Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare. În funcție de test. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare.. aceasta se concretizează simplu prin Bine. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul. Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor.instrucțiuni simple. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). recomandări sau restricții. Uneori. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. Incorect. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori.. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. etc. Ele pot conține și atenționări. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. Corect. avertizări... În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. Greșit. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 . Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. Criteriile de evaluare și notare. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării.

a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. 12 .

Instrumente de evaluare 13 .3.

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

Colegiul Tehnic ”Media”. gradul I.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. grad I . Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 . Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.

5. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. cipul BIOS. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. 3. memoria.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. sloturile de extensie şi porturile. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Definiţi placa de bază. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . Definiţi microprocesorului. sistemul de stocare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. BIOS (Basic Input Output System) b. Explicaţi următoarele noţiuni: a. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. 2. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul.

este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. DVD. • Aparatul foto. alcătuit din milioane de tranzistori. • solicită operanzii. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. • Camera video. CD-RW. de a împărţi sarcini fiecăreia. configuraţia de bază. • Scanner. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. 3. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. corectarea greşelilor precedente. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. • Microfonul. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. Acum BIOS-ul este de tip Flash. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte.este o componentă hard de memorie. 5. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . • execută calcule aritmetico-logice. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. suport pentru componente noi). • Touch screen. • Mouse-ul. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. 4. BIOS (Basic Input Output System) . semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă).2. • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. • Căştile. • Plotterele. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Imprimantele. 18 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. • Proiectoarele. grafic.• Monitoarele. • Boxele. schemă logică etc. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

. 2... Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi.... imprimantă (USB... 3........ tastatură............ Barem de corectare şi notare: Subiectul I . Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse............... 2. boxe... căşti. cameră foto digitală.. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.......... fără fir).......... (cel puţin: mouse (port paralele. câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte..... tastatură. scanner... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte. stick de memorie. Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1.. USB. video-proiector.......... câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă... scanner.. imprimantă.. microfon. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie... scanner. fără fir)... elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice....Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei......oral 1... aparat fotodigital. video-proiector.... Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.3 puncte 19 .. telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală.. Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă. Enunţ: Subiectul I . paralel..

............. Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă ........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.................... schemă logică etc..............1 punct........... 3.. Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare..... PS/2.......... 6 puncte 1.... audio.................. USB.... bluetooth..............1 punct 2........ video... 2 puncte 2................. Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... SCSI.4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................. grafic...... Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct....... necesită drivere sau fişiere informative................... Subiectul II....................................1... 20 ............. infrared....................... Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală..... paralel......... Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice...................... reţea................... pentru a fi funcţională......... Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial... Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. FireWire.....

Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . Shareware.oral 1. Ce este sistemul de operare? 2. software utilitar. 5. Copyright. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem. driver-e. Explicaţi noţiunile de: Freeware. Enunţ: Subiectul I . Descrieţi noţiunea de software utilitar. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. 4. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Licenţă. Instalarea aplicaţiilor. software specializat. Sistem de gestiunea bazelor de date d. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3. Program antivirus b. Program de arhivare c.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem. Explicaţi ce este un firewall.

. dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 .... El inspectează deci traficul după un set de reguli. 2....• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I.. cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.... motoare de căutare.... sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului. acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc.... programe firewall....5 puncte... Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori.. dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia. Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Pentru răspunsul corect se acordă 0.. programe pentru realizarea conversiilor de suport. programe antivirus...... 4. Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri. publicate sau nepublicate.. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate....... puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor... prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul....... 3 puncte 1.. Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor....... Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. 5................ Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor.... Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat.. Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel...... 3. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului.. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul.. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet..5 puncte....5 puncte. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate....5 puncte... Licenţa este valabilă pentru un calculator.......... Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat....

. schemă logică etc.. shareware sau freeware. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c.... 23 .... dar nu au drept de comercializare a lor................................... Subiectul II............... Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d...... Licenţele permit folosirea programului..... Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă..... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. 6 puncte a...... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...pe mai multe calculatoare......... grafic..

.... hub. Ce este o reţea de calculatoare? 2..... driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea......... Enunţ: Subiectul I – probă orală 1... switch..... O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ...... calculatoarele formează o reţea locală. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale.... 4 puncte 1..... 24 .. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică. cablu de date................Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală.... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare..... 3... Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet... modem. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate...... Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea......

..5 puncte.. Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală.  Obtinerea rapidă a datelor....5 puncte.. Pentru răspunsul corect se acordă 1... ţinând cont de anumite politici de securitate. e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile. în timp real.. un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice.... sau programe media ale campaniilor comerciale...... de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite.. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei.... orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului..... hub)... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor.. Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte. calculatoare aflate la distanţă.. 2.... Pentru răspunsul corect se acordă 1.... Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul.....un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes... Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie.. Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat)...... Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet.. Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet. sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail..... Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii.... Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris.. sau e-mail.. (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text............ blog-uri... a 2 sau mai multi utilizatori. forum-uri... În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch. chat-uri. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică....utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail. Forum . permitând dialogul on-line..  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic ..  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. Deci....Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.... 5 puncte 25 . grafică. 3.. Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea.. este văzută imediat de ceilalţi. Subiectul II .

.............. 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune....2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor . grafic.) se va acorda punctajul prevăzut în barem............ 26 ..........- Selectarea corectă a echipamentului necesar ..... schemă logică etc........... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text........... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..

literele A-F c. Octet/Byte c. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Zona de memorie 2. Sistemul binar b. Codul ASCII standard d. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. Bit-ul b. cifrele 0-9 b. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Cuvântul de memorie d. Sistemul hexazecimal 3. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Codul complementar b.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Unicod d. Virgula mobilă d. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . valorile cuprinse între 0-16 5. Virgula fixă 4. Sistemul binar b. Sistemul octal c. Fie valoarea 102. Codul ASCII extins c. Sistemul binar c.

5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b... NAND 6..... nu doar valoarea finală...... 2-b....... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare...... XOR..... caracteristică..... mantisă 2....................... b-1......... Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora......... 0....2. 56. bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8.........5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I...............5 puncte......... semn.5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2....... 3-a.... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a.............5 puncte Se acordă 0..... multiplu de gigabyte 7.... Bit b..... câte 0... NOT 3. ......5 puncte Se acordă 0.. OR. Megaoctet e................ 146 b.......... câte 0........................... Octet inferior Coloana B 1............... multiplu de byte 5.. 5-d Subiectul II.. -34 c....... c-5.....Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B............ Coloana A a.1 4... e-7 Subiectul III: 1.. Operaţii logice derivate d... Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie..55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1........5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2..........0........5 puncte....... d-4....75 puncte 28 ....... Virgulă mobilă c... 2.............2......... 4-c........

..1 punct .......) se va acorda punctajul prevăzut în barem...(1001))2=1...0.......... Pentru reprezentare valorii 56...................1..........25 puncte .........se adună 1 la complement:0000000000000001 ...55:număr real......... 29 .......reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 .......a........reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.(1001))2 o (56...3......75 puncte b....55 o (56)10=(111000)2 o (0...11000(1001)) x 25 . Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul . reprezentare în virgulă mobilă ............55)10 =(111000....25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă...(1001))2 ... c......... schemă logică etc.........Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. 2.............. reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56...............obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ....... b.Reprezentare în binar a lui 56 şi 0.........Normalizarea valorii: (111000....55 algoritmul este următorul..................... 146: număr natural.. a. reprezentare binară -34: număr întreg....55)10 =(0...............

Spiru Haret nr. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. tel.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat.ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. 021-311 11 62. dotat cu componente PC şi software utilitar. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . imprimantă. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.10-12. antivirus. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. scanner împreună cu software pentru instalare. fax. orală şi practică. Subiectul II – probă scrisă . sector 1. vet@tvet. mouse. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. Bucureşti-010176. 021-312 54 98. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. 2.Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar .Unitatea centrală Periferice: tastatură. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică.

........ (189)10=(. Subiectul I........ şi celor mai uzuale caractere speciale.. d..........)2=(...)2=(...... c..25)10=(.......75........ unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul............. 12.... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte............ câte un punct pentru fiecare enunţ............... de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere.. 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:....... 3.. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie.)16 b....... Bitul reprezintă ..... semne de punctuaţie................................ 145... b..............)8=(.1........)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică.............................. 2 a) 2 c)........ c.................. a... • Subiectul II – 3 puncte.. 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 ....... -134.................. -24............. d...........16 realizaţi conversiile: a...... Codul ASCII conţine un număr de ......... (12.. Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1. veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c)............. Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte.......... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul ....75.... Utilizând legăturile dintre bazele 2....... b..)8=(.... Completaţi enunţurile a.......... câte un punct pentru fiecare enunţ...... 2...... numere.8....10....

..........................de pe care se execută programul client de conectare la server.................................... c) Instalarea imprimantei de reţea............... care impune comenzile ce pot fi utilizate............... sau local ........ răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor............................. Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului.....................................................b) Se vor nota următoarele aspecte:... sau aflat la distanţă ("remote") ................... şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server................. 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b......cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere........................ Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c.. Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server....... 32 ............... Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP. Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul..1 punct a....1 punct Cerinţa 2........ 1 punct a........1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare............................................1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1.................. Completaţi enunţurile ...........1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet......................... Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere............................. Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ........... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client. b................... succesiunea acestora..

. b......16 realizaţi conversiile .. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b..01)2=(13.2)8=(B. Număr natural: sistemul binar 145= 10010001.1 punct a. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar). -134..4)16 33 ..25)10=(1100..1punct a. (12. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000.... 2.......c..8. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie..10..75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3... 12.. Utilizând legăturile dintre bazele 2..75 Semn 0 d.

tvet. septembrie 2009 3.tvet.ro.Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.ro. septembrie 2009 2.tvet. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet. septembrie 2009 4.ro.ro. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www. septembrie 2009 34 . calificarea analist programator www. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

Colegiul Tehnic ”Media”.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor.profesor. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 . Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. gradul II. gradul I. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. grad I . Airinei” STAN CLAUDIA .

Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. 1. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3. . cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4. Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. pentru un grup de lecţii.

Criteriile de evaluare şi notare 38 . Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. ! etc). 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. (. ^. @. $. <. setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. cifre. ). caractere speciale (precum ?. 32 sau 64 de biţi 8. #. >. 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. Conform codului ASCII. Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. spaţii. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. parte întreagă şi parte fracţionară. 18. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. &. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi. *. 16. %. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. 16. 36.5.

c. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . a. 5. b. 9. 8. d. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 2. a. d.Se acorda 1 punct din oficiu. b. a. c. Se acordă 9 puncte. 4. 6. 3. 7. Barem de corectare şi notare: 1.

Operatori relaţionali sunt: 40 . adresă. 3. adresă. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. d) predefinite si aritmetice. valoare. 5. tip. valoare. d) Constantă. b) predefinite şi definite de utilizator. sau sumative a modulului. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. b) îşi modifică valoarea. 1. c) Nume. nume. subtip. c) nu au valoare.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. tip. data. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. c) aritmetice şi definite de utilizatori. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 4. d) au mai multe valori. pentru un grup de lecţii. b) Valoare. adresă. 2. valoare. tip. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

?. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. -. <. Variabilele x. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. not(n %2<>0) b. ≥. #.a) b) c) d) > . Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. : +. % !. z şi w sunt întregi.$ 6. ≤ . şi logic (and). (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. = . (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. z memorează valoarea 5.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. (y>z)or(x>3) b. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. iar w memorează valoarea 7. sau logic (or). y memorează valoarea 3. n % 2=0 c. n % 2<>0 d. y. *. a. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. x memorează valoarea 2. ≠ negatia logică (not). ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. /. not((n+1) % 2=0) 7. 10%2=0  Adevarat  Fals b.

c. a. 4. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. 6. c. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. a. d.Se acordă 7 puncte. 3. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. 5. 7. 2. c Exerciţiul 2 a. 10%2=0  Adevarat b. b. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 .

1. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. structura de tip FIȘIER. structura de tip COADĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. pentru un grup de lecţii. structura de tip STIVĂ. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip stivă. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip COADĂ. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. structura de tip articol. structura de tip articol. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. structura de tip STIVĂ. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. sau sumative a modulului. structura de tip COADĂ.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. structura de tip fişier b) structura de tip arbore. structura de tip articol. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . structura de tip TABLOU 3. structura de tip STIVĂ. structura de tip şir de caractere. structura de tip COADĂ. structura de tip fişier 2. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. structura de tip şir de caractere.

Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. 3-c. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. 5-b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. 7. Barem de corectare şi notare: 1-d. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5. 4-b. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. 7-b. 6-d. 44 . 8-a. 2-a. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

în faza de asamblare. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. pentru un grup de lecţii. a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 . cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 1. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor.

a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. 4-b. 1-d. 2-a. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. 5-d Exerciţiul 2. 46 . Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. sau o unitate de program. Un modul poate fi format din mai multe submodule. El apare în mod natural în descompunerea top-down. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. 5. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. care poate fi un program. 3-b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. un subprogram. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare.

Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. - 47 . se acordă punctajul prevăzut. . ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. . Astfel. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici.Uneori.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . . dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect. de unde ele se pot refolosi la nevoie. . Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm. se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului.Modulele sunt independente. Avantajele programarii modulare sunt multiple. s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri.Permite munca în echipă.Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători.

15. 16 2. 4. 1. 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. 2. 2. a) b) c) d) 2. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. 7.11. 4. 4. 8. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 9. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 8. j întreg citeşte n pentru j ← 1. n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 .16 4. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii.16 1. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. 5. sau sumative a modulului. 8. 12. a) b) c) d) 3.14.13. 6 1.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. 4. 6. 10 . 2.

unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− . Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4.|▄ a) b) c) d) 5. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi.9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9.+∞)  6. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. număr întreg. pentru x dat. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R. 49 . Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. a) b) c) d) 9.

8-b.5 puncte. câte 0. 5-b. Exerciţiul 1 Se acordă 4. f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 50 .5 puncte pentru algritmul rezolvat corect.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. 2-d. 9-d Exerciţiul 2 x.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 7-a. 3-a. 6-c. 4-b. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b. Exerciţiul 2 Se acordă 2. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut.

Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. ca valori de intrare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . pentru un grup de lecţii. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Erorile care provin din introducerea. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2.

Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 . dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3.c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. 1.

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Ea se poate face în mod: a) dinamic. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. 3-b. după executărea programului c) doar dinamic. determinarea naturii sale şi corectarea ei. după executărea programului sau static. 4-a. 6-d Exerciţiul 2 1-c. 3-b. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. în timpul execuţiei programului d) static. după executărea programului sau dinamic. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. 2-a. 2-a. 5-c. Depanarea constă în localizarea erorii.

pentru un grup de lecţii.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 . cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. 1. adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.

Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.  Adevarat  Fals 7.  Adevarat  Fals 3. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 5.d) numărul de iteraţii 5.  Adevarat  Fals 6.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2. respectiv ALTFEL. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. 1. 55 .

Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4. Adevarat  Fals 6. câte 0. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea.  Adevarat  Fals 3.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0. 56 . Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. Exerciţiul 1 Se acordă 2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 5-a Exerciţiul 2 1. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.  Adevarat  Fals 2. 3-a. 4-d. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. respectiv ALTFEL. 2-b. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 5.5 puncte din oficiu.5 puncte.

Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 . Adevarat  Fals 7.

.. 1. în timp ce „and” şi „or” sunt .. not((n+1) % 2=0) 2. putând declara variabile atât în module (numite ... . Structurile statice de date folosite sunt:  Fals .... sau logic (or).. ... Operatorii logici sunt: negatia logică (not).. Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.) cât şi în programul principal (numite . Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a...... 2...... cu acces direct la elementele sale...)...... 1........... n % 2=0 c. n % 2<>0 d. 3.. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. între care există o relaţie de ordine ierarhică.. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2... şi logic (and). Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale... Operatorul „not” este ..... not(n %2<>0) b. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar.. este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite).. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect..Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor..

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

sau logic (or). şi logic (and). a.Exerciţiul 3 1. c. c. 3. 5. şi anume un tip utilizator. în timp ce „and” şi „or” sunt binari. 4. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. b Subiectul II Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . Descrieţi structura de date de tip Lista. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO . Operatorul „not” este unar. Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. cu un număr variabil de elemente. 2. Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. Elementele unei liste se numesc noduri. Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. c.WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial.

c.• • condiţia. 288. condiţie pe care o notăm cu c. o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. acţiune asociată cu EXECUTĂ. 395. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. 95? R: 180 b. 0. 1245. 17. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. R: Un răspuns posibil: 24. 202. 55. a. 2194. 4. 5821. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod. 139. 569. actiune. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. 0. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. De aici şi numele de structură cu test final. notată cu a.

Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. . Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Bucureşti: Editura Economică 3. ( 2003). Lungu. Victoria. Velicanu. Stanciu.Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Bogdan. Dragoş. Sisteme informatice. Ursăcescu. Bucureşti: Editura Economică 2.Gheorghe. Ion. O abordare între clasic şi modern. Sahlean. Manole. Sabău. Alexandru. Mangiuc. Gheorghe. Sisteme informatice: analiză. Proiectarea sistemelor informatice. proiectare şi implementare. Minodora. Gavrilă. Bucureşti: Editura Dual Tech .

MODULUL III: Limbaje de programare .

grad I . Colegiul Tehnic ”Media”. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. gradul I.

Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a. d. Instrucţiuni pentru elevi . Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat. 3. b. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat.Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă. Explicaţi modul de utilizare al acestora. la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat .oral 1. 3. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Subiectul I . Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. c. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. 2. Subiectul II – practic 1.

editarea programul sursă se vor evalua i...... Subiectul II... câte un punct pentru fiecare enunţ......25 puncte ii........... fişiere utilizate pentru descrierea datelor......................... fişierul obiect c................ b..................... rapoarte. formularelor..............0..............6 puncte 1.................... În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice.... c............ În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului .......... proiecte etc...... câte 2 puncte pentru fiecare enunţ...................25 puncte c.................. operaţii cu fişiere.. fişierul executabil d............0...................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte.....25 puncte inserarea punctelor de întrerupere.... introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor... 3..................................... operaţii pe şiruri de caractere............ fişierul sursă b....25 puncte d....................25 puncte 2.............0.. Utilizarea corectă a comenzilor pentru a...........................................25 puncte ..0..................... cunoaşterea comenzii ............ modulelor de cod.............0...........1 punct a..1 punct 2.. selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare..........................25 puncte ii....0..25 puncte ii.......... Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor.3 puncte 1. bara cu instrumente standard şi zona de lucru............... scrierea indentată a instrucţiunilor ................. urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări .............25 puncte rularea programului......... executarea programul i.....0. compilarea programul i.................25 puncte eliminarea punctelor...... Corectitudinea de sintaxă ..........0...25 puncte b........... cunoaşterea comenzilor... grafică..... funcţii şi proceduri de sistem....... În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile.......................... Barem de corectare și notare: Subiectul I.......... salvarea programul: i... cunoaşterea comenzii ....0.....0..........0..........0......... instrumentele standard şi a zona de lucru...... d...... • Subiectul II – 6 puncte..........................................................25 puncte ii............... Descrierea corectă a procedurii: a............În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile. corectitudinea/sugestivitatea numelui ..

... depistarea erorilor de semantică................) se va acorda punctajul prevăzut în barem....... condiţii eronate .5 puncte d................................................... grafic.....0..... 3..0...............5 puncte b.........................0.. Eliminarea punctelor de întrerupere... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... schemă logică etc............... Aplicarea comenzilor pentru inserare ..5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Marcarea punctelor .. Rularea programului .....Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului.....5 puncte c............ Realizarea punctelor de întrerupere: a....... ........................ ciclarea infinită..........................0.... depistarea anomaliilor de funcţionare.......1 punct....

<= c.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . Caracter d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. MOD d. && b. Decizie/structură alternativă b. Selecţie multiplă c. != Varianta Borland Pascal a. Separatori c. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Directive de compilare 3. % d. Cuvinte cheie d. a. <> 4. Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. Identificatori b. AND b. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . Instrucţiuni 2. Să utilizele tipuri simple de date. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. <= c.

c.∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1...... Niciunul dintre variantele de mai sus. ÷. OR 2. AND. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6..a..... operatori logici principală g.. b.. Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal ..... e............ Tipuri întregi e..........∆ pe biţi g. Număr real b..... f.................... Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a. a<10&&a>0 c.... Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1....b : integer... unsigned int a..b... Marcarea comentariilor d............ citeşte a....... &&. c...... . Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B..... d.. d... real (a)...chr 3. var a:byte. Separarea unităţilor lexicale c.. int b........ 2..... unsigned int a. 4. Identificarea constantelor b.. int a..... %. declaraţii de variabile............ cin>>a...... Varianta Borland Pascal a......... . var a....... program variabile.. var a.. declaraţii de 5... <<......|| b. integer b... Identificatorii reprezintă . var a:byte.... shr.. Număr întreg fără semn d.. b:word.......b.. 5....b:word...... long b................. >> d.... Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100)...... Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare...... Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi.. b:integer...... a<10 AND a>0 logic d..... int a.. funcţia program principal 6.. structură f..... operatori logici a........... long a.. Număr întreg c.... byte... b........... Expresie de tip c. a...... int.

..............c.............d........................e......................3 puncte Se acordă câte 0.......... 2...... sau const pi=3.....5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ....5 puncte pentru fiecare răspuns corect............ Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia ..2 puncte Se acordă câte 0........................ pentru răspunsul corect se acordă 0....4 ..14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: ........b] folosim expresia logică .......... Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg.......................f.............................................. Varianta C++: x>=a &&x<=b.. 4............ pentru fiecare răspuns corect se acordă 0....................... Varianta C++: const float pi=3.. 1............................. 2 ......... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită...5 puncte Subiectul III: 3 puncte..... 4.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. 4 – b.. are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal).14................. 5....................14.................d Subiectul III .. 5 ................................. Fie n o constantă de tip întreg n=123. 6 .... pentru fiecare asociere corectă se acordă 0........ 6........ variabile....14........................ 5 – a... La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B... 2 – c.......... Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3..5 puncte Subiectul II: 3 puncte..5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 3 ..... 3.....3...... s)......... Varianta Pascal: x>=a and x<=b.2 puncte Se acordă câte 0............... Varianta Pascal: write(’Suma este ’............. succesiuni de litere................3 – c..... cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante... Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 . VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6...... 1 .... 1 – d.... 6 – d Subiectul II .......... subprograme... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte............ Pentru a exprima că o variabilă x∈[a.... Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s..a... Varianta Pascal: const pi:real = 3.. 5.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. . schemă logică etc. grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

m2:=sqrt(x*z).y) (x. m3:=sqrt(y*z). Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. m3=sqrt(y*z).z).a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 .Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.z). Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. cout<<p. while k<>0 do begin k:=k-2. d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y). p=++k. end. inc(k).write(p). Ştiind că a este un număr real. de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. while(k) {k-=2. a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. (y. d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0. a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 .} . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I. Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y).p:=k+1. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10. m2=sqrt(x*z).

2. writeln(m). cout<<m. (n real) if (n>0) m=n. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. depinde de n 2.1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. (n real) if n>0 then m:=n else m:= . c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi.d Varianta Borland C++ cin>>n. 1.n. Subiectul IV. else m= . de două ori d. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. pentru varianta Pascal. niciodată c. Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5.-1. x=1 şi şirul de numere 1. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3.n. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire. o dată b.Subiectul III. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct .0.

h> main() { • Subiectul III: 3 puncte.a.5p 0.pol. while i<=n do begin readln(a).inc(i).5 puncte.5 puncte.cin>>n. i:=1. until n>0.i:byte. do {cout<<"n=".5p . end. writeln(pol). x. float pol=0. end. until n>0.5p 1p 1p • b) Pascal: var n.x. Barem de corectare şi notare: 1. begin repeat write('n='). end.i++) {cin>>a.5p 0. I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. readln(n). writeln(pol). C++ m=abs(n). end. iar cerinţele b) şi c) câte 1. 10 PASCAL m:=abs(n).} cout<<pol.h> main() {unsigned i.i:byte.i<=n.pol. write('x='). Nu e. readln(x). for i:=1 to n do begin readln(a).5p 0. C++ : #include<iostream. pol:=pol*x+a.5p 1.n. pentru cerinţele 1-4 câte 0. readln(n). pol:=0. pol=pol*x+a. iar pentru cerinţa 5 1 punct. } IV c) Pascal: var n. begin repeat write('n='). Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte.} while (n<0). write('x='). b. a. for(i=1.a:real. 3 Puncte 1p 1p 0. cout<<"x=". pol:=pol*x+a.Sub.a:real. C++: #include<iostream.cin>>x. readln(x). x. pol:=0.

float x. int x. 2. int a. Fie declaraţiile: var i:real. … n=n+i. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. i:=i+1. …. n:=n+i. a. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). n:=10. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program. i:=1. . a) b) c) d) integer x. x=int. char x . Fie declaraţiile: var x:real. var x:=integer. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int.. int n=10. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. var x:byte. Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3.b. var n:integer. Float i=1.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.b:integer. var x:integer. i=i+1.

cin>>ch. 5. b) bool:=true. else bool=1.} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) . until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’).} while (bool). d) repeat write('citeste o litera:'). a) do {cout<<"dati x".} while(x>=a && x<=b). readln(ch). if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false. . 4. b) bool=0. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. a) repeat write('dati x'). a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’. until ch in char. c) do {cout<<"dati x". until ord(ch)>0. repeat write('dati x’). d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’.} while (ch>0). cout<<ch. until (x>=a) or (x<=b). readln(ch). cout<<”dati x”. a) do {cout<<"dati o litera".Readln(x). until (x>=a) and (x<=b).} while (ch in char). d) do {cout<<"dati o litera". unsigned n .cin>>x . until not bool. readln(x).b].cin>>x. a) repeat write('citeste o litera:'). c) do {cout<<"dati o litera". Subiectul II : char ch. cin>>ch. b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. c) repeat write('citeste o litera:'). b) cout<<”dati o litera”. readln(x). cin>>ch. c) repeat write('dati x').} while(x<a | | x>b).Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a . cin>>x . a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). do {cout<<"dati x".readln(x). if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”. write (‘dati x’). cin>>x. Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. readln(ch). write(ch).

... end . var n.... cout<<n=.. Subiectul III.................5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2..... C/C++: a) Datorita conversiei implicite..... 2.. ....k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n........... întreg..} cout<<Suma cifrelor este: <<s......Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n....h> main() { long n....... Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program...... n=n div 10 ..... readln(n) .s : longint begin clrscr .. k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat. repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) .5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c ....... while n=0 do begin s=s+n mod 10 .. n=n/10... c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat. k←k div 2 altfel p←p*n.. pozitiv. writeln(Suma cifrelor este :......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4.. precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor....... Program suma_cifre ..... 1....0.............0...... cout<<endl.5 puncte ............... mai mic decât 15000.... write(n=) .s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15... cin>>n.... uses crt .... Fie programul pseudocod: citeste n.... until n=15000 .000 ........ #include<iostream.. Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n... while(n==0) {s=s+n%10.5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite.. } while (n=15000). s) .

..1 punct a... readln(n) ........ var n..... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori.....} while (n>=15000).............................s : longint ........ Condiţia din structura repetitivă repeat............) din secţiunea de declaraţii b.. schemă logică etc......./ while.......... c... until n<15000 ......1 punct a......................... Pentru PASCAl.............. Erorile de sintaxă:...... } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. write(‘n=’) ................. cout<<endl..... end ....................1 punct Subiectul II 1.. Programul rescris corect: Program suma_cifre ......... begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) . s) .. #include<iostream.. .1 punct 5 – a .......... do {cout<<"Dati un numar mai mic 15.............................h> main() { long n...... cin>>n... Condiţia structurii repetitive while.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem..........000" ................................ end.......................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor.... grafic.................} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s......... while(n>0) {s=s+n%10............... 2. care marchează citirea corectă a lui n.. marcarea sfârşitului programului: end........ respectiv } pentru varianta C++...... lipsa delimitării (....................... do.. uses crt .. Erori de semantică :.......................s=0. b... n=n/10....................... cout<<"n=".................................. until/ while...3 – c ....... writeln(‘Suma cifrelor este :’.......... n=n /10 ........ while n>0 do begin s=s+n mod 10 .......1 punct 4 – c .

for i:=1 to n do readln(a[i]).Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.k. ' se repeta').. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice.i++) cin>>a[i]. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream.n. for(i=0.j: byte.i++) for(j=i+1. spre exemplu 1. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i]. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi». n. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. var a:array[1. int a[100].j<n.i<n-1.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl. cin>>n.100] of integer. end. for(i=0. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. Introduceţi ca valoare a lui n 5.i<n.i. begin readln(n).h> main() {short i. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.j. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare.} .

iar la final se vor prezenta rezolvările. altele nu. j] =  0 . Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1.Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată.  daca a[i. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator.m execută pentru j←1.m execută pentru j←1. unele dintre acestea se cunosc între ele. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă.j←vi 6) pentru i←1. Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: .j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. m executa scrie mati.m executa mati. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane. Subiectul II 1.

. .. i. max:=nr.1.........j<n...100.nr...............n:byte... end............ for (i=0...j........... ... unsigned int a[100][100]...k...................100] of 0..j])...k........' are maximul de cunostinte'). c # include<iostream.....1...n. begin readln(n). for (j=0...} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte "..........0.......... max:=0.....i++) for (j=0..j<n.......................................h> main() { unsigned int a[100][100]........max...... end............... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i... a var a:matrice[1...............j++) cin>>a[i][j]........ Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice....... if (max<nr) {k=i..... cin>>n........i++) {nr=0......1 punct Subiectul II 1......nr....j....max..... Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane........100] of 0...k.........i<n.................. for (i=0.1.....1.... max=0.5 puncte b .... ax=nr........100....j++) nr+=a[i][j].... if max<nr then begin k:=i..j]. } are ....... for i:=1 to n do begin nr:=0.............. unsigned int i. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i....5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri..i<n.. writeln('persoana '........Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ....... 2 puncte var a:array[1. end.1......

. end..var a:array[1... cout<<"Dati n"..k.k..0....100.j........ for(i=0......... unsigned int i........n:byte.......cin>>n... 1....100] of 0.......2 puncte ... end. k=0.....1.... v[i]:=v[j]... v[i]=v[j]. } Subiectul III a) ...i++) for (j=i+1... for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i]....j<n.... aux:integer...100] of integer...... # include<iostream..... if nr=0 then k:=i..nr. m:=trunc(sqrt(n))......h> #include<math..' nu are cunostinte').....i++) for (j=0.....n....1............k....... begin readln(n)...j<m...i<n.....10] of integer..........h> main() { int v[100].j++) mat[i][j]=v[k++].......... for(i=0.... for (i=0...... v[j]:=aux. begin readln(n). for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i....n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) .....nr............} m=floor(sqrt(n))..... mat[10][10]....i++) c) ... for i:=1 to n do begin nr:=0...i++) for (j=0........i<n.n...i<m.. v[j]=aux.k:byte. for (i=0............ mat:array[1...... i.....j++) nr+=a[i][j]....i<m......... } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte "....j<n..m..1...n......m.. if (!nr) k=i... for (j=0..5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1....i<n. i... aux..j++) cin>>a[i][j].... for(i=0.i++) cin>>v[i]. for i:= 1 to n do readln(v[i])....5 puncte repeta bol←true pentru i←1. for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream.....j])....j........ end...... write('persoana '...j...h> main() { unsigned int a[100][100]....j<n........j.. unsigned int i...............j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].i<n-1....... k:=1... cin>>n.k.i++) { nr=0.... for (i=0.......10.......j].......... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i..

j++) cout<<mat[i][j]<<" ".j]:3). grafic.j]:=v[k]. { for(j=0. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. end. cout<<endl. schemă logică etc. end. writeln. .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.mat[i.j<m. inc(k). indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. end. } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

d) type articol=record c1 :integer .p2.b. polinom p1. }. b) var a :integer . Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a. float c2 }. b) int a . end . end . var a :articol.p3 :polinom .p2.Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. c) var a :real . c) float a .c} . c2 :real . Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer . Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 .b. end . articol a.p3. c2 :real . float c2 . d) struct articol {int c1 . Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol. var p1. Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: .c:real .

c =p1.5 puncte Subiectul II: 0.c .c .b =p1. P – pentru pătrat.a+p2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0.c :=p1.a .c+p2. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0. e) p3. D – pentru dreptunghi.b .şir de 2 caractere. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere.b .a :=p1.b+p2. d) p3.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. b) p3.a . p3.a+p2. an: întreg fără semn). p3.c+p2. p3.b+p2. c) p3.c =p1. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.b :=p1.b . Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc.5p 0. b) p3.c+p2. Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere.c+p2. p3.a .a .b+p2.întreg cu 6 cifre serie .b :=p1. *Se va acorda punctajul maxim . Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 .Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub.c :=p1. c) p3. luna: şir de caractere. • Identitate : număr .a+p1. T – pentru triunghi. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.b+p2.c . d) p3.c .b =p1. e) p3.a+p1. • Adresa: şir de caractere.a =p1.a :=p1.a =p1.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. *Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. schemă logică etc. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă. .

Puneţi în ordinea logică liniile.nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. readln(f. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. while not eof(f) do end. close(f). Rezultatul/Acţiunea . write(nr:5:2). Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f. II. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real.nr). var f:text.

8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s. Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie. f>>x .h> 4) { 5) } 6) int nr. Fişierul nume.txt ambele având n linii (n număr par).txt şi numar.8) reset(f). d) Creaţi un fişier out. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. III. 2) main() 3) #include<fstream.close(). c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii. 9) begin 10)assign(f. ios::in).txt". II. 7) f.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. f.txt ce conţine n/2 linii.”numere. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. 11)begin 12)end. Rezultatul/Acţiunea . iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. 1) fstream f("fis.txt”).txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.s=0. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f. Varianata C++ I. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă. Puneţi în ordinea logică liniile. Se consideră fişierele nume. iar fişierul numere.

Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului. III. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.10) if (nr) 11) s+=nr. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1.25p 0.x).5 puncte Subiectul II: 2. respectiv False altfel.25p 0.txt ambele având n linii (n număr par). c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. Readln(f. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0.25p 0. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.txt ce conţine n/2 linii. Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f).25p . b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. Punctaj Observaţii 0. Se consideră fişierele nume.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).txt şi numar.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie). Fişierul nume.5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub. iar fişierul numere.

txt". while(f>>nr) if (nr) s+=nr.nr). f. nr:real. close(f).II var f:text.ios::app).5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris. f<<x.'numere. write(nr:5:2). a) b) 2.s=0. Soluţie Realizează închiderea fişierului f. cout<<"s="<<s. end. ios::in).h> main() { fstream f("fis. int nr.25p 0.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.ios::in). I Realizează citirea variabilei x din fişierul f. while not eof(f) do begin readln(f. III c) d) Varianta Borland C++ Sub. fstream f(nume.25p 0.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de . #include<fstream. } a) Punctaj 0.close(). end. begin assign(f. fstream f(nume. Observaţii II 2.25p 0. reset(f).txt').25p 0.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. schemă logică etc. .) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris.

La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. cu n linii şi n coloane. fiecare linie pe câte un rând.txt. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. 5. Utilizând facilităţile de editare. n număr natural n<100. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. Fiecare elev va fi la un calculator. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. 3. Matricea A din fişierul mat_A. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. Rezultatul se va afişa la monitor. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a. 100]. 2. 4. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.txt b. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. respectiv B. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. Matricea B din fişierul mat_B.

................ Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a....... CNP-ul...............0. Scris... prenume......0................5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului............. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu........ Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I........5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei. Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b..... cu utilizarea instrucţiunii de selecţie. Oral.. Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog............ Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2............ Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1.......... 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei ...... va avea si un antet cu: nume........ Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7.5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n .00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată..........................0...........0..2.............txt......5 puncte Crearea meniului conform cerinţei............................. Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului............4 puncte ...txt..............................5 puncte Subiectul II .... notele la cele două probe şi media obţinută........ Ceinţe: 1..............50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8...................... Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii... în ordine alfabetică......... La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele..........................................0................• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe......... prenumele şi CNPul elevilor.............5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0.... La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor....5 pentru fiecare cerinţă)............................

..... schemă logică etc........0............................25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului.25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n.....0..... 1 punct Crearea fişierelor ......5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0........25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie ...........................b ................................ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.............. .) se va acorda punctajul prevăzut în barem...0.....................................a.......25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2......5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.....75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2........... 0.................................................25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0...Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor. grafic.................................. 0...0.

Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. var a:vector.a[i]: a) o componentă a vectorului a. var n:integer. b) identificatorul unui tip de date. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. typedef float vector[100]. var n:byte. . care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. c) adresa de început a şirului de numere reale. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. III. var n:word. b) identificatorul unei constante.. II. d) un cuvânt cheie. d) prima componenta a vectorului. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1. vector a. a) b) c) d) int n. unsigned n.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. long n. I. a: a) o variabilă de tip real. var n:longint.100] of real. vector: a) identificatorul unei variabile. c) identificatorul unui tip de date. i:byte. short int i. unsigned long n.

d) nicio variantă nu e corectă. for (i=0. var v: array [1. v[i+1]=aux.') { } writeln(i). Fie declaraţia: var a:array[1.50] of word.i++) cin>>a[i]. while(a[i++]!='.10. b) i=0.' do inc(i). char a[50].20] of string[20]. if (a[i]==’. while a[i]=’. var v:array [1.. var a:char. cout<<i. a) i=0.i naturale.j++) if(strcmp(a[j].i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i].’ Then write(i). respectiv strlen() pentru C/C++. float [100]. for(i=0. while a[i]<>'. float v[10][10].a[i])<0) . n.1. var v:real. b) i:=1.i<n-1.b) c) d) 3. Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal... char a.. var a:array[1. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n.. Fie declaraţia: var a:string[50].’) {} cout<<i. . char *a.i<n.i++) for(j=i+1. v[i]=v[i+1]. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a.100] of real.50] of char. for i:=1 to n do readln(a[i]). typedef char a[50]. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). a) i:=1. v[i+1]:=aux. var v:array [1. a) b) c) d) 4. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia. end. writeln(i). a) b) c) d) int v[100]. type a=string[50]. for (i=0.i<n.j<n. a) b) c) d) var a:array [1.100] of integer. un cuvânt cheie.10] of real. v[i]:= v[i+1]. a) i:=1.’ do inc(i). a) b) c) d) short a[50].. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect. adresa componentei i a vectorului a. c) i=0. while(a[i++]==’. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5. d) nicio variantă nu e corectă. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i]. if a[i]=’. 6. v este un vector cu maxim 100 de componente. respectiv char a[20][20].’) cout<<i.. float v.

numarator:integer. a[j]:=a[i]. scanf(f. end. b) typedef struct {int numitor. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text . numarator rational. fstream f(char* nume.aux). d) alta decât cele prezentate. d) alta decât cele prezentate 9. variabila). a) fstream f(char* nume. alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. cu numărătorul şi numitorul numere întregi. } rational. c) typedef struct {float numitor. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f.a ). }rational. float numarator. int numarator. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). fisier f.format). reseat(f). b) type fisier=text . end. variabila).ios::in). selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. strcpy(a[j]. c) var f:file. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ. . a) type rational: numitor. readln(f. {strcpy(aux. fscanf(f. 10 .a[i]). selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7.aux:=a[j]. c) FILE f. var f: fisier . Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor. b) type rational=record numitor:integer. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. Fie f un fişier de tip text. ordonare alfabetică a cuvintelor. numarator:real. strcpy(a[i].format). b) typedef stream fisier. a[i]:=aux. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f). a) b) c) d) f=fopen(calea. a) typedef int numitor. end. } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor. c) type rational=record numitor:real. numarator:integer.int mod). read(f.a[j]).

.. b...... a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor.. Să se calculeze suma lor în c”......5 puncte.. astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului.... 9 – b. Barem de corectare şi notare: Subiectul I..... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori..... Eseul va trata următoarele: a... Declararea variabilelor de tip şir de caractere... 4 – c....... real). conversii şir de caractere – număr (întreg......... articol/înregistrare...... c...... Subiectul II . c) 6 puncte a) var a.5 puncte. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat.50] of byte. concatenare.eof()................ Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute. ..a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’). suma va fi calculată tot într-un vector... Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori..... 10 puncte Astfel: a) 1. 3 – a. b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f)................... d) if (!f.................. unsigned int a[50]....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”...b[50].10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).. d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b..c[51]. 7 – b... III – b. b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f.. a) while(!f.... Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a. b (maxim 50 de cifre). Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere.. d.... cautare caracter/subsir... c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)...... c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă...........51] of byte.... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10....... 2 I – c.......eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. b) 2. b) Explicaţi cum se realizată adunarea. 1 – d... 10 – c........eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere.. 6 – b.. c) if (f......b: array[1. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier. 5 – a... c:array[1..... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare.... II – c.... copiere.. 8 – a.

.k:=p.. cout<<"suma este: "... for j:=i downto 1 do else begin for(i=j. unsigned int i.......... end if(c[0]) cout<<c[0]......m......... write('m=').......50] of 0.dec(k)....s:integer.n....9.. i=n-1........ end..b[50].............c[51]... După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector. dec(k). c[k-1]+=1..i<n.......i++) cin>>a[i]..h> main() c:array[1...... var a.dec(j)............ i.i++) cin>>b[i].........i>=0.j>=0......... for i:=1 to m do readln(b[i])...m....... c[k-1]:=c[k-1]+1.......... În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1.......... if (i>0) if i>0 then for(j=i. else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n..cin>>m........10 puncte a... dec(i). write('Suma este: ')..n..... 2 puncte c... { begin unsigned int a[50].... dec(k).... k=p-1. # include<iostream... Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere..b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină.i<p......cin>>n..9... end...... for(i=0...... then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10...........51] of 0.... for(i=0..k..... j=m-1.. while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--].........1 punct b.b) Cifrele din cei doi vectori a.. } end. } end...2 puncte c) ... for i:=1 to p do c[i]:=0... write('n=')..... articol/înregistrare.. else p=m......j..k. for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i].i++) cout<<c[i].... k--.i<p....j..c:array[1.. c[k]:=c[k]+a[j].....b. else p:=m............readln(n)... else for(i=1.. cout<<"n="...... for i:=2 to p do write(c[i]).. c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10.j:=m.aux. cout<<"m="......i++) c[i]=0.. for i:=1 to n do readln(a[i])........ Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier... i:=n. Subiectul III .. if n>m then p:=n for(i=0.i--) c[k--]+=a[i]....i<m.j--) c[k--]+=a[j]..p. else if (n==m) p=n+1.readln(m)... if c[1]<>0 then write(c[1])... Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori.

...5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....d. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... concatenare.. cautare caracter/subsir. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere..................... schemă logică etc.... conversii şir de caractere – număr (întreg. copiere.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... real)... . ................... grafic.....

Knuth (2002). Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Arta programării calculatoarelor Vol.Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. Liviu. Dorin. Limbajele C si C++ pentru începători Vol.tvet.ro. Liviu. Knuth (2002). septembrie 2009 2. I (p. II .1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet. Donald. Negrescu (2009). Limbajele C si C++ pentru începători Vol. Negrescu (2006). Donald.ro. Arta programării calculatoarelor Vol.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1. septembrie 2009 3. 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. Bocu (2001). 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6.

MODULUL IV: Programarea modulară .

grad I .AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . Colegiul Tehnic ”Media”.

3. int *). int nr2). Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. d) void f (float. Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. int nr2). Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. b) void f (float & a. int nr1. int &). 2. int & . int nr1. e) int f (float. int *). c) void f (float. int *.h> void f…… .

Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct ..c). int b. Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………. b) void f (int & a.. c) void f (int a.. f(a... int & c)...…. int & c). c+=b. int &b. e) void f (int &a........ c=3.... d) void f (int &a.. aceste valori nu pot fi obţinute 4...{a++...... b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .... f) indiferent de antet.. 5...... Din cei n elevi de clasa a XII-a. int)...... int & b..este vizibilă în tot programul... int & c). ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre...b. b=2. b+=a....... int c)... int.. Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor.} a) void f (int. doar k vor susţine examenul în liceu......} void main () { int a=1. ……… c) O variabilă …………... cout<<a<<b<<c.. b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n).. Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. int b...

deci generarea s-a încheiat. deduc că S = (n-k+1. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente.e 3. cout << ”\n”. c. cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. # include <iostream.n).Parametrii formali . void afisare () { for (int i = 1. între paranteze rotunde. parcurgem vectorul S. n-k+2. j<=i. ) { afisare(). for (int i=1. de k elemente din mulţimea {1. for (int gata = 0 !gata.k}. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. LVechi[50]. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. după numele subprogramului. Dacă nu am găsit o astfel de componentă. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă. i++) { for (int j=1.i--). i++) cout << s[i] << ’ ’. k... i <|= k.h> unsigned n.2. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S.La activarea subprogramului.…. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. Barem de corectare şi notare 1. j<=I.. s[i]=i. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. i++). incrementăm componenta găsită. s[50]. for (j=1. Altfel. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită..Parametrii actuali (efectivi) . c 4.În antet. unsigned long combinari (unsigned n. . în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime. Aceşti parametri se numesc parametri formali. . tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali. } return LNou [k]. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă.} void generare () { for (int i=1.2. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. j++) LVechi [j] = LNou [j]. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. // afisez solutia curenta for (i=k. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. începând din poziţia k. 2. i<=k.Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. unsigned long Lnou[50].n}. i<=n.…. i && s[i]==n-k+i. Pentru aceasta. . afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. în care memorez succesiv submulţimile {1. ultima submulţime în ordine lexicografică. La fiecare pas.

4. j <= k. cin >>k. j++). cout << ”k=”. 3. } else gata =1. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2.if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. s[j]=s[j-1]+1. a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. cin >>n. . }. 5. generare ().

Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă.să identifice rezultatul unui subprogram . prin crearea unui proiect. adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii. le vom asambla. precum şi reutilizarea anumitor funcţii.să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme.să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii . Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul. În final. din meniul Project al mediului de programare. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică.să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată .să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . În mediul de programare Borland C. . Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: . crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. după elaborarea tuturor fişierelor sursă. este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++).

îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis.Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. După alegerea fişierelor. Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. se accesează butonul Done. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project . În cazul în care vrem să creăm un alt proiect. se selectează opţiunea Add Item din meniul Project.

} void afisare (int v[].cpp” void citire(int v[]. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile. for(i=0.h #include<iostream.i<n.i++) cout<<v[i]<<' '. cout<<"dati n=". Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .i++) cin>>v[i]. cin>>n. int &n) {int i. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori. va fi căutat în directorul implicit. deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă. Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: .} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior.După selectarea fişierelor ce formează proiectul. el se poate salva şi cu numele vectori.atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent. unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional. Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent.i<n.exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run.h" . Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet.h> #include"vectori. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier.se favorizează lucrul în echipă. De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. int &n) {int i. for(i=0.

j.v[j]=aux.cpp #include<iostream. Cerinţa 1 .i++) for(j=i+1.cpp void citire(int a[][20]. for(i=0.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’.j++) if (v[i]<v[j]) 2. cin>>a[i][j].j. . cin>>n.j++) {cout<<"elem"<<i<<'. int &n) {int i.b[100]. cout<<"nr linii=".p.int & n. Matrice fişierul matrice1. afisare(a.i++) {for(j=0.} void afisare (int v[].q).j<m.cin>>n. citire(b.cpp" void main() {citire(b.j.j<m.j.q. Creaţi proiectul matrice.}} void afisare( int a[][20].} Cerinţe: 1.n.v[i]=v[j]. citirea elementelor matricei. suma a două matrice.p.int & m) {int i.} void sortare_cresc(int v[]. for(i=0.i<n.j<n. for(i=0.i<n-1.}} void sortare_descresc(int v[].j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i].p. cout<<"dati n=". Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu. Vectori fişierul vect.m). for(i=0.n). for(i=0.i<n.h> int b[20][20].int & n.void main () {int a[100].i. 2. #include"mat1.cpp void citire(int v[].i++) cin>>v[i]. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector.45 puncte Cerinţa 2. afişarea elementelor matricei.m.i. suma elementelor de pe fiecare linie a matricei. diferenţa a două matrice.j<n.}} fişierul principal matrice2.cout<<endl.i++) for(j=i+1.m). citire(a. cout<<"nr coloane=".i<n.i<n-1.cin>>m.45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.int &n) {int aux.int &n) {int aux. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector. afisare(b.i<n.i.i++) cout<<v[i]<<' '.int & m) {int i. int &n) {int i.n).'<<j<<'='. for(i=0. care va conţine definirea. afisare(b.i++) for(j=0.q).

afisare(b.m). cout<<"minimul este ="<<minim (b.}} int maxim(int v[].n).v[j]=aux.i++) if(v[i]>max)max=v[i].afisare(a. sortare_descresc(b.int n) {int max=v[0].cpp" void main () {int a[100]. .n).m. afisare(a. cout<<"maximul este ="<<maxim(a. sortare_cresc(a.i. return min. citire(b.i<n. return max. for(i=1.afisare(b.} fişierul sursă vectorproj.i++) if(v[i]<min)min=v[i].v[i]=v[j].m).} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.cpp #include<iostream. for(i=1.i.n).m).m). citire(a.b[100].i<n.} int minim(int v[].n).n).i.n.int n) {int min=v[0].h> #include "vect.{aux=v[i]. aceeaşi notă.m).

să definească şi să identifice atributele variabilelor . Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei . Încercuiţi răspunsul corect 1.să identifice toate structurile de date dinamice. şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: .Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A.să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor .stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 . respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului. 2.

Dacă nu. 1………0.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod.4.5p    introducerea unui element în coadă . ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 .1……. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod.…2p 2…………. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă.5p 3………0. 3. 2p 3………… 0.…0. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. 1.1p 4………….5p 2………. 2. 2.a. Operaţiile importante sunt: B. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C.5p 4………0.c.5p 2………0.5p 3……….a B.0. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null. 3. 2. 1.0. 4. Ce este o listă circulară? 4. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3..5p Barem de corectare şi notare A. Dacă există un ultim element în listă. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă. 1………. atunci lista se numeşte liniară. Când o listă este vidă? 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste.5p C.b.

 Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale.1. else for (. în heap sau într-un registru al microprocesorului. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl.nu am putut extrage valoarea. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. } 2. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă).3. if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. char mesaj[]) { Nod*p=li→prim. p-p→next) afisNod(p). deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4.  Vizibilitate la nivel de clasă .în cazul programării pe obiecte.  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă. p!-null. în cel de stivă.\n". O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. return. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. 3. după ultimul nod. Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului. urmează primul. void arataLista (Lista* li. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei. else e = S[vf--]. O listă circulară este o listă în care. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. 125 . Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute.

4.2.5.4.2 .1.6. Consideră un graf neorientat cu nodurile .3. 3. 2.4.2. 5. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1.4.6 dat prin 2.5. arbore . 5.2.3 .5 d)1.3.să recunoască toate elementele unui graf.6. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. 4.4.6 c)1. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori .5 b)1.2.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.3. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .3.Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1.

1).2. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4.(6.un graf orientat.(4.(1.4).3. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.6.(2.4.7).3).(2. c.2.7)} c) d) 5.6).7)} X={1.U):  a) b) (6.7)(1. d.2.7). U={(1. tare conex şi fără cicluri 5.7}.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.4. U={(1.3).7)} X= {1.(5.(1. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .4).un graf neorientat conex.5).5}.6). Un arbore este: a.5).2.(4.7).(6.5). 3) G este un graf conex .5).2.3.5.(6. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X.6. 4) G este un graf complet 6.a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.1.3.7)}  5.(2.(3.3).(2.un graf neorientat conex şi fără cicluri.(6.7}. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7.(2.(6.2. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2. U={(1.7}.5.3.(1. b.un graf neorientat fără cicluri.3. U={(1.Mulţimile X şi U sunt: X={1.4).2).(1. 2) Nodul 6 are gradul 1.6).4).(2.(4.4.6).5.7). X={1.(4.4.6.3).

11. Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ……….corespunzătoare unui graf………. Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex.este simetrică. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea…………. b) lista vecinilor . nodului x.a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 10. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. 128 .

c-5 puncte 2.5 puncte 9. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10.10 puncte 3.10 puncte 7.3. a) . a) . b) . 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2.5 puncte 8. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6. Barem de corectare şi notare 1. b) .Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. b) . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu.2.5 puncte 129 .1. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.

1.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11. c) . – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 .4 2. 6 puncte Ca să devină conex. O muchie uneşte ori 8.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod. Lista vecinilor 2 1. numărul minim de noduri este 2.3.7. ori 3 cu unul dintre nodurile 2.1.5 puncte 5.4 2.5 puncte 5.3 6 5 - 4. – b) .2.6.

8) }. Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. (3.7.0.0. a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2.3). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru.0) şi dr=(3. . Fişa 1: 1.5. . (3. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2.5). a 5 b 1 c 4 d 3 .0.E) unde |V|=9 şi E={(1. (2.Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date.6).4.6. . 131 . (1.3).0.6).0. (1.2).0. (3. Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.4). 2.0).1 (2. având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă.

unde V=6 şi U={(1. for( k=1. 4224. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. . (3. (2.2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii.U). Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7. Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. . Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222.k<=m. 2. (4. . (2.6).5)}. Se consideră graful neorientat G=(V. 4.2. devine conex . 6246 etc. . 8228. 6226. 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic . Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 .5). 4244.k++) { cin>>i>>j. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m. c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . . Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . 132 . 2242.3). 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1. . (4. corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate. 3.4). aciclic . 5.6). 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 .

3) definite ca mai sus.4.2. nod *q=new nod.7.2.3.q->urm=p->urm.3. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.2.10.1. Fişa 2: 1. în urma apelului funcţiei ce().10) b) (1. while(p) { int a=0.5) d) 2.4.10.2. } a) (1. q=q->urm.p->urm=q. while(q) { if (q->info==p->info) a++. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3.4.3.3. p=p->urm. Fie prim1. void ce() { nod *p=prim.1. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .5) (1. } cout<<a<<” “. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.10.4. while(p->urm->n<4) p=p->urm. 133 .5) c) (1.2. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii.a[i][j]=1.2. a[j][i]=1. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri.txt’ .5.q->n=10. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.3. nod*q=prim2.3.2) şi (7. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .3.

i++) { for(int j=1.j++) p=p->urm.int s=0. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim. } p=p->urm. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. nod *r=p->urm. } int s=1. delete q. while(p){s*=p->n. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită. 134 . Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim.i<=4.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim.p->urm=r->urm. for(int i=1. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5.*q=ultim. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4.j<=3. p->urm=q->urm.delete r.p=p->urm.p=prim.

} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n.while(q->n-p->n>2) {p=p->urm. 135 2.q=q->prec.5) c) 4.2.-a.7. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 .txt”. d) 6. ios::in).q=q->prec. .1.6. a) Răd.5.7.1. d) F 8.-c b) F. a) fstream f(“in-graf.2.3. a) F. b)-939 5. 1.1.3.} cout<<s.7.50 puncte Fişa 2 . apoi le reuniţi într-un portofoliu. = 1 b) Tata = (0. d) 7.3.4.1 e) 1.p=p->urm.6 d) 4.5. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n.5.2. 3. 4. } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru.2.6 2.3.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1. care va fi predat profesorului. c) A.3.

i<n. 136 . Fişa 2 1.f>>n>>m. a[j][i]=1. } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. j<=n.) a[i][j]=1. a[j][i]=1. b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1.i++) for (j=i+1. while {f>>i>>j. a) 5. } fclose(). b) 3.j++) {a[i][j]=1. c) 2. c) 4.

să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor . Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.5 b) 0. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.5 d) 0. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr.5 2.5 c) 0.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri.5 c) 0.5 a) 0.5 b) 0.Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: . 137 .

b) 1.2.7.1 a) 0.2.4. 8.7.5 0. b) arbore.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.E) unde |V|=9 şi E={(1. reprezentat prin matricea de adiacenţă. d) graf orientat Fie G un graf neorientat. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian.8 iar parcurgerea în preordine este 1. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii. (1.5. (3.5 0. 7.8 atunci parcurgerea în postordine este: a. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene. (2.6.3). c) 90 .3.j)= există .3.3. (1. (3.4. 0.5 e) 0. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1.6.3.2. în caz contrar 4. d) 3. c) listă liniară.6.4. 4.4.5 10.…. 1 138 .5.6). (2.4).6). 2 12.2.2. a) 5. 7. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri.6.5.3.8) }.3.6.8 b.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4.5. b) afişează vecinii unui nod dat.5 c) 0. 1 11.1 d. 5. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1.8. dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.3.4. (3.5.1. cu n vârfuri şi m muchii. 6. 1.4.2. c) 4.4.5.6.5.n. b) 10 . dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există.5 d) 0.7. 8.2. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate).5 b) 0. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .3).5 1 0.1.8 c.2. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7.5).3.2).5 1 9.6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat. 7.

5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .3.7.13.2.4).2).5). Toate subiectele sunt obligatorii.1. Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1. u9=(6. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0. u3=(3. u5=(4.0.2).1). u2=(2.3). u8=(5. a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1.0.0).0.6. u4=(4. a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.3).4).0) şi dr=(0. u7=(5.0.4. u10=(6.1). u6=(5.

2.7.5.8.24.2.7.(4.3.3. 4.2. b) răd=5 c) tata (2. a) (2.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului.5. a) 2 .1 1 1 1 1 0 2. a) 11.14.1) 4.16.5.4.10.4.11.9.6.4.4.2) d) inordine 1.4.3.12.11.7.4.2.4.6.3.24.15.(1.1.1) 10.3.5. d) 9.3.11.2.4 Postordine 9.6.5.4) b) (6.0.1) c) (6.14.15.7.1) şi (1.8.4) e) (1.2) sau (4. Preordine 12.2.1) d) (4.4 Inordine 9.12 12.3. a) 6.3} 3.16.5.6.24.5. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian. 8.14.6 postordine 1.1.3.5 140 . Într-un graf G=(X. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.3.20.16.U).2. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.7.1.4.3.10. – nici unul 4. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.10.8. – 2 5.3.20.1) b) 1.2.15.4. Fie un graf G=(X. c) 13.20.5.

141 . schemă logică etc.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic.1.4.preordine 5.2.7. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut.3.

III. Implementează structuri de date dinamice c. Lucrează cu subprograme b. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. printf("\nNu intoarce nici un rezultat.Testul sumativ 1 Competenţe: a. printf("\nAfiseaza un mesaj. Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G.h> #include<conio. getche().determinaţi: i. nodurile adiacente nodului 5. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii."). } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. iv. nodurile izolate. ii. #include<stdio. mesaj().")."). } II.h> void mesaj(). void main() {clrscr().Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . nodurile terminale. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă.

5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. dat prin matricea de adiacenţă. Postordine……………………………………….5 puncte . returnează gradul interior al unui nod x. printf("\nNu intoarce nici un rezultat. n<100) noduri. void main() Program principal {clrscr().Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic.. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare..S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a. printf("\nAfiseaza un mesaj.5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio. Scrieţi o funcţie care. VI. Parcurgeţi-l : Preordine…………………………………………. } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. dat ca şi parametru. getche(). 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi). scrieţi apoi subprogramul adecvat). Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei. pentru un graf orientat cu n (n număr natural.h> prototip void mesaj(). punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare."). câte 0.} afişează Definiţia funcţiei 143 . Inordine…………………………………………. Subiectul I: 1. V.h> #include<conio. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. IV.").."). Apelul mesaj()..

whilw (c .25 pentru fiecare răspuns corect: i. Nod * Ultim. d .1.1.}.-1.0.> adr_urm. Γ-(4)={1} iii.> adr_urm=c .2.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4. while (c . } Observaţie: struct Nod { int info. gr. d= new Nod.1.4.x].3) F (-1. {4. d .> adr_urm=d. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0.7. int x.2.> adr_urm.6} ii.7. câte 0.1. intrval.1.8. for (i=1. Subiectul V – 1 punct void interior (int n. c .5.> info %2==1)c=c .1.2. d c=prim. return gr.5.3.8 Inordine 1. *d.} 144 .3.0.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.8 Postordine 6.6. nodurile adiacente nodului 5: {2.6} iv.5. intrval1) { Nod * c = prim.4.i++) gr= gr+a[i. Nod – adr_urm.7} Subiectul III – 2. i<=n. câte 0.> adr_urm=d_adr_urm delete d.7.1) b) 1.-1.4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.> info = 100.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c .Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct.2. 5 puncte a) 1 punct T (5.4.6. noduri izolate {3. 5 puncte. int a[50][50]) { int i.3.3. nodurile terminale.

grafic. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.delete c. schemă logică etc. 145 . } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut.

”%d”. “w”). Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume.Testul sumativ 2 Competenţe: a.} fclose(f). cin >>n. Int n. Implementează structuri de date dinamice c. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. 2. 3. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.txt”. ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s. While (n) { if (feof (f)) fprint (f. s++. } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32. Enunţ: 1. ‘m’).Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier. Lucrează cu subprograme b. cin>>n.n).

d-(4)=1.> n=10.6. d+(2)=1.2. c) 2 şi 4.Câte astfel de grafuri există? a) 3 . b) f. c)6.>urm= NULL. 7.2. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7. d-(2)=1.2. nod *p = ultim. d+(3)=2.>n=10. Un arbore are 19 noduri. ultim = new nod.7. ultim . d-(1)=2. d) 7.7. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10. 2. p . b)1 . b) 1 şi 2.3 şi 4 6. p . a) 1. 147 . respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. ultim .> urm=NULL. 7. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5. nod *ultim=new nod. d-(3)=1. d)2 c) 0. d) 1. În orice arbore binar nevid cu f frunze.4 şi cu gradele : d+(1)=1. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.3. p . nod *p=new nod. ultim .8? 8. fiecare nod intern având el puţin 3 fii.5. nod *p=new nod.2.>urm=p. ştiind că lista este nevidă? 1. ultim . ultim .>urm=ultim. 3. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4. d) 2. d+(4)=1.>urm=ultim. p .Fie prim şi ultim doi pointeri către primul.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1.1. c) 2f. p . a)1 şi 3.>urm=NULL.4. c)0 . b)5.>n=10. ultim=p.> n=10. d)nu depinde de numărul de frunze 9.3. 4.c)”informatica” d)”matica” 4. numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1.

de unde plin simplificare avem n2=f1. 148 .2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f. Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7.) Răspuns b) b) c) .Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii. grafic. 9) c) . n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.1) 7. Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut. schemă logică etc.până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze.

Curriculum pentru calificarea Analist programator.tvet.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3. www.Materiale de învăţare şi Materiale de predare. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .Bibliografie Programarea modulară 1.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.ro 2.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 . Colegiul Tehnic „Media”. Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii.brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Să identifice elementele recursivităţii. după predarea temei Elementele recursivităţii. 152 . Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Tipul testului: probă orală . Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute.

autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă.Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. Dobânda capitalizată. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. li se va recomanda restudierea lecţiei. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare. dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. autoapelul şi condiţia de terminare. număr fixat genetic. Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două. Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. 153 . se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua.

inversare a unei structuri. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . reţinute în tabloul unidimensional a. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă practică . Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. pe fiecare calculator este instalau un MDI. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50).rezolvare de probleme. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a. algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. reţinute în tabloul unidimensional a. 2. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. n natural citit de la tastatură. 4.Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. Determinaţi elementul minim al tabloului. 3. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. Instrucţiuni pentru elevi 154 . Enunţ: Implementaţi în C++. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50).

funcţie corectă (0. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .} void main() {int n. else 155 . Item 4 . Item 3 . cout<<”suma este “<<suma(n). return 2*n-1 + suma(n-1). O posibilă soluţie este: #include <iostream.} Pentru n=4 se va obţine: 16 2.25 puncte) . Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu.2 puncte.25 puncte) .i.2 puncte. 1. cin >>n.citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0. Item 2 .h> int minim( int i) int n.a[50]. Item 1 . cout<<”n=”.2 puncte.Veţi lucra individual lansare în execuţie. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++. O posibilă soluţie este: #include <iostream.obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct). { if(i==n-1) return a[n-1].h> int suma( int n) { if(n==0) return 0.2 puncte.declararea corectă a tuturor variabilelor .5 puncte) (0.

3. cout<<endl.i. cin >>n.i++) cin>>a[i]. for(i=0. else return y. cout<<”elemental minim este “<<minim(0). else { x=max(i.i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”.j).} 156 . int j) { int x. if (i==j) return a[i]. void main() { int n. y.(i+j)/2).h> int a[50]. cin >>n. 4.i<=n. afis(i-1)}}. cin>>n. for(i=0. cin>>a[i]. int max(int i.i++) cin>>a[i]. for(int i=1. O posibilă soluţie este: #include <iostream.if(a[i]<minim(i+1) return a[i]. O posibilă soluţie este: #include <iostream.a[50].h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “.i<n. y=max((i+j)/2+1.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5. cout<<”n=”.}} void main() {cout<<”n=”. afis(n-1). else return minim(i+1).n. if(x>y) return x.} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5.i<n.} void main() { cout<<”n=”.

sau nu. se reface acest test sau unul asemănător. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua. anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi.n). dacă este cazul. 157 .} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9.cout<<”max=”<<max(1.

Ce reprezintă acest graf? 3. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Tipul testului: probă orală . Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic.întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute.Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative. Despre ce şir este vorba? 2.

Multe elemente se repetă. Fib(n)=  1. Item 1 – 0.2 puncte. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci. 5. Item 6 . Ce se deduce din acest exemplu? 7. n = 0   1. Item 5 . Item 2 .1 punct.5 puncte. Item 7 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 159 . n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) . Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5).1 punct. 1. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.5. 2.2 puncte.a ltfe l  6.2 puncte.5 puncte. Item 4 – 0. Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. 7. Termenul fib(1) apare de 5 ori. Item 3 . Metoda iterativă. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul. Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6.

Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei. 160 .Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor.

Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream. cout<<”n=”.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat.s=0.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++.} 161 . Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică. cin>>n. Tipul testului: probă practică . while(n) {s=s+n%10. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi. n=n/10.exerciţiul practic.} cout<<”s=”<<s.h> void main() {int n.

Item 1 – 0. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă.} void main() {cout<<”n=”. cout<<s(n). Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Ce face acest program? 3.1 punct. 5. 4.h> int n.5 puncte. Item 3 . 3. evitând erorile de sintaxă. Item 2 – 1 punct.” 6.} 162 . else return n%10+s(n/10). Item 5 .5 puncte. int s(int n) {if(!n) return 0. 7. cin>>n. Item 4 – 1.2 puncte. Item 7. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie. Item 6 . Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă. 2. Scrieţi varianta recursivă a acestui program.1. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. O soluţie posibilă: #include <iostream.2 puncte. Ce rezultat se obţine? 2. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. Barem de corectare şi notare: 1.1 punct. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.

 0. dar care nu îi calculează bine suma. deci mult mai elegante. Falsă. n = 0 4. recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs. 163 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv.a l t f e l 3. mai scurte şi mai uşor de urmărit. Se acorda 0. respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 . Dacă s-au obţinut rezultate bune.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. Se acorda 0. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare . iterativă sau recursivă.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1.q) Combina(v. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.q) Rezolva(v. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”.p. 2.q) DivImp(v.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 . Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.p.m.m+1.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v.p. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera. a.m. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.

respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc . ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător.Subprogram DivImp(v.b. b.p.j). Se dau 3 tije simbolizate prin a. Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b.int q) {int r. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i . numere naturale. (i+j)/2-1). b.c. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite. 4. Se citeşte un vector cu n componente. else caut ((i+j)/2+1. utilizând ca tijă intermediarã tija c.   Care este efectul următorului program? #include <iostream.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a.) nr==v[(i+j)/2).) nr<v[(i+j)/2]. i<=j.h> long xx(int p. nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic.) Exemplificaţi pentru n=3. int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2. a. void caut(int i. 165 . aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”.q) 3. Se cere să se tipărească valoare minimă.

5 puncte.1 punct. Item 3 .2 puncte astfel a) .} void main() { int n.5 puncte.p.m) DivImp(V. b)-0.1 punct.q). Item 4 .1 punct. Item 6 . b) . a) Falsă.1 punct. Item 2 . Item 7 .1 puncte.n)<<endl.25 puncte.2 puncte.m+1.Combinarea soluţiilor. Item 5 .} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.Identificarea dimensiunii subproblemelor. b) Adevărată. .q) 166 . Item 1 –1punct astfel a) -0. cout<<xx(1. . r=(p+q)/2.Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme.p. 3. return r*xx(p.1 puncte.q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V. cin>>n.q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V. cout<<"n=". 2.Rezolvarea subproblemelor. Subprogram DivImp(v. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. .p.r-1)*xx(r+1. Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0.if (p>q) return 1. .

c.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.a. #include<iostream.a bH (n − 1. (i+j)/2).a)= 7. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.b).cb. c.b.ac.h> int v[10]. b.a.ca.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4.Combina(V.) 6. } Se acordă 0.ab.b.ab.b. b=min((i+j)/2+1.n.  H (n − 1.c)=H(2. Se acordă 0.a. Pentru fiecare răspuns corect. a. 167 .cin>>n.cin>>v[i]. if (a<b) return a.a.i<=n. for (int i=1. int min(int i .H(2.H(1. Instrucţiuni pentru evaluatori . a.j).bc.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.c). else { a=min(i. dacă este cazul.ab.b.c)= b.c. c.b.n > 1 H(1.cb.n). se reface acest test sau unul asemănător. Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.b.c.m.a. } cout<<”min=”<<min(1.c. a) .b.Calculează n! (factorialul lui n).ac.H(1. b.a. if (i==j) return v[i] . se va acorda punctajul prevăzut în barem.H(1.c)=ab. else return b.ab.) H(3.  a bn = 1  .int j) { int a.a).i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”.b). } } main( ) { cout<<”n=”.) H(n. b) .p. indiferent de ordinea abordată a itemilor.

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. 3. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. indiferent de problemă. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Scrieţi în C++.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. utilizând cel mult 4 culori. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive.

2.4}. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1. return 1. Care va fi al patrulea număr generat. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. Folosind cifrele {1. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. 6.i<k-1. Iniţial. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. 4.{if(st[k]<4) {st[k]++. 7. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei. 170 . Caută succesorul. Folosind aceeaşi metodă. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. return 1. return 1. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. Astfel se obţin în ordine numerele 123. acesta se află într-unul dintre ele. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. Cunoscând legăturile existente între oraşe. c) for(i=1. 213.i<=k-1. 312. notat 1.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. return 1.3. o altă culoare. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte. 231. return 1.2.} else return 0.

5 puncte.i<=k. Item 5 – 0. void gen(int k) { int i.i++) cout<<x[i]. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream. b) -0. 171 . Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute.i<4.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine. Item 1 –1punct astfel a) -0. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.3 puncte.1 punct.25 puncte.8.25 puncte. Barem de corectare şi notare: 1. if(k==n) { for(i=1.} else for( i=1. a) Adevărată.25 puncte.25 puncte. cout<<endl. Item 2 . Item 6 . gen(1).i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i. b) -0.5 puncte. Item 8 . Item 4 .1 punct.1 punct. gen(k+1).h> int x[20].} void main() {cin>>n. b) -0. x[0]=1.1 punct . b) Falsă. Item 3 – 0. Item 7 .

k.i<=k-1. init(). apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1. 7. } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++. O soluţie posibilă este: #include<iostream. k=1. b) 4. 2341.c) Falsă. if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243.} else return 0. init(). b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte. return 1. 5.i++) if(st[i]==st[k]) return 0. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente.h> int st[10]. if (as) if (solutie()) tipar(). a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6.} 172 .} } 3.a[20][20]. d) Adevărată. } int solutie() {return k==n. return 1. else for(int i=1. void back () { int as.n. void init() {st[k]=1. 1423. 2143. 2. while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()).} else k--. else {k++. avem condiţia k>1.

j<=i-1.2 şi 3. } void back() {int as. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.cin>>n. inclusiv funcţia back. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.i<=n.void tipar() {for(int i=1. if (as) if (solutie()) tipar(). astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite.init(). Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii.j++) {cout<<"a["<<i<<". Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. se reface acest test sau unul asemănător. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. for(i=1. } } main() {int i. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. } st[1]=1. 8.init(). k=2. 173 ."<<j<<"]=". cout<<"Număr de noduri".i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl.j. a[j][i]=a[i][j]. back(). dacă este cazul.i<=n. cout<<"---------------"<<endl.cin>>a[i][j]. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe.i++) for(j=1. } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1. else {k++. while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()).} else k--.

2. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local. 3. Se acordă 8 puncte astfel: 1. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte.5 puncte 174 . Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1. c) Branch and Bound. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. 1. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera. 5. 4. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. b) Backtracking. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început.

( 0. 0. specific tehnicii Backtracking. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale. (0.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. (1 punct) . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei. (1 punct) 5. iar dacă este posibil. în timp ce oferă o singură soluţie.2.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. sortăm spectacolele după ora terminării lor. 2 puncte 4. altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3.5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.c) Adevărată.5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat. .(0. (0.Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii.”(1 punct) 4.5 punte/cerinţă) 2. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia. 2 punct 5.5 puncte 3. tehnica Greedy 175 . (0. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată.5 puncte) . acesta este adăugat. b) 3. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte). b) Falsă. (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută.

Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. v[i]<v[1] 1. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi. 1.5. pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. În secvenţa pseudocod următoare. v[i]=v[j] b. atunci x←j. . variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. Să genereze idei. v[i]<v[j] c.de 2 ori b.5). valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare. 2. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. iar variabilele i. .1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[j]<v[i] d. la finalul secvenţei pseudocodului.niciodată 1. v[i] ← v[x] .n-1 execută x←i. pentru j ← i+1. 1. . o dată c.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. v[i]=v[j] c. v[i]<v[x] 1.5. v[x] ← aux .3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod. la finalul secvenţei pseudocodului. pentru i ← 0.n execută dacă . sfdacă sfpentru 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat. v[i]<v[j] b. v[j]<v[i] d. j şi x sunt de tip întreg. 2. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. 176 . de 3 ori d.

3) Instrucţiuni pentru elevi 1. în urma executării ei. j şi k sunt de tip întreg. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici. 10. Citeşte atent toţi itemii. 7. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. component de tip real. datele de intrare se consideră corecte.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. Varianta C++ i=1. Fals 4. 3. 18. j=1. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. În secvenţa de program următoare. Adevărat b. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. 13. j:=1. a=(2.8. Interclasare şi BubbleSort c. Rezolvă mai întâi pe ciornă. 2.2. while i<=n do begin A end. 5. 18. 7.10).b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. 6. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1. m. respectiv n+m. Dacă şirul iniţial este (5. 10). Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. 16. iar variabilele i. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. b=(1. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. 4. QuickSort şi Interclasare 5. while (i<=n)and(j.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end. astfel încât. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. whilej<=m do begin B end 5. a. rezolvă de doua ori pentru a te verifica.11. atunci când este cazul. 3. k:=0. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. 1. m=4.2. 16. În programul cerut la punctul 6. variabilele a. 1.4. Criteriile de evaluare şi notare 177 .2 Dacă n=5.5. validarea acestora nefiind necesară. 7. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. n≤100. Dându-se un vector cu n numere naturale. 10. k=0. BubbleSort şi Selecţie b. Interclasare şi HeapSort d.12).

5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0.5 puncte) repartizate astfel: 178 . 1. (0.5 puncte) Răspuns corect d.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.5 puncte. 7) Item 3 Răspuns corect b (0. (0. 1.3 – 0.5 puncte) Răspuns corect a.5 puncte 1.a – 1 punct 2. 6. Răspuns corect c.1 – 0.1 puncte) (0.1 puncte) (0. 7.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.structura pentru corectă (0.2.1 puncte) (0.atribuiri corecte ( 0. (0. din care: 5.1 – 1 punct 5. 1. 10) 2.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5 puncte Item 5 = 1.5 puncte) Item 5 (1.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2.1.2 – 0.5 puncte 1. 1.structura de decizie corectă .4 – 0.5 puncte 1.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2. 2.4. 1.5 puncte Item 4 = 0.1 puncte) Item 2 2.c Răspuns corect (5. – declaraea corectă a tuturor variabilelor . 6.3.b Răspuns corect (5.2 – 0. 10.c – 1 punct Item 3 = 0.1 puncte) .citire şi scriere corecte .5 puncte Item 6 = 1. 2.b – 1 punct 2.

Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare.2 (0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) . 5. 8. j++ Varianta Pascal k:=k+1. 4.2 179 . Pentru fiecare răspuns corect. 5. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1. Testul va fi anunţat elevilor din timp. (0.5 puncte. c[k]:=a[i].1 puncte). 11. i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++. 10.1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++. c[k]=b[j].2 puncte) (0.citire şi scriere corecte (0.aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.QuickSort crescător corect (0.2 puncte) .apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) .3 puncte) .5. c[k]:=b[j].corectitudinea globală a programului (0. c[k]=a[i].2 puncte) .5 puncte) Răspuns corect: c= (1. 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor .QuickSort descrescător corect (0. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0. 2.

q. 4.5.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. ) altfel (. . iar variabilele p. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. . În secvenţa pseudocod următoare. 2.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2. 2.5. Să definească corect noţiunea de căutare binară. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. În secvenţa pseudocod următoare. 2. p ←0 pentru i← 0. x este de tip real iar variabilele i. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (. j şi p sunt de tip întreg. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială. v=(2. 2. 1. . 1. soluţii de rezolvare a problemelor propuse.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7. 1. v=(2. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. 4. 2. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare. 2. m şi x sunt de tip întreg. 1. ) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. Să genereze idei.5.5. . Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare.

9) Instrucţiuni pentru elevi 1.5 puncte) 1.4. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.3 3.4 d) 4.3 Dacă n=6 şi A=(1.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune. 2.a Răspuns corect 5 (0.3.5 puncte) 1.2.5 puncte 1.4. în vector.1. 11.2.4 – 0. transmis ca parametru.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte . 4.1 – 1 punct 2. 2. rezolvă de două ori pentru a te verifica. 8.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5.7.1.b Răspuns corect 0 (0.5 puncte 1.4 b) 3.2.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A.a– 0.3 – 0. 2. Scrieţi algoritmul în pseudocod. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.4. în urma executării secvenţei.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2. Exemplu: A=(2.8.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor. 2. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.6.2 – 1 punct 2. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât.4. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2. 5.5 c) 3. 14).b– 0.8. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.5 puncte 2.3 Răspuns corect c (0.6.2.7) şi B=(3.

5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n. să se afle în interiorul intervalului v[1]. Item 4 .5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare. x.n. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat.. Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V..v[n].(0. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x..2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare. sau unul asemănător: (0..algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0.25 puncte) .4 Răspuns corect a (0.25 puncte) .5 puncte) Item 3 ..citire şi scriere corecte (0.5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1]. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.2. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).2 puncte repartizate astfel: . Ca principiu.n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 ....x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns.x) Găsit ←false pentru i← 0.v[n].A.declararea corectă a tuturor variabilelor (0.

m-1 execută dacă Găsit(n. • 183 . Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare. Testul va fi anunţat elevilor din timp.A.• realizarea corectă a intersecţiei (0.A. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0. Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.m-1 execută dacă Găsit(n.

.d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect....n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr.. Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect.. repetări .... . ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm.n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2.. Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.. . Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului. 1. Algoritmul este: Minim(x[1.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr... Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1. 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 . Repetări pentru fiecare operaţie în parte..n]. .. o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1.Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare. 1. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1.b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect.

c – 0. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.5 puncte 1.a .m execută b) pentru i ← 1. iar n = nr total de operaţii.d – 0. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5. Citeşte atent toţi itemii.5 puncte 1.5 puncte 2.i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1.i execută pentru j ← m.b – 0.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.n execută d) pentru i ← 1. Rezolvă mai întâi pe ciornă.n execută pentru j ← 1.m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.repetari (i ) unde i este operaţia i.5 puncte 2. 3.p execută pentru j ← 1.2. .0.5 puncte 185 .5 puncte 2.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2.3 (-1) execută pentru k ← 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort). Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1. . atunci când este cazul.a. 2. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4. 4.c – 0. explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1. Determinaţi ordinul de complexitate O(. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1.b – 0.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr .1 punct 1.

5 puncte) 2. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n].5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie.a .a Răspuns corect: 1.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. Item 2 2. n-1.d – Răspuns corect: O(n2) (0.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.5 puncte) 1.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. 2×T(n/2)+n.5 puncte) 1.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.Răspuns corect: O(n×p) (0.5 puncte) 2. Se acordă (0. 186 . Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.5 puncte) 2. . deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor. =n+n+. .c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0. 1. . În final n/2k va fi egal cu 1.+n+2k T(n/2k). Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n].b Răspuns corect: de zero ori (0. dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=. r(n) (câte 0. .c Răspuns corect: de n-1 ori (0.

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte.h> int v[100]. for(i=1. else {diviz(s.d). sir(s.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i.m). cin>>n.} calcul(). 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.} void sir(int s.}} void main() {int i. O soluţie posibilă este: #include<iostream. apelul funcţiei calcul 1 puncte.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ".int d.cin>>n. else return 1+ms(i/10). 3.d.} Se acordă pentru .int &m) {m=(s+d)/2.} sir(1.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte.i<=n. i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”. else p=p*a[i]. void diviz(int s. sir(m+1.n.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. Subiectul II 1.i<=n.m).n). int ms(long i) { if (i==0) return 0. definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. cin>>a[i].} void main( ) { cout<<”n=”.void calcul() { for(int i=1. if (d==s) cout<<v[s]<<" ". cin>>v[i].int d) {int m. i<=n. .} Se acordă pentru .i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i]. for (int i=1. cout<<"n= ".

cout<<' '.i<=m. for(i=1. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte. int i.n.n. if (i<=n) { st[k]=i. x++. #include <iostream.} Se acordă pentru .declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte.i<n. for(i=0.} void main() { cout<<"n=". stiva st. if (k<n) else k=k-1. for(i=st[k]+1.i++) cout<<st[i]. while (k!=0) { util[st[k]]=0.util. afis(k).h> int o[10]. void afis(int m) { int i. st[k]=0.i++) for(j=i+1.aux. k=1.j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].k.i<=n && util[i]==1.j. .x=0.2.cin>>n.t[10]. void sortare() { int i. util[st[k]]=1.i++). O soluţie posibilă este: #include<iostream.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte.j<=n. for (i=1.i<=n. 3.i++)util[i]=0. 198 { k=k+1. } } .h> typedef int stiva[100].st[k]=0. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”.b[10].

Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 . b[j]=aux. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test.} sortare(). for(i=2.}} void main() {int i. for(i=1. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. se vor evidenţia.t1=0. cout<<”n=”. date de intrare la latitudinea evaluatorului. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. t1=t1+t[i]. o[j]=aux. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte.cin>>n.i++) {cout<<o[i]<<" ". definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte. cin>>b[i]. o[i]=o[j].b[i]=b[j]. t[1]=0. lăuda şi chiar recompensa. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului.i<=n.i++){ o[i]=i. - Se acordă pentru . calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte. aux=o[i]. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte. t[i]=t[i-1]+b[i-1].cout<<o[1]<<" ".i<=n.

ai+1. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. a2.n se poate ajunge în elementele ai+1. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică.1. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1.j-1. iar suma 3+4+7=14 200 . Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator.j-1.j . Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi.j) al unei matrice An. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.2 . Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură.1. Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui. a3. Subiectul II: Dintr-un element (ai. ai+1. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare.

Se acordă numai 0. Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi.5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială. b) Prin Greedy euristic..5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. O abordare Greedy presupune ca. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese.căutarea primului elev cu media x . Observaţii 201 . Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare .testarea cazului elevilor cu medii egale . puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut.5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0.5 puncte eficienţi (QuickSort. Pentru răspunsul oral. Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare . la fiecare pas.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.5 punct 0.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii . MergeSort.). 1 punct 0..5 puncte Observaţii Punctaj 0.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă.Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. Daţi un exemplu în acest sens.

j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1. d[i.j] ←max+a[i. cât timp i≤n execută scrie a[i.j] i←i+1 sfcât timp 202 .j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1.j].5 puncte d[i.1] i←1.j+1] d[i.-rezolvarea prin programare dinamică .5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j-1]>max atunci max←s[i+1.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1.j] ← a[n.j] j←d[i.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.j] ←j-1 sfdacă s[i.j+1]>max atunci max←s[i+1. i execută max ← s[i+1.j-1] 0.j←1.crearea matricei sumă .n execută 1 punct s[n.j] ← j 1 punct dacă s[i+1.1 (-1) execută pentru j = 1.

c←c+1. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. sfdacă dacă a[i.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. c←c-1. precum şi la metodele de programare dinamică.c+1]>max atunci max←a[i. analiza complexităţii şi metodele euristice.c-1]. s←max. pentru j = 1. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. n execută dacă a[1. sfdacă scrie a[i.c] dacă a[i.c+1]. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . Testul va fi anunţat elevilor din timp. 203 .j] c←j sfdacă sfpentru scrie max.j]>max atunci max←a[1.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. reţinerea coloanei şi afişarea max. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. n execută max←a[i. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0.5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.c-1]>max atunci max←a[i.

Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.Dacă timpul alocat este insuficient. 204 . se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

folosind metoda BubbleSort. folosind metoda selecţiei. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. descrescător. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Să se ordoneze: crescător. Persoana are la dispoziţie n obiecte. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. Să se afişeze matricea astfel ordonată. elementele de pe coloana q. Exemplu: Pentru n=5. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 . p=3.Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. elementele de pe linia p. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1. . .j]= Câştig[i-1.şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4. dacă capacitatea de transport este j.j] Câştig[i-1. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i. 3. 4.. Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut. 3. 5) C = (1.j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. . din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 . . i=1.n. .G Câştig[i. . Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. Câştig[0..j]=0.. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. 8.. j=1. Daţi un exemplu în acest sens. . se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. .0]=0. 2. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. i. b) Prin Greedy euristic. 2.j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i.j] altfel Pentru răspunsul oral.

apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului.i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare . Punctaj 0. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0.25 puncte. b[m] ← A[1.Subiectul I: Criterii de notare .i] =b[j] atunci găsit ← 1 .75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0. 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0.5 puncte Observaţii 207 .5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.m execută dacă A[1.5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte .5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1.parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .5 punct pentru j ← 1.25 puncte.corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q . Pentru aflarea elementelor distincte ale 0.5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0. sfdacă sfpentru 0.n-1 execută găsit ← 0 .

G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.j] 0. Gr[S[i.j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri.j] cât timp S[i. j←G.j]. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 .j] execută j←j-Gr[S[i.j]← Câştig[i-1.j] 1 punct S[i.j]].j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. C[S[i.j]] cât timp obiect=S[i.j] scrie S[i. scrie Câştig[i.-rezolvarea prin programare dinamică .n execută pentru j = 1.j]← Câştig[i-1.j]].j] ← S[i-1.j] S[i.5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.crearea matricei de câştiguri .5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1.j]← Câştig[i-1. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0.j-Gr(i)]+C(i) S[i.j] atunci Câştig[i.j] Sfdacă altfel Câştig[i. câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.j] ← S[i-1.j] ←i altfel Câştig[i.

Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. 4. analiza complexităţii şi metodele euristice. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. 209 . 4) C =(6. precum şi la metodele de programare dinamică. Dacă timpul alocat este insuficient. Exemplu: pentru n=3 . G=8 şi obiectele: Gr=(5.5 puncte 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. Testul va fi anunţat elevilor din timp. 4. 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)).-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect.

Bucureşti 2005. 2000. Voicu A. Tudor (2006). 2009 2. George Daniel (2001)... Sorin.Lica D. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5.Editura L&S Infomat. Boriga R. Fundamentele programării. Giurgea. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. Ciobanu M. Bac Info’2000. Bucureşti 1999.. 12. Cluj-Napoca. ***...org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 . Noţiuni recapitulative. Moraru.wikipedia. Editura L&S Infomat. Şerban M.. 10. Informatică profil matematicăinformatică. 8. Editura Agora. Bălan. 1996... Editura Didactică şi pedagogică. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare..Claudiu (2004). Mateescu. Informatică profilul real. Ionescu C. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www..ro. Informatica pentru liceu şi bacalaureat. Lică.. Ionescu.tvet. 2009. Dana. Gabriela. . Pavel Florin. Scorţaru M. Moraru D.. 14. Sofron O.ro. Manual pentru clasa aX-a . Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4. Mateescu G. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6..tvet. Editura Polirom. Mihaela.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Soroiu. Cerchez E.. Runceanu A. 13. D. Tudor S. ***.. http://en.ti. Informatică pentru grupele de performanţă..Bucure. G. 2009 3. 2005.Codrina M.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1. 11. manual pentru clasa aX-a. Miloşescu M. Runceanu M. 9. Anastasiu Popescu D. Paşoi Mircea (2005). Sibiu Editura Donaris 7..Voicu A. Clara. Bacalaureat la informatică. Teze rezolvate şi problem propuse.manual pentru clasa aX-a. Editura Petrion 2000..

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 .AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II. Colegiul Tehnic „Media”. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor. constructor şi destructor. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. moştenirea. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. încapsularea (ascunderea) informaţiei.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor. moştenirea. încapsularea (ascunderea) informaţiei. d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. polimorfismul (legarea dinamică). Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei. respectiv specializare şi operaţia de agregare. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă.

Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective.5 puncte d) 2 puncte e) 2. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator. Apoi. c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. La rularea programului. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. eventual să redefinească unele metode. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 . b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme.Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale.5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode. asupra altor obiecte.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului.

păstrând totodată diferenţele dintre acestea. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. medii. polimorfismul) să se facă corect. note. moştenirea. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. calcul medii. data naşterii. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. încapsularea. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. indiferent de formulare. clare şi să descrie corect. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. telefon. descompunere) aplicate clasei. agregare. număr absenţe etc. Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. adresa. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. e) Clasa elev: Atribute: nume. să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. Metode: afişare date personale. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. prenume. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte. b). specializare. 215 . c). d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. verificare dacă este premiant etc. calcul număr absenţe nemotivate.

Coloana A Coloana B 1. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. să aibă unul sau mai mulţi constructori. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. Abstractizarea a. Transcrieţi pe foaia de răspuns. c. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). dacă apreciaţi că enunţul este fals. d. În coloana A sunt indicaţi Termeni. o clasă poate să nu aibă nici un constructor. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. b. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. c. e) şi notaţi în dreptul ei litera A. b. e. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. II. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. Caracterizează unic obiectul. iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. d. a. respectiv litera F.

. b.. …………………. 5. informaţia corectă care completează spaţiile libere. e. 2 puncte III. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. persoană c. 4. scrieţi pe foaia de răspuns. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. ………………….5). 1.conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. angajat d. c. 1. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase.. 3 puncte 217 . Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. literele corespunzătoare răspunsului corect. …………………. 2. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. 3. persoană d. Metodă apelată la instanţierea unei clase este ………………….. Clasă care va fi moştenită III. IV. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. număr real c.2. figură geometrică d. Interfaţa clasei.. Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. d. pe foaia de răspuns. Scrieţi. 2 puncte IV. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . Clasă de bază 4. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a. director b. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. copil 3. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 2 puncte II. număr complex 2. Clasa definită pe baza unei clase existente. student b. Metode 3. cerc b. Identificator 5. economist c.

d-fals.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală. 3-e. 2. IV. 1-d. 4-a. 5-b 1 – încapsularea.adevărat. 3.a.d. c-adevărat. II. 2-c.Barem de corectare şi notare: I.c. III. constructorul. e. a – fals. 2-b.d.destructorul. b-fals. clasa. 1-a.b. 218 .moştenirea. 3.

De obicei. 9. 8. de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 .Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase . singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. 2. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5.Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. 7. comparativ cu moştenire privată. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei. 6. 3. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. 4.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. Obiectivele evaluării: . În cazul moştenirii protejate.

se reface acest test sau unul asemănător. 220 . 3. 5. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi. 9. dacă este cazul. 6.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I.retimag() << endl. complex *pz. d.imag+b.sumacomplex(&a. c. b. c. a. 5). main() { complex a.} double real() { return real.} double imag() { return imag.} }. &b). b. pz = &c.real+b. imag=a.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor. cout<< ”a=” << a. 3).atribuire(1. public: void atribuire(float x=0. float y=0) {real = x. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase. float imag. complex &b) {real=a.afiscomplex(f). imag=y.Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. c.} void sumacomplex(complex &a. Ce va afişa următorul program? class complex { float real.retreal() << ”+i*” << a.imag.real. 221 .atribuire(2.

222 . class exemplu{ int a. static double s.B. Urmăriţi programul de mai jos.8.Q).punct&). void main() { exemplu p.82.set_a(300).} void set_a(int x){a=x.8. segment S(P. Q3.get_s().pz->afiscomplex(). Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.y=P. segment(segment&).get_a()<<p. segment S1(P3.} punct(double valx.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. class punct { double x.A.} double get1_s(){return s.y=valy. public: int get_a(){return a.} void set1_s(double x){s=x.897). class segment {private: punct A.} static void set_s(double x){s=x.} }. cout<<p.set_s(200). punct P3.4). p. a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.y=0.x. } ~punct(). b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7. }.-20.q. } II.get_a()<<p.B.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.20). public: segment(punct&. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran.set_a(100). public: punct(){x=0. q.Q(-4.} static double get_s(){return s.get_a()<<q.double valy) { x=valx. }. cout<<p. cout<<q.get_a()<<q. III.y. p. cout<<q.y.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500.Q3). } punct(punct &P){ x=P.

} }. 30). b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas.20. c) Fie definită clasa angajat. ex1 A.cout<<exemplu::get_s()<<'\n'. int l) {strcpy(nume. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas. } IV.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. y=y0.set1_s(800. Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *. A. lungime=l. cout<<q. punct_3D (double x0.init("teava".get_a()<<p. int lungime. s).q. }.} }.y. void main() { punct_3D A(10.get_a()<<p. int minute = 0.get_s().get_a()<<q. double z0x=x0. } void init(char *s. void init (char . 20).z. care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ). cout<<q. p.cout<<p. z=z0.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 . int ). int secunde = 0 .get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.get_a()<<q. d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x.80). cout<<p. double y0.set1_s(999). const char *) . class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 .} e) class ex1{ char *nume.

B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.20 100 999 999 224 .897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7.0) (pentru punctele P3.-20. 1.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.0) Constructor implicit pentru punct(0. 2 puncte IV.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0.8.A şi S1.20 800.20 800.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0.20 500.8. constructor cu parametri (de iniţializare).8.0)Constructor implicit pentru punct(0.A şi S.0) (pentru punctele A.B) Constructor segment[Punct (7.897)] (pentru obiectul S.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0.82. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7. B ai obiectului S.8. B ai obiectului S1.5 puncte Barem de corectare şi notare: I.-20.0)Constructor implicit pentru punct(0.4)Punct (-4.20 500.5 puncte II. 2.0) Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0.0) (pentru membrii A. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).82.B) Constructor segment[Punct (0.0)] (pentru obiectul S1.4) (pentru punctul P) III. Q3) Constructor implicit pentru punct(0.0)Punct (0.20 300 800.8. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.-20.1 punct din oficiu I. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.20 300 500. deci pentru S.20 100 800. a) clasa punct: constructor implicit.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.0) (pentru membrii A.8.4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4. 3 puncte III.82. deci pentru S1.

5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. dacă este cazul. a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate. 225 . se reface acest test sau unul asemănător.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0.300 999 999 IV.

Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor.datele membre : lungimea şi lăţimea . 226 .Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. b) şi c). constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a). c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii.funcţiile membre: o constructori implicit. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. cu ajutorul unei clase astfel: . constructor cu listă de parametri. lăţimii. ariei şi perimetrului. b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor. Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus. atribute şi metode.

} dreptunghi::dreptunghi(double n1.getl()+d. cout<<"Arie:"<<d1.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1.getL()).5 puncte c) 1.L.L=0.10).arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1). double n2) { l=n1.L=n2. friend double perimetru(dreptunghi & d). d2(5.getl()<<" si"<<d1. double n2). cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. public: dreptunghi(). cout<<"Arie:"<<d2. c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1. L=d.L. d3(d2).getL()<<'\n'. }. 227 .arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2).getl()<<" si"<<d1.} double arie().l. } double dreptunghi::arie(){ return l*L. } b) void main() { dreptunghi d1. dreptunghi::dreptunghi() { l=0. } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d.getL()<<'\n'. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.} double getL() {return L.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l. dreptunghi(double n1. } ~dreptunghi() {} double getl() {return l.

cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1.declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct .afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0. metode.5 puncte se vor distribui astfel: . se reface acest test sau unul asemănător.5 puncte .5 puncte .5 puncte .5 puncte .declararea metodelor ca membri publici– 0. b).arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3). Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .getL()<<'\n'. calcul perimetru – 0.5 puncte .5 punct Pentru punctul c) cele 1.5 puncte .declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.5 puncte Pentru punctul b) cele 1.5 puncte . alte greşeli neprecizate la punctele a).5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura. 228 .declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0. cout<<"Arie:"<<d3. sintaxa.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.getl()<<" si"<<d1.folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0.5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte . c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1.declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. dacă este cazul.declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0.afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.

fractie& operator +=(const fractie&). friend fractie operator-(const fractie&.} int numitor() {return m. fractie&). fractie& operator =(const fractie&). constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. fractie& operator *=(const fractie&).} void afişare(). // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. // numărător. fractie& operator -=(const fractie&). 229 . fractie&). int mi=1). fractie& operator /=(const fractie&).Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n. }. destructor int numarator() {return n. Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor.m. friend fractie operator/(fractie&. friend fractie operator*(fractie&. const fractie&). friend fractie operator+(const fractie&. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. const fractie&).}.numitor void simplifica().

int cmmdc(int x. m/=cd.n=f1.m/dc)+f2.m).m/dc).f. int nmi) {n=nri.f. f. y=r.+=.n=f1.return f.} fractie operator * (fractie &f1. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie. simplifica().m. cout<<"Constructor!\n".f.simplifica(). / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =.int y) {int r. *=.f2.fractie f.f2. y void fractie::simplifica() {int cd.f1.m/dc)*f2.f2.f.n*(f1. f.dc=cmmdc(f1.m).f2.} fractie operator -(const fractie &f1. const fractie &f2) {int dc.m/=dc. if (y<0) y=-y. m=nmi. fractie f.return f.m/dc) .if (cd>1) {n/=cd. d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus. const fractie &f2) {int dc.n*(f2.m=(f1.n*(f2.m. while (r!=0){ x=y.n.n/=dc. fractie f. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri. if (x<0) x=-x.simplifica().m=-m.m). 230 .} if (m>1){ cd=cmmdc(n.n. r=x%y. dc=cmmdc(f1.m/dc). if (dc>1) {f1. *. -. if (m<0) {n=-n. fractie &f2) { int dc. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.m=(f1.} dc=cmmdc(f2.f2.m). -=. return y.m/dc)*f2.n*(f1. r=x%y.} fractie operator +(const fractie &f1.m. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +.m).dc=cmmdc(f1.m.

return f.simplifica().} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.f1. f1/=f2.n*f2.m=f1.m).afisare().f1.afisare().} dc=cmmdc(f1. imp.dc=cmmdc(f1.m/dc)-f1.dc=cmmdc(n.} n=n*f1. fractie sum=f1+f2. f1.return *this.m).if (dc>1) {n/=dc.n/=dc.afisare() .if (dc>1) {f2.n*(m/dc).afisare().f1. sum. f. simplifica(). f1+=f2. if (dc>1) {f1.m1.simplifica().m/=dc.m=f1. return *this.if (dc>1) {f2.} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1. m=(m/dc)*f1.m2 .m/=dc.} dc=cmmdc(f1.m.n=f1. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”. if (dc>1) {n/=dc.} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'.m/=dc.} } void main() { int n1. dif.n2.m. f1*=f2.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc.} dc=cmmdc(f2.return *this.m. fractie f1(n1. fractie imp=f1-f2. m=(m/dc)*f1. } fractie operator / (fractie & f1.f1. cin>>m2.m).afisare().f1.n).n*f2.if (dc>1) {f1. f1-=f2.afisare().dc=cmmdc(n.f2.m/=dc. cin>>n1.n. cout<< “produsul f1*f2=”.m).n=n*(f1.m*f2.m. f1.f1. fractie f2(n2.n=n*(f1.return *this.n.afisare(). f.n=f1. cin>>n2. prod.m/=dc. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .f2. fractie & f2) { int dc.m. m=m*f1.m/=dc.n. if (dc>1) {f1.m*f2.} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. cout<< “suma f1+f2=”. fractie dif=f1-f2.m).cout<< “ suma f1=f1+f2=” .n/=dc. cout<< “ suma f1=f1/f2=” . cout<< “diferenta f1-f2=”. cout<< “ suma f1=f1*f2=” .n).n/=dc. cout<< “ atribuirea f1=f2=” .m.f2.n/=dc.n=f1.f1. cout<< “impartirea f1/f2=”.f1.} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.f1.n.n*(m/dc). return *this.m1).f1.} f.m).m.} f. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”. cin>>m1.n.f1. fractie prod=f1-f2.m.n/=dc.afisare().f1.m/=dc.m.} n=n*f1.fractie f.n.m=m*f1.n. cout<< “ suma f1=f1-f2=” .afisare().m/dc)+f1. f1=f2 .afisare().f1.afisare().m2).return f.

dacă este cazul. se reface acest test sau unul asemănător.În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. 232 .

Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor. adăugare în stivă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva.1 punct definirea clasei nod .1 punct din oficiu .Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei.6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor. fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. destructor. eliminare din stivă şi afişare stivă. Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva.

nod*next. }. void stiva::inserare(int x){ nod*p. int t. getch().} void stiva::afis(){ nod*p=varf.1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei . class stiva{ nod*varf.} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!". while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ".}} 234 . t=varf->cheie. public: stiva(){varf=NULL. exit(1). getch(). void afis().} p->next=varf. delete p. return t. void pune(int). exit(1).1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie.} ~stiva().1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . p->cheie=x. p=p->next. varf=varf->next. int extrage(). varf=p. }. if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!".} nod*p=varf.

metode. cout<<"". dacă este cazul. char c.extragere().} }while(1). obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.inserare(cheie).stiva::~stiva(){ nod*p. getch(). Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. delete p.}} void main(){ stiva v. case'3':v.afis(). switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". varf=varf->next. while(varf!=NULL){ p=varf. break. v. break.} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute. do{clrscr()ş c=getch(). case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v. se reface acest test sau unul asemănător. cin>>cheie. int cheie. break. 235 . getch(). clrscr(). case'4':exit(1).

4..Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase.. i... asociere cu sens 9.. compoziţie 10. este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. relaţie de includere 4. caz de utilizare 3.... 3.. f. 1. 2.. # reprezintă în UML ... Notaţiile: +. j.... c....... Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte ..... 236 ..... h. .. II..... relaţie de generalizare 7.. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I.... membrilor clasei... Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML... comentariu 2. e. actor 8. -.... agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte..... îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor... relaţie de dependenţă 6. g.. b. d. .. 1. clasă 5..... obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare..

. II. Funcţia membră . Asocierile corecte sunt: 1. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a.câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I. Disjoint c. c – 8. Relaţia de realizare 2.. Static d.. e – 9.. <<call>> 4. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. Relaţia de generalizare c. 7.. Relaţia de agregare d.III. Vizibilitate 2. Relaţia de dependenţă b. b. obiecte de clasă 2.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0. Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0. g – 10... 1 – b. 5.. <<global>> b.. <<parameter>> c.. zero sau mai multe III... 6.. <<self>> 3... i – 7.. d – 1.. 3 – a. 0...d... multiplicitatea 5. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare.. discriminator 3. e. h – 3.* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. j – 5 237 .. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.. atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund .. statică 6. Complete e.. f – 2... <<ordered>> e. c Se punctează doar răspunsurile corecte. Friend b. <<interface>> d. a – 6.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III .. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a.. b – 4. 2 – a.

obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 .să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat. Obiectivele evaluării: .

239 . suc. bea cafea. apă.).Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. etc. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni. serveşte cafea. vin.

Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. cu atributele nume. cu atributele nume. clasa Angajat . Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. memorie c. clasa Calculator. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. vârstă b. Enunţ: 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. 241 .Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus.

h> #include<iostream. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.p=0.” #include<conio. cin>>n. } getch(). citit de la tastatură.p. while n>1 {while (n%f==0) { p++.Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: . Criteriile de evaluare şi notare 242 . long int n. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice). f++. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural. f=2. if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl.h> void main() { clrscr().f.să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor. n=n/f.

(5.). 243 . dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează. (3. pentru datele de intrare n = 600. 1. adică are erori de sintaxă. Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. a încercat să corecteze greşelile de conţinut. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2. 2). 3). Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale. iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează.

y. y=p.} }. Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI.} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<". int ord=0) {x=abs.} void afisare() {cout<<"P("<<x<<". y=ord. y. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO . pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. public: punct (int abs=0. Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x.x."<<y<<'\n'."<<y<<"\n". cout<<"Constructor copiere punct "."<<y<<"\n".} punct (const punct& p) {x=p. în funcţia main(). Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. cout<<x<<". precum şi pointeri către astfel de obiecte.Moştenirea. Să se creeze.Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. obiecte de tip punct şi de tip punct colorat. Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural. astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată. cout<<"Constructor punct "<<x<<"."<<y<<")\n". 244 .

dar nu ştie să explice ordinea apelurilor. ord) {cul=cl. Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare. short cl=1):punct(abs.cul. //date membru private public: punct_col (int. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul. 245 . apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. punct_col::punct_col(int abs=0. int. cout<<"Punct colorat:". punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p. prin copiere.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n".} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n".} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea.} }. doar o coordonată şi culoarea. short).} void afisare() {cout<<"-----------------\n".punct::afisare(). int ord=0. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. coordonate şi culoarea implicită. cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. Va fi creat şi un obiect dinamic.

Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. folosind un MDI. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. respectiv Muncitor. clasa Persoana va conţine atributele: nume. respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer.

3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore.return (tarif_ora/2)*nr_ore. 20). int s = 0. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl.*pi=&i. cout<<i. 165.} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:". return (tarif_ora*2)*nr_ore.}. }. muncitor m(„florin”. persoana(char *n = „Ion”. char nume[20]. 165.n).*pp=&p.20). nr_ore = s. 20). cout<<p.} }. 247 . class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". inginer i(„george”.calcul_salariu()<<endl.return tarif_ora*nr_ore.} }. 165.*pm=&m. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor".calcul_salariu()<<endl. float tarif_ora. tarif_ora = t. void main() { persoana p(„ion”. float t = 0) {strcpy(nume.

calcul_salariu()<<endl. pp=pi.cout<<p. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl. cout<<m.calcul_salariu()<<endl. pp=pm.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului. p=i.cout<<p. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl.calcul_salariu()<<endl. p=m. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl. 248 .

Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. operaţiile de creare. vor fi exemplificate. stiva. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. ştergerea unui element. coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. stivă şi coadă. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. prin afişări. adăugarea unui element. afişarea elementelor structurii.

metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: . int valoare. adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. lista() {cap = coada = urm_art = NULL. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). afişarea elementelor după ştergere. void afisare(). stiva. afişarea elementelor. class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i).metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . În clasa stiva: .metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii. coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. Lista *urm_art.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei).metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii.Elevii vor trebui să declare clasele lista. . 250 . int elimina(). void afisare(). void afisare() = 0.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). Lista *coada. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. . .} virtual void stocheaza (int i) = 0. }. vitual int regaseste () = 0. }. int elimina(). ştergerea unui element. }.

triunghi echilateral. în cadrul orelor rămase. coordonate vârfuri. diagonale. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. deplasare. 251 . latura. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector.citirea datelor iniţiale după tipul de figură .efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. hexagon regulat. pătrat. perimetru. Defineşte conceptele POO 2. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I. realizaţi un meniu care să permită : . Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. elipsă.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. raze. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. înălţime) . Tipul testului: probă scrisă. 2.Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1.

să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută. justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase. să ruleze aplicaţia proiectului.definirea claselor 2 puncte . La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 .Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase. să răspundă corect la eventualele întrebări.prezentare orală 1punct . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii.partea scrisă 2 puncte . a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor.funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO.instanţiere 1 punct . de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct .proiectare 2 puncte .

În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. constructor.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute.5 puncte la prezentare orală 0. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi. 253 . Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). destructor şi modificatori de acces.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0.5 puncte la instanţierea claselor 0. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. metode. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri.

2. diagonale. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. deplasare. latura. raze. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. perimetru.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . 254 .Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3. realizaţi un meniu care să permită : . înălţime) . 1.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. hexagon regulat. triunghi echilateral. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. Descrie clase. pătrat. coordonaae vârfuri. încadrul orelor rămase. oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. elipsă. Tipul testului: probă scrisă.

un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. să răspundă corect la eventualele întrebări . a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO. Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase.

afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. perimetru(). În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. va 256 . va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor.Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei). va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă.

257 .cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori).

pdf. Anca Daniela.upt. 5. Roman.2009 17.ro/~dberian/Labs/POO.tvet. Craiova: Editura Universităţii 5. La http: scdsd. Iaşi. Dârdală.05. Ioniţă. Bucureşti: Editra Dual Tech 9.Note de curs – îndrumar de laborator.org/wiki/Unified_Modeling_Language. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu. Stoicu-Tivadar. 14.05. ***.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML. Ioan. Vasile. Stoilescu. Editura:Alma Mater 19. Marinel. Dan.wikipedia. Zmaranda.pdf 4. Timişoara Editura: Orizonturi Universitare.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. Ion. Bacău. La http: thor.2009 258 .ro. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++. (1998) Manual de C/C++. Smeureanu.htm 3. Sisteme de programe orientate pe obiecte. 2009 3. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA.pdf.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01. Bucureşti Editura: CISON 15. Ingineria programării obiectuale. Dorin. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. George.05.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.05. Spircu.La http://inf. La http: www.2009 16. Roşca.bluepink. Rodica Doina.pub.uaic. Bucureşti. metode obiectuale.ucv.(2002). Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7.tvet. (2007) Programarea orientată pe obiecte .05. Anca Daniela. ***. Ionuţ . Dorin. Marian. Limbaje de programare. Zaharie. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4.2009 20.aut.(2000).(1995) POO Analiza.elcom. La http://en.ro.pdf 5. Bocu. Dorin. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte. La http: www.***.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo. ***.(2003). Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. Ghid teoretic şi pratic. Bucureşti: Editura ALL 8. Emanuela. Cătălin. Daniela. 7. Ioniţă. ***. Lopătan. (2000) Programare Orientata pe Obiecte . Gheorghe Cosmin.info. Galaţi: Editura Radial 12. Bucureşti:Editura Albastră 6.05. ***.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1.(2001). Claudia. Găbureanu. Cerchez. Editura: Teora 11. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10.2009 Culea. Editura Polirom 13. Şerban.(2005). 2009 2.2009 18.(1996). Şaru. Silaghi. 3.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 .

jpg.bmp . Meniul Format secţiunea Font. Edit c. documentul şi tehnoredactarea. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. opţiunea Object 261 . 2.doc. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text. Meniul Insert. 2. Informatica. File d. Informatica. Meniul Insert.Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Insert b. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. opţiunea Color c. d. să defineşti procesorul de text. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte. Informatica.exe. c. 3. opţiunea Symbol b. Informatica. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. Selectarea textului şi alegerea butonului d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. b. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). View 3. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. să identifici tipurile de procesoare de texte.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. 262 . Identificaţi elementele din figură. 3. Butonul întâlnit în procesoarele de text. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. setarea interliniei d. centrarea textului c. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. 5. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. 4. 2. medievale c. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. este utilizat pentru: a. are setarea normală a marginilor.4. normale II. vizualizarea textului 5. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf. anticva b. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. Timpul de lucru este 50 minute. caligrafice d.

4-a. Prima metodă . blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe). 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). Subiectului II – se acordă 2 puncte. Marginile normale au 2. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului.5 puncte. II. Barem de corectare şi notare: I. 2-d. titlu.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte.mărirea corpului de literă. 3-b.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. 0 puncte. d. Subiectului II – se acordă 5 puncte. 2-b. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. (2 puncte) 1-e. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. coloncifră. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. III.5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. (5 puncte) a. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. imagine. 0 puncte. Elementele din figură sunt: colontitlu. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify). 0 puncte. 3-b. 263 . A doua metodă .5 puncte.5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. note de subsol. 0 puncte.4 puncte. (2 puncte) 1-d. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. c. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. b. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct. 0 puncte. Marginile nu sunt egale. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. chiar dacă se va utiliza altă formulare.e. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. se va acorda punctajul prevăzut în barem. 264 . Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga.

să utilizezi în aplicaţii practice termenii. 265 . Pe calculatoare este instalat un procesor de text. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. Tipul testului: probă scrisă. 2. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. 3. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu.

trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune. educaţia şi pasiunile mele. In urma acestor date. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali. Str.A. Anemone S. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu.C. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. Viitorului Nr. Postul de Asistent Manager este un post. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. Va mulţumesc pentru atenţia acordată. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. Cu respect. care consider că valorifică abilităţile. Maria Diaconescu 266 . Cu atât mai mult. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S.

267 . Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii. Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Subiectul 2 – 2 puncte. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. 3. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte.Instrucţiuni pentru elevi 1. Pentru respectarea formatării fonturilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. Subiectul 3 – 2 puncte. 2. Se acordă 1 punct din oficiu. III.doc pe Desktop. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu. II. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct.

Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Pentru definiţie se acordă 1 punct.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere. Definiţia fonturilor. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Caracteristicile fonturilor. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. Familii de caractere. Se acordă 1 punct din oficiu. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. Clasificarea fonturilor. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. b. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct. d. e. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. c.

Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. 0 puncte.5 puncte. Se caracterizează prin:  Design (typeface).  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height). Clasificarea caracterelor 1.  Distanţa între litere (ligatura). Pentru lipsa răspunsului. maşina de scris 2. Caracteristicile fonturilor: a.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. Pentru lipsa răspunsului. Stil (Style) d.  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. groteşti e. c. Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. Efecte (Effects) e. 0 puncte. egiptene d. După familii de caractere a.  Grosime (weight). anticva c.  Înclinare. După mărimea literei 269 . Dimensiune (Size). Pentru răspuns parţial complet se acordă 0. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.  Dimensiunea codiţei unei litere. medievale b. caligrafice f.

Pentru lipsa răspunsului. corp 10 . cuprinde caracterele ce nu au picioruşe.2. cât şi a celor secundare).768 mm – Parangon (1. racordată. corp 16 .520 mm – Text m. corp 7 . corp 8 .264 mm – Mittel j. perpendiculare pe liniile principale. având un grad de contrast mediu. corp 18 .512 mm – Cicero i. corp 24 . cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime.024 mm – Dublucicero 3. corp 20 .9. denumită a caracterelor "caligrafice". cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic. 016 mm – Terţia k.1. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte.3. 0 puncte.880 mm – Perl c.5.384 mm – Borgis g.5 cicero) l. corp 14 . atât a liniilor principale. Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti".3. A şasea familie.504 mm – Diamant b.6. cunoscută sub denumirea "anticva".632 mm – Colonel e. A cincea familie.6. corp 4 . Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară.760 mm – Garmond (Corpus) h. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime.009 mm – Petit f.4. 270 . Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor.a. A doua familie de caractere.3. denumită "maşina de scris". cunoscută sub denumirea de "egiptene".2.1. corp 12 .256 mm – Nonpareille d. cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. subţiri. corp 6 . O altă familie de caractere. corp 5 . corp 9 . Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct.7. având un grad de contrast ridicat. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână.

Pentru fiecare tip se acordă 0. 271 .5 puncte.

galben şi negru 2. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. portocaliu. roşu. indigo şi alb d. roşu. roşu. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. portocaliu. magenta. alb. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. albastru. indigo şi violet b. verde şi albastru b. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. respectiv litera F. galben. verde.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. verde. galben. albastru. indigo şi alb II. cyan. 272 . roşu. dacă apreciaţi că enunţul este fals. Undele scurte. roşu. verde. albastru. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. verde. indigo şi negru c. negru şi roşu d. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). roşu. negru şi albastru c. galben. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. portocaliu. 3. galben. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. 2. negru. albastru. 1.

4. echivalent. Precizaţi ce este lumina monocromatică. 3-F. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Se acordă 2 puncte din oficiu. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Subiectului II – se acordă 2 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Se acordă 2 punct din oficiu. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. III. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. II. 0 puncte. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: I. 273 . 0 puncte. (4 puncte) 1-A.3. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. Timpul de lucru este 50 minute. 2-F. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 0 puncte. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. 1-a.

2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. 2. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. 274 . Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr. Figura nr.

2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct.50% şi "shadows" . "fill light". • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare). Pentru obţinerea imaginii nr. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta). Se acordă 1 punct din oficiu. "tunning" ("fill light" . "saturaţia culorilor" (75 %). "autocontrast". "highlighting" .75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. 275 . "sharpen" (mărirea clarităţii).25%.Pentru obținerea imaginii nr.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. Importanța scanării originalelor. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate.5 puncte. c. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. d. Tipuri de fişiere cu imagine. 2. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării.5 puncte. 276 . b. Optimizarea fişierelor imagine. Descrieţi modalitatea de scanare. e. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

Se acordă 1 punct din oficiu.Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru lipsa răspunsului. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1.75 puncte. 0 puncte.75 puncte. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0. 277 .5 puncte. 0 puncte. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1.5 puncte. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte.5 puncte. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte.5 puncte. 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1.

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). b. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. foni. 20 Hz şi 10 KHz. 3. c. d. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. 200 Hz şi 160 KHz. dB. bidimensional. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. d. W/m2. c. peste pragul de audibilitate al urechii. 3. c. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. să identifice tipurile de sunet. c. constant în timp. egal cu pragul de audibilitate al urechi. sub pragul de audibilitate al urechii. Sunetul este un semnal: a. Obiectivele evaluării: 1. numerică. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. b. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. numeric. 5. b. b. 4. d. 20 Hz şi 160 KHz. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. 2. 16 Hz şi 20 KHz. unidimensional. 278 . să definească noţiunea de sunet. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. d. limita intervalului de cuantizare se alege: a. 2.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Hz.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

5. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. Se acordă 1 punct din oficiu. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. utilizarea limbajului de specialitate. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. cercetare. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte.4 puncte. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare. concluzii. creativitate.4. 289 . Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. etape.

Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului). nr. 1. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. 3. pagină). care include titlul fiecărei lucrări. să optimizeze fişierelor de tip imagine. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia.Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video. 2. imagine. Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. 290 .

2. Barem de corectare şi notare: 1. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. 291 . 5. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. 4. Conversia între formate. sunet. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital. 5. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video. 4. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. film. 2. Tipuri de materiale: imagine. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. 3. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. clasificarea formatelor. Criteriile de evaluare şi notare 1.

Se acordă 1 punct din oficiu. 4. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. utilizarea limbajului de specialitate.3. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video. 292 .Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. 5. creativitate. respectarea regulilor de editare audio-video. cercetare.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. concluzii. etape de lucru. creativitate.

6. nivel de complexitate. validare. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. imagine. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. 4.Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. testare. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. claritate. Tipul testului: probă scrisă. 5. 2. Integrează text. Instrucţiuni pentru elevi 293 . să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu . să utilizeze elemente de animaţie. utilizând calculatorul şi internetul. să respecte relaţiile dintre elemente. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 3. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. durată. Creează conţinut interactiv multimedia 3. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”.

Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. Toate elementele solicitate sunt evidente. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. culegerea informaţiilor. conţinut ştiinţific. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . materiale de prezentare. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului. Bine 1. 4. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. 3. utilizare resurse. redactarea documentaţiei. conţinut ştiinţific şi bibliografie. imagine. argument. Majoritatea elementelor sunt prezentate. încadrare în termene. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. 7. creativitate şi originalitate. comportament. 5. cuprins. text grafic. analiza informaţiilor. selectarea informaţiilor. 8. 2. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. 6.5 puncte Destul de creativ şi original. Prezentare foarte atractivă. Prezentare destul de atractivă. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. 9. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice.

software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat. fără oarecum original. La final. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. adecvate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. Materiale de prezentare originale. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. elemente grafice deosebite. încadrare în timp. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. Limbaj de comunicare clar. elemente grafice inadecvat. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. accesibilitate. documentaţia este bine structurată. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia. include această listă în proiectul tău ca anexă. utilizare elemente grafice. adecvat. realizate. documentaţia este sumară. originalitate. accesibilitate. 295 . Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. prezentare produs Limbaj: claritate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. elemente de animaţie. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. artistică: originalitate. Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. ortografie.interfaţă. adecvat. fără greşeli gramaticale sau de ortografie. sau majoritatea nu sunt prezentate.

Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului. Am respectat termenele. Am elaborat bibliografia.Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am citat corect sursele utilizate. Am elaborat un scenariu al prezentării. Am inclus toate aspectele de conţinut cerute. Am revăzut proiectul. Am respectat drepturile de autor. Am inclus texte şi imagini specifice. Am formulat un argument care să explice scopul proiectului.

Gonzalez. Digital Image Processing. Tom Green.tvet. Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.Macromedia Flash 8 Profesional 5.ro. Jeffrey Bardzell .ro. Addison-Wesley Publishing Company 4. Woods.tvet.Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1.Studio MX 2004 297 . (1993). Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 2009 2. Jordan Chilcott . 2009 3. Richard. Rafael.

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 .AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

Guvernele deţin Internetul.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. 1. Accesarea World Wide Web este gratuită.edu. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a. Nu este nici o diferenţă. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. c. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. b. d.

În coloana A sunt indicați termenii. d. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. adresa unei pagini Web III. respective litera F. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. Furnizorii de servicii Internet 3. Web server 2. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2. HyperText Coloana B a. Uniform Resource Locator 5. d. Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. a. b. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f. c. dacă apreciaţi că enunţul este fals. un program care furnizează pagini Web la cerere e. e. Coloana A 1. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. Browserele web 4. b.c. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. dacă apreciaţi că enunţul este corect .e) şi notaţi în dreptul ei litera A.limbaj de marcare hipertext.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1.a. calea către fişierul care se doreşte a fi primit d. c. Un URL are următoarea forma .d. iar în coloana B sunt precizate analogii.b. Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . IV.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d.

1-d. 0. 3-a. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 5-c VII. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. d-A. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0. 3-d. 1-c.2 puncte 2. iar dacă este specificat.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0.V. c. b. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0. e-F IX. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d. 0. . 4-a. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. 1.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. 0. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 2-e.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. e. pictograma. Dacă este omis. atunci se foloseşte portul implicit. 0. 5-b VIII. 4-f. elemente de interfaţă. Câte 0. b-F. – 1 punct V. protocol://host:port/cale/nume_fişier a. 1. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea. File – numele fişierului cerut.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V. c-F. a-A. 2-a.

grafic. 303 . schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

Semnătură digitală este: a. un protocol de transport al fişierelor d. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. Introducerea numelui străzii. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. un protocol de transfer al fişierelor 2. un protocol de transfer al hypertextului b. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. FTP reprezintă : a. un protocol de transfer al datelor c. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet.

Coloana A 1.d. BCC Coloana B a. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. În coloana A sunt indicaţi termenii. mesajul ce va fi transmis destinatarului b. ce permite comunicaţia între utilizatori. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II. iar în coloana B sunt precizate analogii. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4. dacă apreciaţi că enunţul este fals. respective litera F. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. conţinutul III. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5.b. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. a.com Citirea mesajelor primite b.yahoo. From: 3. dar şi pentru ceilalți destinatari e. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. semnătura 2. . care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.c. CC 4. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5.e) şi notaţi în dreptul ei litera A.d. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. adrese vizibile pentru destinatarul principal. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www. dacă apreciaţi că enunţul este corect .

3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V. d-A. IV. e-F IV. 5-a III. e. 0. 1.scopul acestora .2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 1-e. 306 .denumirea serviciului sau facilităţii . 0. 3-d. – 1. 5-b II. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V. 0. 2-d. 3-b.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II.5 puncte 2. a-A. c-F. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet.d. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. 0. b-A. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. 2-f. 1-c. 4-c. 4-c.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2.5 puncte V. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: . 1.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. – 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 1. 0.

2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. schemă etc.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic.Câte 0. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. dacă este cazul. 307 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător.

Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. yahoo). Enunţ: 1. 9. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. 7. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. 308 .prenume@yahoo. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create).Testul 3. 2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.com 3. Goliţi folder-ul Deleted Items. şi apoi ataşaţi un document 5. Fiecare elev are acces la un PC. Conectaţi-vă cu noul ID 4. în ordine descrescătoare. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8. Sortaţi mesajele din Sent Items după date. astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. 6. Creaţi un mesaj nou. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. completaţi câmpul subiect.

5 puncte 0. 4. Deschideţi un mesaj din Inbox.5 puncte 0. 9. 3. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. 6. 12. 11.3 puncte 0. 1 punct din oficiu 0. 14.6 puncte 1 punct 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. 15. 8. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15. 7.3 puncte 0. 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 . Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14.10.5 puncte 1 punct 0. 13. 10. 5.8 puncte 0. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.5 punct 0.8 puncte 0.3 puncte 0.3 puncte 0.3 puncte 1. 13.

dacă este cazul.8 0.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.5 0. în totalitate se acordă punctajul integral.8 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.3 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 0.3 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 310 .3 0.5 1 0. se reface acest test sau unul asemănător.3 0.5 0.6 1 0. corect.3 1.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.

sau unui grup de elevi. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Ce este un forum? 6. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). 2. Enunţ: 1. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. sau doar unui elev. Profesorul va adresa întrebări întregii clase. Autostradă Informaţională. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. Ce reprezintă comerţul electronic? 8.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. 3. 4. Cum se foloseşte un blog? 9. Ce este e-learning? 311 . Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5.

10. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet. De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ. profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. 312 .

Fiecare elev are acces la un PC.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7.Testul 5. Enunţ: 1. Comunicaţi în cadrul grupului 11. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Realizaţi testări de sunet 6. Instrucţiuni pentru elevi 313 . Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat . Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10.Chat”. Instalaţi aplicaţia descărcată 4. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Descărcaţi o versiune free a cestuia. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Creaţi un cont propriu pe chat 5. Părăseşte aplicaţia. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8. salvaţi pe desktop 3.

5 C11 0. 2. 11. în totalitate se acordă punctajul integral. 4. 8. 0.5 C9 1 C10 1.5 C4 1 C5 1 C6 0.5 puncte 1 punct 1. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0. 10. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 6.5 puncte 0.5 C7 1 C8 0. 9.5 … … 314 .5 puncte 1 punct 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 7.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.5 OF NOTA 1 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. 3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 5.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. corect.5 puncte 1 punct 0.5 puncte 1 punct 1 punct 0.

Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Instalaţi aplicaţia 5.FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Instalaţi aplicaţia 3. Enunţ: 1. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Deschideţi FTP client 9. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Realizaţi transferul de fişiere 10. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8. Deschideţi FTP server 6.Testul 6. Fiecare elev are acces la un PC. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 .

0. 0.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 puncte 6.5 puncte 10. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0. 1. 1 punct 7. 316 . În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. în totalitate se acordă punctajul integral.5 C9 1. 1 punct 4. 0.5 C1 0 0.1. 1 punct 2. 1 punct 5. 1 punct 3.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. 1 punct 8. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. dacă este cazul.5 puncte 9. se reface acest test sau unul asemănător. corect.5 C6 1 C7 1 C8 0.

Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1. 317 . Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2. Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3.Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML.

b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. atribute. Prolog. d. elementul rădăcină 2. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. În coloana A sunt indicaţi termenii. entităţi III. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e.htm nu este un fişier HTML d. a. dacă apreciaţi că enunţul este fals. instrucţiuni de procesare. dacă apreciaţi că enunţul este corect . Prolog a. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor. secţiuni CDATA e. declaraţia tipului de document. CORPUL 318 . Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c. Comentarii. elemente. instrucţiuni de procesare. Element rădăcină 4. respective litera F. Declarația tipului de document 3. A B 1. instrucţiuni de procesare. Fişierul mypage. b. Comentarii. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.c. definiții: elemente. O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5.d. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. II.b. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c.0 4. Document XML b. Comentarii. referinţe la entităţi. iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML .

5-c II. e-F 319 .25 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 2-c.IV. – 1.5 puncte 4. 2-e. Atribute 3. 0. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. 4-a III. 3-b. 0. Referinţe la entităţi 5. d-A. 1-c. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. 0. 3. Instrucţiuni de prelucrare. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 1. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip. 4-a.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. c-F. V. – 1. Comentarii 4. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV.5 puncte V. exemple 6. 3-d. 1-b. Secţiuni CDATA 7. b-A. a-A.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

EXCLUSIVE II. este 17.7. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. READ ONLY b. Cc. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a. f. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. ORDER BY c. cu o linie liberă între ele c. $c = (int)$a + $b. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. b. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'. d. $b = 12.c. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. SHARED c. SORT BY b. g. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. Text2 la dreapta. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. e.7 III. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. Bcc. ARRANGE BY 24. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. SELECT All PERSONAL 23. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante.

b 20. III. 0.4) III. 0. a. e.7 puncte e. b 19.3 puncte c. b 15. a. a 18. b. b 22. c II. b 10. c 21. c 6. a 26. 0. c.2=5. 0. a 25. c 16. b 14. b 7.2=1.3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. c 3. b 24. b 11. c 12.4 puncte b. Se acordă 0. Se acordă 0. b 5. a. g. 1.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0. c 8. 0. c 2.3 puncte d. a 4. d. <HTML> 331 A F F A F A F .2) II. c 13. f. b 9. c 17.7 puncte Barem de corectare şi notare: I. b 23.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem.= 'From: sender@test. mail($to. $headers .html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b.$b). $d=$_FILES["file"]["type"].$c.ro'."\r\n". $subiect. *"> <FRAME src="frame2. echo "File type: ".gif"> <LI><IMG src="pic2. $headers .<FRAMESET cols="*. $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP". Punctajul este strict informativ.= 'Cc: cc@test.= 'Content-type: text/html. $headers ."<br>". if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. $mesaj. $subiect="functia mail".php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"].$d.html"> <FRAMESET rows="*. *"> <FRAME src="frame1. $headers = 'MIME-Version: 1. <P>Text1 <P align="right">Text2 c. $headers . echo "Original file name: ". $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]. 332 ."<br>"."\r\n". grafic. $to="proba@test.ro'.$b. echo "File name after upload: "."\r\n". } ?> e. <UL> <LI><IMG src="pic1. <form method="post" action="exemplu5_4. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.ro'."\r\n".php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.html"> <FRAME src="frame3. $b=$_FILES["file"]["name"]."<br>". schemă etc. $headers)."\r\n".$a. se pot folosi numai o parte dintre itemi.0'. charset=iso-8859-1'.= 'Bcc: bcc@test.ro". echo "File size: ".gif"> </UL> d.

imagini.Agenţie turistică .Organizator de evenimente festive .Firmă de construcţii . formulare. sunet. administrare. • încadrare în termene.Librărie virtuală . actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. găsirea unui server-gazdă pentru site . baze de date. • comportament. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”.Firmă de transport . • redactare documentaţie. • culegere informaţii. filme. Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server.Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design.Firmă de curierat . tabele. obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text. cadre. 333 . Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia. Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu. hărţi de imagini.Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. • selectarea informaţiilor. fişiere. • analiza informaţiilor. legături (link-uri).pentru : .Unitate de învăţământ . organizarea datelor pe server.Florărie .

. . Găzduire site 10. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8.. este realizată cu respectarea regulilor de design.Realizează publicarea site-ului Web creat. comentarii/indicaţii (tooltips). . organizarea datelor pe 334 Observaţii . Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului …………………………………………………………………….Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. Transferul datelor pe server. Alegerea unui nume reprezentativ. 2. Amplasarea elementelor: formulare. În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . materiale de prezentare.Proiectează structura unei baze de date.Interoghează baze de date. grid-urilor. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6. ghiduri de utilizare. Aprecierea calităţii proiectului 1. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2.. butoane. casete de text. 3. rezervare domeniu gratuit 9. .• • utilizare resurse.Administrează baze de date. liste. Respectă legea dreptului de autor 7. 4. meniuri. Criteriul DA/NU 1. . 4. . ferestre. inserarea de etichete. bare de instrumente.Utilizează software specific în procesarea textului.

Prezentare foarte atractivă. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. Limbaj de Limbaj de accesibilitate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. Foarte bine 2. administrare. adecvată a foarte Respectarea materialelor. comunicare clar. Limbaj: claritate. inadecvat. diversificate. Limbaj de comunicare inadecvat. fără originalitate. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. Prezentare destul de atractivă. elemente grafice deosebite. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. artistică: originalitate. timpului de accesibilitate. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. creativitate şi originalitate. Materiale de prezentare sumar realizate. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. exprimare şi de ortografie. elemente grafice adecvate. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. informaţiile structurate bine şi oarecum original. utilizare elemente grafice. comunicare corectitudine adecvat. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. riguroasă a acestuia. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. elemente grafice simple sau slab executate. Prezentare estetică. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului.5 puncte Original şi creativ.server. Materiale de prezentare interesante . actualizare permanenta a conţinutului site-ului.5 puncte Destul de creativ şi original.

Vă rog să completaţi tabelul de mai jos. Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare .diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele …………………………………………. cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe.

afaceri. 29. 22.ro. București: Editura Corint Gugoiu.2009 ***. 9. 02.2009 Robin. 02.regielive. htm . București: Editura B. Design pentru Web.ro/ftp.05.05. Design pentru Web Ghid pentru crearea. 18.html?in=cursuri&s=sql. 12.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836. 28. La http://www.05.05.04.Lahttp://facultate.2009 ***. 25. 11. 02.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641.ALL Williams.Lahttp://facultate.2009 ***. CSS și XML prin exemple – Ghid practic.La http://facultate.2009 ***.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618. 19.04.2009 ***.ro.regielive.ro/index. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. 8. 02. XHTML. 4.regielive. 3. 02.regielive.html?in=cursuri&s=sit%20web .html? in=cursuri&s=xml . București: Editura Teora ***.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607.regielive. 10. La http://facultate.regielive.htm. 2009 McFredies.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.05.2009 ***. Robin.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.La http://www. 02.Lahttp://facultate. 2. 02. Tollett.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.La http://facultate. John.ro/manual_html/Capitole/Cuprins.La http://facultate.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.primulpas.regielive.2009 ***. 20. 17. (2005). 02.04.regielive.La http://facultate.regielive.La http://www.04. 21. proiectarea şi publicarea propriului site Web. La http://facultate.05. 6. 16.html? in=cursuri&s=sit%20web.2009 ***.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749. 30.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744. (2003).php.html? in=cursuri&s=xml . 5. 28.far-php. (2003).05. 13. 30.Lahttp://facultate. La http://www.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356.I.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674. Tollett.2009 ***. John (2003).2009 ***.2009 ***.tvet.04.regielive. 14. 29. Paul.2009 ***.regielive.softpageinternet.La http://facultate.2009 ***.04.05. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.html?in=cursuri&s=xml.Williams. Crearea paginilor Web.htm. 7.04. HTML.05.html? in=cursuri&s=sit%20web. Bucureşti: Editura Corint 337 .tvet. Teodoru. 02.regielive. La http://facultate.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1.tutoriale.html?in=cursuri&s=javascript.html? in=cursuri&s=structur.html?in=cursuri&s=sit%20web. 15.C.2009 ***.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 .

Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. obiecte sau situații c. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a. Integritatea datelor b. ansamblu de date care se referă la același fenomen. Dependenţa datelor c. Colecția de date reprezintă: a. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. Evenimente primare b. Simboluri d. Redundanţa crescută a datelor d. Fapte c.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Modelul relaţional b. Modelul reţea 4. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. Schema externă b. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. obiect sau situație b. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. Modelul cadru d. Schema conceptuală d. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. Adevăruri 2. ansamblu de informaţii. adevăruri şi principii învăţate d. Schema internă c. Modelul semantic c. 1. Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a.

.. La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat........... 4-a.... Model bazat pe obiect datelor 4.... Structurile de date pot fi omogene sau ...... Neomogene 2........... Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1...............5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0. grafic....... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect............ 3........... Abstractizarea datelor..................... ierarhic 2.... ......... 2-a........ în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2...... schemă logică etc....... Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ....... 1......... partajarea 3.......... Schema bazei de date c..... dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie. Descrierea fizică a bazei de date d......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text....... Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite .) se va acorda punctajul prevăzut în barem... Facilităţi ale bazelor de date a. 4-e Subiectul III ... 3-d.............. Model bazat pe înregistrări b............5 puncte pentru fiecare răspuns corect............ Funcţional e........ Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0. 3-b................ 341 ..... Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... crearea........ 5-d Subiectul II ..................5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ...5 puncte pentru fiecare răspuns corect.................. Definirea Întreţinerea 3......2 puncte Se acordă câte 0................. 1-b................ 2-a.....Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B....... Coloana A Coloana B 1.5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.............................. 1-d.2 puncte Se acordă câte 0..... şi accesul controlat la baza de date.

Jiului. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a. Calcul geometric d. Un set de atribute null d. N. Buc Str. Buc Gradul relaţiei este: a. Relaţie c. 2 5. 19. Ilfov Str. 25. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. Iorga. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. R. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. nr. Calcul vectorial 2.Beller. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. 10. nr. 3 c. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. nr. Fie relaţia: 342 . Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. 0 d. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. 4 b. Operaţie aritmetică b. Are o denumire distinctă b.

............ Cheia ........ nr. Jiului. Buc Str...... Iorga................ Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect..5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. R............... Buc Cardinalitatea relaţiei este: a... este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii.. 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B......... 4 b... 19... 25. Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute.......... 3...... 4-a......Beller.......... 5-b Subiectul II ........................IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str..... N... 1-d...... l...... 2-b..... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică...... 343 .5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 3 c........... integritatea 9... k...... Cheia primară i.. 0 d.................... Numărul de rânduri ale unei relaţii....... şi . Integritatea ....... Reguli de integritate h... 10........ se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0. Supercheie referenţială 10. nr.....5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ................ Este obligatorie şi este unică 8..............2 puncte Se acordă câte 0.............. Coloana A Coloana B 7... nr..... Domeniul j................ La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat. Integritatea entităţilor................................ 2.............. 3-d................... La baza limbajelor relaţionale stau .5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.. Ilfov Str............... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1..

...1-b...... Străină 3............ grafic....... 1.... 2-a. 3-d. schemă logică etc.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem............. Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. 4-e Subiectul III . 344 .......... Entităţilor 2..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....2 puncte Se acordă câte 0..........5 puncte pentru fiecare răspuns corect........

Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Subiectul II. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint.Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. Care este determinatul acestei dependenţe? b. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. c. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 . Enunţuri: Subiectul I.

........0.... disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate.. Explicaţi alegerea făcută...................... Disciplina...5 puncte b.. Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii...... b..ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a............ NumePersoana.....................................0...... Subiectul III.................r 115 o magazie@ctm............. IdPersoana ....5 puncte NumePersoana...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I ...............................ro 113 tehno@ctm.. Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli..... Fie relaţiile Elev........ Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii................ro office@ctm.... Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii........0....0... IdPersoana→PrenumePersoana..5 puncte 346 ........5 puncte c..................... Explicaţi alegerea făcută................. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..0.Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm.................................ro conta@ctm..........5 puncte IdPersoana→Salariu............................0...ro admin@ctm....3 puncte a.... PrenumePersoana→Salariu... PrenumePersoana→Funcţie...5 puncte IdPersoana→Funcţie.

....Subiectul II ..................... IdPersoana.................. prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament............................... dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......................... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev...... IdPersoana→CodDepartament...................... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine..........................................1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament..3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note.....3 puncte a...........1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament.... respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament......... Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”.. Subiectul III ........... b.......... se va acorda punctajul prevăzut în barem....... Funcţie→IdDepartament................... Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină. 347 ....

Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. Instrucţiuni pentru elevi 348 .Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. de modificare). Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. 2. de ştergere. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3.

................1.......................................................2 puncte.................... De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi...............0..........................................0...................................................... Anomalii de ştergere...... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev....1.5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei..........5 puncte Anomalii de inserare....................... sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat....... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv................................... care sunt clasificate ca anomalii de inserare.......................................5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială...... Anomalii de modificare/actualizare.... adresa................Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev... de ştergere şi de modificare.......... 349 ........................ Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...............1....................1.................5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective........................... Anomalii asociate datelor”..... denumite anomalii de actualizare/reactualizare... Cerinţa 3: 5 puncte DA............ telefonul filialei................ se va acorda punctajul prevăzut în barem.................. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor................................ Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme.5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă.....5 puncte..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA..

Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05.10. Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.10.10.2009 A2 07.2009 A3 07.10.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .2009 A1 05.Codd.Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.2009 A1 06.10.

grafic.caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 351 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. PrenumeElev. NumeSpecializare. CNP. AnNastere. NumeElev. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . Se consideră relaţia definită la punctul 1. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică. Enunţ: Subiectul I . 2. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. şi anume: NumeClasa. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. NumeFormaInv. AnNastere. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.scris 1.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. LunaNastere. PrenumeElev. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. Interoghează baze de date. 3. ZiNastere. cu următoarele atribute: IdElev.

...6 puncte 1...... iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente... schemă logică etc............... 1 punct 2 puncte NumeSpecializare. Crearea tabelelor 2 puncte 2. PrenumeElev...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. NumeSpecializare. NumeSpecializare............. câte unul pentru fiecare cerinţă........ AnNastere form Elev.......... PrenumeElev. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte... NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic.............. ΠNumeClasa. 1 punct SELECT NumeElev.......... ∪ ΠNumeClasa. NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II . Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I ....... AnNastere(Elev) 3.............. σ AnNastere=1995 (Elev) 2...3 puncte 1. NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa..............2.... 353 .. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I..... NumeSpecializare........ Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I..... ΠNumeElev........ SELECT NumeClasa.. grafic.......... SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995................

AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Enunţ: Subiectul I.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . 2. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. Subiectul II. în vederea evaluării rezultatelor învăţării. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. NumeClasa. Numele. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”. Specializare. Prenumele. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. Prenumele. Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . După finalizarea se vor prezenta soluţiile. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1.

.... schemă logică etc.................... MIN(Salariu) AS Minim............ sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia...... tabClase................ 1 punct 2.. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a........ Aflarea angajatului cu salariului maxim.......... Afişarea numărului de angajaţi b. AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati................IDClase and tabClase... Creaţi relaţia tabAngajaţi 2.. FROM tabClase... 355 .. 1 punct 2............NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev...1............PrenumeElev.... Subiectul II ....Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem..c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text................IDClasa = tabElevi.5 puncte 1........ Aflarea sumei totale a salariilor d.......... tabElevi WHERE tabClase....5 puncte 2.............. Crearea tabelelor şi legăturii ....... Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e......................1...6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2................e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane..... SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati.... . Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ............ grafic...NumeClasa...d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane.. tabElevi...NumeElev. Functia. a.. 1 punct 2.b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim............. Functia......................... 1 punct 2........ sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5.. minim și mediu c..............3 puncte 1. SELECT tabElevi. 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

........................ realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate.... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.......... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date.. Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .. Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I........ punctul 3...... Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date.........Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării .. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1...5 puncte 1. Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 ... prin utilizarea unor elemente de control... Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică........... fiecare calculator are instalat un SGBD............... 2...

...........2........ • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor........ • asigurarea integrităţii bazei de date....1....... • criptarea datelor..... Oricare trei din urmatoarele: :............................. ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0..5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor....... 357 ........5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II ................ 1 punct al bazei de 2....................................4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct.... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0.........................constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date..............) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................... grafic... Oricare cinci din urmatoarele:..............5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3.....5 puncte • autorizarea în sistemul informatic...... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... ............................. schemă logică etc................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date..........

precum şi compactarea bazei de date. carte. codul cărţii. Creaţi structura conceptuală. creaţi interogări pentru: a. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. anul apariţiei.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. CNP. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. adresa. autorul. editura. tip (roman. autor. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. împrumuturi şi restituiri. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat. abonaţi. logică şi fizică a bazei de date. nuvelă.). data_restituirii. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. 2. Cerinţe: 1. teatru etc. Elevii lucrează individual. Vizualizarea carţilor. împrumuturilor 358 . prenume. poezii. Introduceţi date cu privire la cărţi. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. date BI/CI. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte.

........... sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor............................. null-uri etc.............2 puncte a.. Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ..... 3 puncte a........ Proiectarea conceptuală a bazei de date:. Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile .......... Introducerea datelor (minim 5 clienţi. III..... Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi..........1 punct g. Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1............... Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date...... 4 puncte a..................................... eliminarea redundanţelor........10 puncte I. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute...... eliminarea legăturilor N:M.. b....... Identificarea atributelor entităţilor d...................... Vizualizarea împrumuturilor după autor . 3................• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor...1 punct f...... reguli de validare........10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1................. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare..................................... Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor......... b........... Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor....... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10...........................................0...................... 3 restituiri) ...... de cel puţin 3 tipuri............5 puncte b....... Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ........................................................... Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)................. 5 împrumuturi.... Vizualizare tuturor cărţilor disponibile....2 puncte Cerinţa 3 ...5 puncte 359 ..1 punct e...............1 punct Cerinţa 2..................... Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) ...5 puncte c. 15 cărţi.. Crearea schemei logice...10 puncte a........ Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date.... Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date.. Identificarea legăturilor dintre entităţi c. c.0...................... Identificarea cheilor primare II...........................1 punct h.... Rafinarea şi normalizarea bazei de date.... Identificarea entităţilor b.......... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV........... Specificarea cheii primare b........2 puncte i........... format.. 15 cărţi... Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile .. 5 împrumuturi. După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată.......... de cel puţin 3 tipuri................................ 3 restituiri... Vizualizarea tuturor împrumuturilor ................. Vizualizarea abonaţilor restanţieri...1 punct d...

Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.......... schemă logică etc.. Crearea contului de administrator cu drepturi depline......... 360 ...1 punct......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.............. urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.) se va acorda punctajul prevăzut în barem..................3 puncte 3.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..2. Realizarea unei copii de siguranţă ............ grafic.....

Slabă şi tare b. Fie A. Operatorul logic utilizat pentru negaţie. B. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. Entităţile. C este dependent tranzitiv de A prin B b. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a.. 1:N d. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. Lipsa valorii unui atribut 4. 1. elemente specifice modelării conceptuale. Simple şi compusa d. 1:0 c. d. A este dependent tranzitiv de C prin C d. Simplă şi derivată 2. a. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C. A este dependent tranzitiv de C prin B c.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. 0:N 3. Primară şi candidat c. Valoarea zero b. Spaţiu alb c. 0:0 b. 3 forme normale 361 .

listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. d. DataNasterii. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. 4 forme normale d. d. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. ştergere Inserare. c. Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia.b. actualizare 9. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. 362 . b. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. are drept rezultat : a. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. IdElev 1 2 3 4 5 a. Determinarea domeniilor atributelor c. PrenumeAngajat. Adresă. Proiectarea logică a bazelor de date c. a. ştergere. CNP. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. 5 forme normale c. c. actualizare Inserare. Proiectarea fizică a bazelor de date d. Identificarea tipurilor de entităţi b. Functie. listarea tuturor angajaţilor din compania b. Definirea constrângerilor de integritate 7. PrenumeAngajat. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. b. prenume şi funcţiei c. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. 10 forme normale 6. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. DataAngajarii. actualizare Ştergere. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b.

Prenume. Adevărat  Fals  10. Adevărat  Fals  5. Salariu. Data_N (va reţine: zi. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Adevărat  Fals  4. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. an). 363 . iar restul atributelor sunt derivate. luna. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. Adevărat  Fals  9.Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. Prenume. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. CNP. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. Comanda: SELECT Nume. 3. 1. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie. 8. Adevărat  Fals  6. Atunci CNP este atribut simplu. Adresă (va reţine: Strada. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. Ţara). restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Funcţie. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Localitatea.

. 1-a...................... Identificaţi o cheie străină. b... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.....Adevărat 10 .. CNP.............. Clasa.......5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase..0.... e....Adevărat Subiectul III 1...5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări .. Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a. 0... Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z. 2-c......... c...... 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 . Se consideră relaţiile: 1..... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10....... 3. 5-c.... 9-c. să se listeze toţi elevii acestei clase. 6-d. 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct....... Specializarea..... Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare................ 2..5 puncte 364 . Prenume.. Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei.. Presupunând că există o clasă denumită Y. Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară.0.. 4-a............ 8-a...... Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi........ Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct... 7-c........... să se listeze toate clasele cu această specializare........ 3-d. Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X...Subiectul III. IdElev pentru relaţia tabElevi.......... d..... Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume......

....... 2 puncte SELECT Count(tabElevi...IdSpecializare = tabClase.........NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari.NumeClasa.....................IdClasa WHERE (((tabClase....Specializare WHERE (((tabSpecializari......2 puncte SELECT Count(tabElevi...IdClasa)=[tabClase].. TabSpecializari WHERE (((tabElevi.......... tabElevi...... 3.DataNasterii............... TabSpecializari........... TabSpecializari WHERE (((tabElevi.Adresa. 365 ..1 punct SELECT tabClase..................... 1 punct SELECT tabElevi...... tabElevi.......... 3......1....NumeClasa...e.PrenumeElev.. tabClase..................................................[IdClasa]) AND ((tabClase.......... Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase ..Specializare)=[tabSpecializari].....[IdClasa]) AND ((tabClase............... tabElevi.......... tabClase....1 punct SELECT tabClase....................................1... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase.... 3...........NumeSpecializare FROM tabElevi................................... tabElevi......IdClasa)=[tabClase]....NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.....................a ....NumeElev) AS NrElevi...........NumeSpecializare..................... tabSpecializari. tabClase......NumeSpecializare......................NumeSpecializare FROM tabElevi.........................IdClasa = tabElevi........ IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi............IdClasa) ON tabSpecializari...[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari.......................................... 3..........NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase..........Specializare.[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari..........Specializare)=[tabSpecializari].. Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări ..........NumeClasa)='Y')).....5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase......................b ... TabSpecializari..NumeSpecializare)=’X’)).....IdSpecializare = tabClase..............IdClasa = tabElevi.... tabClase....... deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări.......NumeElev) AS CountOfNumeElev..c..NumeClasa....................5 puncte 3..... tabSpecializari......................... tabElevi.........NumeElev..........NumeElev.............d .CNP......................... tabElevi.........................2....................NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari..........CNP.

(2002). Popescu. Florentin. Ken.ro. 2009 2.tvet.ro. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . Curriculum pentru calificarea analist programator www.Thomas. Connollz. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5. Henderson. Caroly. Begg. Strachan. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4. 2009 3. Anne (2001).tvet. Monica (2000). Eugen. Ipate.

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

profesor grad didactic I. COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.AUTORI: MIREALA IACOB . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 . Colegiul Tehnic „Media”.

Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic. Fiecare elev va concepe o frază concisă. după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe. Criterii de evaluare şi notare: 369 . stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. prelucrarea. pe care o va prezenta în faţa grupului. grupul de experţi. Tipul testului: probă orală. Să identifice obiectivele sistemului informatic. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic..

Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. organizaţie. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. efectele sau după posibilitatea cuantificării. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. mediul extern. obiectiv principal. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. 370 . prelucra. informaţii. a stoca. efecte. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa. cuantificare. a prelucra.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. memora. a verifica. a memora. Pentru obiective: importanţă. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. stoca. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă.

care fac parte dintr-un anumit domeniu. componentele. _________ definiţia. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). reconstrucţia. În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. caracteristicile. Tipul testului: probă scrisă. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). formează baza de cunoştiinţe. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert. cadre etc. care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. a) b) c) d) expert. regulile de productie. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert. obiectivele. _______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman.Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert . 2.

____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. în metodele de raţionament. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi. planuri. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. 3. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete. DEF pentru definiţie. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 . _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă. judecăţi. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice. care. demonstratii.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei).__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică.

1. CAR. 373 . CAR. OB. b. DEF. OB. CAR. 3. CAR. COM. d Ex. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. Componentele lipsă: modulul de achiziţii. COM. Ex. c. COM. OB. CAR. modulul explicativ. 2.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. CAR. creşterea creativităţii. COM. CAR. a.

Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Codul telephonic. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . Rezolvare posibilă: Codul poştal. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. sumative.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Codul numeric personal. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. Tipul testului: probă orală. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. Elevii vor fi evaluaţi individual. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. brainstorming. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă.

Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. STAS standardul de stat pentru produse.Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. 375 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.

Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. expansiunea. dar şi materialele auxiliare asociate. Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. Numele elevului _____________________________________________________ Nr. Tipul testului: probă practică. 376 .

377 .Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

378 . În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. documente necesare fazei de __________________ a sistemului. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. proiectarea modulelor. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). ecranele aplicaţiei. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. documentaţia plan de dezvoltare. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. a ______________ şi ___________________. subetapele. procedurile funcţionale. structura bazei de date. specificaţiile detaliate. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. sistem informatic. faza de analiză. dimensiune sistemului. utilizând instrumente adecvate. testarea sistemului. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. modulele. proiectarea fişierelor. baza de date. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. arhitectura sistemului. formatele de intrare/ieşire.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor.

formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. Întocmirea documentaţiei.se va definitiva structura bazei de date. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului.sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă.vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale. crt. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului. Proiectarea modulelor. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: . Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată. Detalierea dimensiunilor sistemului.Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. . 379 . Proiectarea fişierelor şi a bazei de date. Definirea modului de testare a sistemului.

buttom up. utilizare. manualele. ecranelor. proiectarea. implementare. eroare. top down. funcţiilor. strategiei.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. analiza. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. testarea. modelarea. 380 . Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. rapoartelor.

Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat. 381 . Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine.Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. 382 .

formalizare: 383 Iniţierea. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. Testarea. Implementarea. modalitatea de aboradre b. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). Analiza. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a.Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. sistemul de limbaj d. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 4. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . elaborarea documentaţiei 3. Elevii vor fi evaluaţi individual. regulile de formalizare c. ciclul de viaţă e. test grilă cu itemi obiectivi. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. Întreţinerea. Proiectarea. Tipul testului: probă scrisă.

precizarea şi uniformizarea tehnologiei.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0. analiza elementelor ce urmează a fi codificate. tehnica interviului b.5p (0. f. nornmalizarea entităţilor. Definirea strategiei b.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1. alegerea tipurilor de coduri. Construirea d. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare.5p (0. c. estimarea capacităţii. dar are şi o utilitate juridică. Implementarea şi exploatarea e. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. analiza documentelor şi diagramnelor c. a denumirilor. analiza şi organizarea datelor 6.” 7.5p Rezolvarea corectă: 384 . Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. Analiza de sistem c. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri.a. tehnica brainstorming-ului d. e. b. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. 5. d. concordanţa intrare-ieşire e. clarificarea obiectivelor. lungimii şi formatului codurilor.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0.5p Exerciţiul 3 cu 2.

e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . b. 4. 4 Implementarea. d. 3. b. 2: c Ex. 6 Întreţinerea. d.Ex. 7. 5 Testarea. 3 Proiectarea. 5. f Ex. 1 Iniţerea. 1. Ex. a. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. e Ex. 2 Analiza. 6 Adevărat Ex.

Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. pachetele c. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. UML. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. Alegeţi categoriile de constrângeri. Tipul testului: probă scrisă. restricţiile d. Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. instanţele 3. blocurile de construcţie (building blocks). “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. tipurile de date b. ______________________________________________________________________ 2. Care este semnificaţia acronimului UML. a. 5. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele.

Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. b.a. 3. Fals Ex. 5. {exclusive or}. {ordered}. {subset}. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor. 1. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. 2: b Ex. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 . {extend} c.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex.5p (0. Ex. e. c.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. d. a.5p (0. 4.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1.

după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. SEE). Organizarea elevilor va fi individuală. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. IPSE. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. PSE. Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5. Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. joc pentru testarea cunoştinţelor. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. Tipul testului: probă orală.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră.

CATEGORIA 2 1. 7. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă.? 3. 6.” ? 2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei.”? 389 . CATEGORIA 3 1. 2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. 5. 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. 3. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4.

”? 6. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare.”? CATEGORIA 4 1. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.!? 7. folosind cuvântul cheie operaţii. 2. 390 .5. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. folosind cuvântul cheie software. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii. folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. folosind cuvântul cheie hardware. folosind cuvântul cheie obiecte. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 4. 6. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri. 3. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 5. folosind cuvântul cheie tranziţii. 7.

din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 6.CATEGORIA 5 1. Care este denumirea elementului cu numărul 5. 6. din schema alăturată. din schema alăturată. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor. din schema alăturată. din schema alăturată. 3. Programming Support Environment 4. Sau 391 . Care este denumirea elementului cu numărul 1. Support Software Engineering Categoria 2 1. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. Computer-Aided Software Engineering 2. 4. 2. Care este denumirea elementului cu numărul 3. Care este denumirea elementului cu numărul 7. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 2. 2. Care este denumirea elementului cu numărul 4. 5. 7. Integrated Programming Support Environment 3. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. din schema alăturată.

6. Flexibilitatea 7. Categoria 3 1. Depozit central 2. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. 4. 7. Generator de cod 7. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. Suport pentru ciclul de viaţă 5. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. Corectitudinea. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . 3. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. 5. Simplificarea implememntării 3. Categoria 5 1. Standardizarea proiectării 6. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. exactitatea şi acurateţea datelor 4. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete. 5. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). 7. Reprezintă tranziţiile stărilor. 4. Analizator de structură 4. Simplificarea proiectării 2. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. comportamentul claselor utilizând maşini de stări. 6. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. Editor de diagrame 3. 2. Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5.

dacă este cazul.Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. se reface acest test sau unul asemănător. 393 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. 2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. 3. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. Investigaţia organizaţiei. laborator. în format printabil sau electronic. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. 3.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. Elevii vor lucra individual. Instrucţiuni pentru elevi: A. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. Obiectivele evaluării: 1. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. 2. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. să caracterizeze un sistem informatic. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . 4.

scopul. . sedii secundare si adresele acestora. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 . B. Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. organigrama. decizional şi informaţional etc.analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1. Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. 3 respectiv 4. care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. 3. o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare. avantajele utilizării acestei metodologii.). B se va nota cu note de la 1 la 10. 4. CUI. modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. 2. obiect de activitate. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat. . ).(denumire.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute. 2. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate. Insistând pe utilitatea acestuia. atenţionări etc. garfice. componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte.programarea cerinţelor software din etapa precedentă . adresa sediului principal.cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului).

Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. Componenţa proiectului este orientativă. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. 398 .prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme.

în Times New Roman. 1. 6.1. 8.1. Titlul capitolelor. 4. etc. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. profesorilor. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). 7. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1.2. b. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi.1. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină.1. Este obligatorie folosirea diacriticelor. 3.1.2.2.ANEXĂ. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. mărimea fontului fiind de 12 pt. etc). 5. 2. 2. cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1. 1.2.) şi subpunctele (1. etc.). 1. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . elevilor. dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. 1. 3.3. la fel şi subcapitolele (1.2. la un rând şi jumătate distanţă. sau 1. în partea de jos-centru a fiecărei pagini.

Argumentul. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. numele elevului. centrat. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 . Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. dacă este cazul. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. subcapitolelor şi subpunctelor. respectiv bibliografia şi anexele. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text.1. sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. 3. numele profesorului îndrumător 5.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. cules cu bold şi 26 pt.

să caracterizeze un sistem informatic. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. 2. 4. II. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. 4. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. 3. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. 3. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. 3. 5. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . prelucrarea. 2. Componenta automatizată a sistemului informaţional. 2. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. Obiectivele evaluării: 1.

402 . Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ.b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. nu ______________ prelucrării datelor). După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1. nu __________). Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. nu un ______________). scopul (eficacitate globală. Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5. utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri.

Modul de explicaţii. pasiv. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . funcţionar. Componente principale. Interfaţa utilizatorului. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. Cuvinte cheie: claselor. Motorul de inferenţe. agenţii guvernamentale. nu către __________). Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. statică 5. eficienţa. Cuvinte cheie: beneficiar. Cuvinte cheie: angajaţi. Realizaţi asocierile cerute 1. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. 3. IV. clienţi 4. furnizori.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. Componente secundare. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe.. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării. Entităţile externe constau din ___________. juridică. relaţiilor. Cuvinte cheie: consistenţa. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. legală. trecut 2. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. nu _______________________ datelor).

Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2. trecut. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c.1px3=0. d Total categoria II pasiv.1x2=0.1px5=0. claselor.3p 0.25p 1.5p 2.2p 0. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. legală. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem.3p 0.25px4=1p 0.25p 0.25p 0. c. beneficiar clienţi. juridică.25p 0.5p II 1 III 2 3 4 5 0. c.25px2=0. b.25p 0.1px7=0.25p 0. d a.25px3=1.75p 0. consistenţa. eficienţa.7p 404 . funcţionar. angajaţi statică. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu.5p 0.25p 0.25p 0. e a.1px3=0.

Schema sistemului expert Tabelul 1. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 .25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1.25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1. 0.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0.

2009.. Sisteme informatice pentru management.M. Antonescu C.. Cluj-Napoca. ***. Bucureşti.sei. Bocu R.webopedia. Editura Fin Watch..htm ***. http://www. 10.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. Editura Teora. Bucureşti 1977. http://en. Informatica pentru manageri. Bocu D. 2004. UML pe înţelesul tuturor.html ***. Bucureşti 2006. Editura Albastră.. 5. Modelare obiect orientată cu UML. Editura Dacia.wikipedia... Anghel LE. Editura Didactică şi Pedagogică.G. http://www. Bucureşti. 7. 2006. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. Editura Tehnică. http://www. Militaru. Filip F. Editura Didactică şi Pedagogică. 6. 1996.selectbs.. 3. David A. G.edu/legacy/case/case_whatis.cmu. ***. 1975. 8. 1999. Sisteme informatice. Editura Economică.. Băduţ M. 9. 4. Miloşescu M.Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1. http://www. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. 2007. Radu I.npd-solutions. Informatică managerială.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 . Iosep M... Trandafir I. Drăgan C. 2... Editura All.com/case. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie. Sisteme suport pentru decizii.org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***. Hrin GR.html ***. Biţa V.. Cluj. 2004.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 .profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. pentru un grup de lecţii.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 3. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. intrările şi ieşirile sistemului. modul de descompunere pe componente. sau sumative a modulului. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. 409 . 2. 4. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2.

5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. 410 . note de informare. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 2. câte 0. proiectarea bazei de date/fişierelor.5 puncte din oficiu. respectiv ______________. RAD (Rapid application development). proiectarea intrărilor. prototipizarea. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată.5 puncte. Exerciţiul 2 Se acordă 4. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. JAD (Join application development). Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. proiectarea programelor. 6.5. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. proiectarea orientată obiect. 3. proiectarea ieşirilor. beneficiarilor interni şi externi.

5. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. respectiv rapoarte. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. 6. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. 3. asigurarea legăturilor între componente. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic.4. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. prioritatea obiectivelor componente. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 4. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. intrările şi ieşirile sistemului. modul de descompunere pe componente. 5. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. note de informare. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. se acordă punctajul prevăzut. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. beneficiarilor interni şi externi. 2.

Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct. Sistemul informatic global se descompune în ___________. desfacere. pentru un grup de lecţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor. .Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. marketing. de exemplu aprovizionare. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. 412 2. 3. Fiecare subsistem se descompune în ___________. Reţea stea (star). Tipul testului: Probă scrisă. sau sumative a modulului. Reţea ierarhică. fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. 4. numite __________. _______________ (star).5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 3. client şi o _______. către un singur nod din reţea. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. 2. câte 0. mai ales în prezent. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.4. reformularea procesului de ____________. câte 0. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. ___________ (ring). Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 .

Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Reţea ierarhică. Reţea stea (star). Sistemul informatic global se descompune în subsisteme. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. 4. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 4. marketing. Reţea inel (ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. numite pachete. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. de exemplu aprovizionare. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 3. Reţea stea (star). 2. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. reformularea procesului de business. Reţea ierarhică. 2. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. desfacere. mai ales în prezent. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. 3. către un singur nod din reţea. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. 414 . client şi o reţea.

Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 415 . se acordă punctajul prevăzut.

Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. . de proiectare. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. soft şi a datelor între utilizatori. 416 (tehnice.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. voită sau accidentală. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. o alterarea datelor şi a programelor. afectează toţi utilizatorii. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii.

Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. riscul de fragmentare a politicii IT. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. 417 . o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o avariile hard. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale.o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor.

Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine. De exemplu. pentru modelul relaţional. Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile).5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. 418 . Exerciţiul 1 Se acordă 4.5 puncte: câte 1.5 puncte: câte 1. o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări. aplicând operatorul relaţional de selecţie. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare.

reducându-se astfel mult timpul de acces. Redundanţa datelor este controlată. Pe de altă parte însă. pentru o parte din date. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). 419 . Redundanţa datelor este foarte mare. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. pentru modelul relaţional. accesul concurent la date va fi mai intens. Exerciţiul 2. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. se acordă punctajul prevăzut. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. se acordă punctajul prevăzut. dar rămâne controlată. păstrându-se datele din toate înregistrările. în acest caz. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). Astfel. redundanţa datelor nu creşte deloc. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. În acest caz. Accesul concurent va fi redus la minim. De exemplu. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). dar creşte. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). fiind la un nivel minim controlat.

încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Care este modul de organizare al fişierelor? e. modificarea. Explicaţi noţiunea de fişier b. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. pentru un grup de lecţii. de prelucrare şi scop. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. b. a. Care este structura fişierelor? d. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. conform unui model de date. sau sumative a modulului. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. 420 . ştergerea de înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. Barem de corectare şi notare: a. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. înregistrări în acces secvenţial şi direct. e. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. alternativ şi repetat. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). 421 . − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere.− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. la o prelucrare. peste 50% din numărul total de înregistrări. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. c. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori. fişier d. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 422 . indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

pentru un grup de lecţii. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). sau sumative a modulului. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 . Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____. Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. care nu acceptă altă descompunere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. 1. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. actualizarea şi prelucrarea datelor. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. actualizarea şi prelucrarea datelor. c.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. b. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. o analiză a colecţiilor. revizuirea legăturilor dintre colecţii. analiză a colecţiilor. 3. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. echipa de programare b. revizuirea legăturilor dintre colecţii. echipa de proiectare c. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. 424 . normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului . actualizarea şi prelucrarea datelor. c. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. beneficiar  Fals 2.

care nu acceptă altă descompunere. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. câte 0. tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 .3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar. tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. tabele cu o redundanţă minimă şi c. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. actualizarea şi prelucrarea datelor. echipa de programare b. 3. analiză a colecţiilor. revizuirea legăturilor dintre colecţii. c. 426 .  Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. o analiză a colecţiilor. beneficiar 2. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. b.c) Portabilitatea SGBD-ului . Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. actualizarea şi prelucrarea datelor.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. actualizarea şi prelucrarea datelor. revizuirea legăturilor dintre colecţii. obţinerea unor controlată. echipa de proiectare c. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a.

modul de control al datelor. pentru un grup de lecţii. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. tipul datelor îngustează. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sunt: natura datelor. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. ceea ce asigură ____________ fişierului. gruparea datelor. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . Pentru a satisface aceste lucruri. În cadrul structurii logice. Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. sau sumative a modulului. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Ce este fisierul? 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. mărimea datelor. factorul de repetativitate.

Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. 2. Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. de prelucrare şi scop. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 428 . Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. câte 0. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. câte 0. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare. În cadrul structurii logice.

Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. special (pointeri etc. sunt: 1. Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. real. complex (pentru numeric). Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. număr de caractere (pentru alfanumerice). Pentru a satisface aceste lucruri. 5. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. ponderi etc. 2. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. se acordă punctajul prevăzut. 429 . Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. ceea ce asigură calitate fişierului. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 3. şir de caractere (pentru alfanumeric). în instructiunile de descriere. 6. prin atributele: întreg. lungime standard (pentru logice.2. toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. sau prin caracteristica tipul datelor. pentru alte atribute (ex. 4. dată calendaristică.). alfanumeric. logic). data calendaristică etc. pentru anumite atribute ale sale (ex.). caracter. Este dat prin atributul număr de repetiţii. dublă precizie (pentru numerice reale). Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. interval (limite valorice). Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. logic. Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. numeric). se acordă punctajul prevăzut. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date.

câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. pentru un grup de lecţii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 .document cu interfaţă simplă.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului.

a tuturor ferestrelor copil. numita principala. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI.MDI (Multiple Document Interface) . 3. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. în primul rând. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. se acordă punctajul prevăzut. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. 431 . la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. invers. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. C++ etc. Notepad. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. MsWord etc. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI.similară cu SDI (Single Document Interface). Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent.

care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Când este selectată o opţiune. layout etc. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. adiacent opţiunii. 4. Plecând de la definiţia unei interfeţe. sau sumative a modulului. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 . Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). dimensiune. Aceste meniuri afişează titlul meniului. Care sunt componentele unei interfeţe? 3. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. pentru un grup de lecţii. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. De exemplu. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. La acest tip de meniu. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. se afişează. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni.

3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1.3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2. Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: . meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) .6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) . 2 şi 3) . Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: .opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. apoi se apasă tasta Enter.1 punct din oficiu. 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical.

monitoarele video si audio. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. 2. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. limbaj natural. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. grafice. plotterele. d. e. a. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. are multe excepţii de la reguli. c. meniuri. cu atât interfaţa este considerată mai bună. interfeţe de tip linie de comandă. etc. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. 3. construcţii repetitive (FOR). interfeţe ce utilizează limbajul natural. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. construcţii decizionale (IF). sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. limbaj procedural. 4. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. 434 . limba engleză.Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. f. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. etc. icoane. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Enumeraţi tipurile de interfeţe. de tip întrebarerăspuns. De exemplu: construcţii declarative. tabele. de tip linie comandă. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului.). Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. care implică probleme de implementare. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. b. Imprimantele. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior.). Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui.

O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. d. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. care afişează pe ecran un prompter. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. Acesta analizează comanda. c. 435 . Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor.m. procesor).d. De regulă. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări.a. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. iar calculatorul. în general. De exemplu. La aceste interfeţe. de un program numit interpretor de comenzi. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. b. Acestea sunt reprezentate. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. în final afişându-se din nou prompterul. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. dacă este corectă. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. dacă este necesar. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. afişează în continuare o altă întrebare ş. Utilizatorul răspunde la această întrebare. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni.

Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 5-F. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. 4-B. procesor). Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. înlocuirea informaţiilor etc. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 . Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. 3-E. Totuşi. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 6-A. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. 2-G. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. e. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. La acest tip de meniu. 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. apoi se apasă tasta Enter. Editoarele de text. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. foile de calcul tabelar. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.

dimensiune. De exemplu. 437 .) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. adiacent opţiunii. se afişează. layout etc. Când este selectată o opţiune. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. se acordă punctajul prevăzut. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni.

Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 3. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. dar totuşi simplu de utilizat. 1. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. pentru un grup de lecţii. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. sau sumative a modulului. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . Utilizand ______. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______.

4. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 1. Evaluare cognitivă 2. Utilizand triggerii. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. 1. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. 439 . • Evaluare cognitivă. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. detectarea unor posibile erori de navigare. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. În acest sens. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3.

Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. De exemplu. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. foldere etc. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. 3. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă.• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. documente. precum şi verificarea corectitudinii datelor. 440 . ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. De aceea. Sistemul nu execută imediat ştergerea. De asemenea. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. De exemplu. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem.

4. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). se acordă punctajul prevăzut. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. 441 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide).

sau sumative a modulului. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. cât şi ___________. capacitate. pentru un grup de lecţii. ___________şi format. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Ce reprezintă formatul codului? 2. Un ___________se caracterizează prin: capacitate.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.

Elasticitate. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. Un cod se caracterizează prin: capacitate. 1. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Conciziune. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. cât şi utilizatorului. cifra de control. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Exerciţiul 2. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 .Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. lungime şi format. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. Stabilitate. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. natura acestora. Să permită codificare/decodificare. Claritate.

)/fişier.). • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . Operaţionalitate. proiectarea machetelor documentelor. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. etc. DB2. mai puţin în spatele videoformatului părinte. stabilirea procedurilor de validare. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Oracle. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Floating form (videoformat flotant). interclasări etc. lungimea codului.. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. folosind o varietate de elemente de interfaţă. sortare etc. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. dar nu este conţinut în el.• • Semnificaţie. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. pe cât posibil. semnificaţia şi structura codului etc. Poate fi mutat oriunde pe ecran. Child form (videoformat copil). au condus la apariţia unei game variate de coduri. specificul operaţiilor de regăsire. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. controale ActiveX etc. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. sunet. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. 5. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. sortări. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. Top-level form (videoformat de nivel superior). 3. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. ce se pot grupa după: natura caracterelor. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard. Să permită.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. 445 .

Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . beneficiarilor interni si externi. lista de valori. grafice. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. g. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. i. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Raportul este alcătuit din obiecte. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. h. web site. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. sau sumative a modulului. valori punctuale. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. pentru un grup de lecţii. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. f.

structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 .C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Grafice de tip Gantt. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. de-a lungul unei perioade de timp. de exemplu. F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y.

dispuse orizontal. prin bare. De exemplu. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. linii frânte. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). Se utilizează pentru reprezentarea datelor. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. pentru a compara mai multe seturi de date. punctele se grupează. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier.economice. Implică folosirea a două axe OY independente. Se utilizează în special în analiza de tip trend. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. y). De exemplu. prin coloane. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). Punctele care se îndepărtează de trend. reprezentarea vânzărilor lunare. ani). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. trimestre. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. folosind două axe. 448 H 7 . C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii.

cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". de exemplu. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. 2. Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. încercaţi să abordaţi toate cerinţele. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. 449 . Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor .Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. column si line.

Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. matrice cu imbricare. în concordanta cu ceea ce conţine el. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Rapoarte de tip etichetă. b.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Rapoarte de tip scrisoare. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma.capul de tabel al raportului.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. procente din total). maxim. Detail . Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . în cazul unei întruniri. multimedia. Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a.titlul raportului. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. OLE. Page Footer . matrice cu grupare.conţine răndurile curente din raport. tabulare. medie. Page Header . 450 . Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Summary . Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. Forma standard a scrisorii se creează manual.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. formular. scrisoare.informaţii care apar la sfarşitul raportului. numar. Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0. etichete. c. minim.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. matrice. cu grupare la stânga sau deasupra.

în raport. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. C-7. 451 .Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. F-4. Rapoarte matrice cu grupare . Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. B-1. liniile pot reprezenta produsele vândute.este un tip derivat din tipul matrice. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă.) d. G-2. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. 6-B. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. 2-F. I-5. cu obţinerea de grade de total. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. datele din înregistrări. 4-J. E-8. De exemplu. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. un alt câmp rândurile matricei. De exemplu. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. D-. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Rapoarte matrice. imagine. minim. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Exerciţiul 4 1. medie. 9-E. de sintetizare. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. H-3. grafice etc. Se utilizează pentru publicitate. Exercitiul 2 A-6. J-9 Exercitiul 3 1-i. 8-D. 5-C. 3-G. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. maxim sau număr de elemente. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. 7-A. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. video. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute.

•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. cum. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. când. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. bazelor de date logice. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Generarea efectivă a situaţiei finale. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. 452 . se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. unde. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. De regulă. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. 2. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. ce. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect.

Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. Programe de prezentări şi grafică. 5. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. 453 . Programe de management al bazelor de date. 2. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. sau sumative a modulului. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. 1. 4. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. 3. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem.Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii. Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali.

sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. se reface acest test sau unul asemănător. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Nod32. Outlook Express. 3. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. NetSupport. Opera. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. WinZip. sisteme de operare: Windows XP. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Internet Explorer. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1.1. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. Wordpad 2. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Programe de calcul tabelar: Excel 3. MsPaint. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. 3. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. îndeplinită corect. MySQL 4. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. 2. FoxPro. 2. Hamachi programe utilitare: WinRar. îndeplinită corect. dacă este cazul. Adobe PhotoShop 5.

Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. Criteriile de evaluare şi notare 455 . 4. sau sumative a modulului. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. pentru un grup de lecţii. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. folosind tehnica ___________. să se determine ___________. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte.

protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. obţinerea de rapoarte finale. Modul de administrare. Modul de interogare. obţinerea de statistici asupra datelor. Realizează operaţii elementare de acces. reorganizări. Modul de prelucrare. folosind tehnica modularizării. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). 2. Are funcţii utile administratorului de sistem. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. Supraveghează. Modul de actualizare. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. asupra datelor de intrare sau ieşire. comandă (dirijează). Exerciţiul 2 1. operaţii auxiliare. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. Modul de încărcare/validare date. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . videoformate sau numai 456 • • • • • • . Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). adresări. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare.Se acordă 1 punct din oficiu. de calcule matematice. Se construiesc meniuri. Proceduri comunicative (de utilizare). Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. să se determine scopul. calcule etc. cum ar fi: salvări sau restaurări. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. calcule matematice. câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. modificare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare.

Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. 5. cele mixte sunt mai rare. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. Au atât rol prelucrativ. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . lungimea şi funcţia lor. 3. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. realizarea specificatiilor de programare. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. • Construirea setului de date de test. de ieşire. Proceduri mixte. tip. realizarea schemei de sistem. precizându-se tipul. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. realizarea schemei logice / pseudocodului. cât şi de comunicaţie. funcţie). precum şi a succesiunilor acestora. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. prin adăugarea elementelor specifice modulului. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului.simple mesaje. a. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. definirea şi conturarea modulelor (nume. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. şi de intrare/ieşire. • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. b. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire.

le efectuează modulul. • c. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se întocmesc specificaţiile de programare. 458 . Acestea sunt descrieri cât mai complete. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. este un lucru relativ şi subiectiv. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere.

9.Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. intrările şi ieşirile sistemului. 459 . Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . 8. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. modul de descompunere pe componente. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu.

indexat (secvenţiale. d. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. dinamic. b. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. special (multiindexate. 1. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. c. indexat-secvenţiale.  Adevărat  Fals 2. Organizarea datelor înseamnă 460 . 1. Din punct de vedere logic. b. determină dimensiunea fisierelor 3.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.)  Adevărat  Fals 3. inverse etc. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. d. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. 2. relative). o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. Modul de organizare a datelor a. c. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire).• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. fişierul este a. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. direct (selectiv).

Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. c. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3 puncte.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exerciţiul 2 2. 3 puncte. 1. stabilirea legăturilor între date. 2. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. conform unui model de date. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b.a. 3. definirea unui suport intern de memorie d. stabilirea unei structuri de date. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. 4 puncte. Subiectul I Se acordă 50 puncte. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.

modul de descompunere pe componente.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Exerciţiul 5 1. 2. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 3. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. . Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. proiectarea orientată obiect. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. RAD (Rapid application development).stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. 4 puncte. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 3.proiectarea bazei de date/fişierelor. 4 puncte. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. 7. . . 3 puncte. Subiectul II Se acordă 40 puncte. . 3 puncte. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. 8. Exerciţiul 3 462 .proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. 2.proiectarea intrărilor. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. 2 puncte.proiectarea ieşirilor. 2. JAD (Join application development).2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. 4 puncte. prototipizarea. 3. .

o mulţime omogenă de date pe suportul logic. dinamic. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. Din punct de vedere logic. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. special (multiindexate. c. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. c. fişierul este a. definirea unui suport intern de memorie d. indexat-secvenţiale. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. conform unui model de date. direct (selectiv). Modul de organizare a datelor a. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. b.  Adevărat Exerciţiul 5 1. Exerciţiul 4 1. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial.)  Adevărat  Fals  Fals 3. b. 463 . inverse etc. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. stabilirea legăturilor între date. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. c. relative). Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. indexat (secvenţiale. Organizarea datelor înseamnă a. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. determină dimensiunea fisierelor 3. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. 2. d. stabilirea unei structuri de date. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. d.Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. • Adevărat  Fals 2. • proiectarea bazei de date/fişierelor.

Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns.• proiectarea intrărilor. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. • instrucţiunile de culegere. se acordă punctajul prevăzut. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. 464 . rubrici. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. • proiectarea programelor. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. 4. denumirea documentului. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare. data. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. coduri de identificare. • proiectarea ieşirilor. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. • regulile de control şi validare. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. 2.

2. _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 2. 3. ______________(ring). Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 4. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date).Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. client şi o __________. In ce consta metoda verticală? 4. către un singur nod din reţea. Exerciţiul 2 1. ____________ (star). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 465 . 3. numite ___________. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii.

 Adevărat  Fals 3. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor. care permit utilizatorului un reperaj rapid. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. actualizări. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. Valorile atributelor se materializează prin date. dată de caracteristicile sale fizice.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. 1. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar.) implică anumite tipuri. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . programe. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. reutilizări etc. mediu. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. 1. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente. clase de conţinuturi etc. Descrieţi componenţa modelului de date 3. diverse. repertorii.  Adevărat  Fals 2. având o anumită ____________ maximă. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.

Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. 467 . câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 3.4.  Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3 puncte. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6. 4 puncte. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 2. 3 puncte. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1.

3. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. 5 puncte 6. Reţea stea (star). Exerciţiul 2 1. 3 puncte. soft şi a datelor între utilizatori. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. astfel: 1. 7. 8 puncte 5. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 6. 8. Reţea inel (ring). 8 puncte 4. 2. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 4 puncte. 5 puncte 2. Subiectul II Se acordă 40 puncte. client şi o reţea. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. 8 puncte 3. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. numite pachete. Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. către un singur nod din reţea. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date.Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. Reţea ierarhică. 468 . 3 puncte.

o alterarea datelor şi a programelor. afectează toţi utilizatorii. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. păstrându-se datele din toate înregistrările. 2. (tehnice. o riscul de fragmentare a politicii IT. pentru o parte din date. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. 4. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. Exerciţiul 3 469 . o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. dar creşte. voită sau accidentală. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate).o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. o avariile hard. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). Redundanţa datelor este controlată. De exemplu. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). 3. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. pentru modelul relaţional. de proiectare.

) implică anumite tipuri. diverse. mediu. • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. repertorii. Exerciţiul 5 1. clase de conţinuturi etc. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar. actualizări. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate.  Adevărat  Fals 3. 2. Adevărat Subiectul II  Fals 1. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare.  Adevărat  Fals 2. dată de caracteristicile sale fizice. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. reutilizări etc. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date).• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. având o anumită capacitate maximă. împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile). programe. Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. care permit utilizatorului un reperaj rapid.

pe scurt. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele). aceste tipuri. Prezentăm. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate.  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare. indecşi. în memoria externă (fişiere. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . este generat automat. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date).Modelul de date este compus din: − concepte.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. 3. definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi. discuri etc. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. de către SGBD.). 4. de obicei. pornind de la modelul logic. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii.

6.). care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor. programe. 472 . structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. pentru operaţii de prelucrare (compunere. repertorii. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. care permit utilizatorului un reperaj rapid. diverse. clase de conţinuturi etc. 5. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. actualizare etc. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. dar şi asupra datelor. inclusiv de la mare distanţă. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate.

iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. se afişează. Enumeraţi tipurile de interfeţe. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). 1 2 3 473 . dimensiune.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. layout etc. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. Tipul testului: Probă scrisă. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Când este selectată o opţiune. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. 5. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. adiacent opţiunii. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. De exemplu. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1.

2. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Utilizand ______. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. La acest tip de meniu. 7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. apoi se apasă tasta Enter.

lista de valori. 1. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. Programe de prezentări şi grafică. să se determine ___________. Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. beneficiarilor interni si externi. 475 . valori punctuale. grafice. 5. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. 3. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. folosind tehnica ___________.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. web site. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. Programe de management al bazelor de date. 4. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. m. 2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. l. j. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. k. Raportul este alcătuit din obiecte. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator.

5. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente.Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. cu atât interfaţa este considerată mai bună. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.similară cu SDI (Single Document Interface). Subiectul III Se acordă 40 puncte. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. 6. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) .

Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. tabele. 8. de tip întrebarerăspuns. de tip linie comandă. etc. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. l. interfeţe ce utilizează limbajul natural. grafice.). Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . monitoarele video si audio. construcţii repetitive (FOR). are multe excepţii de la reguli. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. b. icoane. j. k. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. procesor). plotterele. meniuri. i. a. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. care implică probleme de implementare. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. limba engleză. limbaj natural. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. Imprimantele. Enumeraţi tipurile de interfeţe.). h. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g. 7. construcţii decizionale (IF). Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. interfeţe de tip linie de comandă. De exemplu: construcţii declarative. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. limbaj procedural. etc. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului.

Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. c. afişează în continuare o altă întrebare ş. de un program numit interpretor de comenzi.d. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. 478 . în general. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. iar calculatorul. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri.a. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. La aceste interfeţe. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. Utilizatorul răspunde la această întrebare. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. d. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. De exemplu. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. în final afişându-se din nou prompterul. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”.m. dacă este corectă. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Acesta analizează comanda. dacă este necesar. Acestea sunt reprezentate. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. De regulă. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. care afişează pe ecran un prompter. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri.

iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. 5-F. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. 2-G. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). foile de calcul tabelar. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. 3-E. La acest tip de meniu. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. e. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 479 . Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Editoarele de text. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. înlocuirea informaţiilor etc. 4-B. procesor). Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. apoi se apasă tasta Enter. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. 6-A. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. Totuşi. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator.

Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. unde. cum. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. conform următorului model: •proiectarea 480 . layout etc. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. dimensiune. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. ce. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Când este selectată o opţiune. Utilizand triggerii.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. adiacent opţiunii. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. se afişează. De exemplu. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. când.

Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. să se determine scopul. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. 2. 481 .titlul raportului. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. bazelor de date logice. Generarea efectivă a situaţiei finale. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. în concordanta cu ceea ce conţine el. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. folosind tehnica modularizării.Cine? Cine este beneficiarul formularului. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. Subiectul II d. De regulă.

e.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. procente din total). o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. multimedia. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. Forma standard a scrisorii se creează manual. în raport.Page Header .capul de tabel al raportului. cu obţinerea de grade de total. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. tabulare. maxim. în cazul unei întruniri. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.conţine răndurile curente din raport. matrice cu grupare. OLE. Rapoarte matrice. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Summary . scrisoare. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. datele din înregistrări. Detail . f. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel.informaţii care apar la sfarşitul raportului. etichete. formular. matrice cu imbricare. matrice. Rapoarte de tip scrisoare. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. un alt câmp rândurile matricei. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. medie. Page Footer . Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Rapoarte de tip etichetă. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. minim. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. cu grupare la stânga sau deasupra. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. numar. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. de sintetizare. De exemplu. iar 482 .

Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . medie. Rapoarte matrice cu grupare . Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. Internet Explorer. FoxPro. liniile pot reprezenta produsele vândute. maxim sau număr de elemente. Wordpad 2. Opera. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. minim. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii.este un tip derivat din tipul matrice. video. Adobe PhotoShop 5. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. MsPaint. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei.celula de obicei o funcţie de tip sumă. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Se utilizează pentru publicitate. Programe de calcul tabelar: Excel 3. Outlook Express. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj.) d. MySQL 4. imagine. De exemplu. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. grafice etc. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic.

484 . să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. se acordă punctajul prevăzut.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. 485 . Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14. Ce reprezintă formatul codului? 2.

de exemplu. structura organizatorică a unei unitaţi economice. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. y). punctele se grupează. Punctele care se îndepărtează de trend. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Se utilizează în special în analiza de tip trend. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. De exemplu. de-a lungul unei perioade de timp. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Implică folosirea a două axe OY independente. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. linii frânte. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. cât şi ___________. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. ___________şi format. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . Se utilizează pentru reprezentarea datelor.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. folosind două axe.

F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). column si line. pentru a compara mai multe seturi de date. dispuse orizontal. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. de exemplu. prin coloane. prin bare. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. trimestre. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. ani). De exemplu. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni.modificările unei anumite serii de date. reprezentarea vânzărilor lunare.

2. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. 1. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator.sisteme de operare 2. 1. dar totuşi simplu de utilizat. 4. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 . Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. 3. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Subiectul I Se acordă 45 puncte.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3.programe de reţea 3. Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare.2.

Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 10. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. 11. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. Subiectul III Se acordă 30 puncte. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.similară cu SDI (Single Document Interface).document cu interfaţă simplă.Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 . Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală.

Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. în primul rând. Conciziune. invers. Stabilitate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. 490 . existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. numita principala. a tuturor ferestrelor copil. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. • • • • • Exerciţiul 2 1. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. Elasticitate. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. natura acestora. cifra de control.

etc. sortare etc. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Să permită codificare/decodificare. au condus la apariţia unei game variate de coduri. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. Operaţionalitate. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. 5. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. pe cât posibil. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. specificul operaţiilor de regăsire. DB2. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard. sortări. Child form (videoformat copil). 491 . ce se pot grupa după: natura caracterelor. interclasări etc. stabilirea procedurilor de validare.)/fişier. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu.. proiectarea machetelor documentelor. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. controale ActiveX etc. lungimea codului.). folosind o varietate de elemente de interfaţă. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. Oracle. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. Să permită. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. sunet. semnificaţia şi structura codului etc. 3. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. 4. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal).• • • Claritate.

Top-level form (videoformat de nivel superior). Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. lungime şi format. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Poate fi mutat oriunde pe ecran. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. Un cod se caracterizează prin: capacitate. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. dar nu este conţinut în el. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Supraveghează. 492 • . Modul de încărcare/validare date. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri.• Floating form (videoformat flotant). cât şi utilizatorului. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. comandă (dirijează).

Se construiesc meniuri. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. funcţie). definirea şi conturarea modulelor (nume. videoformate sau numai simple mesaje. Are funcţii utile administratorului de sistem. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. realizarea schemei de sistem. adresări. de calcule matematice. modificare. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. 2. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. asupra datelor de intrare sau ieşire. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. realizarea specificatiilor de programare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. reorganizări. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. obţinerea de statistici asupra datelor. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. 3. cât şi de comunicaţie. Proceduri comunicative (de utilizare). calcule etc.• Modul de actualizare. Modul de administrare. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. cele mixte sunt mai rare. 493 . obţinerea de rapoarte finale. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. Au atât rol prelucrativ. Modul de interogare. Modul de prelucrare. cum ar fi: salvări sau restaurări. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). tip. operaţii auxiliare. Realizează operaţii elementare de acces. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. realizarea schemei logice / pseudocodului. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. calcule matematice. Proceduri mixte.

în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. lungimea şi funcţia lor. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. de ieşire. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. 494 . se întocmesc specificaţiile de programare. • f. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. precum şi a succesiunilor acestora. precizându-se tipul. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. prin adăugarea elementelor specifice modulului. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică.5. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. d. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. şi de intrare/ieşire. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. • Construirea setului de date de test. este un lucru relativ şi subiectiv. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. Subiectul II 1. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. e. Acestea sunt descrieri cât mai complete. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare.

În acest sens. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. 495 . facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. Evaluare cognitivă 2. • Evaluare cognitivă. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. 1. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. De exemplu. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Sistemul nu execută imediat ştergerea. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. detectarea unor posibile erori de navigare. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. De asemenea. De aceea.• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. foldere etc. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. documente. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. De exemplu. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor.

Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 . ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor.• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. sisteme de operare: Windows XP. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Nod32. precum şi verificarea corectitudinii datelor. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. WinZip. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. 3. 5. 6. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. NetSupport. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Hamachi programe utilitare: WinRar. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. 4.

Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut.

Proiectarea sistemelor informatice. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Ion. proiectare Economică Manole. Bucureşti: Editura Economică 3. Dragoş. Bucureşti: Editura 2. Velicanu.Gheorghe. Mangiuc. ( 2003). Ursăcescu. Bogdan. Sahlean. informatice: analiză. Gavrilă. Lungu. Stanciu.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. O abordare între clasic şi modern. Victoria. Alexandru. Minodora. Gheorghe. Sabău. Sisteme informatice. Sisteme şi implementare.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.profesor grad didactic I. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA . CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 . Colegiul Tehnic „Media”.

..... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I.. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3..... Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a. Termenul de realizare a sistemului informatic d.. Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a... Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b. Încercuiţi răspunsul corect..... Detectarea problemelor b. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări.. Costurile alocate proiectului 5... alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d.. planul de etapă b. 1....... Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1.... Obiectivele unui sistem informatic vizează: a.... reguli de calcul... Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere... de 501 . de calitate Subiectul II. ... descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c.. Stabilirea obiectivelor c.... şi informatice.Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice... planul de excepţie c. Detectarea erorilor unui sistem informatic c...... Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a.. Planul de proiect...... descrierea în detaliu a proiectului b.. toate detaliile specificate la punctele a-c 4... Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a. puncte de control... Diminuarea riscurilor dintr-o companie d. b.. Monitorizarea proiectului 2. . Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d.. Planul de excepţie. Planul de etapă.. planul de etapă. Planul de proiect.. planul de calitate d.. modalităţi de arhivare. de excepţie. . validări...

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ............. Subiectul II ............... Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe........................ Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal................. 4 – a.... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore)............. Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista ........................ ...... 3................ 5.................. informaţionale.......................................... 5 puncte 1 – b..... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al.... echipamente hardware şi software................... Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere..... Planul de proiect al unui sistem informatic identifică .. grafic.........................2. resursele necesare. şi .................................. 4........ 3........................ 3 – c...... 4......) se va acorda punctajul prevăzut în barem........................... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită ...... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........... 4 puncte 1............ schemă logică etc............... 2.... 502 .... costul total si punctele de control.. 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect...... resursele necesare............. 2 – a... tehnologice şi informatice. costul total si punctele de control...........................

practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I . Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”.oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. 2. Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. 1. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri. Identificaţi un posibil risc al acestei etape. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. Tipul testului: probă orală. 2. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3.

.. Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.................................. În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme..... prin observarea activităţilor derulate.... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat......întârzieri la proiectare şi la programare ........... stadiul realizării planurilor. Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.....4 puncte 1............... precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect.................. prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute. Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile............. Identificarea unui posibil risc al acestei etape.......încarcarea excesivă a interfeţei ..........nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului .. 3......... 2.............................. rezultatele proiectului.................................. 1 punct Riscuri posibile: ..... Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului.............................. Subictul II . costurile.. în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare..................proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 ... Raportul de progres ................2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2.......Subiectul I. 5 puncte 1............................................... Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia.........

505 . Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. de proiect.- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii. 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business.. concedieri etc. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.. schemă logică etc...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... grafic..

 Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. 1998).  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. după posibile căderi . la programe sau date . 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul.  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software.  Conformitatea: adeziunea la standarde.  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . legi şi protocoale . Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final.  Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate . pentru o perioadă de timp definită. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă. convenţii. Part 1: Quality Model. accidental sau deliberat.  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate . Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu. 506 .  Conformitatea. recuperarea datelor afectate.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software. în condiţii definite.

în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns.  Conformitatea . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate . îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare.  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia. timpi de prelucrare. 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate. operarea. a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. a cauzelor caderilor.3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa .  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor .  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular .  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori . schemă logică etc.   507 .  Conformitatea. 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate .  Conformitatea.  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu . rata ieşirilor la realizarea funcţiilor . intrările şi ieşirile .) se va acorda punctajul prevăzut.  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale . inclusiv corecţii.  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări .  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori . Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat . grafic.  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat . 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor.  Conformitatea. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

.......... Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ...... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator........... Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului..................... Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă.... Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc......................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu................... ...... impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului...... 2 puncte 508 .. Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului.....1 punct 2....... Stabiliţi activităţile proiectului. resurse... Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4............... 3........... 1 punct 4............ Descrierea pachetelor de activităţi: activitate.. ... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic....Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice.............. se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module. iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare...2 puncte 3..... 5...... perioadă.................... Fiecare elev va susţine proiectul...... Barem de corectare și notare 1. dependenţe .... Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ........... Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă.. Cerinţe: 1......... Identificaţi obiectivele proiectului 2...... 6.... Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare.

...... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect......5. schemă logică etc. 2 puncte 6.... grafic.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......... Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc. 509 ........... Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare.............) se va acorda punctajul prevăzut în barem....

Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia... aplicaţie de gestiune a bazelor de date.... informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie.......25 puncte ........... Prezentarea generală a materialului ales... a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date...Grupul ţintă căreia se adresează ...... înregistrare.. 2... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. Prezentarea generală a materialului multimedia.....Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei .. Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1... 510 . Baze de date...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1.Cerinţe de utilizare: hardware şi software .... Manual/ghid de utilizare. Crearea site-uri web....Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie . site Web..Informaţii specifice: autor..Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării . Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică......

........ mentenanţă 2........Elemente de securitate oferite de aplicaţie.. schemă logică etc..) se va acorda punctajul prevăzut în barem...Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri.............Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei . 511 .Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.....): funcţionalitate şi accesabilitate ..service. grafic.Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri...În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem. liste etc..... .......... ... . Manual/ghid de utilizare. 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: .....facilităţi oferite de distribuitor: instalare.... link-uri........ bară de unelte etc.

. fie de intrare..... 2..... Scrierea programelor ....... 3 puncte Codificarea datelor . modulară sau obiect... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1. Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare... Descrieţi elementele specifice scrierii programelor..... identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă............. intermediare sau de ieşire.... urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume.. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1. în variabile. 3 puncte 512 ........reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic. 2............................... Identificarea resurselor necesare acestei etape: ... se va alege între o programare structurată............Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor...... Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare..... Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele.... care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator......

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 513 ... coordonatorul echipei de programatori. schemă logică etc.. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă. software: mediu de dezvoltare integrat...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic.- personal (manager programatori) de proiect.

................. unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t).......... Descrieţi tipurile de programare (structurată...... este proprietatea unei componente software de a funcţiona........... etapele executării programelor....... este generat.. menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0. obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic..... definită ca: probabilitatea ca.......... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de .. a programului şi sunt numite erori de compilare..... se va proceda la ........ .... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.... 3...... 3... Definiţi următoarele noţiuni: compilator...... în condiţii de mediu specificate............................... 2................................ 4..... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori.... validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor..... sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program........... editorul de legături.... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni......... Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1..... 6..... modulară... ................t)..... independent de platforma de calcul folosită...... .... 2. segmentul........... la compilarea fiecărei secţiuni........... 514 ........... .....Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori...... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare. obiectul să funcţioneze adecvat............. 5........... Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1......

................... Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială...... 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program................... atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite.... 2 puncte erori de sintaxă................. Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu............... generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit........... Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere.... alternativă şi repetitivă....... devenite deja clasice................ încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.. 2. care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking........................... ............ de exemplu: valori nepermise ale operanzilor. dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori. o erori de asamblare... etc..................Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte...... Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 .. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar........ Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele ............... executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive... Ca şi tehnici de programare....... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet............. care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm...... Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii.... acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului.......... greedy etc....... divide et impera..... 6 puncte 1............5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I. Tipuri de programare. afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs).................. o erori de execuţie.. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor. câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0.... aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături.

.... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni......... iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase.... este generat......Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante.1 punct Subiectul II...............................1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil......................................... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program............... 4.... schemă logică etc... Compilator................ corelate între ele prin relaţii de moştenire..... 5... în condiţii de mediu specificate.t)... Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona............ 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text............. 516 ............ dicţionarul de legături.... obiectul să funcţioneze adecvat.... definită ca: probabilitatea ca.............................. cât şi procedurile care acţionează asupra datelor......... Obiectele reprezintă module care includ atât datele.................. Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)................... 3 puncte Se acordă câte 0.. din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare........ independent de platforma de calcul folosită..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase.... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente............... 3..... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare............... 1.... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. editorul de legături .... se va proceda la structurarea programelor.. Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori.. la compilarea fiecărei secţiuni.............................. astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. grafic........ menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0..... 2... 6.

.............................................1 punct ......... aplicaţie cu baze de date etc..............Testarea utilizabilităţii..............Testarea fiabilităţii.....1 punct ................ aplicaţie multimedia......................................................................................................Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei ......1 punct ...........................Tehnici de analiză şi control ...1 punct ......... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web..........................................Testarea eficienţei............Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa.........................................................Testarea siguranţei..Testarea funcţionalităţii ...........................................Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării................................................................. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: .........1 punct ................................... 6 puncte .. Descrieţi paşii necesari.1 punct 517 ................................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 ...................

..... siguranţă.... .. fiabilitate.Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă .. 518 ........ de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..........Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate...........Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului......) se va acorda punctajul prevăzut în barem................ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Cerinţa 2 . eficienţă.... 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: ............... grafic..................... cu diagramele proiectare/scheme logice.Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor ..... schemă logică etc......

Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web. Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei. În planul de mentenanţă se vor regăsi: .Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării.Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă. aplicaţie multimedia. ceilalţi fiind beneficiarii instructajului.Obiectivele de punere în funcţiune .Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 . Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Planul va conţine: . creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev.Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate . în cadrul orelor de laborator. aplicaţi cu baze de date).Cerinţe de mentenanţă .Implementarea proiectului (scrierea programelor.

.............Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ......2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................................Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune .....................................................• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I ...................... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...... 520 .................................... schemă logică etc...............1 punct Subiectul II ..........................Implementarea proiectului (scrierea programelor........................... 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului ....................Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ............3 puncte ..... grafic....................1 punct ........Prezentarea şi derularea activităţilor........Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ........5 puncte Planul de mentenanţă .............................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......................................................4 puncte ......Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă ................ testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ......

WBS. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. registrele specifice (risc. final proiect). ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. orală şi practică . Sistemul informatic poate fi : un website. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. final etapă. vor conţine doar specificaţii. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. diagrama GANTT. schimbări).proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. • Elemente specifice planificării 35 puncte. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . un software multimedia etc.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. resurse. Nu este necesar să fie completate. corespunzător notei 10. echipa de lucru. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. o platformă de gestiune a datelor din companie. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte.

.............. Numărul solicitării... Starea............... Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului........... umane............. precise........... clare .. Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect... Autor.....20 puncte ..........Durată ...5 puncte d........... Data de începere..................................... Starea bugetului.......• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte. Data de finalizare 3..... Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului.. Data ultimei modificări.................Precedenţe . echipa de implementare a proiectului ............ bordul de proiect. Produse finalizate până în momentul efectuării raportului..... de proiect...Denumire scurtă ..................... Probleme existente sau posibile............ Detalii de realizare................. o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului.30 puncte a........ Masuri de cuantificare......... Data identificării.Diagrama GANTT Stabilirea etapelor .............. Monitorizare şi control ................. Resurse ale proiectului (materiale......... Descrierea schimbării solicitate..... Tipul riscului (Probelmă... Perioada.... Planificarea proiectului..........5 puncte b...........20puncte 522 e........ Existenţa problemelor în timpul derulării etapei... Perioada............................... financiare)....40 puncte a..... Produse care trebuie finalizate în perioada următoare........... Intrebare)............ Descriere... Alegerea activităţilor (WBS)... Tipul riscului (business..5 puncte 2...... Starea bugetului..... Incadrarea în timp................. Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp....... Incadrarea în timp.......... Barem de corectare şi notare: 1.15 puncte o Progres: Data................. Încadrarea în planul de timp şi de cost...................... Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic....... de etapă).. b.... Documente/Registre specifice.......5 puncte c........... Impactul schimbărilor aprobate.. Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului... Importanţă. Descriere................... Data ultimei modificări......15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului.... Clasa.. Autor. Cerere de schimbare............................... Impactul schimbării...... Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte... Rapoarte specifice....Alocare resurse ........... o Final de etapă: Data....... Decizii.......... Probleme existente sau posibile..................... Stare o Cererea de schimbare: Data... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp........... Produse finalizate la final de etapă.... Responsabil..... ............... Starea problemelor proiectului..... Data identificării....

identificarea în sistem. mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem. facilităţi oferite de distribuitor: instalare.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. sisteme de securitate şi back-up. 523 .grupul ţintă căreia se adresează. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. utilitatea aplicaţiei. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. descrierea modulelor din sistem.service. drepturi. utilizatori. informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). descriere date.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei. înregistrare. prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. mod de lucru/raportări (exemple). informaţii specifice (autor. grafic.cerinţe de utilizare: hardware şi software. schemă logică etc.

tip cameră. liberă. etaj. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. preţ cameră/zi. număr zile. 524 . o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. stare: ocupată. Tipul testului: Probă scrisă. informaţii poziţionare. jurnal de evenimente. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. preţ. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. după numar locuri. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. camere rezervate o filtrare: după pret. statut o opţiuni de securitate: back-up date. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. data eliberării. date client.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. data ocupării. etaj. camere ocupate. data eliberării. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. total plată o vizualizare: camere libere.

.. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă... informaţii camere....... facturare).. Criteriile de evaluare şi notare............ asigurarea tuturor specificaţiilor cerute.... drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client...60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel................... Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat.40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă....... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat..... schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.. eliberare.... o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa................ sistemul informatic.... Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate......... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte. utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic....... data eliberării.. Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. data eliberării........... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat....... informaţii utilizatori. corespunzător notei 10..... .............20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor..20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare .. Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte.. asigurarea tuturor specificaţiilor cerute.... 525 - ........... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică............. se acordă 60 puncte... Barem de corectare şi notare: Component tipărită ........ data ocupării. Pentru componenta digitală........................... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic....o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate...................... - Componenta digitală.. Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat....... baza de date.. ocupare.......... Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa....... tranzacţii (rezervare....... astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu.. un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic................ Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa.... o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client...................... informaţii clienti......

.o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel............ camere ocupate...... număr zile........... preţ cameră/zi.. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.... jurnal de evenimente.....) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 526 ...... a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... 10 puncte coerenţa explicaţiilor.. urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.. după numar locuri........ Prezentarea proiectului ... camere rezervate o filtrare: după pret. grafic....... Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul. statut o opţiuni de securitate: back-up date. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. total plată o vizualizare: camere libere... date client. etaj.............. schemă logică etc..

septembrie 2009 2. (1983). Sisteme informatice. (2006). Antonescu. Ileana. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Vasile. Mircea. Bucureşti: Editura ALL 527 . septembrie 2009 3. Iosep.ro. Marcela. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.ro. Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5. Cristian.tvet.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1.tvet. Biţă. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. Trandafir. (2004) Sisteme informatice pentru management. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Gheorghe. Preda. Militaru.

www. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. adaptarea lor la condiţiile concrete. În acest caz. Bibliografie Uneori.tvet. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 .ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare. fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .tvet.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful