. diverse. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. reutilizări etc. programe. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor.  Adevărat  Fals 3. având o anumită ____________ maximă. 1. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. mediu. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate.

3 puncte.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6. 3 puncte. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2. 2. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 467 .4. 4 puncte. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 3.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5. Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte.

8. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. 3. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. 8 puncte 3. Subiectul II Se acordă 40 puncte. Reţea stea (star). Reţea ierarhică. astfel: 1. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 7. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. către un singur nod din reţea. 3 puncte. 8 puncte 4. 4 puncte. numite pachete. 8 puncte 5. Exerciţiul 2 1. Reţea inel (ring). client şi o reţea. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 468 . Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. 6. 2. soft şi a datelor între utilizatori. 5 puncte 6. 3 puncte. 5 puncte 2. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1.

Exerciţiul 3 469 . Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine.o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). 3. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o alterarea datelor şi a programelor. afectează toţi utilizatorii. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. 4. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. (tehnice. Redundanţa datelor este controlată. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). păstrându-se datele din toate înregistrările. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. o avariile hard. dar creşte. 2. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). pentru o parte din date. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). pentru modelul relaţional. de proiectare. De exemplu. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. o riscul de fragmentare a politicii IT. voită sau accidentală.

 Adevărat  Fals 2. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. programe. având o anumită capacitate maximă. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. mediu. clase de conţinuturi etc. Descrieţi componenţa modelului de date 470 .) implică anumite tipuri. actualizări. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica.  Adevărat  Fals 3. Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente. diverse. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. care permit utilizatorului un reperaj rapid. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). dată de caracteristicile sale fizice.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . repertorii. Exerciţiul 5 1. mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar. Adevărat Subiectul II  Fals 1. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). 2. Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. reutilizări etc.

4. se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). în memoria externă (fişiere. de către SGBD. de obicei. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . pornind de la modelul logic. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). 3. definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. este generat automat. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori.Modelul de date este compus din: − concepte. aceste tipuri. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. Prezentăm. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date).  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. pe scurt. indecşi.). Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. discuri etc.

care permit utilizatorului un reperaj rapid. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. diverse. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 6.). inclusiv de la mare distanţă. pentru operaţii de prelucrare (compunere. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. clase de conţinuturi etc. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. actualizare etc. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. programe. 472 . Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. se acordă punctajul prevăzut. dar şi asupra datelor. repertorii. 5.

un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Când este selectată o opţiune. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. 5. layout etc. 1 2 3 473 . selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. adiacent opţiunii. dimensiune. Plecând de la definiţia unei interfeţe. se afişează. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. De exemplu.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Tipul testului: Probă scrisă.

Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. La acest tip de meniu. apoi se apasă tasta Enter. Utilizand ______. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 2. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________.

m. 4. 475 . Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. valori punctuale. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Programe de management al bazelor de date. grafice. k. l. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Programe de prezentări şi grafică. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. folosind tehnica ___________. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. 5. 3. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. beneficiarilor interni si externi. să se determine ___________. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. 1. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. 2.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. j. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. lista de valori. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. web site. Raportul este alcătuit din obiecte.

câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. cu atât interfaţa este considerată mai bună. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . Plecând de la definiţia unei interfeţe.similară cu SDI (Single Document Interface). O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. 5. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) .Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. 6. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. Subiectul III Se acordă 40 puncte. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului.

Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. construcţii decizionale (IF). j. grafice. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. icoane. de tip întrebarerăspuns. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. 8. De exemplu: construcţii declarative. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. care implică probleme de implementare. b. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. h. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. are multe excepţii de la reguli. 7. interfeţe de tip linie de comandă. a. meniuri. interfeţe ce utilizează limbajul natural. plotterele. Imprimantele. k. limbaj natural. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. i. procesor).). monitoarele video si audio. etc. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . etc.). limba engleză. l. Enumeraţi tipurile de interfeţe. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. tabele. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. construcţii repetitive (FOR). limbaj procedural. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. de tip linie comandă.

De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. de un program numit interpretor de comenzi. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. iar calculatorul. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri.d.a. Acestea sunt reprezentate.m. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Utilizatorul răspunde la această întrebare. afişează în continuare o altă întrebare ş.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. în general. d. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. dacă este necesar. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. 478 . Acesta analizează comanda. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. care afişează pe ecran un prompter. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). dacă este corectă. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. în final afişându-se din nou prompterul. c. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. La aceste interfeţe. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. De regulă. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. De exemplu.

Totuşi. 6-A. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Editoarele de text. 5-F. foile de calcul tabelar. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 479 . Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. procesor). înlocuirea informaţiilor etc. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. La acest tip de meniu. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. 3-E. apoi se apasă tasta Enter. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. 4-B. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. e.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. 2-G. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator.

când. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. dimensiune. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. conform următorului model: •proiectarea 480 . ce. adiacent opţiunii. se afişează. Când este selectată o opţiune.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. De exemplu. formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. unde. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Utilizand triggerii. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. layout etc. cum. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată.

pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. Generarea efectivă a situaţiei finale. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. în concordanta cu ceea ce conţine el. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). bazelor de date logice. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. să se determine scopul. folosind tehnica modularizării. De regulă. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Subiectul II d. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale.Cine? Cine este beneficiarul formularului. 481 . 2. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul.titlul raportului.

tabulare. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. OLE. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini.conţine răndurile curente din raport. matrice cu grupare. în raport. Detail . datele din înregistrări. medie. Forma standard a scrisorii se creează manual. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. minim. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. maxim. e. matrice cu imbricare. formular. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. etichete. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. matrice. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Summary . pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. numar. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. în cazul unei întruniri. cu grupare la stânga sau deasupra. procente din total). scrisoare. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Page Footer . De exemplu. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. Rapoarte matrice. un alt câmp rândurile matricei. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. f. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra).informaţii care apar la sfarşitul raportului. multimedia. Rapoarte de tip etichetă. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. de sintetizare.capul de tabel al raportului. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. iar 482 .Page Header . Rapoarte de tip scrisoare. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. cu obţinerea de grade de total.

FoxPro. MySQL 4. liniile pot reprezenta produsele vândute. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. imagine. MsPaint. Outlook Express. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. video. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. grafice etc. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Se utilizează pentru publicitate. minim. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Opera. medie. De exemplu. maxim sau număr de elemente. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată.) d.este un tip derivat din tipul matrice.celula de obicei o funcţie de tip sumă. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . Programe de calcul tabelar: Excel 3. Wordpad 2. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Internet Explorer. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. Rapoarte matrice cu grupare . Adobe PhotoShop 5. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute.

Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. se acordă punctajul prevăzut. 484 .

Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Ce reprezintă formatul codului? 2. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. 485 . Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4.

Punctele care se îndepărtează de trend. punctele se grupează. linii frânte. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. ___________şi format. De exemplu. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. indică un salariu nejustificat mai mare/mic.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . cât şi ___________. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Implică folosirea a două axe OY independente. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. structura organizatorică a unei unitaţi economice. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. folosind două axe. y). iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. Se utilizează în special în analiza de tip trend. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. de-a lungul unei perioade de timp. de exemplu. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier.

F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. trimestre. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). dispuse orizontal. pentru a compara mai multe seturi de date. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". column si line. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. De exemplu. de exemplu.modificările unei anumite serii de date. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . prin bare. reprezentarea vânzărilor lunare. ani). Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. prin coloane.

Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. dar totuşi simplu de utilizat.2. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. 1. 1. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Subiectul I Se acordă 45 puncte. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 . 4. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3.programe de reţea 3. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4.sisteme de operare 2. 2. 3.

Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . 10. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. Subiectul III Se acordă 30 puncte. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 . 11. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect.similară cu SDI (Single Document Interface). de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) .document cu interfaţă simplă. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word.

invers. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. Elasticitate. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. cifra de control. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Conciziune. • • • • • Exerciţiul 2 1. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. 490 . natura acestora. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. în primul rând.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. Stabilitate. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. a tuturor ferestrelor copil. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. numita principala. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal.

să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. specificul operaţiilor de regăsire. interclasări etc. etc. sortare etc.• • • Claritate. Child form (videoformat copil). Să permită codificare/decodificare. Oracle. Operaţionalitate. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. folosind o varietate de elemente de interfaţă.). 5. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. 3. 491 .. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard. stabilirea procedurilor de validare. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. sortări. ce se pot grupa după: natura caracterelor. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). DB2. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. 4. Să permită. lungimea codului. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. semnificaţia şi structura codului etc.)/fişier. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. pe cât posibil. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. sunet. au condus la apariţia unei game variate de coduri. proiectarea machetelor documentelor. controale ActiveX etc.

Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii.• Floating form (videoformat flotant). Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). cât şi utilizatorului. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Supraveghează. Top-level form (videoformat de nivel superior). Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. Modul de încărcare/validare date. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. comandă (dirijează). Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Un cod se caracterizează prin: capacitate. mai puţin în spatele videoformatului părinte. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Poate fi mutat oriunde pe ecran. lungime şi format. dar nu este conţinut în el. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. 492 • . Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director.

funcţie). operaţii auxiliare. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . 493 . Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. cele mixte sunt mai rare. realizarea specificatiilor de programare. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. Realizează operaţii elementare de acces. tip. reorganizări. videoformate sau numai simple mesaje. Modul de administrare. cât şi de comunicaţie. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. cum ar fi: salvări sau restaurări. Modul de interogare. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. calcule matematice. obţinerea de statistici asupra datelor. adresări. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. modificare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. Au atât rol prelucrativ. Proceduri comunicative (de utilizare). Are funcţii utile administratorului de sistem. de calcule matematice. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. Proceduri mixte. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.• Modul de actualizare. realizarea schemei de sistem. Se construiesc meniuri. asupra datelor de intrare sau ieşire. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. 2. 3. realizarea schemei logice / pseudocodului. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. definirea şi conturarea modulelor (nume. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. calcule etc. obţinerea de rapoarte finale. Modul de prelucrare. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale.

precum şi a succesiunilor acestora. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. • Construirea setului de date de test. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. 494 . Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. precizându-se tipul. Acestea sunt descrieri cât mai complete. prin adăugarea elementelor specifice modulului. lungimea şi funcţia lor. se întocmesc specificaţiile de programare. • f. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. Subiectul II 1. e. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. este un lucru relativ şi subiectiv. de ieşire. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. şi de intrare/ieşire. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. d.5.

Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. De exemplu. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. detectarea unor posibile erori de navigare. În acest sens. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Sistemul nu execută imediat ştergerea. 495 . facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. documente. De asemenea. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3.• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. De exemplu. Evaluare cognitivă 2. foldere etc. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. • Evaluare cognitivă. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. De aceea. 1. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.

Nod32. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. 5. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. sisteme de operare: Windows XP. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 . Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Hamachi programe utilitare: WinRar. 4. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. 3. NetSupport. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). 6. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. WinZip. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241.• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului.

se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . se acordă punctajul prevăzut. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor.

Gavrilă. Mangiuc. Bogdan. ( 2003). Velicanu. Alexandru. Ursăcescu. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Ion. Sisteme şi implementare. informatice: analiză. Gheorghe. O abordare între clasic şi modern. Sahlean. Dragoş.Gheorghe. proiectare Economică Manole. Sisteme informatice. Victoria. Bucureşti: Editura Economică 3. Sabău. Lungu. Stanciu. Minodora.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. Proiectarea sistemelor informatice. Bucureşti: Editura 2.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 .

Costurile alocate proiectului 5.. descrierea în detaliu a proiectului b. 1. ......... planul de excepţie c. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3.Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice.. alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d... puncte de control.... Diminuarea riscurilor dintr-o companie d....... Detectarea erorilor unui sistem informatic c.... reguli de calcul........ validări...... Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere. de calitate Subiectul II. Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a.... Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d.... modalităţi de arhivare... Planul de proiect... ... Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b. toate detaliile specificate la punctele a-c 4... Obiectivele unui sistem informatic vizează: a. Încercuiţi răspunsul corect. Planul de proiect. Termenul de realizare a sistemului informatic d.. şi informatice.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I.. Stabilirea obiectivelor c..... Planul de excepţie. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a.. planul de etapă... planul de calitate d. planul de etapă b. de excepţie.. Detectarea problemelor b..... b. . Monitorizarea proiectului 2. Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a. de 501 . Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări.. Planul de etapă.

..................... schemă logică etc................. grafic......... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore)........... costul total si punctele de control.............. costul total si punctele de control.... 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect....................... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al........ 5 puncte 1 – b... Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere............. 2..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ..................... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... 2 – a..................... tehnologice şi informatice................. resursele necesare...... ........... 4............ echipamente hardware şi software........ Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.2............ Planul de proiect al unui sistem informatic identifică .... 3............................ 4............. Subiectul II .... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe... 4 – a.................................. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal.. resursele necesare............... 3.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... 502 ........ informaţionale.... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista .... şi ................... 5........) se va acorda punctajul prevăzut în barem.............. 3 – c.................. 4 puncte 1..............................................

Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Tipul testului: probă orală. practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. 2. 2. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. 1. Identificaţi un posibil risc al acestei etape.

..încarcarea excesivă a interfeţei ..... Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile.... rezultatele proiectului........ Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului...................2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2... Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct...... costurile................................. Identificarea unui posibil risc al acestei etape............. Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.... Subictul II ......................... În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme.................... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect. în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare.....întârzieri la proiectare şi la programare ....................... 2...............................................proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 .......... stadiul realizării planurilor......4 puncte 1.nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului ............... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat............ 1 punct Riscuri posibile: ....... Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia... Raportul de progres ....... 5 puncte 1........................................ prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute............... 3...Subiectul I... prin observarea activităţilor derulate......

2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business. 505 . de proiect... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic........) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. concedieri etc.. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc.- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii.) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat.

1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul.  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate .Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software. 1998).  Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. legi şi protocoale .  Conformitatea: adeziunea la standarde. Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality. Part 1: Quality Model.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu. accidental sau deliberat.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate . pentru o perioadă de timp definită. convenţii. după posibile căderi . în condiţii definite.  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software. Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final.  Conformitatea. recuperarea datelor afectate. la programe sau date . 506 .  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă.  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate .

 Conformitatea. 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . inclusiv corecţii. îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare. intrările şi ieşirile . 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia. grafic. operarea.  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale .3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa .  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori .  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor . pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate . rata ieşirilor la realizarea funcţiilor .  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat .   507 . în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns. timpi de prelucrare.  Conformitatea.  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări . 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor. a cauzelor caderilor. schemă logică etc.  Conformitatea .) se va acorda punctajul prevăzut.  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori . Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat .  Conformitatea.  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu .  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular . a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.

.....1 punct 2...... dependenţe .Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice. iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare............ Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic... Fiecare elev va susţine proiectul....... se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module................. Descrierea pachetelor de activităţi: activitate.. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare...... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator............. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ... impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului. Barem de corectare și notare 1..... 2 puncte 508 ....... .............. resurse...... 5................. perioadă. Cerinţe: 1.......... Stabiliţi activităţile proiectului....... Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă. Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu...... 6........ Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4...... 1 punct 4......2 puncte 3..... Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc. ................ Identificaţi obiectivele proiectului 2............... Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului........................ Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă.......... 3.... Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ..................

Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc..5.... Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................. schemă logică etc................. 509 . 2 puncte 6... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem....

Manual/ghid de utilizare.. Baze de date..... 2... informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie.............. site Web. aplicaţie de gestiune a bazelor de date. Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia....Cerinţe de utilizare: hardware şi software ... Prezentarea generală a materialului ales... Prezentarea generală a materialului multimedia. Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1.Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ...Informaţii specifice: autor.Grupul ţintă căreia se adresează .... 510 .. Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.... a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date. înregistrare........Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie . Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev...25 puncte ....Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei ....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1.. Crearea site-uri web.......

.....facilităţi oferite de distribuitor: instalare.Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri.Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... bară de unelte etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........ .service.. ... mentenanţă 2.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. 511 .În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem..........Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri. 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: . link-uri.... Manual/ghid de utilizare. ....Elemente de securitate oferite de aplicaţie... grafic...... liste etc..Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei .........): funcţionalitate şi accesabilitate .................. schemă logică etc..

.... modulară sau obiect......reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic....... se va alege între o programare structurată..... Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele.. Scrierea programelor ....... 3 puncte 512 .. 2.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1.. se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă................. intermediare sau de ieşire................ Descrieţi elementele specifice scrierii programelor... Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare. 3 puncte Codificarea datelor .....Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor. care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1........ în variabile.......... urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume...... fie de intrare.... Identificarea resurselor necesare acestei etape: .. 2................ Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă.- personal (manager programatori) de proiect. 513 . schemă logică etc.3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. coordonatorul echipei de programatori..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... software: mediu de dezvoltare integrat.

......... . este proprietatea unei componente software de a funcţiona... 2..... ... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1............. definită ca: probabilitatea ca............. validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor................... 6....... 2... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.. este generat. în condiţii de mediu specificate....... la compilarea fiecărei secţiuni..... modulară... 514 ... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori. din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare.. 4..... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de .... ............ unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)......t).. 5.............. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0...... a programului şi sunt numite erori de compilare................ Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni...Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori........... Descrieţi tipurile de programare (structurată......... sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program..... obiectul să funcţioneze adecvat..... obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic.............. 3.......... etapele executării programelor...... ............................ se va proceda la ........ editorul de legături......... Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor.. 3............... independent de platforma de calcul folosită..... Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1............. segmentul....... Definiţi următoarele noţiuni: compilator................

.......... care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking.......... încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.............. 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program..... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet.. .........5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I... Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere....... alternativă şi repetitivă.. devenite deja clasice................ executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive.. Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii..... o erori de asamblare.... Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele ... aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături............................ o erori de execuţie. atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite................ acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului.....Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte... Tipuri de programare... dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori................ Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor.. Ca şi tehnici de programare........... greedy etc................ 6 puncte 1.. de exemplu: valori nepermise ale operanzilor.............. câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0. Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 ............. 2.................. care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm.......... afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs). Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială............... divide et impera...... generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit.... 2 puncte erori de sintaxă....... Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu.. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar........... etc............

.......... la compilarea fiecărei secţiuni. Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori............1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil... fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase... dicţionarul de legături........ 1........ editorul de legături .. se va proceda la structurarea programelor.. 5.. 2......................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.......... definită ca: probabilitatea ca..... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare....5 puncte pentru fiecare răspuns corect............ iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase.. Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona............ independent de platforma de calcul folosită........ 3.......Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante... schemă logică etc............... 3 puncte Se acordă câte 0.1 punct Subiectul II.............. este generat........ 516 ............. în condiţii de mediu specificate. Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni.............. Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t). Compilator....... 6....... grafic.......t).......................... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program.......) se va acorda punctajul prevăzut în barem. cât şi procedurile care acţionează asupra datelor................ menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0..... obiectul să funcţioneze adecvat.... 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină). 4.......... Obiectele reprezintă module care includ atât datele............ din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare........... corelate între ele prin relaţii de moştenire........................................................... astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......

................ aplicaţie cu baze de date etc.............. aplicaţie multimedia.............Testarea eficienţei............................................................................................................Testarea utilizabilităţii.. Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web.................................................1 punct .................Tehnici de analiză şi control ..1 punct .......................................... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: ...... Descrieţi paşii necesari.Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa...................1 punct 517 .............................................................. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 .................................................1 punct ......Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării............................................. 6 puncte ...................1 punct ...............................Testarea siguranţei.....Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei .1 punct ......................Testarea fiabilităţii...........................Testarea funcţionalităţii ................

...... 518 ...Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului.Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor ..... fiabilitate............Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă ... siguranţă..... schemă logică etc....... cu diagramele proiectare/scheme logice.............. ... grafic.............................. de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: ... eficienţă...Cerinţa 2 ....Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate.........) se va acorda punctajul prevăzut în barem... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....

Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor . creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. Planul va conţine: .Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării. aplicaţi cu baze de date). Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei. aplicaţie multimedia.Cerinţe de mentenanţă . în cadrul orelor de laborator. Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web.Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă.Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate .Implementarea proiectului (scrierea programelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 . testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev. În planul de mentenanţă se vor regăsi: .Obiectivele de punere în funcţiune .

..... 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ...............1 punct Subiectul II ..........Prezentarea şi derularea activităţilor.................. schemă logică etc..... grafic.......................2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.............4 puncte .......Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate .............. testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ..........Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ................................................ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.........................3 puncte ..........Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor .........................Implementarea proiectului (scrierea programelor.......................1 punct .......• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I ....) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................................Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă ............................... 520 .............5 puncte Planul de mentenanţă .....................................Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune ..................................................

Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. diagrama GANTT. resurse. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. o platformă de gestiune a datelor din companie. registrele specifice (risc. • Elemente specifice planificării 35 puncte. final etapă. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. WBS. schimbări).Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. vor conţine doar specificaţii. corespunzător notei 10. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . Nu este necesar să fie completate.proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. Sistemul informatic poate fi : un website. ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. un software multimedia etc. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. echipa de lucru. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. orală şi practică . astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. final proiect).

......... Starea problemelor proiectului... Incadrarea în timp................... Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect.....Diagrama GANTT Stabilirea etapelor .....• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte.... Descriere................... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp.. Stare o Cererea de schimbare: Data.............. Intrebare).. Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului......... Autor. umane. echipa de implementare a proiectului ...... Încadrarea în planul de timp şi de cost....... Descrierea schimbării solicitate.......15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului... Alegerea activităţilor (WBS).... Responsabil... Starea bugetului. Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului.30 puncte a...............Denumire scurtă ... Rapoarte specifice................... bordul de proiect.................... Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte. Detalii de realizare.. Autor......... Resurse ale proiectului (materiale............Alocare resurse ..................... Probleme existente sau posibile... Data ultimei modificări.... Incadrarea în timp......................... Data de finalizare 3... Data identificării..... Masuri de cuantificare.. Monitorizare şi control . Data identificării....... Descriere... Importanţă................ Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic........5 puncte d....... Produse finalizate până în momentul efectuării raportului....... Existenţa problemelor în timpul derulării etapei............ Starea bugetului.......................... Produse care trebuie finalizate în perioada următoare.......... Produse finalizate la final de etapă.... Barem de corectare şi notare: 1.......... Tipul riscului (business............................. o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului................ Tipul riscului (Probelmă............Durată ...............5 puncte b....................... Impactul schimbării......5 puncte 2................... o Final de etapă: Data...................Precedenţe .... Cerere de schimbare. Numărul solicitării. precise.... Documente/Registre specifice......5 puncte c. Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului...... Decizii. Perioada....... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp............................. de etapă).............. Perioada.......... Clasa.............. Data de începere.. b....... Probleme existente sau posibile........ de proiect....15 puncte o Progres: Data. Planificarea proiectului................ Impactul schimbărilor aprobate.......20puncte 522 e..... Starea... clare ..... Data ultimei modificări..........20 puncte ................ financiare).. ..40 puncte a.....

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei.service. utilitatea aplicaţiei. schemă logică etc. identificarea în sistem. descriere date. 523 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.cerinţe de utilizare: hardware şi software. drepturi.grupul ţintă căreia se adresează. informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem. sisteme de securitate şi back-up. grafic. înregistrare. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. informaţii specifice (autor. utilizatori. descrierea modulelor din sistem. facilităţi oferite de distribuitor: instalare. prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. mod de lucru/raportări (exemple).

o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. camere ocupate. data eliberării. liberă. după numar locuri. total plată o vizualizare: camere libere. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. Tipul testului: Probă scrisă. 524 . informaţii poziţionare. data ocupării. tip cameră. jurnal de evenimente. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. etaj. număr zile. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. statut o opţiuni de securitate: back-up date. stare: ocupată. data eliberării. camere rezervate o filtrare: după pret. preţ. preţ cameră/zi. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. etaj. date client. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel.

. Criteriile de evaluare şi notare.......... Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat............................ Barem de corectare şi notare: Component tipărită .. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă......................... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute....... informaţii utilizatori...... data eliberării............... sistemul informatic...... Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa. astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu. Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte..o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate................ fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.. un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic.. Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa...... Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte.. fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.. 525 - .... informaţii camere......... drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client.. tranzacţii (rezervare...... o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client.. utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic.................... ocupare..... se acordă 60 puncte..20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare .... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute. informaţii clienti.60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel.40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă.20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor............. corespunzător notei 10.................. data ocupării........... o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa........ utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic. data eliberării.. eliberare.............. Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat...... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă....... - Componenta digitală.. Pentru componenta digitală..... ............. baza de date......................... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică. Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate.... facturare).......

.... număr zile..... 526 ... etaj. preţ cameră/zi. Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul.. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.... jurnal de evenimente..o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel.... după numar locuri..................) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... schemă logică etc. camere ocupate......... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard. Prezentarea proiectului ....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... statut o opţiuni de securitate: back-up date... camere rezervate o filtrare: după pret.... grafic....... date client. 10 puncte coerenţa explicaţiilor. total plată o vizualizare: camere libere...

Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Sisteme informatice. Curriculum pentru calificarea analist programator www. (1983). Militaru.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1. Antonescu. (2004) Sisteme informatice pentru management. Biţă. Preda. Cristian. Iosep.ro. Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. Mircea. Gheorghe. Ileana.ro. septembrie 2009 2. Trandafir. Bucureşti: Editura ALL 527 . septembrie 2009 3. (2006). Vasile.tvet. Marcela.tvet. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4.

adaptarea lor la condiţiile concrete.4.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 . În acest caz. fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea. www. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Bibliografie Uneori.tvet.tvet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful