Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

– 2013 Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR Nivel 3 avansat

2009

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................6 2. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................................8 3. Instrumente de evaluare..................................................................................................................13 Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare ......................................................................14 Testul 1.......................................................................................................................................16 Testul 2.......................................................................................................................................19 Testul 3.......................................................................................................................................21 Testul 4.......................................................................................................................................24 Testul 5.......................................................................................................................................27 Test sumativ 1.............................................................................................................................30 Bibliografie ...............................................................................................................................34 Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.................................................................................34 MODULUL II: Proiectarea algoritmilor............................................................................................35 Testul 1.......................................................................................................................................37 Testul 2.......................................................................................................................................40 Testul 3.......................................................................................................................................43 Testul 4.......................................................................................................................................45 Testul 5.......................................................................................................................................48 Testul 6.......................................................................................................................................51 Testul 7.......................................................................................................................................54 Test sumativ 1.............................................................................................................................58 Test sumativ 2.............................................................................................................................65 Bibliografie 72 MODULUL III: Limbaje de programare...........................................................................................73 Testul 1.......................................................................................................................................75 Testul 2.......................................................................................................................................78 Testul 3.......................................................................................................................................82 Testul 4.......................................................................................................................................85 Testul 5.......................................................................................................................................89 Testul 6.......................................................................................................................................94 Testul 7.......................................................................................................................................97 Testul sumativ 1.......................................................................................................................102 Testul sumativ 2.......................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................111 MODULUL IV: Programarea modulară..........................................................................................112 Testul 1 ....................................................................................................................................114 Testul 2.....................................................................................................................................118 Testul 3.....................................................................................................................................123 Testul 4.....................................................................................................................................126 Testul 5.....................................................................................................................................131 Testul 6.....................................................................................................................................137 Testul sumativ 1.......................................................................................................................142 Testul sumativ 2.......................................................................................................................146 MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare................................................................150 Testul 1.....................................................................................................................................152 Testul 2.....................................................................................................................................154 Testul 3.....................................................................................................................................158 Testul 4.....................................................................................................................................161 Testul 5.....................................................................................................................................164 Testul 6.....................................................................................................................................169 2

Testul 7.....................................................................................................................................174 Testul 8.....................................................................................................................................176 Testul 9.....................................................................................................................................180 Testul 11...................................................................................................................................187 Testul 12...................................................................................................................................190 Testul sumativ 1.......................................................................................................................194 Testul sumativ 2.......................................................................................................................200 Testul sumativ 3.......................................................................................................................205 Bibliografie.............................................................................................................................210 MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect...............................................................................211 Testul 1.....................................................................................................................................213 Testul 2.....................................................................................................................................216 Testul 3.....................................................................................................................................219 Testul 4.....................................................................................................................................221 Testul 5.....................................................................................................................................226 Testul 6.....................................................................................................................................229 În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător................................................................................................................................232 Testul 7.....................................................................................................................................233 Testul 9 ....................................................................................................................................238 Testul sumativ 1.......................................................................................................................251 Testul sumativ 2.......................................................................................................................254 Bibliografie 258 MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia.....................................................................259 Testul 1.....................................................................................................................................261 Testul 2.....................................................................................................................................265 Testul 3.....................................................................................................................................268 Testul 4.....................................................................................................................................272 Testul 5.....................................................................................................................................274 Testul 6.....................................................................................................................................276 Testul 7.....................................................................................................................................278 Testul 8.....................................................................................................................................280 Testul 9.....................................................................................................................................283 Testul 10...................................................................................................................................285 Testul sumativ 1.......................................................................................................................287 Testul sumativ 2.......................................................................................................................290 Testul sumativ 3.......................................................................................................................293 Bibliografie 297 MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web......................................................................................298 Testul 1.....................................................................................................................................300 Testul 2.....................................................................................................................................304 Testul 3. 308 Testul 4 311 Testul 5. 313 Testul 6. 315 Testul 7 317 Testul 8.....................................................................................................................................321 Testul sumativ 1.......................................................................................................................324 Testul sumativ 2.......................................................................................................................327 Testul sumativ 3.......................................................................................................................333 Bibliografie 337 3

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date......................................................................................338 Testul 1.....................................................................................................................................340 Testul 2.....................................................................................................................................342 Testul 3.....................................................................................................................................345 Testul 4.....................................................................................................................................348 Testul 5.....................................................................................................................................350 Testul 6.....................................................................................................................................352 Testul 7.....................................................................................................................................354 Testul sumativ 1.......................................................................................................................358 Testul sumativ 2.......................................................................................................................361 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................366 MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice..........................................................................367 Testul 1.....................................................................................................................................369 Testul 2.....................................................................................................................................371 Testul 3.....................................................................................................................................374 Testul 4.....................................................................................................................................376 Testul 5.....................................................................................................................................383 Testul 6.....................................................................................................................................386 Testul 7.....................................................................................................................................388 Testul sumativ 1.......................................................................................................................396 Testul sumativ 2.......................................................................................................................401 Bibliografie 406 MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice........................................................................407 Testul 1.....................................................................................................................................409 Testul 2.....................................................................................................................................412 Testul 3.....................................................................................................................................416 Testul 4.....................................................................................................................................418 Testul 5.....................................................................................................................................420 Testul 6.....................................................................................................................................423 Testul 7.....................................................................................................................................427 Testul 9.....................................................................................................................................432 Testul 10...................................................................................................................................438 Testul 11...................................................................................................................................442 Testul 12...................................................................................................................................446 Testul 13...................................................................................................................................453 Testul 14...................................................................................................................................455 Test sumativ 1...........................................................................................................................459 Test sumativ 2...........................................................................................................................465 Test sumativ 3...........................................................................................................................473 Test sumativ 4..........................................................................................................................485 Bibliografie 498 MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice.................................................................499 Testul 1.....................................................................................................................................501 Testul 2.....................................................................................................................................503 Testul 3.....................................................................................................................................506 Testul 4.....................................................................................................................................508 Testul 5.....................................................................................................................................510 Testul 6.....................................................................................................................................512 Testul 7.....................................................................................................................................514 Testul 8.....................................................................................................................................517 Testul 9.....................................................................................................................................519 Test sumativ 1...........................................................................................................................521 4

Test sumativ 2...........................................................................................................................524 Bibliografie 527 4. Bibliografie ..................................................................................................................................528

5

1. Introducere
Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod semnificativ de TIC. Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare. În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt: 1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 2. Proiectarea algoritmilor 3. Limbaje de programare 4. Programare modulară 5. Metode şi tehnici clasice de programare 6. Programarea orientată obiect 7. Conceperea produselor multimedia 8. Crearea site-urilor Web 9. Baze de date 10. Modelarea sistemelor informatice 11. Proiectarea sistemelor informatice 12. Implementarea sistemelor informatice Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării. 6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin integrarea mai multor competenţe. Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabilite. În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire Profesională al acelei calificări. Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor 8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare. Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea : cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate. Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun de utilizare. Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de detaliere. Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare. Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc. Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre competențele modulului. Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării. Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit. Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important, fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător. Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese. Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la 10

În alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit. Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese de Internet utile. Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare. Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică. prin modul de formulare a cerințelor pentru elevi. prin descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei. prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul..instrucțiuni simple. prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare întindere din prezentarea testului. în special pentru cele calitative și/sau eventuale prici zări suplimentare privind notarea. avertizări. Se vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni: privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare sau apreciere și notare. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita evaluatorului. Incorect.. dar în aceeași măsură pot fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns incorect atunci. încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect. etc. prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare. aceasta se concretizează simplu prin Bine. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare. Greșit. Ele pot conține și atenționări. Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre 11 . În funcție de test.. recomandări sau restricții. Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării. despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător. Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare. Criteriile de evaluare și notare. la unele riguroase și complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. Uneori. Corect. Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală)..

probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact. a căror adresă a găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. 12 .

3. Instrumente de evaluare 13 .

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 14 .

Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Colegiul Tehnic ”Media”. grad I . Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 15 .AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. gradul I.

Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: 1. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) 4. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Definiţi placa de bază. sloturile de extensie şi porturile. 2. Daţi 6 exemple de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor. 5. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte 16 . BIOS (Basic Input Output System) b. Definiţi microprocesorului.Testul 1 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul. Explicaţi următoarele noţiuni: a. 3. sistemul de stocare. memoria. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Enunţul 1 – 2 puncte • Enunţul 2 – 2 puncte • Enunţul 3 – 2 puncte • Enunţul 4 – 1 punct • Enunţul 5 – 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul . Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul. cipul BIOS. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de bază.

• Microfonul. • Mouse-ul. • Aparatul foto. Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor 17 . La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. 4. Acum BIOS-ul este de tip Flash. • sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului. 3. • Camera video. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil. • • • • Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD.2. suport pentru componente noi). semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă). Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) . de a împărţi sarcini fiecăreia. Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: • decodifică instrucţiunile programului. adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS. • Scanner. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie: • Tastatura. 5. • execută calcule aritmetico-logice. în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare. CD-RW. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive. • transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control.este o componentă hard de memorie. DVD. corectarea greşelilor precedente. configuraţia de bază. BIOS (Basic Input Output System) . • solicită operanzii. alcătuit din milioane de tranzistori.este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. • Touch screen. DVD-RW) Unităţi flash Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.

• Imprimantele. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte. • Proiectoarele. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. • Plotterele. • Căştile. grafic. schemă logică etc. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.• Monitoarele. 18 . Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. • Boxele.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev......oral 1........... tastatură... Barem de corectare şi notare: Subiectul I . paralel.... fără fir).. Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse..... (cel puţin: mouse (port paralele. elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice....... Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă.. căşti..... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 punte. USB.3 puncte 19 .... boxe......... cameră foto digitală...... Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie. scanner. video-proiector... stick de memorie. telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală........ Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi.. microfon. fără fir)....... imprimantă (USB... câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă. Enunţ: Subiectul I .. Ce reprezintă un driver? Subiectul II – practic 1.... video-proiector.. 2. imprimantă..... tastatură.. câte unul pentru fiecare răspuns corect • Subiectul II: 6 puncte. Tipul testului: oral şi practic Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică... 2. scanner.. scanner...Testul 2 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască toate tipurile de conectori Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul Prezentarea testului Testul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei... 3........... aparat fotodigital.....

........ SCSI...................................... Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.. 2 puncte 2.. pentru a fi funcţională.........1 punct 2.........................) se va acorda punctajul prevăzut în barem... schemă logică etc.... USB.................... PS/2............ Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice.. Subiectul II.. Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă .... Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de operare.. necesită drivere sau fişiere informative.............. grafic............... 6 puncte 1....................................... Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului.. Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală..... reţea... paralel....... bluetooth.... 20 .....................1...................4 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............................... Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial........... FireWire............ infrared..1 punct........... video. 3.... audio.............. Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct............ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...

Program antivirus b. software specializat. În ce condiţii poate fi utilizat un software indiferent de natura sa? Subiectul II – probă practică Realizaţi instalarea următoarelor aplicaţii: a. software utilitar. Explicaţi ce este un firewall. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Descrieţi noţiunea de software utilitar. se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem.Testul 3 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem.oral 1. Tipul testului: Probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute. software utilitar sau software specializat Să instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. 5. Sistem de gestiunea bazelor de date d. Care sunt funcţiile sistemului de operare? 3. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Program de arhivare c. 4. Instalarea aplicaţiilor. Shareware. Enunţ: Subiectul I . Ce este sistemul de operare? 2. driver-e. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte 21 . Copyright. Explicaţi noţiunile de: Freeware. Licenţă.

.. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate. Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel..5 puncte... Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor. programe firewall..... El inspectează deci traficul după un set de reguli... dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia..... prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul..... puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor..• Subiectul II: 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I.. Pentru răspunsul corect se acordă 0.. Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat...... 3 puncte 1..... Pentru răspunsul corect se acordă 0.. sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului... Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul..5 puncte. 4. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului.. Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor.... 5. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate....5 puncte......5 puncte........ publicate sau nepublicate.. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet....... programe pentru realizarea conversiilor de suport..... Licenţa este valabilă pentru un calculator. 3..... Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri..................... acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc. cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.... 2. Pentru răspunsul corect se acordă 0. programe antivirus.... dar există şi licenţe ce permit instalarea programului 22 ..... Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat.. Funcţiile sistemului de operare: gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul coordonarea şi controlul execuţiei programelor comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul managementul directoarelor şi a fişierelor Pentru răspunsul corect se acordă 0.. motoare de căutare. Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori.

.... Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă. Subiectul II...... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punct c....... Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2 puncte d... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............. schemă logică etc..... dar nu au drept de comercializare a lor.......... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. 6 puncte a... Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.........pe mai multe calculatoare........... Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punct b. 23 .. Licenţele permit folosirea programului..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem. grafic.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. shareware sau freeware............

. 4 puncte 1.. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1.... Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare.. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică................ Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 4 puncte • Subiectul II – 5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I . 24 ......... în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate..... 3.. Subiectul II – probă practică Realizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică..... calculatoarele formează o reţea locală. driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea.. cablu de date........ hub. Ce este o reţea de calculatoare? 2........ Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet.... switch...Testul 4 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale......... O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie... modem... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..........

..utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail.. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:  Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor..5 puncte.... (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text... Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei.. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre: Serviciul de poştă electronică..... permitând dialogul on-line... 5 puncte 25 ....... sau programe media ale campaniilor comerciale.. de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite... Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor....... calculatoare aflate la distanţă... Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii.... Subiectul II ...... Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte. Pentru răspunsul corect se acordă 1...... a 2 sau mai multi utilizatori.... Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat)..... În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch.... sau e-mail.  Obtinerea rapidă a datelor..  Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet... Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet..Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.... un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice.. Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea. Pentru răspunsul corect se acordă 1. Deci. forum-uri.. hub)... Forum . Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris....  Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic .. Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală. blog-uri. în timp real.. ţinând cont de anumite politici de securitate.... Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie..5 puncte. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul. sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail....un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes. 3. 2... grafică... e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile. chat-uri.. este văzută imediat de ceilalţi.. orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului..

2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..... Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.......1 punct Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor ...... 26 ......................- Selectarea corectă a echipamentului necesar ...... grafic............... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..) se va acorda punctajul prevăzut în barem....................... schemă logică etc. 2 puncte Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune.

Virgula fixă 4. cifrele de la 0-9 şi literele A-F d. Bit-ul b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect 1. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este: a. valorile cuprinse între 0-16 5. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este: a. Unicod d. Cuvântul de memorie d. Sistemul binar b. Sistemul zecimal Subiectul II 27 . literele A-F c. cifrele 0-9 b. Octet/Byte c. Codul ASCII extins c. Sistemul octal c.Testul 5 Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software Obiectivele evaluării: • • • Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie Prezentarea testului Testul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor. Fie valoarea 102. Sistemul hexazecimal 3. Sistemul binar b. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte: a. Virgula mobilă d. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc: a. Sistemul binar c. Codul complementar b. Zona de memorie 2. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este: a. Codul ASCII standard d.

.... 56..0...... Octet inferior Coloana B 1.... Megaoctet e. ..... OR............ NOT 3...... XOR..... 146 b. Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora.. 0. Virgulă mobilă c.... Operaţii logice derivate d.. d-4.5 puncte pentru fiecare răspuns corect 1-b.............Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B....... Instrucţiuni pentru elevi La subiectul I – există un singur răsouns corect La subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana B Pentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare.. b-1.. mantisă 2..... 5-d Subiectul II........... bitul cel mai din dreapta Subiectul III Fie valorile: a.......5 puncte pentru fiecare element din coloana A • Subiectul III: 4 puncte o Cerinţa 1: 1 punct o Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I....55 Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie 8. c-5...... 4-c........................... multiplu de gigabyte 7..............5 puncte....75 puncte 28 .... câte 0.............5 puncte pentru fiecare punct • Subiectul II: 2................. nu doar valoarea finală...................5 puncte Se acordă 0..........5 puncte............................. Bit b... NAND 6.... câte 0...... 2-b.........2.......5 puncte pentru fiecare răspuns corect a-3................... caracteristică.5 puncte Se acordă 0.. e-7 Subiectul III: 1..... 3-a.2. Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie. 2.. multiplu de byte 5..... Coloana A a...1 4. -34 c..... semn......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I : 2..................

a....... reprezentare binară -34: număr întreg...reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110 c......... 2....................... b.Reprezentare în binar a lui 56 şi 0.. c............a.55)10 =(111000...... Pentru reprezentare valorii 56.55 o (56)10=(111000)2 o (0..............25 puncte (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine inversă.. reprezentare în virgulă mobilă ....... schemă logică etc......................................... 29 ....1. reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementar 56.25 puncte ..) se va acorda punctajul prevăzut în barem...(1001))2=1.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......55 algoritmul este următorul...... grafic...(1001))2 .....se adună 1 la complement:0000000000000001 ..55)10 =(0.........1 punct ......(1001))2 o (56........ Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul ... 146: număr natural...Normalizarea valorii: (111000.....0...........reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010 ........75 puncte b.....Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132 =(10000100)2 o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..3.......obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101 ........11000(1001)) x 25 ....55:număr real........

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Beneficiar . vet@tvet. fax. b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe: a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs. antivirus. 021-312 54 98.Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic str. Spiru Haret nr. 2.Unitatea centrală Periferice: tastatură. c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică. de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat. dotat cu componente PC şi software utilitar. c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului.10-12. Bucureşti-010176. sector 1. videoproiector Kit-uri de instalare: sistem de operare. scanner împreună cu software pentru instalare. b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare. un mediu de dezvotare integrat Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. orală şi practică. puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ. Subiectul II – probă scrisă .ro Test sumativ 1 Competenţe: • • • Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului Tipul testului: Probă scrisă. tel. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware: . Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la perifericele din enunţ. imprimantă. 021-311 11 62. Timp de lucru: 100 minute Enunţ: Subiectul I – oral şi practic 1. mouse.

. Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 6 puncte......)8=(................ Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul .. Codul ASCII conţine un număr de .. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte.......8.......)2=(......... de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere.. 2...16 realizaţi conversiile: a..75.... unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.................. a... veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c)........... d................)16 Instrucţiuni pentru elevi Pentru proba practică......... câte un punct pentru fiecare enunţ................ b...... d.......... 3 puncte a) Se vor nota următoarele aspecte:............... 145........................ În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie... Bitul reprezintă ... 3............ c..... Utilizând legăturile dintre bazele 2....... (189)10=(.. -24....... câte un punct pentru fiecare enunţ... Barem de corectare şi notare: Subiectul I: Cerinţa 1............ -134.........)2=(.)16 b........ şi celor mai uzuale caractere speciale............ Subiectul I.......75.............. numere.)8=(. 1 punct • • Realizarea corectă a conexiunilor Identificarea porturilor 31 .. semne de punctuaţie... b.............1.........10.. 2 a) 2 c).. 12...... Completaţi enunţurile a..........25)10=(.................. c................ • Subiectul II – 3 puncte. (12......

................................................ Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.............. care impune comenzile ce pot fi utilizate...................1 punct Cerinţa 2............ Setarea corectă a parametrilor perifericelor c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului...... c) Instalarea imprimantei de reţea......................1punct Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet. 1 punct a...1 punct a................1 punct • • • accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare...... răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor............ sau local .... Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat b.......... sau aflat la distanţă ("remote") ..........1 punct Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare Setarea corectă a parametrilor imprimantei Instalarea corectă ca imprimantă de reţea Testarea imprimantei Subiectul II: 1............... şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi • calculatorul server....de pe care se execută programul client de conectare la server................ 3 puncte a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs........... b...................................b) Se vor nota următoarele aspecte:.... Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP.......... Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server........................................................................ Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere.......... el este practic conectat la doua calculatoare: • calculatorul client...... Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ................................ 32 ..........cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere............................. Completaţi enunţurile ........... succesiunea acestora... Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware c........

c. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16 b...10. 12. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar -24=1111111111101000. Utilizând legăturile dintre bazele 2.......75 Semn 0 d. (12. b.25)10=(1100.......8. Număr natural: sistemul binar 145= 10010001.4)16 33 .. -134..... 2.1 punct a.. Numere reale: virgula mobilă simplă precizie c...01)2=(13... Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar)...1punct a..2)8=(B.75 Semn 1 Exponent 010000010 Exponent 10000110 Mantisa 10011000000000000000000 Mantisa 00001101100000000000000 3. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie.16 realizaţi conversiile .

Materialul de predare pentru calificarea analist programator www.ro. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare.Bibliografie Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare 1.tvet. septembrie 2009 3. Curriculum pentru calificarea analist programator www. septembrie 2009 4.ro.tvet. septembrie 2009 2. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.tvet.ro. septembrie 2009 34 . calificarea analist programator www.ro.

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor 35 .

gradul I.profesor. Airinei” COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor.AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor. Colegiul Tehnic ”Media”. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. grad I . gradul II. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei” STAN CLAUDIA . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 36 .

Datele din memoria internă pot fi: a) b) c) d) alfanumerice şi nenumerice doar numerice doar alfanumerice alfanumerice şi numerice. sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor. . 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este: a) Bitul b) Octetul c) Byteul d) Cifra 3. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Un octet (byte) este format din: a) b) c) d) 18 biţi 8 biţi 28 biţi 4 biti 4.Testul 1 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. pentru un grup de lecţii. Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este: a) Cifra binară b) Bitul c) Octetul d) informaţia 3.

5. 32 sau 64 de biţi 8. parte întreagă şi parte fracţionară. ! etc). spaţii. Conform codului ASCII. Criteriile de evaluare şi notare 38 . >. 36. iar setul extins între : a) 128-255 b) 127-254 c) 128-512 d) 127-512 7. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn. caractere speciale (precum ?. 32 sau 64 de biţi d) 8 biţi. Ele pot fi reprezentate: a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixă c) Numai în virgulă mobilă d) Pe 16 biţi 9. ^. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez. &. caractere greceşti şi alte semne se numesc date: a) numerice b) alfanumerice c) reale d) intregi 6. %. setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127. 36 sau 64 de biţi c) 8 biţi. @. *. ). 18. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare: a) 18 biţi. 16. <. 16. #. cifre. 64 sau 128 de biţi b) 8 biţi. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este: a) 01101010 b) 10110010 c) 10010001 d) 11000001 Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. (. $.

d. 5. Se acordă 9 puncte. 4. c. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem 39 . c. a. 3. a. a. d. 8.Se acorda 1 punct din oficiu. 9. b. Barem de corectare şi notare: 1. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. 6. 2. 7. b.

2. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 15 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. valoare. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixe b) Fixe şi mobile c) Variabile şi mobile d) constante şi variabile. nume. b) îşi modifică valoarea. d) predefinite si aritmetice. 4. b) Valoare. c) aritmetice şi definite de utilizatori. 3. tip. d) au mai multe valori. tip. valoare. valoare. subtip. d) Constantă. relaţionali şi logici Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Operatori relaţionali sunt: 40 . c) nu au valoare. pentru un grup de lecţii. c) Nume. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. adresă. Unei variabile i se atribuie patru entităţi: a) Nume. tip. sau sumative a modulului. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. adresă. data. Constantele sunt date care: a) nu îşi modifică valoarea. 1. adresă. Tipurile de date pot fi: a) Fundamentale si aritmetice. 5.Testul 2 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să recunoşti diferenţele între variabile şi constante sa identifici tipurile de date să utilizezi operatorii aritmetici. b) predefinite şi definite de utilizator.

≥. not((n+1) % 2=0) 7. Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. şi logic (and). y memorează valoarea 3. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. z şi w sunt întregi. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. = . (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. x memorează valoarea 2. ≠ negatia logică (not). : +. (y>z)or(x>3) b. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 41 . (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals c. y. -. <. iar w memorează valoarea 7. *. Variabilele x. #. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. (y>=3)and(w<7) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. a. n % 2<>0 d. % !. ≤ .$ 6. /. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c.a) b) c) d) > . n % 2=0 c. not(n %2<>0) b. sau logic (or). z memorează valoarea 5. 10%2=0  Adevarat  Fals b.?.

7. c. b. a. c Exerciţiul 2 a.Se acordă 7 puncte. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 42 . a. 10%2=0  Adevarat b. c. 4. (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals  Fals  Fals c. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. d. 5. 2. 6. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. 3. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

structura de tip şir de caractere. structura de tip coadă d) structura de tip tablou. structura de tip fişier c) structura de tip tablou. structura de tip şir de caractere. structura de tip FIȘIER. structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL. structura de tip COADĂ. structura de tip STIVĂ. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului: a) LILO b) FILO c) LIFO d) FIFO 4. Structurile statice de date folosite sunt: a) structura de tip tablou. Grafurile sunt structuri de date care: 43 . structura de tip articol. structura de tip COADĂ. structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ. 1. structura de tip STIVĂ. structura de tip stivă. structura de tip STIVĂ. structura de tip fişier 2. sau sumative a modulului. structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ. structura de tip COADĂ. structura de tip COADĂ. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ. pentru un grup de lecţii. structura de tip articol. structura de tip şir de caractere. structura de tip articol. structura de tip şir de caractere.Testul 3 Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei Obiectivele evaluării: să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. structura de tip TABLOU 3. structura de tip fişier b) structura de tip arbore.

3-c. Stiva poate fi descrisă astfel: a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras c) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras. 6-d. se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamic niciuna din variantele de mai sus 5. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face: a) după elementul din vârf b) la baza stivei c) într-o poziţie intermediară d) niciuna din variantele de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. 7. 2-a. 5-b. 9-a Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 8-a. Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.Coada poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extras d) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras 8. La eliminarea unui element din coadă: a) se elimină primul element b) se elimină ultimul element c) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus 9. 44 . Într-un arbore un nod este frunză dacă: a) are un descendent direct b) nu are nici un descendent direct c) are doi descendenţi direcţi d) nu are rădăcină 6. 4-b. 7-b. Barem de corectare şi notare: 1-d.a) b) c) d) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic.

a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor: a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă 3. Obiectivele evaluării: să descrii metoda top-down să descrii metoda bottom-up să descrii proiectarea modulară să descrii proiectarea structurată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. în faza de asamblare. Avantajele programarii modulare sunt multiple. sau sumative a modulului.Testul 4 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor. pentru un grup de lecţii. pe care o descompune în mai multe probleme ce se pot rezolva separat 2. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei d) Porneşte de la problema de rezolvat. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Proiectarea top-down: a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care apelează b) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentă b) Divide et impera c) Backtracking d) Proiectare structurată 4. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? 45 .

un subprogram. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. abia în faza de asamblare Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări: Ce este un modul? Care sunt avantajele programării modulare? Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. care poate fi un program.a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c) Permite munca în echipă. 4-b. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj: a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemei b) Nu permite lucrul în echipe mari c) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei subechipe d) Faptul că erorile vor fi detectate târziu. El apare în mod natural în descompunerea top-down. 1-d. Ce este un modul? Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. 3-b. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. sau o unitate de program. 5-d Exerciţiul 2. Un modul poate fi format din mai multe submodule. 46 . 2-a. 5. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial.

Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. de unde ele se pot refolosi la nevoie. . dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect. Ea duce la mărirea productivităţii în programare. . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.Uneori.Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele. - 47 . se acordă punctajul prevăzut. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele: Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea . se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme. .Modulele sunt independente. Astfel. testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm. ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant.Permite munca în echipă.Rezolvând o problemă mai simplă (un modul). Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui. Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători. modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului. . Avantajele programarii modulare sunt multiple. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici. dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri.

8. pentru un grup de lecţii.15. 5.16 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. sau sumative a modulului. 12. 16 2. Obiectivele evaluării: să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. a) b) c) d) Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca: a/b=0 sau b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 a/b=0 si b/a=0 a%b=0 sau b%a=0 Numărul a este par daca: a/10=1 a%5=0 a/2=2 a%2=0 Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16? 1. 10 . n execută | dacă (n %j = 0) atunci | | scrie j | |▄ 48 . 6 1.13. 9. 7. a) b) c) d) 3. 6.14.16 1. 2. 4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 8. a) b) c) d) 2.Testul 5 Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. 4. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 25 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 3. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n. 8. 4. 4. 1. 2.11. 2. j întreg citeşte n pentru j ← 1.

|▄ a) b) c) d) 5.+∞)  6. fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv Spunem ca două numere sunt prietene dacă: suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers Exerciţiul 2 Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:R→R.4)  f ( x) =  x dacă x ∈[ 4. 49 .9]  x 2 − 6 dac ă x ∈ (9. a) b) c) d) a) b) c) d) 8. număr întreg. Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este. Algoritmul lui Euclid Algoritmul lui Euripide Algoritmul lui Eucalipt Algoritmul lui Eufrat Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi. unde: ∞ 2 x + 7 dacă x ∈ (− . pentru x dat. a) b) c) d) Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. a) b) c) d) 9. Divizorii proprii ai lui n Toţi divizorii lui n Dacă n este număr par Dacă n este număr impar Numim divizori proprii ai numărului x: a) toţi divizorii numărului x b) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si x c) toţi divizorii pari ai numărului x d) toţi divizorii impari numărului x Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 7.

câte 0. 8-b. 3-a. 9-d Exerciţiul 2 x. 6-c.5 puncte pentru algritmul rezolvat corect.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. f reale citeşte x dacă ( x<4) atunci f←2*x+7 altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci f←x altfel dacă ( x>9) atunci f←x*x-6 scrie f Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 1 Se acordă 4. 2-d.Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 3 puncte din oficiu. 7-a. 5-b. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-b. Exerciţiul 2 Se acordă 2. 4-b. 50 .5 puncte.

ca valori de intrare. pentru un grup de lecţii. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc: a) Erori de reziduale b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori de trunchiere 3. a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc: a) Erori de trunchiere b) Erori de calcul c) Erori de rotunjire d) Erori în datele iniţiale 2. Erorile care provin din introducerea. Eroarea de trunchiere reprezintă: a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă b) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată 51 . Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o: a) Eroare de rotunjire b) Eroroare de calcul c) Eroare de trunchiere d) Eroare reziduală 4. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.Testul 6 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de erori să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului.

Erorile de logică: a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caractere c) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptate d) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit 6. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune: a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului 3. dar de obicei una dintre acestea predomină d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute 5. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este: a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente 52 .c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire. Prin testarea programului se înţelege: a) numărarea instrucţiunilor programului b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare d) scrierea programului într-un limbaj de programare 2. 1. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat b) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minuscule c) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelor d) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. 5-c. 4-a. determinarea naturii sale şi corectarea ei. în timpul execuţiei acestuia b) doar static. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-d. Ea se poate face în mod: a) dinamic. 3-b. 2-a. Depanarea constă în localizarea erorii. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. după executărea programului c) doar dinamic. 3-b. 2-a.c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre 4. după executărea programului sau static. 4-d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 53 . câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. în timpul execuţiei programului d) static. în timpul execuţiei acestuia Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. după executărea programului sau dinamic. 6-d Exerciţiul 2 1-c.

pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 7 Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor Obiectivele evaluării: • • să identifici erorile algoritmilor să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura: a) b) c) d) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ) doar cantitativ doar calitativ 4. 1. sau sumative a modulului. Complexitatea spaţiu depinde mult de: a) b) c) d) timpul de execuţie tipurile de date şi de structurile de date folosite numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm Numărul de caractere din algoritm 3. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a) b) c) 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 54 . adică timp de executie şi spaţiu de memorie d) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului 2. Complexitatea unui algoritm se referă la: a) Numărul de caractere din algoritm b) Numarul de persoane care au scris algoritmul c) cantitatea de resurse consumate la execuţie. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exercitiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.  Adevarat  Fals 6. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite.d) numărul de iteraţii 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a) b) c) d) Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.  Adevarat  Fals 5. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. respectiv ALTFEL. 1.  Adevarat  Fals O (n) O(n2) O(log(n)) O(2n) 2.  Adevarat  Fals 7. 55 . Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat  Fals 4.  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat  Fals 3.

 Adevarat  Fals 5. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI. 2-b. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor. Exerciţiul 1 Se acordă 2. Exerciţiul 2 Se acordă 7 puncte. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1-c. 4-d. 5-a Exerciţiul 2 1. 56 . Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)  Adevarat Fals 4. 3-a.Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi cablul de reţea. Adevarat  Fals 6. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară. câte 0. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic. respectiv ALTFEL.  Adevarat  Fals 3.5 puncte din oficiu. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.5 puncte.  Adevarat  Fals 2.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.  Adevarat  Fals Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 0.

Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite  Adevarat  Fals Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem 57 . Adevarat  Fals 7.

.. putând declara variabile atât în module (numite ... 1. n % 2<>0 d...... în timp ce „and” şi „or” sunt ....... Structurile statice de date folosite sunt:  Fals ... Operatorii logici sunt: negatia logică (not).... 3. Verifică corectitudinea algoritmilor Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă........ n % 2=0 c. şi logic (and).....Test sumativ 1 Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. între care există o relaţie de ordine ierarhică. not((n+1) % 2=0) 2... Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale... Operatorul „not” este . not(n %2<>0) b.). . sau logic (or). Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. cu acces direct la elementele sale. este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite)... ....... 2.... (12>3) and (14<6)  Adevarat  Fals 2.. 1.. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.....) cât şi în programul principal (numite ..

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier 3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare? a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici b. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de ele c. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului d. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial. e) f) g) h) 4. Spunem că un număr este perfect dacă: Este egal cu suma divizorilor săi Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşi Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectiv Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv 5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu: a. b. c. d. 100 produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor 10 numărul de iteraţii

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul .

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari].......... 2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică. 3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal (numite .......... [variabile globale] .....). Exerciţiul 2 1. (12>3) and (14<6)  Adevarat

 Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat
Exerciţiul 3 1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

 Fals

Subiectul II
Exerciţiul 1 1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie? Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

*

/

%

+

-

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi. 2. Descrieţi structura de date de tip Tablou. Structura de tip TABLOU Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice). 3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor. Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă întro succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire. Caracteristicile algoritmilor Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi). Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi. Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel. Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare. Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie. 4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

Dacă c atunci |┌execută || a |└cât timp c |▄ Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

┌cât timp c execută | a |▄

Subiectul III
Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi. a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul? R: 8 b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56. R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10 c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite. a<-0 b<-0 pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacă afiseaza a

Instrucţiuni pentru evaluatori

Subiectul I
Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul II
Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2
Competenţe: • • • Elaborează specificaţiile problemei Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor. Verifică corectitudinea algoritmilor

Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute

Subiectul I
Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi ....................... 2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă. 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)  Adevarat  Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.  Adevarat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.  Fals

1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true? a. (y>z)or(x>3) b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7) 2. Structurile dinamice de date sunt: a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE b) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE c) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip ARBORE d) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura de tip TABLOU e) f) g) h) 3. Un număr este prim dacă: are divizori proprii are numai divizori pari nu are divizori proprii are numai divizori impari 4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă: a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi invers b. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi invers d. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers 5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul: a. b.O(n2) c. d.O(2n) O (n) O(log(n))

Subiectul II
Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari: 1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 2. Descrieţi structura de date de tip Lista. 3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final 4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III
Enunţ:
Se consideră secvenţa pseudocod. a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95? b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100. c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r

Instrucţiuni pentru elevi

Subiectul I
Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

 Adevarat

 Fals

Exerciţiul 3 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Subiectul II
Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III
Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:
Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 2 1 punct x 2 = 2 puncte; Exerciţiul 3 1 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:
2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:
3 puncte x 3 = 9 puncte; Total 30 puncte. Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3. Barem de corectare şi notare:

Subiectul I
Exerciţiul 1 1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol, structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice].............. 2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic. 3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat. Exerciţiul 2 1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

 Adevarat

 Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

 Adevarat

 Fals

5. Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator: p 0 0 1 1 Q 0 1 0 1 not p 1 1 0 0 p or q 0 1 1 1 p and q 0 0 0 1 2. Elementele unei liste se numesc noduri. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite. cu un număr variabil de elemente. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO .WHILE Ca şi structură repetitivă cu test iniţial. Descrieţi structura de date de tip Lista. b Subiectul II Exerciţiul 1 1. structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente: . 3. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici. 4. c. şi logic (and). în timp ce „and” şi „or” sunt binari. Informatia utila 14 Adresaspre urmatorul element 3. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă. Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Operatorul „not” este unar. Structura de tip LISTĂ Lista este o structură dinamică de date. Operatorii logici sunt: negatia logică (not). 2. c.Exerciţiul 3 1. sau logic (or). şi anume un tip utilizator. a. c.

o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat. 202. 4. c. În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. 395. 2194. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345. citeşte n {număr natural} r=1 cat timp n<>0 execută cat timp n>9 execută n=[n/10] sfârşit cat timp r=r*(n%10) citeşte n sfârşit cat timp scrie r . R: Un răspuns posibil: 24. 17. acţiune asociată cu EXECUTĂ. ┌execută | a └cât timp c Subiectul III Se consideră secvenţa pseudocod. 5821. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel: a //se execută secvenţa a ┌cât timp c execută | a |▄ Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului. 569. notată cu a. 0.• • condiţia. 139. 1245. În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este: ┌execută | a └cât timp c Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE. 95? R: 180 b. a. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul R: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir. De aici şi numele de structură cu test final. 288. actiune. 0. o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE. însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL. condiţie pe care o notăm cu c. 55. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100.

Subiectul II Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. . Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut.

Sabău. Minodora. Manole. Sisteme informatice: analiză. Bucureşti: Editura Economică 2. Bucureşti: Editura Economică 3. O abordare între clasic şi modern. Mangiuc.Gheorghe. Stanciu. Bucureşti: Editura Dual Tech .Bibliografie Proiectarea algoritmilor 1. Alexandru. Velicanu. proiectare şi implementare. Proiectarea sistemelor informatice. Ursăcescu. Bogdan. Gavrilă. Sahlean. ( 2003). Dragoş. Lungu. Victoria. Sisteme informatice. Gheorghe. Ion.

MODULUL III: Limbaje de programare .

Airinei” CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT . Colegiul Tehnic ”Media”. Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA – profesor.AUTOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. grad I . gradul I. Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh.

Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe: a.Testul 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat Obiectivele evaluării: Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. b. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. 3. Explicaţi modul de utilizare al acestora. 2. c. Enunţ: Subiectul I . va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Subiectul II – practic 1. Instrucţiuni pentru elevi . d.oral 1. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. editaţi programul din fişa de lucru salvaţi programul compilaţi programul executaţi programul 2. la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat . 3. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat.

... operaţii cu fişiere.0.... În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului ..0.25 puncte 2................................................... selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare.......25 puncte ii...................... editarea programul sursă se vor evalua i........... formularelor......... b........ salvarea programul: i. c...... fişierul sursă b..............................0....... funcţii şi proceduri de sistem....25 puncte ii................... fişierul executabil d.........................0...........0..........0.. Utilizarea corectă a comenzilor pentru a.....................................0........... • Subiectul II – 6 puncte..........25 puncte ii................................. Barem de corectare și notare: Subiectul I..... 3...25 puncte ....... Descrierea corectă a procedurii: a.......... modulelor de cod..................... fişierul obiect c................. instrumentele standard şi a zona de lucru...... compilarea programul i.................................. executarea programul i..... Subiectul II...... cunoaşterea comenzilor...3 puncte 1.... operaţii pe şiruri de caractere.............În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile..... fişiere utilizate pentru descrierea datelor. câte 2 puncte pentru fiecare enunţ......0. corectitudinea/sugestivitatea numelui . grafică. În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice................25 puncte ii......... cunoaşterea comenzii ......25 puncte inserarea punctelor de întrerupere. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I – 3 puncte... proiecte etc.......................25 puncte d.........0.. cunoaşterea comenzii ............25 puncte c............1 punct 2.................. câte un punct pentru fiecare enunţ...25 puncte rularea programului....6 puncte 1.............1 punct a.....................0.............................................. urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ..... Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor. bara cu instrumente standard şi zona de lucru......25 puncte eliminarea punctelor................... Corectitudinea de sintaxă ........................0............25 puncte b. d.. În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile.......... introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor....0.............. scrierea indentată a instrucţiunilor .... rapoarte.................

..................0...5 puncte d. grafic..Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului............. Eliminarea punctelor de întrerupere......... Rularea programului ........... 3.......... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text...................... condiţii eronate .1 punct................. Realizarea punctelor de întrerupere: a...........5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect............... ....... ciclarea infinită....) se va acorda punctajul prevăzut în barem.0.. depistarea anomaliilor de funcţionare............................0........................... depistarea erorilor de semantică... Aplicarea comenzilor pentru inserare .5 puncte b... Marcarea punctelor .0......5 puncte c.. schemă logică etc..................................

Prezentarea testului Acest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare. Cuvinte cheie d. && b. Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor. Instrucţiuni 2. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic: Varianta Borland C++ a. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile? Varinta Borland C++ . Identificatori b. a. Decizie/structură alternativă b. Selecţie multiplă c. % d. Caracter d. <> 4. Directive de compilare 3. MOD d. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I 1. <= c. Obiectivele evaluării: Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare. AND b.Testul 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare . <= c. Să utilizele tipuri simple de date. != Varianta Borland Pascal a. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date: a. Separatori c. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui limbaj de programare.

.. ÷. OR 2..... operatori logici a..... e.... real (a).... b:integer. Identificatorii reprezintă .. .............. long b. &&.. b:word. Coloana A Coloana B – varianta Coloana B – varianta Borland C++ Borland Pascal 1.. Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi..... int. a<10 AND a>0 logic d.. funcţia program principal 6. 2... var a. .... unsigned int a... b............ d...... declaraţii de 5....... Identificarea constantelor b.. Alegeţi din listă răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a: a..|| b. Niciunul dintre variantele de mai sus... d. Expresie de tip c....... >> d.. Marcarea comentariilor d.... int a. byte.. shr.chr 3.. structură f......... b... operatori logici principală g..b......∧ Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1.... var a:byte.. Tipuri întregi e.∆ pe biţi g. Varianta Borland Pascal a. a<10&&a>0 c.... program variabile....b. a. 5........ int a......... integer b...... c... declaraţii de variabile............. Număr întreg c..... %....b:word.b : integer... f............... 4.. long a.........a.. unsigned int a............... c. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg 6. AND. var a:byte........... int b......... Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100).... Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C+ +/Pascal .. Număr întreg fără semn d............. citeşte a.. cin>>a.. Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare.......... Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B............. var a.. Separarea unităţilor lexicale c...... Număr real b. <<....

.............................5 puncte Subiectul III: 3 puncte................... 4.......b] folosim expresia logică ........5 puncte Subiectul II: 3 puncte.................................. 4 – b...... 3... Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3...... Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită... are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal)... Varianta Pascal: write(’Suma este ’...e.........5 puncte pentru fiecare răspuns corect..5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I ........................... Varianta C++: x>=a &&x<=b..5 puncte pentru fiecare răspuns corect...................................3.........14..3 – c.................................... 1 .. 5. sau const pi=3.. 5 ...14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie: .............a... Pentru a exprima că o variabilă x∈[a.......... Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia .. Fie n o constantă de tip întreg n=123............ succesiuni de litere...... pentru răspunsul corect se acordă 0............. Varianta Pascal: x>=a and x<=b..... 1............................. 2 .......f.....3 puncte Se acordă câte 0.. 1 – d...................... variabile..d.........................2 puncte Se acordă câte 0..d Subiectul III ... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte.... 2 – c...................4 ..... 5......14.c. 6 ......... 2... Varianta C++: a mod 2 Varianta Pascal: a%2 .. cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante. 5 – a.................................. Varianta Pascal: const pi:real = 3........14.5 puncte pentru fiecare răspuns corect........... pentru fiecare răspuns corect se acordă 0. 6........ Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg............. Varianta C++: const float pi=3.......................... subprograme......... 4... Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s..... La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B.................. pentru fiecare asociere corectă se acordă 0. 6 – d Subiectul II . VariantaC++: n%10 Varianta Pascal: n mod 10 6..2 puncte Se acordă câte 0.... 3 ..... s)....

.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc. grafic.

while k<>0 do begin k:=k-2.a:=(m1+m2+m3)/3 c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 45 minute Enunţ: Subiectul I.z). Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10. d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Borland C++ a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1=sqrt(x*y). m3=sqrt(y*z).Testul 3 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.p:=k+1. (y. d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z)) Varianta Boland C++ p=0.z).y) (x. p=++k. a) niciodată b) 10 ori c) 5 ori d) 20 ori Subiectul II. cout<<p. Obiectivele evaluării: - Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază. end. m3:=sqrt(y*z).write(p). inc(k). m2:=sqrt(x*z). Stabiliţi care din următoarele instrucţiuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x. Ştiind că a este un număr real. de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program: Varianta PASCAL p:=0. m2=sqrt(x*z).} . Varianta PASCAL a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3 b) m1:=sqrt(x*y). a=(m1+m2+m3)/3 c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 . while(k) {k-=2.

Fie programul pseudocod: Repeta Citeste n pana cand n>0 pol←0 citeste x pentru i←n. else m= . Subiectul IV. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire.0. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire? a.Subiectul III.n. o dată b. writeln(m). Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire? 3. Ce se va tipări pentru n=-10 ? 5.-1.2. de două ori d. 1.n. respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ? a) prima b) a doua c) ambele d) niciuna e) depinde de n f) depinde de m 4. pentru varianta Pascal. niciodată c. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • punct din oficiu • Subiectul I: 1 punct • Subiectul II: 1 punct .1 citite în a ? b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat. cout<<m. Fie secvenţa: Varianta Pascal read(n). c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n. (n real) if n>0 then m:=n else m:= .d Varianta Borland C++ cin>>n. (n real) if (n>0) m=n. depinde de n 2. 0 executa citeste a pol←pol*x+a scrie pol a) Ce va tipări programul pentru n=5. x=1 şi şirul de numere 1.

I II 1 2 III 3 4 5 a) Solutie b. do {cout<<"n=". write('x='). end. pol=pol*x+a. write('x='). readln(x).5p 1. Barem de corectare şi notare: 1. C++ : #include<iostream. Nu e. begin repeat write('n='). x.5 puncte.5 puncte. for(i=1. pentru cerinţele 1-4 câte 0.x. pol:=pol*x+a. a. 3 Puncte 1p 1p 0. pol:=pol*x+a.cin>>x.5p 0. C++: #include<iostream.i:byte. iar cerinţele b) şi c) câte 1. readln(x). writeln(pol). C++ m=abs(n). readln(n). Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte. until n>0. for i:=1 to n do begin readln(a). readln(n).a:real.} cout<<pol. end.h> main() {unsigned i. float pol=0.a.n. pol:=0.i++) {cin>>a.5p 1p 1p • b) Pascal: var n.Sub.i<=n. begin repeat write('n='). 10 PASCAL m:=abs(n). cout<<"x=".5p 0. x. pol:=0. iar pentru cerinţa 5 1 punct. writeln(pol). end.cin>>n. until n>0.i:byte. while i<=n do begin readln(a).h> main() { • Subiectul III: 3 puncte.5p .a:real. } IV c) Pascal: var n. i:=1.pol.pol.inc(i).5p 0.} while (n<0). end. b.

int x. n:=10. … n=n+i.b:integer.b. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură). i=i+1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor. 2. char x . var n:integer. var x:=integer. Float i=1.. n:=n+i. …. Fie declaraţiile: var x:real. i:=i+1. int n=10. x=int. Fie declaraţiile: var i:real. . Ce valoare va avea n în urma atribuirilor? a) 11 b) eroare de sintaxa c) 10 d) 0 3. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I – probă scrisă 1. i:=1. a) b) c) d) integer x. float x. cum va fi declarată aceasta: a) b) c) d) var x: int.Testul 4 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare. var x:byte. var x:integer. a. int a. Obiectivele evaluării: - Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program.

5. readln(x). cin>>x. until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122)) b) write(‘citeste o litera’). unsigned n .Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis [a .cin>>x. b) bool:=true. a) do {cout<<"dati o litera". write (‘dati x’). b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’. until (x>=a) and (x<=b). a) do {cout<<"dati x".cin>>x . d) do {cout<<"dati o litera".cin>>ch. until ord(ch)>0. do {cout<<"dati x".readln(x). d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura: var ch: char. Subiectul II : char ch. 4. if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false. cin>>x . c) repeat write('citeste o litera:'). Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par: var n:word. a) repeat write('citeste o litera:'). cout<<”dati x”. readln(x).} while (ch in char). c) do {cout<<"dati x". readln(ch).} while (bool). write(ch). until not bool.} while (!((ch>=65 && ch<=90) | | ch>=97 &&ch<=122))) . readln(ch). c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’. else bool=1. a) repeat write('dati x'). d) repeat write('citeste o litera:'). until (x>=a) or (x<=b). a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’) b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’) c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’) d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’). repeat write('dati x’). b) cout<<”dati o litera”. until ch in char.} while (ch>0). cin>>ch. readln(ch).Readln(x). c) do {cout<<"dati o litera".} while(x>=a && x<=b). a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’.b]. cin>>ch. cout<<ch. if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”.} while(x<a | | x>b). b) bool=0. . c) repeat write('dati x').

.. pozitiv. repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) .000 ... Program suma_cifre ..5 puncte 2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite.. întreg...... Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program......... 2.... Fie programul pseudocod: citeste n...... #include<iostream.... cin>>n.. mai mic decât 15000.... } while (n=15000).... Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia privind valoarea pe care o poate lua n...... n=n/10... end .5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2......... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 4...... k←k div 2 altfel p←p*n.... write(n=) ..h> main() { long n. k←k-1 scrie p a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ? b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.......... until n=15000 ....... Subiectul III..Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n..} cout<<Suma cifrelor este: <<s.5 puncte .. precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor. while(n==0) {s=s+n%10.... cout<<endl............s=0 do {cout<<Dati un numar mai mic 15......... C/C++: a) Datorita conversiei implicite.............. writeln(Suma cifrelor este :... cout<<n=...s : longint begin clrscr .k (naturale) p←1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci n←n*n....0.. var n. while n=0 do begin s=s+n mod 10 . .... c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat.................5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I 1 – c . n=n div 10 ..0.. s) .... 1........... uses crt .. readln(n) ..

.......... s) .... n=n /10 ......... respectiv } pentru varianta C++........... writeln(‘Suma cifrelor este :’.......3 – c ..... n=n/10... 2..... Erori de semantică :........1 punct Subiectul II 1............. marcarea sfârşitului programului: end. begin repeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) .................../ while. do {cout<<"Dati un numar mai mic 15.... cin>>n..... do.........) din secţiunea de declaraţii b... end ............................. care marchează citirea corectă a lui n..... #include<iostream...................s : longint .............. Programul rescris corect: Program suma_cifre ..... Condiţia din structura repetitivă repeat........ Condiţia structurii repetitive while........ } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.................. uses crt .........1 punct 4 – c .......) se va acorda punctajul prevăzut în barem.... while n>0 do begin s=s+n mod 10 ............................... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor..} while (n>=15000)........... b................... write(‘n=’) .................. Erorile de sintaxă:........ ....1 punct a.................. readln(n) ................ end...} cout<<"Suma cifrelor este: "<<s..... grafic......000" ..... c............... cout<<endl.......................... schemă logică etc........................... lipsa delimitării (.....1 punct a........1 punct 5 – a ..... var n......... while(n>0) {s=s+n%10..... Pentru PASCAl........... until n<15000 ..............h> main() { long n... cout<<"n="....... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori...... until/ while.....s=0........

j: byte. begin readln(n). for i:=1 to n do readln(a[i]).n. ' se repeta').i++) cin>>a[i]. n. Introduceţi ca valoare a lui n 5. end. for(i=0. Obiectivele evaluării: Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice. În această situaţie se va afişa : 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta 1 se repeta # include <iostream. iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI. va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.i<n-1. var a:array[1.h> main() {short i. for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[i]=a[j] then writeln (a[i].100] of integer. for(i=0.. Enunţ: Subiectul I Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi».i<n. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică.Testul 5 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.j++) if(a[i]==a[j]) cout<<a[i]<<" se repeta"<<endl.j<n.} . cin>>n.j. spre exemplu 1.i. int a[100].i++) for(j=i+1.k. Cerinţă: Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat.

Subiectul II 1. b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe cunoştinţe. i cunoaste pe j altfel a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie.m executa mati.  daca a[i. m executa scrie mati.n execută citeşte vi (vi intreg) 3) sortează v 4) m← 5) pentru i←1. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel: 1.j←vi 6) pentru i←1. Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane.m execută pentru j←1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 4 puncte Subiectul III: 4 puncte Barem de corectare şi notare: .Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată. iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. iar la final se vor prezenta rezolvările. unele dintre acestea se cunosc între ele. c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia.j a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare. j] =  0 . Subiectul III Fie algoritmul: 1) citeşte n (natural <100) 2) pentru i←1. b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v.m execută pentru j←1. c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu are nici o cunoştiinţă. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane. altele nu. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator.

for i:=1 to n do begin nr:=0..5 puncte b .....k....j...1.........i++) for (j=0..i<n.. writeln('persoana '........... unsigned int a[100][100].k. if max<nr then begin k:=i.............' are maximul de cunostinte').......... max:=0............i++) {nr=0......nr.............j++) nr+=a[i][j]. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i........ end....100...........j<n..... } are .. max:=nr..........................................max..max.1............... .....100] of 0.1.............. i...n:byte.1.. a var a:matrice[1..... for (i=0...j])... unsigned int i........... Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice......... if (max<nr) {k=i.... ...... begin readln(n)....... max=0..1 punct Subiectul II 1....... for (j=0.1..................Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ..h> main() { unsigned int a[100][100].....100] of 0.....n..j++) cin>>a[i][j]. for (i=0............j].... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i. 2 puncte var a:array[1.............j<n...... ax=nr.0....5 puncte Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri.........i<n...k....j....100...... c # include<iostream... end.... end............ Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane...nr.} } cout<<"persoana "<<k+1<<" maximul de cunostinte ".. cin>>n...........

1...i++) { nr=0....i++) for (j=0........i<m..j++) nr+=a[i][j]... k:=1..100...........1.h> #include<math........ for (j=0.j.. v[j]:=aux......i++) cin>>v[i]...............i<n-1.. mat[10][10]...... for(i=0...1..k...........nr...n:byte. end...........j<n. # include<iostream... cout<<"Dati n"........j....h> main() { unsigned int a[100][100]. for i:= 1 to n do readln(v[i])......5 puncte repeta bol←true pentru i←1...... i.' nu are cunostinte').......i++) for (j=0..i<n........var a:array[1...0....... } cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte ".. cin>>n.j++) cin>>a[i][j].i++) for (j=i+1. aux... k=0......n. i. for(i=0...j].......n-1 executa daca vi>vi+1 atunci aux←vi vi←vi+1 vi+1←aux bol←false pana cand bol=true b) ................2 puncte ........ begin readln(n)..i<n.... for i:=1 to n do begin nr:=0.......i<n.n............5 puncte m←trunc(sqrt(n)) var v:array[1..... for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin m←floor(sqrt(n)) #include <iostream...i++) c) . v[i]:=v[j]..i<m..h> main() { int v[100].cin>>n...j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]...j<m....... for j:=1 to n do nr:=nr+a[i..100] of 0...........n. v[j]=aux...............j..........10] of integer... unsigned int i.......k. end.....k:byte.j])... for (i=0.. write('persoana '..................... mat:array[1...j<n...100] of integer.j++) mat[i][j]=v[k++].. aux:integer.. for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if v[i]>v[j] then begin aux:=v[i]...} m=floor(sqrt(n))......k... for(i=0... v[i]=v[j]..... if nr=0 then k:=i. if (!nr) k=i...........nr.. unsigned int i..m. m:=trunc(sqrt(n)).j...j<n..... for (i=0.. begin readln(n)...... end.... for (i=0.... 1. for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(a[i.10.k.... } Subiectul III a) .m.

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.mat[i.j]:3). . writeln. schemă logică etc.j++) cout<<mat[i][j]<<" ". inc(k). end.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. cout<<endl. end. } } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.j<m.j]:=v[k]. grafic. end. for i:=1 to m do begin for j:=1 to m do write(mat[i. { for(j=0.

p3 :polinom . end . c) var a :real .p2. d) type articol=record c1 :integer . }.b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiectul I Alegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real : Varianta Pascal a) type articol=record c1 :integer .c:real .Testul 6 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Subiectul II Fie următoarele declaraţiile : Varianta Pascal type polinom=record a. Varianta Borland C/C++ struct polinom { float a. c) float a .b. c2 :real .p3. articol a. var a :articol. polinom p1.p2. Varianta Borland C/C++ a) struct articol {int c1 . c2 :real . b) var a :integer . var p1. end . Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2: . float c2 }. end . Obiectivele evaluării: Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol.c} . b) int a . d) struct articol {int c1 . float c2 .

p3. • Identitate : număr .b+p2. p3.b .a =p1. Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente Subiectul IV Scrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale.c+p2. e) p3. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.şir de 2 caractere.c .b :=p1.b+p2.5 puncte Subiectul III: 4 puncte Subiectul IV: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Sub. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit. p3. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc.a .c+p2.b+p2. d) p3.c+p2.b =p1.b :=p1. e) p3.a =p1. b) p3. P – pentru pătrat.c =p1.Varianta Pascal a) p3 :=p1+p2 .c :=p1.5p 2p Observaţii Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. b) p3.b .5p 0. • Adresa: şir de caractere.c =p1. • Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere. *Se va acorda punctajul maxim .a+p2.c .a :=p1. p3.c . c) p3. luna: şir de caractere. T – pentru triunghi.b+p2. d) p3.b .a .a+p2.c+p2.a+p1. I II III d) b) Declararea corectă* Soluţie Puncte 0.a :=p1. c) p3. Subiectul III Definiţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură: • Nume: şir de caractere. D – pentru dreptunghi.b =p1.c .întreg cu 6 cifre serie .c :=p1.a+p1.b Varianta C/C++ a) p3 =p1+p2 .5 puncte Subiectul II: 0. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 0. an: întreg fără semn).a .a .

) se va acorda punctajul prevăzut în barem. schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. .Citirea corectă a datelor Corectitudinea de ansamblu Declararea corectă de tip şi variabile* Citirea corectă a datelor** IV Tipărirea conform cerinţei Corectitudinea de ansamblu a programului 1p 1p 1p 1p 1p 1p indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate. *Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă. grafic.

while not eof(f) do end. astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii. Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia/Procedura assign(f.nr). readln(f. Obiectivele evaluării: să definească tipul de date fişier să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) nr: real. var f:text. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. II. close(f).nume) Deschiderea fişierului f pentru citire. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Varianta PASCAL I. Rezultatul/Acţiunea . eof (f) Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x.Testul 7 Modulul: Limbaje de programare Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor. Puneţi în ordinea logică liniile. append(f) Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar. write(nr:5:2).

8) while(f>>nr 9) cout<<"s="<<s.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).”numere. II. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. 1) fstream f("fis.eof() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i. iar fişierul numere.s=0.h> 4) { 5) } 6) int nr. Varianata C++ I.txt şi numar.8) reset(f). Se consideră fişierele nume. 2) main() 3) #include<fstream. Rezultatul/Acţiunea . 7) f. 9) begin 10)assign(f. f>>x .txt ambele având n linii (n număr par). În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii.txt".txt ce conţine n/2 linii. ios::in). fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. III.txt”). astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect. f. Fişierul nume. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie). Completaţi coloanele libere din tabel : Funcţia f. 11)begin 12)end. Puneţi în ordinea logică liniile.close() Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire. d) Creaţi un fişier out. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program.close(). Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.

respectiv False altfel. Soluţie Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume Reset(f).txt ce conţine n/2 linii. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1. Se consideră fişierele nume.25p 0. d) Scrieţi programul care creează un fişier out. III.25p 0. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie).txt ambele având n linii (n număr par). iar fişierul numere. Punctaj Observaţii 0.10) if (nr) 11) s+=nr.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie).25p 0. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere: a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă. I Procedura permite deschiderea fişierului pentru 0.25p adăugare de date la sfârşitul fişierului Eoln(f) 0. c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat. Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului. Readln(f.25p . Fişierul nume.5 puncte Subiectul III: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Varianta PASCAL Sub.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.5 puncte Subiectul II: 2.txt şi numar. b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n. iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă.x). fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev.

txt". begin assign(f. while not eof(f) do begin readln(f.h> main() { fstream f("fis. while(f>>nr) if (nr) s+=nr.'numere.25p 0.ios::in).s=0.txt'). close(f). #include<fstream. f.ios::app). nr:real.5p 1p 1p 1p 2p Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris. Observaţii II 2.II var f:text. reset(f). Soluţie Realizează închiderea fişierului f. } a) Punctaj 0. int nr.25p 0.25p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p. I Realizează citirea variabilei x din fişierul f.25p 0.25p 0. cout<<"s="<<s. end. f<<x.5p III 1p Se va ţine seama şi de corectitudinea de . end.nr). write(nr:5:2). fstream f(nume.close(). ios::in). a) b) 2. fstream f(nume. III c) d) Varianta Borland C++ Sub.

) se va acorda punctajul prevăzut în barem. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. .b) c) d) 1p 1p 2p ansamblu a codului scris. schemă logică etc. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii: . Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. respectiv B. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât toate elementele matricei B. compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit. 5. fiecare linie pe câte un rând.Testul sumativ 1 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. Matricea B din fişierul mat_B. Matricea A din fişierul mat_A. 2. elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii. Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel: a. 100]. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B. cu n linii şi n coloane. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni: 1. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice. elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100. Subiectul II Fie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B. n număr natural n<100.txt. 4. Fiecare elev va fi la un calculator. pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. Utilizând facilităţile de editare. Enunţ Subiectul I Fie două matrice pătratice A. 3.txt b. Rezultatul se va afişa la monitor. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului.

............... Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog.................................. CNP-ul.................50 Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8........ Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii.................................00 Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată.......5 puncte Subiectul II .................• Numele elevului • Prenumele elevului • CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere • Nota pobă scrisă • Notă probă orală • Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe.................... va avea si un antet cu: nume......5 puncte Rezolvarea cerinţelor 1-5 (0.....4 puncte ....... prenume..0.2................... La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor..................... Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7....txt.... Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie: a..... Ceinţe: 1........... Media conform exemplului: Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media _______________________________________________________________ Ionescu Mihai 1030305456721 Popescu Mihaela 2841002789679 Vanea Ionela 2851211023456 b..........5 pentru fiecare cerinţă)......0...................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu....5 puncte Crearea meniului conform cerinţei.............5 puncte Afişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei..... Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi 2........................... notele la cele două probe şi media obţinută..................... Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului. prenumele şi CNPul elevilor... La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele..............txt............ 5 puncte Crearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei ....................... în ordine alfabetică............ cu utilizarea instrucţiunii de selecţie.................... Scris........ Subiectul I : 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I..... Oral..0.5 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului.....0.... Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1....5 puncte Citirea corectă şi validarea valorii lui n .0.

....................................25) Citirea corectă a datelor şi validarea lui n.....25 puncte Corectitudinea de ansamblu a programului......0.a...0....................0................................ grafic..b .. 0..Declararea tipurilor de date specifice memorării datelor........ indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.................. 0...........25 puncte Crearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie ........................5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..75 punct Crearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2................25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2..5 punct • Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0.........0................. 1 punct Crearea fişierelor ..............25) • Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0........... schemă logică etc.......................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.................. ..

var n:word. var n:longint. vector a. c) adresa de început a şirului de numere reale. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre. unsigned long n. a) b) c) d) int n. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute Enunţ Subiectul I 1. unsigned n. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare. I. vector: a) identificatorul unei variabile. Fie următoarea declaraţie: type vector=array[1. d) prima componenta a vectorului. . b) identificatorul unui tip de date. care va fi varianta corectă pentru declararea sa? a) b) c) d) 2. Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect. II.Testul sumativ 2 Modulul: Limbaje de programare Competenţe • Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat • Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare • Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare • Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor. typedef float vector[100].100] of real. c) identificatorul unui tip de date.a[i]: a) o componentă a vectorului a. a: a) o variabilă de tip real. i:byte.. III. var n:byte. short int i. var a:vector. b) identificatorul unei constante. d) un cuvânt cheie. var n:integer. long n.

float [100]. var v:array [1. respectiv strlen() pentru C/C++. cout<<i. typedef char a[50].20] of string[20]. while a[i]<>'.i<n-1. float v[10][10]. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia.’ Then write(i). char a.50] of char. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect. var v:real. a) b) c) d) int v[100]. Fie secvenţa: valoarea componentei i a vectorului a. if (a[i]==’. 6. şi urmatoarea secvenţă de program: readln(n). float v.j<n.i++) if (v[i]>v[i+1]) { aux= v[i]. a) i:=1..i++) cin>>a[i]. Fie declaraţia: var a:string[50]. var v:array [1. v[i+1]=aux. d) nicio variantă nu e corectă.. Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal. end.. var a:char. type a=string[50].i<n. v[i]:= v[i+1]. char *a.i naturale.’) cout<<i.’) {} cout<<i.') { } writeln(i).b) c) d) 3.1. respectiv char a[20][20]. b) i=0. v[i+1]:=aux. while(a[i++]!='. while a[i]=’.. Fie declaraţia: var a:array[1.a[i])<0) . char a[50]. for (i=0. c) i=0.i++) for(j=i+1. adresa componentei i a vectorului a. var v: array [1. b) i:=1. Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus: 5. n. } for i:=1 to n do if v[i]>v[i+1] then begin aux:= v[i].’ do inc(i). un cuvânt cheie.' do inc(i). var a:array[1.j++) if(strcmp(a[j]. v este un vector cu maxim 100 de componente. while(a[i++]==’. a) b) c) d) var a:array [1... for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if a[j]<a[i] then begin cin>>n. for i:=1 to n do readln(a[i]).10.100] of real. for (i=0. writeln(i).i<n. if a[i]=’. a) b) c) d) short a[50]. for(i=0. v[i]=v[i+1].100] of integer. a) b) c) d) 4. a) i=0. .10] of real. d) nicio variantă nu e corectă..50] of word. a) i:=1.

{strcpy(aux. returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ. b) typedef struct {int numitor. int numarator. d) alta decât cele prezentate 9.a ). b) type rational=record numitor:integer. float numarator. fscanf(f. fisier f. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text : a) var f: text . Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire: a) b) c) d) append(f).format). scanf(f. a[i]:=aux. numarator:integer. readln(f. b) typedef stream fisier.a[i]). c) var f:file. end. end. numarator rational. ordonare alfabetică a cuvintelor. reseat(f).a[j]). c) FILE f. variabila). } rational. read(f. a[j]:=a[i].ios::in). cu numărătorul şi numitorul numere întregi. strcpy(a[i]. a) b) c) d) f=fopen(calea. Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor. c) typedef struct {float numitor. a) fstream f(char* nume. . 10 .int mod).aux:=a[j]. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c) 8. variabila). } Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a: a) b) c) d) ordonarea după lungimea cuvintelor. alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional. selectarea cuvintelor scrise cu minuscule 7. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f. numarator:real. numarator:integer. a) type rational: numitor. c) type rational=record numitor:real. d) alta decât cele prezentate. selectarea cuvintelor scrise cu majuscule. strcpy(a[j]. fstream f(char* nume. b) type fisier=text . end. var f: fisier . Fie f un fişier de tip text. d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c). }rational. a) typedef int numitor.format).aux).

.... c) 6 puncte a) var a....10 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.. Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori.. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere... concatenare. 1 – d.......... copiere.. a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor......... b (maxim 50 de cifre).....5 puncte. c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’)......... .. Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat. Să se calculeze suma lor în c”.... d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b.. 10 – c...5 puncte........eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier... unsigned int a[50]. c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă.... 3 – a.....eof()... b..... II – c............ Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute. cautare caracter/subsir... d) if (!f.............. 9 – b.. c.. 7 – b.....51] of byte. Barem de corectare şi notare: Subiectul I... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10.....eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. a) while(!f.........c[51].......... c) if (f...... Declararea variabilelor de tip şir de caractere.... 8 – a.. b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f.a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).b: array[1.. Subiectul II ...... 6 – b... b) Explicaţi cum se realizată adunarea..... 5 – a.. Subiectul III Realizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere... b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f). III – b. Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a.. d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’).b[50]. suma va fi calculată tot într-un vector............eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”.. articol/înregistrare. Eseul va trata următoarele: a. 4 – c.50] of byte. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori........ astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului.. real)... b) 2. c:array[1. 10 puncte Astfel: a) 1........... conversii şir de caractere – număr (întreg. 2 I – c.. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare... d...

...... Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier. else p:=m..... 2 puncte c.....i++) cin>>a[i]...... k--...k...51] of 0.. then c[k]:=c[k]+a[i]+b[j] else else { begin c[k]+=a[i--]+b[j--]-10..10 puncte a....m.... for j:=i downto 1 do else begin for(i=j. Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere.j>=0..... } end.i--) c[k--]+=a[i]..... cout<<"suma este: ". dec(k). end if(c[0]) cout<<c[0].9.................. i.....aux....k:=p.i<p.. Subiectul III .... { begin unsigned int a[50]..............j:=m.......... end. if n>m then p:=n for(i=0. j=m-1...... c[k-1]:=c[k-1]+1.... for i:=2 to p do write(c[i])...... write('m=')....cin>>n. În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1.. cout<<"n=". for i:=1 to n do readln(a[i]).n..dec(j)..j--) c[k--]+=a[j].n....2 puncte c) .........i<n.. dec(i)....50] of 0. for i:=1 to m do readln(b[i])...i<m.c:array[1.c[51].......... # include<iostream.cin>>m..dec(k)...... var a.i>=0...b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină.p..... for i:=1 to p do c[i]:=0............b[50]................. articol/înregistrare...1 punct b... else p=m............ După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector.b.. end...i++) c[i]=0. write('Suma este: '). c[k-1]+=1...i++) cout<<c[i]...i++) cin>>b[i].readln(n)... write('n=')... for(i=0..readln(m).... dec(k)....b) Cifrele din cei doi vectori a.... cout<<"m=".. i=n-1. k=p-1. if (i>0) if i>0 then for(j=i...9.. c[k]:=c[k]+a[j].. if c[1]<>0 then write(c[1])..... while (i>0) and (j>0) do while(i>=0 &&j>=0) begin { if a[i]+b[j]<10 if (a[i]+b[j]<10) c[k]+=a[i--]+b[j--].... unsigned int i.............. } end..m. else if (n==m) p=n+1...... c[k]:=c[k]+a[i]+b[j]-10... for(i=0......h> main() c:array[1... else for(i=1..i<p...... for i:=j downto 1 do } begin c[k]:=c[k]+b[i]... i:=n. else if n=m then p:=n+1 if (n>m) p=n.j.k.. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori....s:integer............j.

..d. conversii şir de caractere – număr (întreg.......... Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere...) se va acorda punctajul prevăzut în barem................ cautare caracter/subsir. concatenare. real)......... . grafic. copiere..... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..... schemă logică etc. ......................5 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...........

Knuth (2002). Curriculum pentru calificarea analist programator www.ro. Arta programării calculatoarelor Vol. septembrie 2009 2. Donald. Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră 6. II . 2 – Algoritmi seminumerici București: Editura Teora 7. I (p. Arta programării calculatoarelor Vol. Negrescu (2006). 3 – Sortare și căutare București: Editura Teora . Limbajele C si C++ pentru începători Vol.1 si 2) – Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră 4. Liviu.BIBLIOGRAFIE Limbaje de programare 1.tvet. septembrie 2009 3. Bocu (2001). Knuth (2002). Dorin. Liviu. Negrescu (2009).Limbajul C++ (editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră 5. Limbajele C si C++ pentru începători Vol.tvet. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Donald.ro.

MODULUL IV: Programarea modulară .

Colegiul Tehnic ”Media”.AUTOR: Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II COORDONATOR: CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor. grad I . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT .

b) void f (float & a. 3. Tipul testului: Probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. int *).h> void f…… . int *). int nr1. Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să afişeze pe ecran valoarea 147? # include <iostream. c) void f (float. e) int f (float. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali. int nr2). int nr2). 2. int &). int *. Care sunt prototipuri corecte pentru funcţia f? a) void f (float a.Testul 1 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: • • • • să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor să descrie structura unui subprogram să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru tema: Subprograme. int nr1. int & . d) void f (float.

b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi de la 1 la n)..} void main () { int a=1........ f(a..... e) void f (int &a.. int b. Pentru n şi k două numere naturale date de la tastatură(k≤n<50): a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor... cout<<a<<b<<c.} a) void f (int.. ……… c) O variabilă …………..b.. d) void f (int &a...c)... c+=b. c=3.. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 – 2 puncte Exerciţiul 2 – 1 punct Exerciţiul 3 – 3 puncte Exerciţiul 4 – 1 punct ..este vizibilă în tot programul.. aceste valori nu pot fi obţinute 4.. f) indiferent de antet...... int)... b) void f (int & a. int b. Din cei n elevi de clasa a XII-a..…. int & c).... b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc .. b=2. ceilalţi fiind repartizaţi la alte centre.. Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect... int.... Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă: a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………....{a++.. doar k vor susţine examenul în liceu.. c) void f (int a... 5.... int c)...... int &b. b+=a... int & b.. int & c)... int & c).

Barem de corectare şi notare 1. pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente.k}. deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. c 4. void afisare () { for (int i = 1.Exerciţiul 5 – 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. începând din poziţia k. reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile. unsigned k) { LNou [0] = LVechi [0] = 1. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului. j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]. } return LNou [k]. . deci generarea s-a încheiat. parcurgem vectorul S. pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1k+ Cn-1k-1 Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă. i<=n.La activarea subprogramului. i++) cout << s[i] << ’ ’. tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali. } b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S. i<=k. k. j++) LVechi [j] = LNou [j]. cout << ”\n”. i++) { for (int j=1. j<=i. Pentru aceasta. . i && s[i]==n-k+i. unsigned long Lnou[50]. Dacă nu am găsit o astfel de componentă. .Parametrii formali .….2.2. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime.În antet. c. La fiecare pas. for (int i=1. 2.} void generare () { for (int i=1.Parametrii actuali (efectivi) . ) { afisare(). Altfel. i++). afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune. i <|= k. # include <iostream. s[i]=i. în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet.. j<=I.…. Aceşti parametri se numesc parametri actuali. după numele subprogramului. determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită. valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel..n).i--). în care memorez succesiv submulţimile {1.e 3. consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. unsigned long combinari (unsigned n. s[50]. n-k+2. LVechi[50]. // afisez solutia curenta for (i=k. for (j=1. între paranteze rotunde. Aceşti parametri se numesc parametri formali. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S.. deduc că S = (n-k+1. de k elemente din mulţimea {1. cea mai mică mulţime în ordine lexicografică..n}.h> unsigned n. pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă. incrementăm componenta găsită. ultima submulţime în ordine lexicografică. for (int gata = 0 !gata.

cin >>k. }. 3. j <= k. generare (). cin >>n. // am terminat generarea } } void main () { cout << ”n=”. } else gata =1. j++).if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++. s[j]=s[j-1]+1. 4. . a) – recursiv b) – actuali c) – globală Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit. cout << ”k=”. // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1. 5. respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2.

adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii.să depaneze programele în cazul unor eventuale erori Prezentarea testului Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor integratoare pentru tema Subprograme.Testul 2 Competenţe: Lucrează cu subprograme Obiectivele evaluării: Obiective: . crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectul.să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii . după elaborarea tuturor fişierelor sursă. În final. . Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere.să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor . le vom asambla. Tipul testului: Probă practică Condiţiile de administrare Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică. În mediul de programare Borland C. precum şi reutilizarea anumitor funcţii. este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă. pe fiecare calculator se va instala un MDI (Borland C++). dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ : Explicaţii : O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. prin crearea unui proiect.să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată . din meniul Project al mediului de programare.să identifice rezultatul unui subprogram .

În cazul în care vrem să creăm un alt proiect. se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. se accesează butonul Done. După alegerea fişierelor. Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project .Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului. Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project. Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis.

for(i=0.h #include<iostream.i++) cout<<v[i]<<' '. Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că: .i<n. cin>>n. cout<<"dati n=".atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme . deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator Exemplu : Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă.} void afisare (int v[]. el se poate salva şi cu numele vectori.se favorizează lucrul în echipă. unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional.h" .exe Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run. int &n) {int i. iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile. int &n) {int i. De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent.cpp” void citire(int v[].} Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior. În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier.După selectarea fişierelor ce formează proiectul. Directiva care permite includerea unui fişier este : #include <identificator_fisier> atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories) #include ’’identificator_fisier” ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent. Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul: Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate.i++) cin>>v[i]. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori.i<n. va fi căutat în directorul implicit. for(i=0. pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .h> #include"vectori.

j.cpp #include<iostream.q).i<n.j++) if (v[i]<v[j]) 2.i++) for(j=0.n).h> int b[20][20]. citire(b.} void afisare (int v[]. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui vector. Creaţi proiectul matrice.i.'<<j<<'='.v[i]=v[j]. int &n) {int i. for(i=0.i<n.i.j. afisare(a. cin>>a[i][j]. suma a două matrice.j.b[100].j<n. cout<<"nr linii=".j++) {cout<<"elem"<<i<<'.q.q).i++) cin>>v[i].}} void afisare( int a[][20]. cout<<"dati n=".45 puncte Barem de rezolvare şi notare REZOLVAREA APLICAŢIILOR 1.m). suma elementelor de pe fiecare linie a matricei.cin>>n.int &n) {int aux.n.v[j]=aux. Matrice fişierul matrice1.i++) cout<<v[i]<<' '. modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector.int &n) {int aux.i<n.i++) for(j=i+1. for(i=0. .i.} void sortare_cresc(int v[]. citire(a. Vectori fişierul vect. afisare(b.p.i++) {for(j=0.int & n. for(i=0.int & n.}} fişierul principal matrice2.p.void main () {int a[100]. Criteriile de evaluare şi notare Punctele se acordă astfel: 10 puncte din oficiu.i<n-1. 2.cout<<endl.j++) cout<<a[i][j]<<” ’’.i<n.} Cerinţe: 1.i++) for(j=i+1.}} void sortare_descresc(int v[].j<n.cpp" void main() {citire(b. #include"mat1. citirea elementelor matricei.int & m) {int i.cin>>m. for(i=0.j<m. care va conţine definirea. cin>>n. afişarea elementelor matricei. Cerinţa 1 .j++) if (v[i]>v[j]) {aux=v[i]. int &n) {int i.m. afisare(b. cout<<"nr coloane=".cpp void citire(int v[].j.n).p. diferenţa a două matrice.j<m.cpp void citire(int a[][20]. for(i=0.int & m) {int i.45 puncte Cerinţa 2.m).i<n-1. for(i=0.

i. citire(a.i.v[i]=v[j].i++) if(v[i]<min)min=v[i].n.v[j]=aux.n). citire(b.n).int n) {int max=v[0].{aux=v[i].i++) if(v[i]>max)max=v[i].i<n.int n) {int min=v[0].m). cout<<"minimul este ="<<minim (b.n).} Instrucţiuni pentru evaluatori Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării.cpp" void main () {int a[100].} fişierul sursă vectorproj. sortare_cresc(a. return min.i<n. afisare(b.m).} int minim(int v[]. afisare(a. . sortare_descresc(b.afisare(b.h> #include "vect. cout<<"maximul este ="<<maxim(a.b[100].m. aceeaşi notă.i.cpp #include<iostream.afisare(a.n). for(i=1. return max.m).m).m).}} int maxim(int v[]. for(i=1.n).

şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus.să definească şi să identifice atributele variabilelor . Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel: a) se elimină elementul din vârf b) se elimină elementul de la bază c) se poate elimina orice element din stivă 3. Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: A.Testul 3 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . 2.stiva este vidă dacă: a) VÂRF=BAZA b) VÂRF=0 c) VÂRF<BAZA 123 . Încercuiţi răspunsul corect 1. respectiv diferenţele dintre acestea Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport corespunzătoare modulului.Stiva poate fi descrisă astfel: a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extras b) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extras c) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras.să identifice toate structurile de date dinamice.să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea variabilelor .

Ce este o listă circulară? 4.5p 2………. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate variabilele? C. Instrucţiuni pentru elevi Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte..5p 3………0.funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod. 3.0. 2. Dacă nu.5p C.…0. 1………0.1p 4…………. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face: a) după ultimul element b) în faţa primului element c) într-o poziţie intermediară B.5p    introducerea unui element în coadă .5p 3………. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă. 1………. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă : 1 punct din oficiu A. 2p 3………… 0. 4. 2. 1.1……. Când o listă este vidă? 2. 2.a.…2p 2………….b. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste. 3. Dacă există un ultim element în listă. 1. atunci lista se numeşte liniară. Rezolvaţi următoarele cerinţe: 1.4. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă.5p 4………0.a B.5p Barem de corectare şi notare A. Operaţiile importante sunt: B. ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod 124 .0. Care sunt prelucrările specifice cozilor? 3.5p 2………0.c. scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod. există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null.

3. Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. char mesaj[]) { Nod*p=li→prim.1.3. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date. Există:  Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă). O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. void arataLista (Lista* li. 125 . urmează primul. după ultimul nod. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului: Segment de date Segment de stivă Heap C. în cel de stivă. în heap sau într-un registru al microprocesorului.  Vizibilitate la nivel de clasă .  Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale. cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl. deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. Există:  Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului. Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă.nu am putut extrage valoarea.în cazul programării pe obiecte. } 2. Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. O listă circulară este o listă în care. Acestea sunt:  Clasa de memorare  Vizibilitate  Durata de viaţă  Tipul variabilei. else for (.\n". if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida. p!-null. return. if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl. else e = S[vf--].  Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un singur fişier sursă.  Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv. p-p→next) afisNod(p).

4.3.5. 5. 5.2.4. 3. arbore .5. Consideră un graf neorientat cu nodurile .2.6 dat prin 2.3.3. 4.2. 4.4.Testul 4 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: . Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5 126 .1.să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori . Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1.6 c)1. 2.6.5 b)1.să recunoască toate elementele unui graf. Se dă graful: 2 1 6 3 4 5 Care dintre următoarele permutări ale mulţ imii {1.2. 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1? a)1.să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor. 6 m 1 urmatoarea matrice de adiacenţă: 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2.4.3 .2 .3.5 d)1.6.

7}.7)}  5. U={(1. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X.6.5).(1.4.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.2. U={(1. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6? a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 2.(1.1).3.6).7}.(2.3).6.(2.4). Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii? 127 .4. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ? a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m 7.7)} X={1.(4.7).2. 4) G este un graf complet 6.7).2).4). U={(1.(2.7).un graf neorientat conex şi fără cicluri.2.(1.7).(6.(2.7)} c) d) 5.7)} X= {1. c.(3.5.U):  a) b) (6.2.3.(6.7}.Mulţimile X şi U sunt: X={1.2.6. b.3.7)(1.4). Un arbore este: a.(6.(6.4. U={(1.6). X={1.un graf neorientat fără cicluri.(4. tare conex şi fără cicluri 5.3).(1.(6. 3) G este un graf conex .(5.un graf orientat.(4.1.un graf neorientat conex.3.(2.3.5.5.5).4.2. 2) Nodul 6 are gradul 1.6).5).6). Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel: st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0 dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0 Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6 4. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian? a) 1 b) 2 c) 0 d) 3 3.(4.a)sunt adiacente b)sunt legate printr-un lanţ c) sunt noduri izolate d)nu aparţin aceleiaşi componente conexe 2.5).3).4).3). d.(2.5}.

Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă . Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate: 9. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex. nodului x. 128 . Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea………….corespunzătoare unui graf……….a) 10 b) 6 c) 5 d) 12 8. 10. 11. b) lista vecinilor .este simetrică.

b) .3. a) . 5 puncte a) Nu b) Da c) Da d) Fals 2. b) .5 puncte 129 .2.Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu. 2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x 10. a) . b) . 10 puncte a) adiacente b) terminal c) gradul d) izolat e) incidente 2. 8 puncte a) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 6.5 puncte 8. Barem de corectare şi notare 1.10 puncte 3.1. 6 puncte 1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.5 puncte 9.c-5 puncte 2.10 puncte 7.

1.2.5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod. Lista vecinilor 2 1. O muchie uneşte ori 8.0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) Vârf 1 2 3 4 5 6 7 11. numărul minim de noduri este 2.3 6 5 - 4.3.7. – 5 puncte 1) F 2) F 3) A 4) F 130 .4 2.6.5 puncte 5.4 2.1. – b) . c) . 6 puncte Ca să devină conex.5 puncte 5. ori 3 cu unul dintre nodurile 2.

4.7. având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă. a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele 2.0. (3. .2). . Fişa 1: 1. (1. (3. 131 .0.0. (1.E) unde |V|=9 şi E={(1.0.3).6.0. (2.0).6). Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2.5. (3.Testul 5 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea problemelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema: Structuri de date.1 (2. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru. a 5 b 1 c 4 d 3 . Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.8) }.6).0.4). 2.5). .3). Încercuiţi răspunsul corect: Se consideră graful neorientat G=(V.0) şi dr=(3.

5)}. 5.2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii. . corespunzător liniilor matricei de adiacenţă 0 0 0 1 1 alăturate. Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222. 4244. Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat: a 393 b 939 c 515 d 373 . 3. 6246 etc. devine conex .2. 8228.3). 4224. 01010 a orice muchie s-ar elimina graful devine b graful este aciclic . for( k=1. 2242. unde V=6 şi U={(1. (3.k++) { cin>>i>>j. 132 . Se consideră graful neorientat G=(V.4). 3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 0 0 1 0 0 1.6). (4.k<=m. 4 5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet: a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 6 . 4. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este: a 4 b 5 c 2 d 3 sau 4 . c orice nouă muchie s-ar adăuga graful d graful este conex . . . 2. .5). Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat: a) 2 b) 1 c) 4 7.6). . Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B: Coloana A 1 nod izolat 2 adiacenţă 3 incidenţă 4 grad 5 lanţ 6 subgraf 7 nod terminal 8 graf parţial d) 4 4 4 4 4 d) 3 Coloana B 1 Numărul muchiilor incidente unui nod 2 este incident cu o singură muchie 3 se obţine prin eliminarea unor muchii 4 nu există muchii incidente cu el 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare 7 succesiune de noduri consecutive adiacente 8 există muchie între două noduri 9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente 8. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este 1 0 0 0 0 01001 adevărată. (2. aciclic . Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf: cin>>n>>m.U). 6226. (4. (2. .

2. iar pe următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului.4.a[i][j]=1.2.4.q->n=10. while(p) { int a=0. q=q->urm.3.10) b) (1. nod *q=new nod.1.3.10. unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii.5) d) 2. 133 . while(q) { if (q->info==p->info) a++.2. a[j][i]=1. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .3. prim 1 2 3 4 5 Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei.1.10. p=p->urm.txt’ .2) şi (7. în urma apelului funcţiei ce().7.10.2. b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri.3.2.3. nod*q=prim2.p->urm=q. Fie prim1. } cout<<a<<” “.3. while(p->urm->n<4) p=p->urm. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1. } a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.2.3.3) definite ca mai sus. } } a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3 3.5) c) (1. Fişa 2: 1.q->urm=p->urm.4.5. void ce() { nod *p=prim. respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1.4. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste . } a) (1.5) (1.

} int s=1. } p=p->urm. p->urm=q->urm. } } a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4 2 1 6 3 4 5 5. while(p){s*=p->n.i++) { for(int j=1. 134 .p=prim. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()? void elimina() { nod *p=prim. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. delete q. for(int i=1. nod *r=p->urm. Ce va afişa funcţia ce_face() ? 1 2 3 4 5 6 7 prim ultim void ce_face() { nod *p=prim.j<=3.*q=ultim.p=p->urm.i<=4.int s=0.p->urm=r->urm. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită.prim1 2 3 4 5 6 Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare? nod* p=prim.delete r.} a) 720 b) 40 c) 72 d) 240 4.j++) p=p->urm. while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm.

1.p=p->urm.7. Coloana A 1 2 3 4 5 6 7 8 Coloana B 4 8 6 1 7 9 2 3 b)cin>>n.5. d) 6.1. apoi le reuniţi într-un portofoliu. 3.5) c) 4.50 puncte Fişa 2 .q=q->prec.-c b) F. d) F 8. .1.6 d) 4. a) Răd.-a. 1.q=q->prec.txt”.} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n.6 2.7.2.40 puncte Barem de corectare şi notare Fişa 1 1. care va fi predat profesorului.6. c) A. b)-939 5. d) 7.2.3.4.3.2.3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 .while(q->n-p->n>2) {p=p->urm.5. ios::in). } a) 16 b) 8 c) 24 d) 32 Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru.2. 4.1 e) 1. = 1 b) Tata = (0.5.7.} cout<<s.3. a) fstream f(“in-graf. 135 2. a) F.3.

c) 2. b) Instrucţiuni pentru evaluatori for (i=1.f>>n>>m. } fclose(). } Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. b) 3. while {f>>i>>j.i++) for (j=i+1.) a[i][j]=1. a) 5.j++) {a[i][j]=1. 136 . a[j][i]=1. c) 4.i<n. Fişa 2 1. a[j][i]=1. j<=n.

5 b) 0.5 2.5 c) 0. Arbori Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Nr.Testul 6 Competenţe: Implementează structuri de date dinamice Obiectivele evaluării: Obiective: . 137 .să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor . Construiţi: a) matricea de adiacenţă b) matricea de incidenţă c) matricea drumurilor Precizaţi care sunt: a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3 b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2 c) mulţimea succesorilor vârfului 1 d) mulţimea predecesorilor vârfului 2 a) 0.să implementeze şi să utilizeze arborii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri.5 c) 0.5 b) 0.5 d) 0.5 a) 0. item Numărul 1 Fie graful din figură: 5 6 2 4 1 6 Cerinţe (itemi) Barem de Notare (pct) Numărul 2 1 4 3 2 4 5 1.

d) graf orientat Fie G un graf neorientat.5 0.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie. cu n vârfuri şi m muchii. (2.E) unde |V|=9 şi E={(1. (1.6.8 c. (3.3.7.…. 5. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există): a) un ciclu b) un drum ne-elementar c) un drum elementar d) un circuit ne-elementar e) un circuit elementar Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1. c) 4.3. 7.5.1 Câte circuite elementare conţine graful? 4.3).2.5.4.8 b.4.6.5. 8.5 1 0.2.4).4.1 a) 0.2.6.2.5. (3.3.5.1. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian. Numărul de noduri izolate este cel mult : a)67 .2.6.4. 4. (3. d)66 Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1.5.5 b) 0.5 1 9.6.6 şi cu arcele date de funcţia Arc (i. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene. 6.5 10.5 c) 0. 1 11.2.6). dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1 Se consideră graful neorientat G=(V.3.4. 0. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7.3.5 d) 0. Să se realizeze următoarele subprograme care: a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate). c) listă liniară.6.2.8.6). b) arbore. 7. reprezentat prin matricea de adiacenţă.n.5 e) 0.2.1.5 0.7. în caz contrar 4. c) 90 .8) }.4. 2 12. (2. 8.7. 1 138 .8 atunci parcurgerea în postordine este: a. a) 5.4.5.1 d. b) afişează vecinii unui nod dat.3. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii.j)= există .3. b) 1.8 iar parcurgerea în preordine este 1. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4 Se consideră un arbore binar cu 8 noduri. (1. b) 10 .2).3). 7.3.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf? Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date: a) graf neorientat.5). 1. dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există. d) 3.

7.5).4).0.5) Matricea de incidenţă va fi: B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10 1 -1 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 1 1 -1 0 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 -1 -1 1 0 0 1 -1 1 c) Matricea drumurilor U=1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 139 .3. u10=(6.2. u2=(2.3). a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor ) d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele a) b) c) d) e) f) 1 1 1 1 1 1 Instrucţiuni pentru elevi Nu contează ordinea de rezolvare.1). Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu Barem de corectare şi notare 1. u3=(3.0.0.0). a) 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 b) Fie notaţiile următoarelor arce u1=(1. u5=(4. u4=(4.2). Toate subiectele sunt obligatorii. u6=(5.1).13.4).1. u8=(5. u9=(6.4.0) şi dr=(0.2).0. u7=(5. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0.3).6.

5.6.6.3.5.7. a) 6.4 Postordine 9.24.5.1.5 140 .2.8. Verifică în matricea de adiacenţă a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1 b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1 7.3.11.10.U).4. c) 13. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.(4.7.5.7.3.3.2.10.(1.12.3} 3. a) 2 .1) c) (6.20.5.1 1 1 1 1 0 2. – 2 5.6.0.8.16.20.12 12.2.4. a) d-(5)=2 d-(3)=2 b) d+(5)=3 d+(2)=1 c) Γ+(1)={3} d) Γ-(2)={5.3.2.9.2.15.5. Fie un graf G=(X.4. Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate muchiile grafului.3.6.14.1) 4.4.7.5.1) d) (4.4. 4.2) sau (4.3.10.3.24.6 postordine 1.11.8.24.1.4) b) (6.3. a) 11.7.5.2.15. 8.16.20. d) 9.3.2.4.2) d) inordine 1. – nici unul 4.2.4.14.1.11. b) răd=5 c) tata (2.4) e) (1.1) 10.U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului. Preordine 12. a) (2.4 Inordine 9.4.4.1) b) 1.14.16. Într-un graf G=(X.1) şi (1.15.3.

3.6 Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.7.preordine 5. schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.1.4.2. grafic. 141 . indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.

} II. Fie graful din figură: 1 2 5 4 3 6 7 a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G. nodurile izolate. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii.Testul sumativ 1 Competenţe: a.determinaţi: i. #include<stdio."). getche(). void main() {clrscr().h> #include<conio."). iv. } void mesaj() { printf("\nEste o functie procedurala. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Enunţ: I. nodurile adiacente nodului 5. ii. III. printf("\nNu intoarce nici un rezultat."). nodurile terminale. Lucrează cu subprograme b. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.h> void mesaj().Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi: 142 . mesaj(). printf("\nAfiseaza un mesaj. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos. Implementează structuri de date dinamice c.

VI. Subiectul I: 1. n<100) noduri. Inordine…………………………………………. punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare. pentru un graf orientat cu n (n număr natural. Apelul mesaj().."). dat prin matricea de adiacenţă.5 puncte Subiectul IV: 1 punct Subiectul V: 1 punct Subiectul VI: 1 punct Barem de corectare şi notare Subiectul I: 1. printf("\nNu intoarce nici un rezultat. câte 0. Postordine……………………………………….} afişează Definiţia funcţiei 143 . dat ca şi parametru. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu.").h> #include<conio.5 puncte . returnează gradul interior al unui nod x. Scrieţi o funcţie care. printf("\nAfiseaza un mesaj. Parcurgeţi-l : Preordine…………………………………………. } void mesaj() Antetul funcţiei { printf("\nEste o functie procedurala. void main() Program principal {clrscr(). V. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. IV.. 1 2 3 4 5 6 7 8 T F b. getche().Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită: 13 8 11 9 Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic.. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei. scrieţi apoi subprogramul adecvat)..S D 1 0 6 2 0 7 3 2 8 4 5 3 5 1 0 6 0 0 7 0 0 8 0 0 a.").h> prototip void mesaj().5 pentru fiecare răspuns corect #include<stdio.5 puncte Subiectul II: 2 puncte Subiectul III: 2. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi).

i<=n.3.> adr_urm=d_adr_urm delete d. nodurile adiacente nodului 5: {2.3. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0. Subiectul V – 1 punct void interior (int n. gr.0. {4. int a[50][50]) { int i. câte 0. Γ-(4)={1} iii.8 Inordine 1.2.1. d c=prim.-1.> adr_urm.> adr_urm=c .2.> adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c . while (c .8 Postordine 6. d . d= new Nod. *d.> info %2==1)c=c .}.0.6} iv.25 pentru fiecare răspuns corect: i.7} Subiectul III – 2. c .3. } Observaţie: struct Nod { int info.7. intrval1) { Nod * c = prim.} Subiectul VI – 1 punct void sterg (Nod * prim) { Nod * c.x].6} ii.7.5. 5 puncte a) 1 punct T (5.4 Subiectul IV – 1 punct void adaugare (Nod * prim.1.5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4. Nod – adr_urm.-1.2.4. whilw (c .3) F (-1.7. intrval.3. noduri izolate {3. int x.> adr_urm=d.6.1. nodurile terminale.1.5.2.} 144 .4.Subiectul II – 2 puncte Matricea de adiacenţă – 1 punct M=0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b) 1 punct.6.4.i++) gr= gr+a[i. return gr.1) b) 1. Nod * Ultim. for (i=1. d .1.5. 5 puncte.> adr_urm. câte 0.> info = 100.8.1.

grafic. } Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.delete c. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut. 145 . schemă logică etc.

Enunţ: 1. cin >>n. “w”).n). Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Implementează structuri de date dinamice c. Fie secvența: FILE *f = fopen (“a. 2. s++. Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişier b) scrie în fişier numerele introduse până la 0 c) afişează numerele nenule din fişier d) verifică dacă un număr se găseşte în fişier.txt”. ‘m’).} fclose(f). ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”? void modif(char *s. ”%d”. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume. } } a)”INFORMATICA” b)”INFORmatica” 146 . Lucrează cu subprograme b. 3.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text? a) deschiderea pentru adăugare b) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişierului c) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişier d) testarea sfârşitului de fişier. While (n) { if (feof (f)) fprint (f.Testul sumativ 2 Competenţe: a. char c) { while (*s && *s!=c) { *s-=32. cin>>n. Int n. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

d+(3)=2.4 şi cu gradele : d+(1)=1. a) 1. 3. p . ultim .1. ştiind că lista este nevidă? 1.>urm=ultim. a) 1 graf b) nu există nici un graf c) 2 grafuri d) 9! Grafuri 7. d-(4)=1. nod *p=new nod. ultim = new nod. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc: a) globali b) formali c) locali d) actuali 5.3. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10.5. nod *p=new nod. p .> n=10.2. nod *ultim=new nod. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1.8? 8. p . ultim . c)6. 2. b)1 . 7. c)0 . Un arbore are 19 noduri. d+(4)=1. 7.> n=10. d)nu depinde de numărul de frunze 9.2.>urm= NULL.>urm=p. ultim . nod *p = ultim. ultim .6. p . d) 1.7.3. ultim=p.3 şi 4 6.>n=10. b)5. d) 7. d-(2)=1. a)1 şi 3. c) 2f. fiecare nod intern având el puţin 3 fii.>n=10. În orice arbore binar nevid cu f frunze. b) 1 şi 2. d)2 c) 0. d-(1)=2. ultim . respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. d+(2)=1.>urm=ultim.Câte circuite elementare conţine graful? b) minim 2. 4. Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1. b) f.7.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul. d-(3)=1.c)”informatica” d)”matica” 4.4. numărul de noduri ce au 2 fii este: a) f-1.Câte astfel de grafuri există? a) 3 .> urm=NULL. d) 2. p . 147 .2.>urm=NULL. Înălţimea maximă a arborelui este: a) 4.2. c) 2 şi 4.

1) 7. 9) c) . Barem de corectare si notare Subiect 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 7.până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule b) c) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m) a) Punctaj Observaţii 10 10 10 10 10 10 5 d) 5 8) a)Considerăm f numărul de frunze.Instrucţiuni pentru elevi Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii.2.Pentru a obţine înălţimea maximă 10 construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. de unde plin simplificare avem n2=f1. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2. 148 . Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6 Oficiu 10 Total 100 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. grafic. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f. n1 10 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2 numărul nodurilor ce au doi fii. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut.) Răspuns b) b) c) .

ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: 3.Bibliografie Programarea modulară 1.ro 2.tvet.tvet. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. www.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.Curriculum pentru calificarea Analist programator. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 149 .Materiale de învăţare şi Materiale de predare.

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare 150 .

AUTORI: SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Testele 1-7 VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I. Testele 8-12 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 151 .

Tipul testului: probă orală . Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2 minute. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele recursivităţii.Testul 1 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să dea un exemplu recursiv. Criterii de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat corect cele trei elementele ale recursivităţii. Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale recursivităţii. Enunţ: Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu. Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără să le critice. pentru care să identificaţi elementele recursivităţii. Fiecărui elev i se alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ. după predarea temei Elementele recursivităţii.brainstorming Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în sala de clasă. referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. 152 . Să identifice elementele recursivităţii.

Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă. De exemplu: Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă. iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ. Instrucţiuni pentru evaluatori Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul enunţării lor. autoapelul este divizarea fiecărei celule în două.Se acordă calificativul Satisfăcător elemente ale recursivităţii. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă. poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine. Dobânda capitalizată. autoapelul şi condiţia de terminare. condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul. autoapelul este calcularea dobânzi pentru noul capital. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau. dacă elevul a specificat doar unul din cele trei Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii. li se va recomanda restudierea lecţiei. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare. Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de evaluare şi notare. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire. în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă). număr fixat genetic. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev. se va trece la analiza fiecărui exemplu pe rând şi se va evalua. 153 . Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă.

Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de laborator . Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. 3. Determinaţi elementul minim al tabloului. Realizaţi un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor. pe fiecare calculator este instalau un MDI.rezolvare de probleme. Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50). reţinute în tabloul unidimensional a. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50).Testul 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării: Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie recursivă. Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind un algoritm de divizare. 4.inversare a unei structuri. reţinute în tabloul unidimensional a. 2. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare. Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare. reţinute în tabloul unidimensional a. Instrucţiuni pentru elevi 154 . n natural citit de la tastatură. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50). Tipul testului: probă practică . algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme: 1. Enunţ: Implementaţi în C++. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează tema Recursivitate şi iterativitate.

2 puncte. Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 2 punct din oficiu.} Pentru n=4 se va obţine: 16 2.h> int minim( int i) int n. cout<<”n=”. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel: .25 puncte) . Item 3 .funcţie corectă (0.2 puncte.citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0. Item 4 . cout<<”suma este “<<suma(n).} void main() {int n.a[50]. O posibilă soluţie este: #include <iostream. else 155 .declararea corectă a tuturor variabilelor .2 puncte.i.Veţi lucra individual lansare în execuţie. 1.obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct). cin >>n. { if(i==n-1) return a[n-1]. la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în limbajul C++. O posibilă soluţie este: #include <iostream.5 puncte) (0. Item 2 .2 puncte.h> int suma( int n) { if(n==0) return 0.25 puncte) . Item 1 . return 2*n-1 + suma(n-1).

cout<<”elemental minim este “<<minim(0).} void main() { cout<<”n=”.a[50].} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5. y=max((i+j)/2+1. int max(int i. for(i=0. cin>>n. y. for(i=0.i<=n. 4.}} void main() {cout<<”n=”. if(x>y) return x. O posibilă soluţie este: #include <iostream.i.i++) cin>>a[i]. cin >>n.i++) cin>>a[i]. cin>>a[i]. else return y. afis(i-1)}}.if(a[i]<minim(i+1) return a[i]. cout<<”n=”. int j) { int x. if (i==j) return a[i].i++) {cout<<”a[“<<i<<”]=”.} 156 .i<n. cout<<endl.n. 3.h> int a[50]. else { x=max(i.j).} Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5. afis(n-1). for(int i=1. else return minim(i+1). void main() { int n. cin >>n. O posibilă soluţie este: #include <iostream.i<n.(i+j)/2).h> void afis( int i) { if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “.

se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. 157 .} Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9. sau nu.cout<<”max=”<<max(1.n). anumite tipuri de algoritmi recursivi şi apoi. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua.

Testul 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:   Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci. Despre ce şir este vorba? 2. Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări sumative. Ce reprezintă acest graf? 3. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea recursivităţii. Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic. Tipul testului: probă orală . Enunţ: În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir: 1. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()? 4.întrebări structurate Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute. De câte ori apare termenul fib(1) ? 158 .

7. Item 4 – 0.5. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci. Fib(n)=  1. Metoda iterativă. Barem de corectare şi notare: Şirul Fibonacci. Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5). Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)? 6. n = 0   1. 2.2 puncte. 1. Item 6 . Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. n = 1  fib(n − 1) + fib(n − 2) .5 puncte. 159 .5 puncte. Ce se deduce din acest exemplu? 7. Item 7 . Termenul fib(1) apare de 5 ori. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe stivă şi implicit a timpului de calcul. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Item 3 .a ltfe l  6. Item 1 – 0. Item 2 . Instrucţiuni pentru elevi Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor. 5.1 punct.2 puncte.2 puncte.1 punct. Item 5 . Multe elemente se repetă.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei optime de rezolvare a problemelor. 160 . Se va alege varianta recursivă sau varianta iterativă în funcţie de specificul problemei.

h> void main() {int n.s=0. Tipul testului: probă practică .} cout<<”s=”<<s. Enunţ: Aveţi următorul program: #include <iostream. cin>>n. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi dezavantajele recursivităţi.Testul 4 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor Obiectivele evaluării:  Să recunoască algoritmul prezentat. Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.} 161 .exerciţiul practic. while(n) {s=s+n%10.  Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite. fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare Borlan C++. cout<<”n=”. Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul are loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. n=n/10. Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.

7.” 6.1. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem. Item 1 – 0. Item 2 – 1 punct.} void main() {cout<<”n=”. cout<<s(n). Item 6 . Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv? Instrucţiuni pentru elevi Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++. Item 5 . Item 4 – 1. evitând erorile de sintaxă. O soluţie posibilă: #include <iostream.1 punct. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. Barem de corectare şi notare: 1. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea iterativă. Item 7. Ce rezultat se obţine? 2.2 puncte. 2. int s(int n) {if(!n) return 0.} 162 .5 puncte. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă.5 puncte. Item 3 . cin>>n. 3.h> int n. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii.1 punct. 4. Ce face acest program? 3. else return n%10+s(n/10). Scrieţi varianta recursivă a acestui program. Salvaţi programul şi apoi îl lansaţi în execuţie. 5.2 puncte.

Se acorda 0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii variantei adecvate de rezolvare.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare .  0. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară: Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ. deci mult mai elegante.5 puncte pentru o afirmaţie similară: Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme. respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Dacă s-au obţinut rezultate bune. iterativă sau recursivă. elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi.a l t f e l 3. dar care nu îi calculează bine suma. 163 . mai scurte şi mai uşor de urmărit. S(n)=   n%1 0+ S (n / 1 )0 . n = 0 4. Se acorda 0.Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv. Falsă. recomandându-le să mai studieze tema din suporturile de curs.

p.q) Combina(v. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.   Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera. 2.m+1.q) Rezolva(v.p.q) Sf_Daca Sf_subprogram 164 . Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii Divide et impera.m.m. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et Impera.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice problemă. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de programare “Divide et Impera”.q) DivImp(v.p. a. Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera. Altfel m=(p+q)div2 Dacă q-p <= 1 atunci DivImp(v.Testul 5 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare.

b. a. void caut(int i. aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”.b.Subprogram DivImp(v.) nr==v[(i+j)/2). nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu diametrul mai mic. utilizând ca tijă intermediarã tija c. numere naturale. respectând urmãtoarele reguli: la fiecare pas se mutã un singur disc .p. Se citeşte un vector cu n componente. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector ordonat crescător.   Care este efectul următorului program? #include <iostream.int q) {int r. Se cere să se tipărească valoare minimă.j).c. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre diferite. i<=j. (i+j)/2-1). 165 . Se cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b.h> long xx(int p. 4. int j) { if (nr==v[(i+j)/2]) cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2. Se dau 3 tije simbolizate prin a.} Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector? a.) nr<v[(i+j)/2]. ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.) Exemplificaţi pentru n=3. else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2]) caut (i . b. else caut ((i+j)/2+1.q) 3.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă această problemă.

cout<<xx(1. Barem de corectare şi notare: 1. a) Falsă.25 puncte. Subprogram DivImp(v. r=(p+q)/2.Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme.if (p>q) return 1. 3.} void main() { int n.p.m+1. b) .5 puncte.q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V. Item 7 . . Item 2 .Identificarea dimensiunii subproblemelor. cin>>n.r-1)*xx(r+1. . 2. b) Adevărată. return r*xx(p.p.1 punct. Criterii de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu.n)<<endl. .5 puncte. Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0.Combinarea soluţiilor. .q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V. cout<<"n=".} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.1 punct.1 puncte. Item 5 .2 puncte.1 punct.1 puncte.q).q) 166 .Rezolvarea subproblemelor. Item 3 .m) DivImp(V. Item 1 –1punct astfel a) -0. b)-0.p. Item 6 .1 punct. Item 4 .2 puncte astfel a) .

) H(n. b. a.j). } } main( ) { cout<<”n=”.n. Se acordă 0. } Se acordă 0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.ab. b=min((i+j)/2+1.c)=ab.a.c.cin>>v[i].b. #include<iostream.int j) { int a.c.ab. 167 .Calculează n! (factorialul lui n).Combina(V.cb.) 6.ac.p.a. indiferent de ordinea abordată a itemilor.a)= 7. se va acorda punctajul prevăzut în barem.  a bn = 1  .ab. else { a=min(i.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.c).ab. c.c)=H(2.a.b.bc.b. } cout<<”min=”<<min(1.) H(3.q) Sf_Daca Sf_subprogram 4. b.a bH (n − 1.c.b.m. Pentru fiecare răspuns corect.a.H(1. a) . (i+j)/2).c)= b.n).a). dacă este cazul.b. b) .H(2. se reface acest test sau unul asemănător.a. a.cb. int min(int i . for (int i=1.ac.i<=n.b). Instrucţiuni pentru evaluatori .a.ca.i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”. Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.h> int v[10].b.n > 1 H(1.cin>>n.H(1.  H (n − 1.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului. c.b. else return b.c.b). if (a<b) return a. if (i==j) return v[i] .H(1.

168 .Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

a) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor recursive. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări. utilizând cel mult 4 culori. ci doar a acelora care îndeplinesc condiţiile interne ale problemei. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: 1. astfel încât 2 ţări cu frontiera comună să fie colorate diferit. Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv. funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare Backtracking. 2. se cer toate soluţiile de colorare a hărţii.  Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta. Scrieţi în C++. indiferent de problemă. 3. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4 culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”: int x() 169 . Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun generarea tuturor soluţiilor posible. b) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea soluţiei. Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi. Obiectivele evaluării:  Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking.Testul 6 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare.

Caută succesorul. se cere să se tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. b) if(k>1) if(st[k]==st[k-1]) return 0. 6. acesta se află într-unul dintre ele. folosim următoarea secvenţă: a) for(i=1. 7. 170 . a)2341 a) k==n b)2143 b)k!=n c)1423 c)k>=n d)1243 d)k<=n 5. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate sunt distincte.3. return 1. Folosind aceeaşi metodă. notat 1.3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3 cifre distincte. return 1.i<=k-1. 231. Folosind cifrele {1.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. return 1. 312. Cunoscând legăturile existente între oraşe. 213. să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1. return 1. Astfel se obţin în ordine numerele 123.{if(st[k]<4) {st[k]++.i++) if(st[k]==st[i]) return 0. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă: unde k reprezintă nivelul din stivă. } Ce face ea? a) Verifică condiţiile interne ale problemei.i<k-1. Iniţial. c) for(i=1. Indicaţie: se va folosi tehnica Backtracking iterativ.2. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş. b) Verifică dacă am ajuns la soluţie. return 1. 4. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. o altă culoare. c)if(st[k]==st[k+1]) return 0.} else return 0. Care va fi al patrulea număr generat.4}.2. iar la intoarcere sa revină în oraşul 1.

1 punct. b) -0.i++) if(x[k-1]!=i) {x[k]=i.i<4. a) Adevărată. Item 5 – 0. Item 1 –1punct astfel a) -0.5 puncte. gen(1). Item 2 .25 puncte.1 punct.} void main() {cin>>n.1 punct .8. void gen(int k) { int i.3 puncte.} Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata subiectele în orice ordine. Barem de corectare şi notare: 1.1 punct.25 puncte. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute. Item 7 . Criterii de evaluare şi notare: Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu. gen(k+1). if(k==n) { for(i=1. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4 # include <iostream.25 puncte. 171 .} else for( i=1. b) -0. Item 3 – 0. Item 6 . x[0]=1.i<=k.25 puncte.5 puncte. b) -0. Item 8 . b) Falsă.h> int x[20].i++) cout<<x[i]. Item 4 . cout<<endl.

} 172 . apoi se verifică valoarea de pe nivelul k cu cea de pe k-1.h> int st[10]. 1423. void back () { int as.k. else {k++. 2341.} else k--. } int solutie() {return k==n. return 1. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii • • numerele sunt în ordine crescătoare valorile trebuie să fie impare se vor genera următoarele valori 1243. else for(int i=1. a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente) 6.i++) if(st[i]==st[k]) return 0.c) Falsă. 2143. if (as) if (solutie()) tipar().} } 3. return 1. init(). 5. 7.i<=k-1. k=1. } int e_valid() { if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0. 2. init(). if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0. avem condiţia k>1. d) Adevărată. O soluţie posibilă este: #include<iostream. } int am_succesor() {if(st[k]<n) {st[k]++.a[20][20]. while (k>0) { do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid()).n. adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente. b) 4. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte.} else return 0. void init() {st[k]=1.

2 şi 3.cin>>n. a matricei asociate legăturilor dintre oraşe. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.init(). dacă este cazul. 173 . while(k>0) {do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid()). astfel încât oricare două elemente succesive sunt diferite. } Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor. } void back() {int as.j<=i-1.void tipar() {for(int i=1.i<=n. 8.i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl. back().i<=n. iar pe prima poziţie este întotdeauna cifra 1."<<j<<"]=". k=2. li se va propune un program de recuperare a rămânerilor în urmă şi apoi.cin>>a[i][j]. } st[1]=1. } } main() {int i. se reface acest test sau unul asemănător.i++) for(j=1. if (as) if (solutie()) tipar(). cout<<"---------------"<<endl. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare. else {k++. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune. for(i=1.init(). inclusiv funcţia back. Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1. cout<<"Număr de noduri".j++) {cout<<"a["<<i<<".} else k--. a[j][i]=a[i][j]. Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii. indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.j.

b) Backtracking. Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte. Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată. Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor. Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy. c) Branch and Bound. b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început. c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor: a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local.Testul 7 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare. 4. 2. Instrucţiuni pentru elevi Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor. 3. Se acordă 8 puncte astfel: 1. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy. 5. Obiectivele evaluării:    Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking. Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking.5 puncte 174 . 1. Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: 1. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy? a) Divide et Impera.

2. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat soluţiei finale.Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei.(0. b) Falsă. se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un mecanism specific fiecărei probleme în parte).5 punte/cerinţă) 2.dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul se termină. fie când s-a constatat inexistenţa acesteia. (1 punct) 5. 0. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy. în timp ce oferă o singură soluţie. 2 puncte Barem de corectare şi notare: 1 a) Adevărată. 2 punct 5. . (1 punct) Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută. specific tehnicii Backtracking. tehnica Greedy 175 .c) Adevărată.Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii. 2 puncte 4.5 puncte) primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme. (0. sortăm spectacolele după ora terminării lor.5 puncte) Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă.5 puncte 3.( 0. acesta este adăugat. (1 punct) .5 puncte) .5 puncte) alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol programat. (0. altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3. (0. iar dacă este posibil.”(1 punct) 4. b) 3.

la finalul secvenţei pseudocodului. 2. la finalul secvenţei pseudocodului.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4. Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi.5. .Testul 8 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Tema: Algoritmi de sortare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • Să cunoască algoritmii de sortare. v[i]<v[j] c. iar variabilele i. v[x] ← aux .n-1 execută x←i. v[i]<v[x] 1. v[i]=v[j] b. v[j]<v[i] d.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat.niciodată 1. v[i]=v[j] c. valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător? a. atunci x←j.5). pentru i=2 de câte ori se execută atribuirea x ← j? a. variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. 1. j şi x sunt de tip întreg. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 55 minute Enunţ: 1. Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod. sfdacă sfpentru 1. . pentru j ← i+1. v[i] ← v[x] . 1. v[j]<v[i] d.n execută dacă . v[i]<v[j] b. sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] . 176 . 2.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare.5. În secvenţa pseudocod următoare.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât. Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare. v[i]<v[1] 1. valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător? a. Să genereze idei. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare. . pentru i ← 0. de 3 ori d. o dată c.de 2 ori b. soluţii de rezolvare a problemelor propuse.

Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera? a. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate? 6. Citeşte atent toţi itemii. whilej<=m do begin B end 5.12).b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n. 7. BubbleSort şi Selecţie b. 10. 16. 13. 3. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător. datele de intrare se consideră corecte. rezolvă de doua ori pentru a te verifica. respectiv n+m. 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. b=(1. Criteriile de evaluare şi notare 177 . În programul cerut la punctul 6.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ. Adevărat b. tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b? 5. Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie? b. while i<=n do begin A end.4. k=0. Rezolvă mai întâi pe ciornă. 1. n≤100.10). while (i<=n)and(j. 3) Instrucţiuni pentru elevi 1. 2. m=4. Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13. k:=0.2 Dacă n=5.5. 18. elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort? c. a=(2. Dându-se un vector cu n numere naturale. atunci când este cazul. în urma executării ei. astfel încât. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort. 10). 4. QuickSort şi Interclasare 5. Interclasare şi HeapSort d.11. while ((i<=n) && (j<=m)) if (a[i]<=b[j]) A else B while(i<=n) A while(j<=m) B Varianta Pascal i:=1. j=1. m. variabilele a. Dacă şirul iniţial este (5. 18.2. 7. a. să se scrie un program care să localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort. 10. 16. component de tip real. j:=1. iar variabilele i. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2. 3. Varianta C++ i=1. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici.2. 1.=m) do if a[i]<b[j] then begin A end else begin B end.8. 7. j şi k sunt de tip întreg. cum va arăta şirul după prima partiţionare? 3. validarea acestora nefiind necesară. Interclasare şi BubbleSort c. 5. În secvenţa de program următoare. Fals 4.

7.3.5 puncte Item 6 = 1. Răspuns corect c.1 puncte) (0.5 puncte Item 5 = 1. 6. 10.1 puncte) (0. 2.b Răspuns corect (5.5 puncte) Item 5 (1.5 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1.1 puncte) (0.citire şi scriere corecte .structura pentru corectă (0. 1. 10) 2.2 – 0. – declaraea corectă a tuturor variabilelor .5 puncte) Răspuns corect d.5 puncte) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. 7) Item 3 Răspuns corect b (0.a Răspuns corect 8 (1 punct) 2.5 puncte.1.4 – 0.1 – 1 punct 5.c Răspuns corect (5.1 – 0.a – 1 punct 2.1 puncte) Item 2 2.5 puncte) repartizate astfel: 178 .5 puncte Item 4 = 0.5 puncte) (1 punct) (1 punct) Item 4 Răspuns corect d (0. (0. 1.5 puncte 1. din care: 5. (0.5 puncte 1. 1.5 puncte) Răspuns corect a.4.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.atribuiri corecte ( 0. 2. 1.b – 1 punct 2.structura de decizie corectă .2 – 0.1 puncte) .c – 1 punct Item 3 = 0.5 puncte Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2.3 – 0. (0.5 puncte 1.2. 1. 6.

(0. 11.QuickSort crescător corect (0. c[k]=b[j]. j:=j+1 Varianta Pascal k:=k+1.2 puncte) (0. c[k]:=b[j]. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare.2 (0.5 puncte.2 puncte) .2 179 .citire şi scriere corecte (0.3 puncte) . 4. i:=i+1 Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.1 (1 punct) Răspuns corect: Secvenţa de instrucţiuni A Varianta C++ k++. 5. i++ Secvenţa de instrucţiuni B Varianta C++ k++. 10. j++ Varianta Pascal k:=k+1.corectitudinea globală a programului (0.QuickSort descrescător corect (0. Testul va fi anunţat elevilor din timp. 12) Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor .apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului puncte) . 5. c[k]:=a[i]. c[k]=a[i].3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare) . 2.2 puncte) . Pentru fiecare răspuns corect.5 puncte) Răspuns corect: c= (1. 8.5.aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.1 puncte).

În secvenţa pseudocod următoare. 1. Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare. 1. . ) sfdacă sfdacă sfcât timp 180 .5. iar variabilele p. În secvenţa pseudocod următoare. ) altfel (.Testul 9 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare Obiectivele evaluării: • • • • • • • Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială. 1. Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare. soluţii de rezolvare a problemelor propuse. 4. 4. 2. 2. m şi x sunt de tip întreg. . Să genereze idei. 2.5.5.n-1 execută dacă x=v[i] atunci p←i sfârşit dacă sfârşit pentru scrie p a) Ce valoare se va afişa dacă n=7.5) şi x=2? b) Ce valoare se va afişa dacă n=7. 2. variabila A este un tablou unidimensional ordonat crescător cu n componente de tip întreg. 2. Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă. p←1 q←n cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci scrie ’da’ p ← q+1 altfel dacă x<A[m] atunci (. x este de tip real iar variabilele i. Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare. 1. p ←0 pentru i← 0.5) şi x=4? c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale elementului x în vector? 2.5. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 minute Enunţ: 1. . variabila v este un tablou unidimensional cu n componente de tip real. q. v=(2. v=(2. Să definească corect noţiunea de căutare binară. j şi p sunt de tip întreg. . 2.

2.6.5 c) 3.b Răspuns corect 0 (0. Scrieţi algoritmul în pseudocod.5 puncte 1.4 b) 3.1. 8.2 – 1 punct 2.2.a– 0. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element.2 Răspuns corect (1 punct) dacă x<A[m] atunci p ← m+1 altfel q ← m-1 2. Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.8.4.5 puncte) 181 (1 punct) dacă x<A[m] atunci q ← m-1 p ← p+i (1 punct) Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. în urma executării secvenţei. 4.4.7.3 Răspuns corect c (0.1.4 d) 4. în vector.6.2.4 – 0.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci Item 2 2.b– 0.5 puncte 1. Exemplu: A=(2. 5. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi. 14).1 – 1 punct 2. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător.5 puncte Item 3 = 2 puncte Item 4 = 2 puncte .2.4.3 Dacă n=6 şi A=(1.4.1 Răspuns corect altfel p ← m+1 2.5 puncte) 1.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A.7) şi B=(3. 2. Folosind căutarea secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor.3 3.3.5 puncte 2. care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât.8.c– 1 punct Barem de corectare şi notare: Item 1 1.5. să se afişeze mesajul da? a) 0 b) 5 c) 1 d) 2 2.5 puncte) 1. rezolvă de două ori pentru a te verifica.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei? a) 3. 2.9) Instrucţiuni pentru elevi 1.3 – 0. subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2. transmis ca parametru. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 2 puncte repartizate astfel: 1.a Răspuns corect 5 (0. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2. 2. Item 2 = 3 puncte repartizate astfel: 2. 2. 11.

5 puncte) O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm: Funcţia Găsit(n.declararea corectă a tuturor variabilelor (0..algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0.25 puncte) . sau unul asemănător: (0.(0.x) st ← 0 dr ← n-1 gasit ← fals dacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută repetă m ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])] dacă x ≥ v[m] atunci st ← m+ 1 altfel dr ← m-1 sfârşit dacă până când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr])) sfârşit dacă dacă v[m]=x atunci gasit ← adevarat sfârşit dacă sfârşit subalgoritm Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns. Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct) CăutareInterpolare(V. dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x. să se afle în interiorul intervalului v[1].25 puncte) .5 puncte) Item 3 ...n-1 execută dacă x=v[i] atunci Găsit ←true sfârşit dacă sfârşit pentru SfârşitGăsit 182 .2...A.v[n]. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).5 puncte) Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1]. metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon. Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat.4 Răspuns corect a (0. astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.2 puncte repartizate astfel: Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare.v[n].. Ca principiu..citire şi scriere corecte (0..2 puncte repartizate astfel: . Item 4 .n.x) Găsit ←false pentru i← 0. x.

Pentru fiecare răspuns corect.A.5 puncte) O posibilă soluţie este următoarea: Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune C pentru i← 0.• realizarea corectă a intersecţiei (0.B[i]) atunci scrie B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Realizarea corectă a reuniunii (0.A. • 183 . Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.5 puncte) O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: pentru i← 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.n-1 execută C[i] ← A[i] k←n La vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A: pentru i← 0.B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i] sfârşit dacă sfârşit pentru Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare.m-1 execută dacă Găsit(n. Testul va fi anunţat elevilor din timp.m-1 execută dacă Găsit(n.

. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării :45 minute Enunţ: 1. ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect. o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori 1..n]) 1: m ← x[1] 2: pentru i ← 2.. .. 1. Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm. repetări . .Testul 10 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţa: Utilizează metode de optimizare. 1... 3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n 184 . .... Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului.... Repetări pentru fiecare operaţie în parte.n execută 3: dacă m > x[i] atunci 4: m ← x[i] Sfârşitdacă Sfârşit pentru Tabelul costurilor prelucrărilor este următorul: Operaţie 1 2 3 4 Cost 1 2n 1 1 Nr. Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1. Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect... Algoritmul este: Minim(x[1.n].d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect..... Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr. o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori 1.

n execută d) pentru i ← 1. Rezolvă mai întâi pe ciornă.b – 0.5 puncte 1.a.b – 0.5 puncte 2.0.m execută b) pentru i ← 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1. .i+1 execută {operaţie elementară} c) pentru i ← 1. ) pentru următorii algoritmi: a) pentru i ← 1.d – 1 punct Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului (punctul 1. Determinaţi ordinul de complexitate O(.m execută {operaţie elementară} pentru j ← 1.a . 3.i execută pentru j ← m.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula: limita= ∑ n i =1 Cost (i ) × Nr . iar n = nr total de operaţii.c – 0.3 (-1) execută pentru k ← 1. 4.p execută pentru j ← 1.d – 0.5 puncte 2.2. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort).5 puncte 2. 2. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.n execută {operaţie elementară} {operaţie elementară} 3.5 puncte 1. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este: a) b) c) d) int long double long int 5. Citeşte atent toţi itemii.repetari (i ) unde i este operaţia i. . atunci când este cazul.1 punct 1. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este: a) b) c) d) long unsigned int float int 4. Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită.n execută pentru j ← 1.c – 0.5 puncte 185 . explicaţi de ce? Instrucţiuni pentru elevi 1.

b Răspuns corect: de zero ori (0. . Se acordă (0.5 puncte) 2. de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n]. . =n+n+. În final n/2k va fi egal cu 1. deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor.25 puncte pentru fiecare completare corectă) 1. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două.+n+2k T(n/2k). dacă n<2 dacă n≥2 Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=. n-1.Răspuns corect: O(n×p) (0.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător: Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie. 186 .d – Răspuns corect: O(n2) (0.a Răspuns corect: 1.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0. Item 2 2.5 puncte) 2. r(n) (câte 0. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă: T(n)= 0.a . .5 puncte) 1.5 puncte) 1.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.c Răspuns corect: de n-1 ori (0. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n].5 puncte) 2. . 2×T(n/2)+n.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare: Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.5 puncte) Item 3 Răspuns corect: d (1 punct) Item 4 Răspuns corect: c (1 punct) Item 5 Răspuns corect (1.Item 3 = 1 punct Item 4= 1 punct Item 5= 2 puncte Barem de corectare şi notare: Item 1 1. 1.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.

Testul 11 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţa: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă practică+orală Durata evaluării : 60 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte. Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7. Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemei. Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi. Barem de corectare şi notare: Criterii de notare - corectitudinea sintactică a programului - declararea corectă a tuturor variabilelor Punctaj 1 punct 1 punct Observaţii Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte. Pentru creare vectorului L o

187

- citirea corectă a datelor de intrare

1 punct

-crearea vectorului care reprezintă lungimea celui mai lung subşir crescător 2 puncte

- identificarea poziţei de început a celui mai lung subşir crescător(maximul şi poziţia maximului)

1 punct

posibilă soluţie se bazează pe secvenţa: L[n-1] ←1 pentru i ← n-2, 0 (-1) execută max ← 0 pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci dacă max < L[j] atunci max ← L[j] sf.dacă sf.dacă sf.pentru L[i] ← max + 1 sf.pentru Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă: max ← L[0]; poz ← 0 pentru i = 1, n-1 execută dacă max < L[i] atunci max ← L[i] poz ← i sf.dacă sf.pentru Cu următoarea secvenţă se poate afişa cel mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului: scrie X[poz] pentru i ← poz+1, n-1 execută dacă L[i] = max – 1 şi X[i] >= a[poz] atunci scrie X[i] poz ← i max ← max – 1 sf.dacă sf.pentru

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1.5 puncte

Se acordă un punct din oficiu 1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel: • (1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir 188

crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim. Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut). Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi: • L[n]=1; L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1). Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

189

Testul 12 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: Utilizează metode de optimizare Obiectivele evaluării: • • • • Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării : 50 minute Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime: a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă; b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă; c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei; d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă. 2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie: a. Adevărat; b. Fals. 3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă: a. Adevărat; b.Fals. 4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului? a. O(n); b. O(log(n)); c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului; d. O(n2). 5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele: 1 1 1 2 4 8 3 3 3 4 5 15

Greutate Valoare

190

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor? a. 10 4, 2, 1; b. 23 4, 2; c. 27 4, 2, 3, 1; d. 24 4, 2, 1. 6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului: i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacă sfârşit cât timp scrie x1, ..., xk Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi). 7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă. Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3 Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii; 2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul; 3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori pentru a te verifica; 4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu poate fi transportat întreg) 5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări. 6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Item 1 = 1 punct Item 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punct Item 5 = 1 punct Item 6 = 1.5 puncte 191

Item 7 = 3.5 puncte Barem de corectare şi notare: Criterii de notare Item 1 Răspuns corect: a Item 2 Răspuns corect: b Item 3 Răspuns corect: a Item 4 Răspuns corect: c Item 5 Răspuns corect: d Item 6 - afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G←0 - calcularea corectă a câştigului rezultat în urma transportului obiectului tăiat - corectitudinea algoritmului Punctaj 1 punct 0.5 puncte 0.5 puncte 1 punct 1 punct 1.5 puncte O posibilă soluţie este Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte. Observaţii

0.5 puncte

următoarea: 0.5 puncte i←0 cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G←0 sfdacă sfârşit cât timp

0.5 puncte

192

Item 7 - declararea corectă a tuturor variabilelor - citirea corectă a datelor de intrare - ordonarea descrescătoare a şirului - calcularea corectă a sumei - calcularea corecta a primei partiţii - calcularea corecta a celei de-a doua partiţii

3.5 puncte Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi: s ← 0; pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i]; sfpentru s ← [s/2]; Calcularea corectă a primei partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci scrie v[i] s ← s – v[i] v[i] ← 0 sfdacă sfpentru Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii: pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacă sfpentru

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte 1 punct

1 punct

Se acordă un punct din oficiu

1 punct

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

193

Testul sumativ 1
Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare
Competenţe: 1. Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor. 2. Utilizează tehnicile clasice de programare. Obiectivele evaluării: 1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată. 2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri. 3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii. 4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv. 5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera. 6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking. 7. Să utilizeze corect tehnica Greedy. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă. Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme Durata evaluării:100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie, descrise în câmpul Enunţ. Enunţ: Subiectul I. 1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât să funcţioneze corect. int f(int n) { return n*f(n-1);} 2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi 194

elementele vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea: a) în mod recursiv; b) în mod iterativ. 3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare nenulă a parametrului i. int ms(long i) {int j=0; while (i%10==0) { j++; i=i/10;} return j;} Subiectul II 1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă, folosind tehnica Divide et Impera. 2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se cere să se genereze iterativ toate soluţiile. 3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de aşteptare. Instrucţiuni pentru elevi Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes! Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel: 10 puncte din oficiu Subiectul I. 1. 5 puncte 2. a) 10 puncte b) 10 puncte 3. 5 puncte 195

Subiectul II. 1. 20 puncte 2. 20 puncte 3. 20 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I. 1. int f(int n) { if(n==0) return 1; else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare. 2. O soluţie posibilă este: a) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; void calcul(int i,int &s, int &p) { if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0) { s=s+a[i]; calcul( i+1, s, p); } else { p=p*a[i]; calcul( i+1, s, p);}} void main( ) { cout<<”n=”; cin>>n; for (i=1; i<=n; i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”; cin>>a[i];} calcul(1,s,p); cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;} Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte; b) #include<iostream.h> int a[20],n,s=0,p=1; 196 definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte; -corp 2 puncte; apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

i++) if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i].} Se acordă pentru . definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte. i<=n.i++) {cout<<"a("<<i<<")= ".declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. for (int i=1. if (d==s) cout<<v[s]<<" ". void diviz(int s.} void sir(int s. 3. else return 1+ms(i/10). cin>>a[i]. sir(s.} Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i. else {diviz(s.m).d).n).n.} calcul().} sir(1. i++) { cout<<” a[”<<i<<”]=”.}} void main() {int i. cout<<"n= ". sir(m+1. . for(i=1. cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p.cin>>n. int ms(long i) { if (i==0) return 0.declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte. apelul funcţiei calcul 1 puncte.d. cin>>n. 197 definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte. O soluţie posibilă este: #include<iostream.} Se acordă pentru .void calcul() { for(int i=1.} void main( ) { cout<<”n=”. cin>>v[i].m).i<=n.h> int v[100].i<=n.int &m) {m=(s+d)/2. else p=p*a[i]. Subiectul II 1.int d) {int m. definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte.int d.

for(i=st[k]+1.n.util.k. while (k!=0) { util[st[k]]=0.x=0.declararea şi citirea corectă a variabilelor 5 puncte. cout<<' '. util[st[k]]=1.i<=m.i++) for(j=i+1. afis(k). if (k<n) else k=k-1.i<n. for(i=1.i<=n.cin>>n. 198 { k=k+1. if (i<=n) { st[k]=i.j<=n.} void main() { cout<<"n=". k=1. stiva st.st[k]=0. } cout<<”avem “<<x<<” numere generate”. definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte.j.i++) cout<<st[i].i++).h> int o[10]. 3. for(i=0.i<=n && util[i]==1. #include <iostream. . int i.n.aux.verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte.2. void sortare() { int i.b[10]. st[k]=0.i++)util[i]=0. x++. } } . void afis(int m) { int i.t[10]. for (i=1.h> typedef int stiva[100].j++) if(b[i]>b[j]) {aux=b[i].} Se acordă pentru . O soluţie posibilă este: #include<iostream.

aux=o[i]. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte. cin>>b[i]. - Se acordă pentru . for(i=1. o[j]=aux.b[i]=b[j]. Testarea programelor se va face cu acordat pentru rezolvarea testului.cout<<o[1]<<" ". indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.t1=0. for(i=2. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului 199 .} sortare().i++){ o[i]=i. b[j]=aux. date de intrare la latitudinea evaluatorului.i<=n.}} void main() {int i. definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte.cin>>n. cout<<”n=”. În cazul în care elevii au obţinut rezultate bune la acest test. lăuda şi chiar recompensa.i++) {cout<<o[i]<<" ". se vor evidenţia. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte. } } cout<<"\n timp total asteptare "<<t1.i<=n. t[1]=0.declararea şi citirea corectă a variabilelor 6 puncte. t1=t1+t[i]. t[i]=t[i-1]+b[i-1]. o[i]=o[j].

iar suma 3+4+7=14 200 .n se poate ajunge în elementele ai+1.1. Exemplu: pentru n = 3 şi matricea: 3 1 3 A= 4 1 2 3 7 1 drumul este: a1. Subiectul II: Dintr-un element (ai. ai+1. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist programator. ai+1. Să se scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii egale în ordinea alfabetică a numelui. a3. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică. se cere un drum care îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă. a2.Testul sumativ 2 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare.j) al unei matrice An. Să se listeze elevii corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic.j-1.j-1. Folosiţi un algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai mare decât oricare din mediile celor n elevi. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte.1. Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural.2 . Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI.j .Să se afişeze primul elev cu media x citită de la tastatură. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

Daţi un exemplu în acest sens. MergeSort. Pentru răspunsul oral.5 punct dacă se foloseşte un 1 puncte algoritm de sortare ineficient.5 punct 0. Barem de corectare şi notare: Subiectul U: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct Subiectul I: Criterii de notare .. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese. Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs.5 puncte Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii. la fiecare pas.5 puncte Pentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare 0.). Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0. se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0.testarea cazului elevilor cu medii egale .căutarea primului elev cu media x . Observaţii 201 .Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică.testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii -apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică) Subiectul II: Criterii de notare . 1 punct 0..5 puncte eficienţi (QuickSort.corectitudinea sintactică a programului -ordonarea descrescătoare după medii . b) Prin Greedy euristic.Se acordă numai 0.5 puncte Observaţii Punctaj 0.5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut. O abordare Greedy presupune ca.

j] ←j-1 sfdacă s[i.crearea matricei drum -afişarea sumei şi a elementelor componente 2.j] i←i+1 sfcât timp 202 .j-1]>max atunci max←s[i+1. i execută max ← s[i+1.1] i←1.j] ← a[n.j+1]>max atunci max←s[i+1.j+1] d[i.j-1] 0. cât timp i≤n execută scrie a[i.j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1.j] sfpentru sfpentru // afişarea sumei şi a elementelor componente scrie s[1. d[i.crearea matricei sumă .n execută 1 punct s[n.j].j] ← j 1 punct dacă s[i+1.5 puncte d[i.j] // se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drum pentru i ← n-1.j←1.-rezolvarea prin programare dinamică .5 puncte Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea: // se formează linia n a matricei sumă pentru i ← 1.j] ←max+a[i.1 (-1) execută pentru j = 1.j] j←d[i.

pentru j = 1. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. c←c+1.5 puncte O rezolvare prin Greedy euristic poate fi: //aflarea maximului de pe prima linie. Testul va fi anunţat elevilor din timp. sfdacă dacă a[i. c←c-1. // afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2. Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă) -afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei 0. s←max. 203 .5 puncte -analiza complexităţii 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare.c+1]. n execută max←a[i. n execută dacă a[1.c+1]>max atunci max←a[i.c] dacă a[i.-rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea maximului de pe prima linie . reţinerea coloanei şi afişarea max.j] c←j sfdacă sfpentru scrie max.c-1]>max atunci max←a[i. sfdacă scrie a[i. analiza complexităţii şi metodele euristice.c] s←s+max sfpentru scrie s Analiza complexităţii: Pentru programarea dinamică O(nlog(n)) Pentru Greedy euristic O(n) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A= 4 1 2 3 3 7 2 1 Prin Greedy euristic se obţine: 5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă. precum şi la metodele de programare dinamică.c-1].j]>max atunci max←a[1. reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului 1 punct 0.

Dacă timpul alocat este insuficient. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. 204 . se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare.

Să se ordoneze: crescător. elementele de pe linia p. pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural) 205 1 2 1 2 2 5 3 2 1 4 6 1 8 7 6 2 8 9 8 0 1 2 6 2 2 5 3 2 1 4 1 1 2 6 0 7 şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2 .Testul sumativ 3 Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare Competenţe • • Implementează algoritmii de sortare şi căutare. folosind metoda selecţiei. folosind metoda BubbleSort. Exemplu: Pentru n=5. p=3. Utilizează metode de optimizare Tipul testului: probă practică + orală Durata evaluării Timp de lucru: 150 minute Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor două competenţe ale modulului. Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare. Fiecare elev va fi la un calculator pe care este instalat un MDI. descrescător. Persoana are la dispoziţie n obiecte. Să se afişeze matricea astfel ordonată. Enunţ: Subiectul I: Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte. q=4 şi matricea: 8 Se va afişa: 9 0 0 Subiectul II: O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. elementele de pe coloana q. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică.

. din Barem de corectare şi notare: Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte Oficiu: 1 punct 206 . j=1.j]=0.G Câştig[i. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni din obiecte.j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1. 1 Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode: a) Prin programare dinamică. b) Prin Greedy euristic. Câştig[0. se va folosi căutarea secvenţiala: fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas elementele distincte ale liniei. 3.n..şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. 8. dacă capacitatea de transport este j. 2. puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi exemplul cerut.. 15) Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4.0]=0. . . i. Daţi un exemplu în acest sens.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1. Relaţiile de recurenţă sunt următoarele: Câştig[i. Subiectul II: O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar nu se mai poate selecta un obiect întreg. 3. 2. Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă.. 4..O abordare prin programare dinamică va utiliza o matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i.j] altfel Pentru răspunsul oral. . Subiectul I: Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie.j] Câştig[i-1. 5) C = (1.j]= Câştig[i-1. i=1. .j] va reţine câştigul obţinut prin transportul obiectelor 1. . Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt: Gr= (1. . .

75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) 1 punct şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării .5 punct dacă gasit=0 atunci m ← m+1. sfdacă sfpentru 0.m execută dacă A[1.5 puncte primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0.75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare 1 punct folosit se acordă doar 0.5 punct pentru j ← 1. Pentru aflarea elementelor distincte ale 0. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0. b[m] ← A[1.apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului. Punctaj 0.5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.i] sfdacă sfpentru Subiectul II Criterii de notare .Subiectul I: Criterii de notare .n-1 execută găsit ← 0 .corectitudinea sintactică a programului -scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şi aplicarea corectă a algoritmului pentru linia p -scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q .i] =b[j] atunci găsit ← 1 .5 punct Observaţii Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0.25 puncte.5 puncte Observaţii 207 .25 puncte.căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte . 0.corectitudinea sintactică a programului Punctaj 0.

n execută pentru j = 1. i←i-1 sfcât timp sfcât timp 1 punct // aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate i←0 0.j] 0.j] Sfdacă altfel Câştig[i.j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1.j] atunci Câştig[i. Gr[S[i.j] S[i.j]← Câştig[i-1.crearea matricei cu obiectele selectate(alese) -afişarea câştigului şi a elementelor selectate -rezolvarea prin Greedy euristic -aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 2.j] ← S[i-1.j] ←i altfel Câştig[i.j] 1 punct S[i. scrie Câştig[i.5 puncte // se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectate pentru i ← 1.j].5 puncte // câştigului maxim şi a obiectelor selectate scrie câştig pentru i = 1. j←G.5 puncte sfdacă sfpentru sfpentru // afişarea câştigului şi a elementelor selectate i←n.j]← Câştig[i-1.j]].j]← Câştig[i-1. C[S[i. câştig ← câştig + vali k←k+1 xk ← i sfârşit dacă sfârşit cât timp 0.j]].j]] cât timp obiect=S[i.j] scrie S[i.j] execută j←j-Gr[S[i.j] ≠ 0 execută obiect ← S[i.j] ← S[i-1. k execută scrie x[i] sfpentru -afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate 208 .j-Gr(i)]+C(i) S[i.crearea matricei de câştiguri . G execută 1 punct dacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1.5 puncte cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri.j] cât timp S[i.-rezolvarea prin programare dinamică .

5 puncte 0. în funcţie de algoritmul de sortare folosit Pentru programarea dinamică O(nG) Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu: Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Testul va fi anunţat elevilor din timp. Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor. precum şi la metodele de programare dinamică. 4.5 puncte Analiza complexităţii: Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)). 4) C =(6. Instrucţiuni pentru evaluatori Înaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare. La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare. Dacă timpul alocat este insuficient. 209 . Exemplu: pentru n=3 . 3) În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3. G=8 şi obiectele: Gr=(5. dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect. se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul.-analiza complexităţii -analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul 0. 4. Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile. analiza complexităţii şi metodele euristice.

Runceanu A. Manual pentru clasa aX-a . 10. ***. Informatică pentru grupele de performanţă.. Moraru. Dana. Bălan. manual pentru clasa aX-a.. ***. Mihaela. Editura Polirom. Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura L&S Info-mat 4. 9.. Bucureşti 2005. Miloşescu M.. Tudor (2006). Soroiu.org/wiki/Computer-aided_software_engineering 210 ... 2000. Sofron O. D. Şerban M.tvet. Ionescu C. Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare. 1996. 8.. Editura Agora.. 2005..Lica D.Voicu A. Editura L&S Infomat. Fundamentele programării. Runceanu M. Paşoi Mircea (2005). Mateescu. Informatică profilul real.. .. Voicu A. http://en. Giurgea.. Scorţaru M. Pavel Florin. G. Informatica pentru liceu şi bacalaureat.Claudiu (2004). 11. Teze rezolvate şi problem propuse. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Noţiuni recapitulative.tvet. 14. Cerchez E. Sorin. Bucureşti 1999.ro. Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional 6. 2009 3. Ciobanu M.ro. Bac Info’2000. 12..ti. Anastasiu Popescu D. 2009 2.. Mateescu G. Lică. Editura Didactică şi pedagogică. Tudor S.... Boriga R. Ionescu. 13. George Daniel (2001).. 2009. Clara.manual pentru clasa aX-a. Cluj-Napoca.Editura L&S Infomat.Codrina M.Bibliografie Metode şi tehnici clasice de programare 1. Bacalaureat la informatică.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Informatică profil matematicăinformatică. Sibiu Editura Donaris 7. Moraru D.Bucure.wikipedia. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare. Bucureşti : Editura L&S Info-mat 5. Editura Petrion 2000. Gabriela.

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect 211 .

Colegiul Tehnic „Media”.AUTORI: ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 212 . Testele 1-7 DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I. Testele 8-14 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

respectiv specializare şi operaţia de agregare. Instrucţiuni pentru elevi La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. încapsularea (ascunderea) informaţiei. polimorfismul (legarea dinamică) c) Explicaţi termenii metodă. a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. încapsularea (ascunderea) informaţiei. polimorfismul (legarea dinamică). d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare. moştenirea. moştenirea. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: “Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii. constructor şi destructor. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei.” a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă.Testul 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. respectiv descompunere e) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 213 . în vederea evaluării formative a temei Principiile POO.

c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect al unei clase. Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului. iar operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual. obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode. eventual să redefinească unele metode. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau 214 .5 puncte Barem de corectare şi notare: a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO . Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în moduri diferite.5 puncte d) 2 puncte e) 2.a) 1 punct b) 2 puncte c) 1. Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. La rularea programului. Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi operaţie mai multor clase. Acest mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă.Object Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării. asupra altor obiecte. Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator. b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme. Apoi. O clasă va cuprinde definiţiile datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie. subclasa respectivă poate să definească propriile atribute şi metode.

c). specializare. moştenirea. încapsularea. eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de celelalte decât prin valoarea atributelor sale. păstrând totodată diferenţele dintre acestea. e) Clasa elev: Atribute: nume. număr absenţe etc. polimorfismul) să se facă corect. 215 . calcul număr absenţe nemotivate. b). d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise. calcul medii. Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere sunt părţi ale clasei agregate. indiferent de formulare. data naşterii. Generalizare: clasa persoană Specializare: clasa elev liceu Agregare/descompunere: clasa datepersonale. sau la cererea programatorului în cazul dinamic. d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice. prenume. Se va urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea. Constructorii sunt apelaţi automat la instanţierea unui obiect. descompunere) aplicate clasei. La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode. Metode: afişare date personale.dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). să fie minim 2 operaţii posibile (generalizare. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai multor instanţe pornind de la o clasa. Apelarea destructorului se face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static. Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor comune între clase. telefon. clare şi să descrie corect. adresa. Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este folosit. note. Obiectul este creat de către constructorul clasei conform definirii. mediidisciplinespecialitate Instrucţiuni pentru evaluatori La punctele a). verificare dacă este premiant etc. medii. agregare. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte obiecte.

În coloana A sunt indicaţi Termeni. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect. II. Obiectivele evaluării: Să defineşti conceptele de obiect şi clasă Să cunoşti principiile POO Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții. o clasă poate să nu aibă nici un constructor. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. în vederea evaluării formative a temei Principiile POO. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate. Caracterizează unic obiectul. c. Abstractizarea a. e) şi notaţi în dreptul ei litera A. respectiv litera F. Transcrieţi pe foaia de răspuns. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 25 minute Enunţ: Subiecte: I. litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a. b. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea. Coloana A Coloana B 1. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). a. iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. d. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. c.Testul 2 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Defineşte conceptele POO. permiţând să se construiască referiri spre obiect şi să 216 . dacă apreciaţi că enunţul este fals. să aibă unul sau mai mulţi constructori. e. b. d.

Clasă derivată se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor. 1. considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate. 2. număr complex 2. …………………. informaţia corectă care completează spaţiile libere. b. director b. Metode 3. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev? a. cerc b. Clasa definită pe baza unei clase existente. 2 puncte II. copil 3. 3. Clasă care va fi moştenită III. scrieţi pe foaia de răspuns. Interfaţa clasei.. număr real c. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat? a. Metodă apelată la instanţierea unei clase este …………………. 4.conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. persoană d. angajat d. …………………... persoană c. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct? a. 3 puncte 217 .2. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 . 5. bucătar Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. d. e. 1. 2 puncte IV... este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase. literele corespunzătoare răspunsului corect. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………. 2 puncte III. student b. IV. figură geometrică d. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme.5). c. economist c. pe foaia de răspuns. Clasă de bază 4. Identificator 5. …………………. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. Scrieţi.

4-a. a – fals. 218 . c-adevărat.moştenirea.destructorul. clasa. III. d-fals.b. IV.adevărat.d Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu orice formulare gramaticală.a. b-fals. 2-b. II. 1-d. 2-c. constructorul. 5-b 1 – încapsularea. 1-a. 3.c. 3. e.Barem de corectare şi notare: I.d. 3-e.d. 2.

În cazul moştenirii protejate. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili Instrucţiuni pentru elevi Precizaţi doar răspunsurile corecte Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect 219 . De obicei. 4. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate. 9.Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase . 6. 2. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei.Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase. o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară. Obiectivele evaluării: . 3. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei.Testul 3 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare. protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend 5. de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”. comparativ cu moştenire privată. 8. 7. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 1. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private.

3. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi. 9. 5. dacă este cazul. 6. se reface acest test sau unul asemănător.Barem de corectare şi notare: Afirmaţiile adevărate sunt: 1. 220 . Instrucţiuni pentru evaluatori Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt precizate sunt false.

cout<< ”a=” << a. imag=y.} double real() { return real.} void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”. c. d.} }.imag.real.retreal() << ”+i*” << a. atributelor şi metodelor Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor învățării pentru tema Clase. float imag. b. complex *pz.} double imag() { return imag.real+b. 5). complex &b) {real=a.atribuire(1. imag=a. b. float y=0) {real = x. Ce va afişa următorul program? class complex { float real.atribuire(2. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Subiecte: I.retimag() << endl. pz = &c. Obiectivele evaluării: Să cunoşti modul de definire corectă a claselor. 221 .Testul 4 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. c.imag+b. 3). main() { complex a. a. &b).} void sumacomplex(complex &a.sumacomplex(&a. c. public: void atribuire(float x=0.afiscomplex(f).

get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.} }. public: punct(){x=0. class exemplu{ int a.Q).get_a()<<q.} static void set_s(double x){s=x. void main() { exemplu p.8. segment S1(P3.-20.get_a()<<p.pz->afiscomplex(). cout<<p.get_s().get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n' exemplu::set_s(500. cout<<q. q.4). III. cout<<p. p. 222 .y=P. static double s. cout<<q.} void set1_s(double x){s=x.get_a()<<q.} double get1_s(){return s. b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem declaraţiile de obiecte: punct P(7.82. cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.punct&).y=0.q. segment(segment&).double valy) { x=valx.set_s(200). p.Q3). Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.set_a(300). Q3. class segment {private: punct A.x.Q(-4.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'.8. public: segment(punct&. care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran. } ~punct().20).B. }.y.897). class punct { double x.B. a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează. segment S(P. }. punct P3. Urmăriţi programul de mai jos.y=valy.get_a()<<p. public: int get_a(){return a.set_a(100).A.} punct(double valx. } II.} static double get_s(){return s.y. } punct(punct &P){ x=P.} void set_a(int x){a=x.

void main() { punct_3D A(10.get_a()<<p.set1_s(999). Instrucţiuni pentru elevi La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 223 .get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n'. int minute = 0.get_a()<<p. lungime=l.80). c) Fie definită clasa angajat. z=z0.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. A.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'. b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas. s). double z0x=x0. int lungime. void init (char .} }. care conţine următorul prototip: void ~ceas( int ).cout<<exemplu::get_s()<<'\n'.z.init("teava".y.} }. class ceas { public: // prototipurile funcţiilor private: int ora = 0 . }. cout<<p. cout<<q. p. 30). } void init(char *s. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi corectate aceste erori: a)Fie definită clasa ceas.get_a()<<q. ex1 A. y=y0.get_s(). double y0. punct_3D (double x0. } IV. 20).} e) class ex1{ char *nume. int ).q. int secunde = 0 . Ea conţine următorul prototip: int angajat ( const char *.20. cout<<q.set1_s(800.cout<<p. const char *) . d)Fie definită clasa : class punct_3D{ double x. int l) {strcpy(nume.get_a()<<q.

4) (Pentru punctul P) Constructor punct (-4. B ai obiectului S.1 punct din oficiu I.82.20 300 800. Q3) Constructor implicit pentru punct(0. B)*/ Constructor implicit pentru punct(0.8.0) Constructor implicit pentru punct(0.4) (pentru punctul P) III.0) (pentru punctele A.A şi S.82.20 500.0)Constructor implicit pentru punct(0. B ai obiectului S1.-20.8. de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru punctele P3.0) (pentru membrii A.8. 1.897) (pentru punctul Q) Destructor punct (7. 2 puncte IV.82.B) Constructor segment[Punct (7. deci pentru S.5 puncte II.Se va afişa: 100 200 200 300 200 200 100 500.0) (pentru punctul P3) Destructor punct (0.0)] (pentru obiectul S1.A şi S1.0) (pentru punctul B) Destructor punct (0.5 puncte Barem de corectare şi notare: I.20 800. deci pentru S1. constructor cu parametri (de iniţializare). 3 puncte III.0)Punct (0. constructor de copiere clasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare).897)] (pentru obiectul S.0) (pentru membrii A.B) Constructor segment[Punct (0.20 800.8.897) (Pentru punctul Q) Constructor implicit pentru punct(0.0) (pentru punctul Q3) Destructor punct (0. 2.20 100 800.0) (pentru punctul A) Destructor punct (-4. de tip segment) Ordinea destructorilor: Destructor punct (0.0)Constructor implicit pentru punct(0.20 100 999 999 224 .-20.0) Constructor implicit pentru punct(0. a) clasa punct: constructor implicit. Se va afişa: a=1+i*3 3+8i 3+8i II.20 500.8. constructor de copiere b) ordinea constructorilor va fi: Constructor punct (7.20 300 500.4)Punct (-4.8.-20.

se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul. se foloseşte constructorul cu parametri c) constructorul nu poate returna un rezultat d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::) void ex1::init(char *s.5 puncte fiecare din cele 3 afişări Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte Subiectul III: 0.5 puncte fiecare din subpuncte a)-e) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. int l) metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în secţiunea private Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I: 0. a) destructorul trebuie să aibă parametri b) datele membre nu pot fi iniţializate. 225 .300 999 999 IV.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate Subiectul IV: 0.

constructor cu listă de parametri. ariei şi perimetrului. b) şi c). Scrieţi un program care realizează: a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus.funcţiile membre: o constructori implicit. atribute şi metode. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator.datele membre : lungimea şi lăţimea . Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică. constructor de copiere o destructor o afişare date membre o calculare arie o calcularea perimetrului prin funcţie friend. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii. 226 . cu ajutorul unei clase astfel: . b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor. Instrucţiuni pentru elevi Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a).Testul 5 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. lăţimii. Enunţ: Se defineşte tipul de date dreptunghi.

arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2). L=d. dreptunghi(double n1.L. friend double perimetru(dreptunghi & d). double n2) { l=n1.getL()<<'\n'.l.5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: a) class dreptunghi { double l.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) 5 puncte b) 1. d2(5.getl()<<" si"<<d1.} double getL() {return L. }.L=0. 227 . cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1. dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.10). } double perimetru(dreptunghi & d) { return 2*(d.} double arie().L.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1).getl()+d.getL()<<'\n'. public: dreptunghi(). c) cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1. } double dreptunghi::arie(){ return l*L.getl()<<" si"<<d1. } dreptunghi::dreptunghi(double n1. d3(d2). } ~dreptunghi() {} double getl() {return l.L=n2.5 puncte c) 1. double n2). dreptunghi::dreptunghi() { l=0.getL()). cout<<"Arie:"<<d2. cout<<"Arie:"<<d1. } b) void main() { dreptunghi d1.

cout<<"Arie:"<<d3.declararea metodelor ca membri publici– 0.5 puncte . alte greşeli neprecizate la punctele a).afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte Pentru punctul b) cele 1.cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1. se reface acest test sau unul asemănător.declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.5 puncte . Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0. obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem.declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0. calcul perimetru – 0. 228 .5 puncte .getl()<<" si"<<d1. dacă este cazul.5 punct Pentru punctul c) cele 1.5 puncte . sintaxa.declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.5 puncte .declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend.folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0. c) Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi.afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0. metode.5 puncte .5 puncte .arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3).5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .5 puncte 1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura.getL()<<'\n'.declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1. Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel: .5 puncte .declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct . b).afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.

m. fractie& operator -=(const fractie&). fractie& operator *=(const fractie&). const fractie&).} void afişare().} int numitor() {return m. constructor initializare ~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n". 229 . // numărător. friend fractie operator/(fractie&. }. fractie&). friend fractie operator+(const fractie&. fractie& operator +=(const fractie&). // metoda de simplificare a fracţiei public: fractie(int ni=0. destructor int numarator() {return n. Obiectivele evaluării: Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea claselor. fractie& operator /=(const fractie&). friend fractie operator-(const fractie&. fractie&). const fractie&). Enunţ: Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel: class fractie { int n.Testul 6 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. fractie& operator =(const fractie&).numitor void simplifica(). int mi=1).}. friend fractie operator*(fractie&. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.

if (m<0) {n=-n. if (y<0) y=-y. /= prin funcţii membre ale clasei fracţie.if (cd>1) {n/=cd. r=x%y. if (dc>1) {f1.int cmmdc(int x. const fractie &f2) {int dc. m=nmi.m. 230 . return y.m/dc) .return f.m/=dc.} if (m>1){ cd=cmmdc(n. simplifica(). d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus.m/dc)+f2.m).n*(f1.} fractie operator * (fractie &f1. dc=cmmdc(f1.m=(f1.f.} fractie operator +(const fractie &f1.f1.n=f1. if (x<0) x=-x. fractie f.m.n*(f2.m/dc)*f2.m/dc). while (r!=0){ x=y.n.m=-m. f.m).m=(f1.m. f.f2. fractie &f2) { int dc.f2. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu a) definirea constructorului – 1 punct b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte d) funcţia principală a programului – 2 puncte Barem de corectare şi notare: fractie::fractie(int nri.+=.m). Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.return f.int y) {int r.f.m.} fractie operator -(const fractie &f1.simplifica(). fractie f. y void fractie::simplifica() {int cd.f2. } //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x.f. -=.f2. int nmi) {n=nri. y=r.m/dc).n*(f1.dc=cmmdc(f1.} } Completaţi sursa de program prin: a) implementarea constructorului b) supradefinirea operatorilor +. *=.dc=cmmdc(f1. -. *. cout<<"Constructor!\n".f.f2.simplifica().n/=dc.m/dc)*f2.n*(f2. r=x%y.fractie f.} dc=cmmdc(f2. / prin funcţii prietene ale clasei fracţie c) supradefinirea operatorilor =. m/=cd.n=f1.m). const fractie &f2) {int dc.m).n.

} dc=cmmdc(f1.dc=cmmdc(n.n*(m/dc).m1).m.} f.m/=dc. imp. fractie dif=f1-f2.m). fractie f2(n2.m/=dc. cout<< “ atribuirea f1=f2=” .f1.afisare().n=f1.m=f1.f1.afisare().afisare().n=n*(f1.m2 .afisare().} void fractie::afisare() {cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n'.m*f2.afisare().m). m=(m/dc)*f1.n. f1/=f2.n=f1.f1.f1.n.n*f2.n*(m/dc).dc=cmmdc(n. dif.return *this. m=(m/dc)*f1.m. f1*=f2.m/=dc.} dc=cmmdc(f2. f.n.if (dc>1) {n/=dc.afisare() . fractie & f2) { int dc.} } void main() { int n1. cout<< “ suma f1=f1*f2=” . cin>>m2.f1.fractie f.n=n*(f1.} fractie& operator /=(const fractie &f1) { int dc.n/=dc.f2.m=m*f1.afisare().n*f2.return *this.} f.m2).} fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m.m/=dc.m1.m. if (dc>1) {f1.simplifica().m). cout<< “produsul f1*f2=”. fractie imp=f1-f2.dc=cmmdc(f1. f.n/=dc.m).n).f1.afisare().} n=n*f1.return f. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”.simplifica().m).f1. sum. simplifica().cout<< “ suma f1=f1+f2=” .} fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1) { int dc.m/=dc. f1.m. cout<< “suma f1+f2=”.m/dc)+f1.f1.if (dc>1) {f2.n/=dc.if (dc>1) {f1. cout<< “impartirea f1/f2=”. if (dc>1) {n/=dc. cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”.} fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1) { int dc=cmmdc(m. f1=f2 .n.} n=n*f1. f1+=f2.f1.return *this.f1. return *this.m/=dc.m/dc)-f1.m.n=f1.if (dc>1) {f2.} Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem. f1-=f2.} dc=cmmdc(f1.n).} fractie& fractie::operator=(const fractie &f1) { m=f1. if (dc>1) {f1. cin>>n2.m*f2.n/=dc. f1.n/=dc. fractie prod=f1-f2.m. } fractie operator / (fractie & f1.m=f1.n. cout<< “ suma f1=f1-f2=” .m. cout<< “ suma f1=f1/f2=” .return f. prod. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 231 .n2.f2.afisare().m. cin>>n1. fractie sum=f1+f2.n.m). cout<< “diferenta f1-f2=”.afisare(). fractie f1(n1. cin>>m1.m. return *this.f1.f2.m/=dc.f1.f1.n.afisare(). m=m*f1.

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. se reface acest test sau unul asemănător. 232 . dacă este cazul.

Obiectivele evaluării: Să fii capabil să declari un tip class Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor. eliminare din stivă şi afişare stivă. destructor. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: . fiecare elev va sta a un calculator pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc într-un laborator de informatică.1 punct din oficiu .6 puncte definirea clasei stiva astfel: 233 .Testul 7 Modulul: Programarea Orientată Obiect Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. Instrucţiuni pentru elevi În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei.1 punct definirea clasei nod . Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva. Enunţ: Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip stiva. adăugare în stivă. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor.

getch(). if((p=new nod)==NULL){ cout<<"Memorie insuficienta!". nod*next.1 punct corectitudinea globală a programului Barem de corectare şi notare: class nod{ public: int cheie. class stiva{ nod*varf. t=varf->cheie. delete p.} ~stiva(). int extrage(). exit(1). public: stiva(){varf=NULL. exit(1).} nod*p=varf. void afis().} int stiva::extragere(){ if(!varf){cout<<"stiva vida!".}} 234 . while(p!=NULL){ cout<<p->cheie<<" ". void pune(int).} p->next=varf.1 punct – atribute 1 punct – constructor 1 punct – destructor 1 punct – operaţia de inserare în stivă 1 punct – operaţia de eliminare din stivă 1 punct – afişarea stivei . varf=varf->next. return t. p=p->next. varf=p. p->cheie=x. getch(). void stiva::inserare(int x){ nod*p.1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva . int t.} void stiva::afis(){ nod*p=varf. }. }.

break. case'4':exit(1). 235 .stiva::~stiva(){ nod*p. delete p. metode. case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.} }while(1). do{clrscr()ş c=getch(). dacă este cazul. int cheie.} Instrucţiuni pentru evaluatori Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru atribute.}} void main(){ stiva v. break. case'3':v.extragere(). Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu stiva se consideră corect Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi. switch(c){ case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:". cin>>cheie. char c.afis(). obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda punctajul din barem. getch(). clrscr(). while(varf!=NULL){ p=varf. break. cout<<"".inserare(cheie). varf=varf->next. se reface acest test sau unul asemănător. v. getch().

relaţie de includere 4. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre: a.. caz de utilizare 3... relaţie de dependenţă 6.. g... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I..... obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. comentariu 2.. 236 . . Notaţiile: +.. este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a altei clase. e. h..... 1. asociere cu sens 9. -.. f. 3..... i.. 1. membrilor clasei... II........ Obiectivele evaluării: Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML.. d. compoziţie 10. b... actor 8. clasă 5......... 2... Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a subclaselor se numeşte . relaţie de generalizare 7.. 4. agregare Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte...Testul 8 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase... ... c...... j. # reprezintă în UML . îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de la clase asupra obiectelor...

<<ordered>> e. 6. 2 – a. j – 5 237 .. Disjoint c..câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: I. d – 1. Relaţia de dependenţă b. f – 2..d. Funcţia membră . discriminator 3. i – 7.. e – 9.. b. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare. Static d. a – 6.. <<global>> b.. <<call>> 4. 3 – a.... <<self>> 3. c – 8.. 0.. 1 – b.30 puncte pentru fiecare asociere corectă 3 puncte pentru II – câte 0.. statică 6.. 7.III... atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund .. <<parameter>> c. Relaţia de realizare 2.50 puncte pentru fiecare răspuns corect 3 puncte pentru III . Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte? a. c Se punctează doar răspunsurile corecte.. g – 10. Overlapping Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 3 puncte pentru I – câte 0.. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.. Friend b. <<interface>> d. Complete e. Vizibilitate 2.. Asocierile corecte sunt: 1.. obiecte de clasă 2. Relaţia de generalizare c.. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase? a. 5. II....* Clasa 1 Clasa 2 Alegeţi variantele de răspuns corecte: 1. e... Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase? a.. Relaţia de agregare d.. h – 3. zero sau mai multe III. b – 4. multiplicitatea 5.

Enunţ: Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa întrun restaurant. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.Testul 9 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru identificarea actorilor 3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare 2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor 1 punct relaţiile de extindere 1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri Barem de corectare şi notare: 238 .să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Obiectivele evaluării: .

239 . etc. vin. apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea. apă. suc. bea cafea. Instrucţiuni pentru evaluatori Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul diagramei şi se va acorda punctajul maxim. plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. serveşte cafea.). dar sunt incluse în diagramă toate cele patru cazuri Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni.

memorie c. cu atributele nume. Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare. cu atributele nume.Testul 10 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Descrie clase. Enunţ: 1. Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea UML. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi 2. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde: a. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. vârstă b. Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus Instrucţiuni pentru elevi Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată. clasa Calculator. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru clasa Angajat 2 puncte pentru clasa Calculator 3 puncte pentru relaţia de asociaţie 2 puncte pentru diagrama de obiecte Barem de corectare şi notare: 240 . clasa Angajat .

apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni.Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus. 241 .

f. f=2.p. n=n/f. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.p=0. while n>1 {while (n%f==0) { p++. long int n.h> void main() { clrscr(). cin>>n. citit de la tastatură. Criteriile de evaluare şi notare 242 . if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl. Enunţ: Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze descompunerea în factori primi a numărului n natural. f++. } Instrucţiuni pentru elevi Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli (sintactice şi semantice).să foloseşti facilităţile unui MDI Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare integrat – depanarea programelor.” #include<conio.h> #include<iostream. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. } getch().Testul 11 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: .

pentru datele de intrare n = 600. 1. Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează. 2). Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. dar pentru un set de date de intrare nu afişează datele de ieşire corect. adică are erori de sintaxă. Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează. dar din cauza expirării timpului s-au strecurat alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un . (3. a încercat să corecteze greşelile de conţinut. Barem de corectare şi notare: La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2. 243 . 3). Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale.Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează.). iar pentru un set de date de intrare afişează datele de ieşire corect. (5.

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO .} }.} punct (const punct& p) {x=p."<<y<<'\n'. y=p."<<y<<")\n". Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus culoarea punctului exprimată printr-un număr natural. precum şi pointeri către astfel de obiecte. y=ord. în funcţia main().} void afisare() {cout<<"P("<<x<<". public: punct (int abs=0. Instrucţiuni pentru elevi Aplicaţia va fi realizată într-un MDI. Enunţ: Fie clasa punct definită ca mai jos class punct{ int x. cout<<"Constructor punct "<<x<<". astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată.Moştenirea. y. 244 . cout<<"Constructor copiere punct ". Să se creeze. int ord=0) {x=abs."<<y<<"\n". Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică."<<y<<"\n".x. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. obiecte de tip punct şi de tip punct colorat.Testul 12 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple. cout<<x<<".y.} ~punct() {cout<<"Destructor punct "<<x<<".

cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n'. //date membru private public: punct_col (int.} }. Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat Barem de corectare şi notare: class punct_col:public punct{ short cul.punct::afisare(). int ord=0. coordonate şi culoarea implicită. cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n'. punct_col::punct_col(int abs=0. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n".} În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea.Criteriile de evaluare şi notare Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor. punct_col (const punct_col & p):punct (p) {cul=p.} ~punct_col() {cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n". apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni. Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat. int. prin copiere. cout<<"Punct colorat:". doar o coordonată şi culoarea. Va fi creat şi un obiect dinamic. short cl=1):punct(abs. 245 . Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare.cul. Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ. dar nu ştie să explice ordinea apelurilor.} void afisare() {cout<<"-----------------\n". short). ord) {cul=cl.

Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Instrucţiuni pentru elevi Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus. respectiv Muncitor şi apoi câte un pointer la obiect de tip Inginer.Testul 13 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul moştenirii. se vor afişa numele şi salarul corespunzător fiecăruia. iar muncitorul primeşte jumătate din acest tarif. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi. tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă calcul_salariu clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu. folosind un MDI. respectiv Muncitor. ştiind că un inginer primeşte dublul tarifului unei persoane. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 246 . Enunţ: Să se scrie un program care: implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer şi Muncitor. clasa Persoana va conţine atributele: nume. Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer.

calcul_salariu()<<endl. 165. inginer i(„george”.n). tarif_ora = t. cout<<i. class muncitor:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor". }.*pi=&i. cout<<p. int s = 0.*pm=&m. void main() { persoana p(„ion”. char nume[20]. 165. 165. 247 .return (tarif_ora/2)*nr_ore.3 puncte clasa Persoana 1 punct clasa Inginer 1 punct clasa Muncitor 2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte 2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ Barem de corectare şi notare: class persoana { public: int nr_ore.return tarif_ora*nr_ore. 20). class inginer:public persoana { public: float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:". muncitor m(„florin”. float tarif_ora.*pp=&p. nr_ore = s. return (tarif_ora*2)*nr_ore.} }.20).} }. cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl.} virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:".calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.}. float t = 0) {strcpy(nume. persoana(char *n = „Ion”. 20).

calcul_salariu()<<endl.cout<<p. } Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl. la fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului. pp=pm. p=i. cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl.cout<<p. pp=pi.calcul_salariu()<<endl.cout<<pi->calcul_salariu()<<endl. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl.calcul_salariu()<<endl. p=m. cout<<pp->calcul_salariu()<<endl. 248 . cout<<m. cout<<pm->calcul_salariu()<<endl.

coada 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva 3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada 1 punct pentru funcţia main() Barem de corectare şi notare: 249 . ştergerea unui element. stivă şi coadă. operaţiile de creare. stiva. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema Aplicaţii POO. afişarea elementelor structurii. Enunţ: Pornind de la clasa abstractă Lista. adăugarea unui element.Testul 14 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO Obiectivele evaluării: Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă. vor fi exemplificate. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două structuri. definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor de tip stivă şi coadă. Instrucţiuni pentru elevi Pentru fiecare din cele două structuri. prin afişări. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. pe calculatoare va fi instalat un MDI Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.

void afisare() = 0. . coada astfel: class Lista { public: Lista *cap. vitual int regaseste () = 0.} virtual void stocheaza (int i) = 0.metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei).metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii. int elimina(). În clasa stiva: . . Lista *urm_art. int elimina(). }. }. stiva. }. class Coada : public Lista { public: void adauga (int i). adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură. afişarea elementelor după ştergere. int valoare. Lista *coada. afişarea elementelor. ştergerea unui element. Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă. lista() {cap = coada = urm_art = NULL.Elevii vor trebui să declare clasele lista.metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei . 250 . void afisare(). void afisare().metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul cozii). class Stiva : public Lista { public: void adauga (int i). .metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei În clasa coada: .metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii.

Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor. raze. înălţime) . Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura: 1. rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect.citirea datelor iniţiale după tipul de figură . diagonale. Defineşte conceptele POO 2. în cadrul orelor rămase. latura. 251 .Testul sumativ 1 Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I Competenţe 1. perimetru. deplasare. realizaţi un meniu care să permită : . pătrat. Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. coordonate vârfuri.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. triunghi echilateral. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă scrisă.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. 2. elipsă. hexagon regulat. oral şi practică Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I.

La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase: 252 . justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase.Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. să răspundă corect la eventualele întrebări.instanţiere 1 punct .funcţia main Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: să folosească corect termenii şi conceptele POO. să ruleze aplicaţia proiectului.definirea claselor 2 puncte .partea scrisă 2 puncte .proiectare 2 puncte . În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1punct . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută.prezentare orală 1punct .

Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. 253 . afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj corespunzător). destructor şi modificatori de acces. metode.5 puncte la instanţierea claselor 0.5 puncte la partea scrisă 1 punct definirea claselor 0.5 puncte la funcţia main Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele. constructor. Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua.Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute. Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze: 1 punct la proiectare 0.5 puncte la prezentare orală 0. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare. În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri.

înălţime) . triunghi echilateral. 2. coordonaae vârfuri. diagonale.afişarea elementelor figurii (coordonate centru. pătrat. raze. obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare 4. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor figuri geometrice: cerc. Descrie clase.efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie. Tipul testului: probă scrisă. realizaţi un meniu care să permită : . rotire) Instrucţiuni pentru elevi Etapa I (10 ore) Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării orientate obiect. Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi videoproiector. încadrul orelor rămase. latura. elipsă. hexagon regulat. perimetru.Testul sumativ 2 Modulul: Programarea orientată obiect Competenţe: 3. 254 . 1. deplasare. oral şi practică Durata evaluării: Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui proiect Enunţ: Pornind de la clasa abstractă figura . Programează aplicaţii folosind paradigma POO Prezentarea testului Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. Cele 30 de ore de lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică.citirea datelor iniţiale după tipul de figură .

Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase: 255 . să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută să ruleze aplicaţia proiectului. În partea scrisă se va urmări: corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii. Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine: un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire. a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor. Etapa a II-a (20 ore) Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu 1 punct prezentare orală 1 punct partea scrisă 2 puncte diagrama de clase 2 puncte aplicarea principiului moştenirii 2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte 1 punct funcţia main() Barem de corectare şi notare: În prezentarea orală se va urmări: elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO. de relaţii dintre clase şi a metodelor folosite. un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase.Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială. să răspundă corect la eventualele întrebări . justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase.

chiar dacă nu rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct prezentare orală şi scrisă – 1 punct Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la realizarea diagramei. va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. va 256 . Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei).Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor. Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă. afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor. va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură). perimetru(). În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri. Instrucţiuni pentru evaluatori La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra ulterior cu elementele lor. Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze: diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct redefinirea metodelor virtuale arie(). afisare() pentru toate figurile – 1 punct realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură.

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la introducerea incorectă a unor valori). 257 .

2009 18. La http: www.ro/~dberian/Labs/POO. Cătălin. (2007) Programarea orientată pe obiecte . Ghid teoretic şi pratic. (1998) Manual de C/C++. Marinel.tvet.(2002). Dorin. Bucureşti.wikipedia.05. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA.upt.aut. Iaşi. Gheorghe Cosmin. Sisteme de programe orientate pe obiecte. Ionuţ . Bucureşti Editura: CISON 15.tvet. 3. Craiova: Editura Universităţii 5. Ion.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01.(2005). 2009 3. Lopătan. Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++. Editura Polirom 13. metode obiectuale.2009 16. La http: www.pub. La http: scdsd. Rodica Doina. Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL 4.uaic.Note de curs – îndrumar de laborator. Spircu. Galaţi: Editura Radial 12.2009 258 . Editura: Teora 11.htm 3. proiectarea şi programarea orientate spre obiecte. Roman. Ioniţă.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.(2003). ***.2009 20. Dan. Timişoara Editura: Orizonturi Universitare. Anca Daniela. Zaharie.Bibliografie Programarea Orientată Obiect 1.2009 Culea. Limbaje de programare.pdf.ro. Vasile. Silaghi.pdf 5. Ioan. ***. Dârdală. Bucureşti: Editura ALL 8. Găbureanu.(2000).(2001). George. (2000) Programare Orientata pe Obiecte . Bocu.elcom. 14.05. ***.(1995) POO Analiza. Editura:Alma Mater 19.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in %20UML.bluepink. Ingineria programării obiectuale. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C+ +.05. Bucureşti: Editra Dual Tech 9.info.La http://inf.ucv.pdf. Roşca. 5.org/wiki/Unified_Modeling_Language.05.***. Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră 10. Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. Stoilescu. Cluj-Napoca: Editura Risoprint 7.(1996).2009 17. Stoicu-Tivadar. ***.ro.05.pdf 4. Smeureanu. Cerchez.05. Emanuela. Anca Daniela. 2009 2. La http://en. ***. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Dorin. La http: thor. Marian. Daniela. Bacău. Zmaranda. 7. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu. Ioniţă. Şerban.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2. Claudia. Dorin.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo. Şaru. Bucureşti:Editura Albastră 6.

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia 259 .

AUTORI: MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”. Testele 1-6 ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 260 . Testele 7-10 COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

documentul şi tehnoredactarea. Insert b. Informatica. 3.Testul 1 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. View 3. să identifici tipurile de procesoare de texte.doc. Editarea unui document se realizează cu opţiunea: a. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Procesoare de text.jpg. Informatica. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin: a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute Enunţ: I. Informatica. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5).bmp . File d. opţiunea Symbol b. să defineşti procesorul de text. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. 2. b. Meniul Insert.exe. Informatica. c. d. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte: a. opţiunea Object 261 . să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte. Edit c. Selectarea textului şi alegerea butonului d. Meniul Insert. Meniul Format secţiunea Font. opţiunea Color c. 2.

caligrafice d. Timpul de lucru este 50 minute. este utilizat pentru: a. medievale c. Fie o pagină cu următoarea structură: 1. Precizaţi ce dimensiuni Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf. 5. Identificaţi elementele din figură. centrarea textului c. 2. 3. are setarea normală a marginilor. care nu mai încape pe pagina / coloana curentă c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor d) Realizează salvarea documentelor create e) Cel mai performant editor de texte III. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta b. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. 4. sugeraţi 2 metode prin care se poate realiza aceasta. 262 . anticva b. normale II. Butonul întâlnit în procesoarele de text.4. vizualizarea textului 5. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din coloana B din tabelul de mai jos: A 1) Microsoft Word 2) Save 3) Linie Window 4) WordPad B a) Cel mai simplu editor de texte b) Ultima linie a unui paragraf. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere: a. setarea interliniei d.

Marginile normale au 2. 2-b.5 cm la toate cele patru laturi ale paginii. Prima metodă . (5 puncte) a. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: I. 4-a. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct.Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. 3-b. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. 3-b. Marginile nu sunt egale.5 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. (2 puncte) 1-d. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. 263 . Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 5-d Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. A doua metodă . imagine. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns parţial corect se acordă 0. Elementele din figură sunt: colontitlu. 0 puncte. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify).5 puncte. (2 puncte) 1-e. II.mărirea corpului de literă. Subiectului II – se acordă 2 puncte. din bara de unelte sau din fereastra de dialog Paragraf a meniului Format. blocuri de text (se consideră corect şi text/paragrafe).5 puncte. 0 puncte. 0 puncte. 0 puncte. c.spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau mărirea interliniei). 0 puncte. b. 2-d. 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0. coloncifră. d. titlu. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. III. Subiectului II – se acordă 5 puncte. note de subsol.4 puncte.

e. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 264 . Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. 0 puncte. se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se optează pentru alinierea pătrată orizontală la stânga. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. chiar dacă se va utiliza altă formulare. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre procesarea textelor.

Tipul testului: probă scrisă. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații. În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi conţinutul prezentat mai jos. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. 3. Enunţ: Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la rubrica de anunţuri. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei: Utilizarea procesoarelor de text. Pe calculatoare este instalat un procesor de text. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. să utilizezi în aplicaţii practice termenii. aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la interviu.Testul 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. 265 . 2.

trecând cu bine prin momente de criza şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale. care consider că valorifică abilităţile. Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată. Cu atât mai mult. sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui interviu. 15 Bucureşti 52101 Bucuresti. bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune. Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact. 20 Septembrie 2006 Stimate domnule Ionescu. Postul de Asistent Manager este un post. Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii internaţionali. In urma acestor date. Anemone S. Cu respect. am coordonat timp de 5 ani eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni. Maria Diaconescu 266 . educaţia şi pasiunile mele.Departamentul Resurse Umane Ionescu Victor S. Str.C. Viitorului Nr.A. Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera mea. Va mulţumesc pentru atenţia acordată.

Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct. Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct. Subiectul 2 – 2 puncte. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii.doc pe Desktop. Timpul de lucru este 50 minute. 267 . Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor. Pentru respectarea formatării fonturilor. Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct. paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă Instrucţiuni pentru evaluatori I. (2 puncte) Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se acordă 2 puncte. 2.Instrucţiuni pentru elevi 1. 3. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea prezentată mai sus. Subiectul 3 – 2 puncte. (2 puncte) Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem. III. (5 puncte) Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte. Toate subiectele sunt obligatorii. II. Criteriile de evaluare şi notare Subiectul 1 – 5 puncte.

Pentru definiţie se acordă 1 punct. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului. Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de: a. Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte. Familii de caractere. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 1 punct. Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte. Barem de corectare şi notare: Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă. Se acordă 1 punct din oficiu. Clasificarea fonturilor. d. c. b. Definiţia fonturilor. Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:  după dimensiunile acceptate o cu dimensiuni fixe o cu dimensiuni variabile  după formă 268 . Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice. Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct.Testul 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului Obiectivele evaluării: 1. Caracteristicile fonturilor. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere. e.

Culoare (Color) Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. Se caracterizează prin:  Design (typeface). anticva c.  Distanţa între litere (ligatura). 0 puncte. Pentru lipsa răspunsului. După familii de caractere a. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. caligrafice f. Dimensiune (Size).  Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere. După mărimea literei 269 . maşina de scris 2. Pentru răspuns parţial complet se acordă 0. medievale b.  Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei – height). Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. egiptene d. Caracteristicile fonturilor: a. Efecte (Effects) e.  Lizibilitatea literelor (legibility) b. Pentru lipsa răspunsului. c. Clasificarea caracterelor 1.  Dimensiunea codiţei unei litere.o fără serif o cu serif o caligrafice  după lăţime o cu lăţime fixă o cu lăţime variabilă Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. 0 puncte. Stil (Style) d.5 puncte.  Grosime (weight). groteşti e.  Înclinare.

corp 4 .264 mm – Mittel j. 016 mm – Terţia k. Familii de caractere Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au picioruşe de formă triunghiulară. cuprinde caracterele ce nu au picioruşe. fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime. racordată. cuprinde caractere ce imită literele de la această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime. corp 24 . corp 12 .760 mm – Garmond (Corpus) h.632 mm – Colonel e.9. 0 puncte.2. Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. având un grad de contrast mediu.512 mm – Cicero i. cunoscută sub denumirea "anticva".5. O altă familie de caractere. corp 18 .3. cuprinde caractere ce imită scrisul de mână.a. având un grad de contrast ridicat. A doua familie de caractere.3. Clasificarea cifrelor cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea corpului lor.5 cicero) l. corp 8 . cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă. perpendiculare pe liniile principale. denumită a caracterelor "caligrafice". corp 9 .2. corp 5 . cunoscută sub denumirea de "egiptene". cât şi a celor secundare). corp 10 . Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti". 270 . corp 14 .768 mm – Parangon (1.520 mm – Text m.1. corp 20 .256 mm – Nonpareille d. denumită "maşina de scris".1.6. Pentru lipsa răspunsului.009 mm – Petit f.024 mm – Dublucicero 3.7. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1 punct. subţiri.504 mm – Diamant b.6. corp 6 . corp 7 .3.384 mm – Borgis g. cuprinde caracterele cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast mic. cuprinde caracterele ce au picioruşe de forma unor linii drepte.4. atât a liniilor principale.880 mm – Perl c. A şasea familie. corp 16 . A cincea familie.

5 puncte.Pentru fiecare tip se acordă 0. 271 .

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. 2. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor. portocaliu. verde şi albastru b. respectiv litera F. roşu. magenta. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A. 272 . roşu. încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. verde. portocaliu. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare CMYK. Undele scurte. indigo şi violet b.Testul 4 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 2. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau CMYK. în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite medii de imprimare. roşu. galben. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile: a. indigo şi alb II. indigo şi alb d. albastru. verde. albastru. 1. galben şi negru 2. cyan. galben. roşu. albastru. albastru. alb. roşu. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. roşu. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile: a. verde. indigo şi negru c. negru şi roşu d. negru şi albastru c. verde. galben. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB. dacă apreciaţi că enunţul este fals. 3. dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat). galben. cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde. portocaliu. negru.

Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 2 puncte. 2-a (4 puncte) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu poate fi detectat de ochiul omului. 1-a. 0 puncte. (4 puncte) 1-A. echivalent. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a oscilaţiei. 3-F. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia III. Barem de corectare şi notare: I.3. 2-F. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Subiectului II – se acordă 4 puncte. III. (2 puncte) Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Precizaţi ce este lumina monocromatică. 273 . 0 puncte. 4-A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. 0 puncte. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. Timpul de lucru este 50 minute. II. Se acordă 2 punct din oficiu. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THz şi 430 THz). Subiectului II – se acordă 2 puncte. Se acordă 2 puncte din oficiu. 4.

Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii. Figura nr. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor. 2. 1 Instrucţiuni pentru elevi Figura nr. 2 Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Enunţ: Pornind de la figura nr.Testul 5 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia. Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 274 .

2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.Pentru obținerea imaginii nr. "sharpen" (mărirea clarităţii).25%. "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta). 275 .75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%). "saturaţia culorilor" (75 %). Pentru obţinerea imaginii nr. Se acordă 1 punct din oficiu. "tunning" ("fill light" . "highlighting" . "fill light".50% şi "shadows" . "autocontrast". 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare).

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. d. Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de: a. Optimizarea fişierelor imagine. 276 . c. b. Instrucţiuni pentru elevi Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor. Descrieţi modalitatea de scanare. Importanța scanării originalelor. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate.5 puncte. 2.Testul 6 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia Obiectivele evaluării: 1. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora. Tipuri de fişiere cu imagine. e. obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii.5 puncte. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii digitale.

Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0. Barem de corectare și notare: Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1. Pentru răspuns parțial se acordă 0.Se acordă 1 punct din oficiu.75 puncte. Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1.5 puncte.75 puncte. Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1.5 puncte. Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1. Pentru lipsa răspunsului. Pentru răspuns parțial se acordă 0.5 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea imaginii originale se acordă 1.5 puncte. 0 puncte.75 puncte. Pentru lipsa răspunsului.75 puncte. 0 puncte.75 puncte. Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1. 0 puncte. 0 puncte. 277 .5 puncte. 0 puncte.

c. constant în timp. c. c. 3. numeric. b. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul. d. 278 . să identifice tipurile de sunet. bidimensional. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în: a. peste pragul de audibilitate al urechii. egal cu pragul de audibilitate al urechi. 2. 2. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între: a. 16 Hz şi 20 KHz. 20 Hz şi 160 KHz. limita intervalului de cuantizare se alege: a. sub pragul de audibilitate al urechii. d. unidimensional. 4.Testul 7 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii. 5. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat. foni. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital. d. 20 Hz şi 10 KHz. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă: a. 3. numerică. d. W/m2. c. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. să definească noţiunea de sunet. b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: I. 200 Hz şi 160 KHz. b. Obiectivele evaluării: 1. Hz. Sunetul este un semnal: a. dB.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). b.

b. de impulsuri; c. analogică; d. de imagini optice. II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p) A. Procese ramură redare 1. separare impulsuri sincronizare 2. decodare B. Semnificaţie a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric 3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog 4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de date e. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice Criteriile de evaluare şi notare Subiectului I – se acordă 5 puncte. Subiectului II – se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: IV. (2 puncte) 1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. V. (2 puncte) 1-d, 2-b, 3-e, 4-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

279

Testul 8
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane. 2. să explici modul de funcţionare a unui microfon. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de: a. b. c. Definiţia microfonului. Clasificarea microfoanelor. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.

Instrucţiuni pentru elevi Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Pentru definiţie se acordă 2 puncte. Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte. Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică. Pentru definiţie se acordă 2 puncte. 280

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii: După modul de transformare a energiei acustice: electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării: pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice) active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate: microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie. microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului: microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică. microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei. microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor: Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

281

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm. Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane. Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz. Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă. Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii. Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

-

-

-

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

282

Testul 9
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia Obiectivele evaluării: 1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv; 2. să enumere componentele semnalului video complex SVC; 3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ: 1. 2. 3. 4. 5. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune; Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC; Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune; Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD; Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele TV.

Instrucţiuni pentru elevi Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute. Criteriile de evaluare şi notare Subiectului 1 – se acordă 1 punct. Subiectului 2 – se acordă 2 puncte. Subiectului 3 – se acordă 2 puncte. Subiectului 4 – se acordă 2 puncte. Subiectului 5 – se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 283

Se acordă 1 punct din oficiu. 1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie: - conversie optic-electric; - conversie bidimensional-unidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; La recepţie: - conversie electric-optic; - conversie unidimensional-bidimensional; - sincronizarea explorării, pe cadre şi linii; Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare: - caracteristica de transfer; - caracteristica spectrală; - puterea de rezoluţie. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă; Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet; Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii; Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda punctajul prevăzut în barem.

284

Testul 10
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie. Obiectivele evaluării: 1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale 2. să obţină imaginii în format tipărit Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii. Enunţ: Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Instrucţiuni pentru elevi

Figura nr. 2

Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea finală se va imprima pe suport de hârtie.

285

Criteriile de evaluare şi notare Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct. Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct. • • • • • • • • "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct. Se acordă 1 punct din oficiu.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

286

Testul sumativ 1
Modulul: Conceperea produselor multimedia
Competenţe: 1. Utilizează software specific în procesarea textului. 2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia. Obiectivele evaluării: 1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte; 2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii; 3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului; 4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor; 5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale; 6. să optimizezi fişierelor de tip imagine. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două competenţe ale modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării procesoarelor de texte; 2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”; 3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”; 4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice; 5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

287

Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte; 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct; 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; 4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte; 5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte; Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Scopul utilizării procesoarelor de texte; Tipuri de procesoare de texte; Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct. 2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • definiţia fişierelor; tipuri de extensii; clasificarea fonturilor; formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte. 3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2 puncte; Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, respectarea regulilor de tehnoredactare.

288

utilizarea limbajului de specialitate.4. Se acordă 1 punct din oficiu. etape. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. creativitate. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. concluzii. cercetare. de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare.4 puncte. Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0. 289 . 5. abilităţi practice în prelucrarea imaginilor. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări specifice se acordă 2 puncte.

Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia” în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video. 3. să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință) Enunţ: Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele: Lista conţinutului acestuia (sumarul. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”. să optimizeze fişierelor de tip imagine. să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale. 290 . să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor. imagine.Testul sumativ 2 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: • • • Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia Creează conţinut interactiv multimedia Integrează text. pagină). Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”. să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: • • • • • • să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia. nr. care include titlul fiecărei lucrări. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului). 1. 2.

Criteriile de evaluare şi notare 1. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. 2. 3. 2. Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate. 4. Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă. Conversia între formate. 4. Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2 puncte. Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video. 5. sunet. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1 punct. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct dacă se va face referire la: • • • • Formate de codificare audio-video.O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”. 5. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte dacă se va face referire la: • • • Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. clasificarea formatelor. Barem de corectare şi notare: 1. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se acordă 2 puncte. Tipuri de materiale: imagine. 291 . film. modul de realizare a conversiei din format analog în format digital.

Se acordă 1 punct din oficiu. de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format digital se acordă 2 puncte. Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte. abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu. cercetare.3. Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate. creativitate.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2 puncte. creativitate. respectarea regulilor de editare audio-video. 5. 292 . etape de lucru. utilizarea limbajului de specialitate.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului. 4. concluzii.

fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu. Instrucţiuni pentru elevi 293 . 4. 3. Creează conţinut interactiv multimedia 3. utilizând calculatorul şi internetul. 2. durată. claritate. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare. 5. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor de compoziţie şi design”. nivel de complexitate. să respecte relaţiile dintre elemente. sunet şi animaţie Obiectivele evaluării: 1. imagine. să utilizeze elemente de animaţie. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei competenţe ale modulului. Integrează text. testare. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu .Testul sumativ 3 Modulul: Conceperea produselor multimedia Competenţe: 1. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia 2. oral sau practică Durata evaluării Timp de lucru: 200 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va în laboratorul de informatică. Tipul testului: probă scrisă. validare. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii . 6.

culegerea informaţiilor. Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare. creativitate şi originalitate. imagine. 3. text grafic. 2. materiale de prezentare. Elementele solicitate sunt sumar prezentate 294 Punctaj / criteriu . 7. utilizare resurse. Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : 1. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor.5 puncte Destul de creativ şi original. 9. 8. 6. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. Bine 1. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Prezentare foarte atractivă. Prezentare destul de atractivă. redactarea documentaţiei. încadrare în termene. Majoritatea elementelor sunt prezentate. 4. 5. elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului.Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor geometrice. conţinut ştiinţific. cuprins. argument. analiza informaţiilor. selectarea informaţiilor. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Proiectul va cuprinde pagina de titlu. Barem de corectare şi notare: Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare: Fişă de evaluare Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. comportament. Toate elementele solicitate sunt evidente. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Elemente necesare: Elemente de Foarte bine 2 puncte Original şi creativ. conţinut ştiinţific şi bibliografie.

fără greşeli gramaticale sau de ortografie. elemente grafice informaţiile simple sau slab structurate bine şi executate. monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. La final. Materiale de prezentare originale. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. elemente grafice deosebite. încadrare în timp. adecvat. structurarea elementelor şi informaţiilor documentaţia este foarte bine structurată. 295 . accesibilitate. Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. software specific realizării produselor multimedia Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor. realizate. sau majoritatea nu sunt prezentate. accesibilitate. Materiale de Materiale de prezentare prezentare sumar interesante . Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica. corectitudine gramaticală şi ortografică Prezentare estetică. adecvat. Utilizarea surselor de documentare destul de variate. artistică: originalitate.interfaţă. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune. documentaţia este sumară. utilizare elemente grafice. elemente grafice inadecvat. include această listă în proiectul tău ca anexă. cu puţine incoerent şi cu greşeli de greşeli exprimare şi de gramaticale şi de ortografie. fără oarecum original. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia. Limbaj de comunicare clar. prezentare produs Limbaj: claritate. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. documentaţia este bine structurată. ortografie. elemente de animaţie. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de către elevi. Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. originalitate. adecvate. Limbaj de Limbaj de comunicare comunicare aproape clar şi inadecvat.

Am formulat un argument care să explice scopul proiectului. Am inclus texte şi imagini specifice. Am respectat termenele. Am creat o pagina de titlu care conţine titlul proiectului şi numele autorului. Am citat corect sursele utilizate. Am inclus toate aspectele de conţinut cerute.Cerinţe Am elaborat o schiţa a proiectului. De făcut În desfăşurare Finalizat 296 . Am elaborat bibliografia. Am elaborat un scenariu al prezentării. Am respectat drepturile de autor. Am revăzut proiectul.

Rafael.Studio MX 2004 297 . Jordan Chilcott .Macromedia Flash 8 Profesional 5. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. Gonzalez. Woods. Tom Green.ro. Digital Image Processing. 2009 2.tvet.tvet.ro. Jeffrey Bardzell . Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www. (1993). Richard. 2009 3.Bibliografie Conceperea produselor multimedia 1. Addison-Wesley Publishing Company 4.

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web 298 .

AUTORI: OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 299 . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www. 1. pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Web d. Nu este nici o diferenţă. sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucru c. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? a. celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor 3.Testul 1 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: Să defineşti noţiunile de client şi server Să cunoşti rolul celor 2 componente Să realizezi structura modelului client – server Să defineşti corect noţiunea de ISP Să identifici diferite browsere de Internet Să utilizezi diferite browsere de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web Tipul testului: probă scrisă. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : a. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte cheie b.ro ? Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink) Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţiei Protocolul de transfer şi numele domeniului Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării 2. Guvernele deţin Internetul. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţele b. c. d.edu. orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. Accesarea World Wide Web este gratuită. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web 300 . b. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat? a.

HyperText Coloana B a.c. respective litera F. c.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. sunt programe client folosite pentru a accesa site-uri şi pagini Web b. Uniform Resource Locator 5.protocol://host:port/cale/nume_fişier Internetul este o reţea a sistemului de operare 1. calea către fişierul care se doreşte a fi primit d.d.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP . Ce reprezintă un ISP? firmă care asigură servicii de conectare la Internet Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internet hiperlegătură (hyperlink) la o pagină web Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol) 5. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. a.limbaj de marcare hipertext. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. b. e. d. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos: 301 . dacă apreciaţi că enunţul este fals. b. IV. Coloana A 1. dacă apreciaţi că enunţul este corect . serverul fiind un calculator mult mai puternic Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML c. Http reprezintă : High Task Termination Procedure Hyper Teletext Protocol Hypertext Transfer Protocol Hypertext Transfer Procedure II. Furnizorii de servicii Internet 3. iar în coloana B sunt precizate analogii. Web server 2. adresa unei pagini Web III. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World Wide Web 4. c. d. Un URL are următoarea forma . O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-mail d. Browserele web 4. În coloana A sunt indicați termenii. un program care furnizează pagini Web la cerere e. firmă sau organizaţie care oferă acces la Internet şi servicii conexe f.a. este un document conţinând porţiuni de text care se conectează cu alte documente c. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element 2.b.

a-A. 2-a. 2-e. 1-d.2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt 2. numărul portului trebuie precedat de semnul “:” d. b. 1-c.V. 4-a. e. Dacă este omis. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea. File – numele fişierului cerut. 4-f. – 1 punct V.2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0. 3-d.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 3-a. 0. 1. 0. c-F.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. e-F IX. . Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web.8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser 0. Câte 0. iar dacă este specificat.4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere Instrucţiuni pentru evaluatori 302 . c. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. elemente de interfaţă. atunci se foloseşte portul implicit. 3 puncte Barem de corectare şi notare: VI. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea. 5-c VII. 1.5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente) Câte 0.25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată V.2 puncte 2. pictograma. d-A. 0. 0. 5-b VIII. protocol://host:port/cale/nume_fişier a. b-F.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV.

schemă etc. grafic.Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. 303 .

Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet? a. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista proprie d. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale. Semnătură digitală este: a. un protocol de transfer al hypertextului b. Tipul testului: probă scrisă sau orală Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. un protocol de transport al fişierelor d. un protocol de transfer al datelor c.Testul 2 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet. un protocol de transfer al fişierelor 2. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărate 304 . FTP reprezintă : a. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic c. oraşului şi codului poştal într-un formular electronic b. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşate c. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internet b. asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului 3. Introducerea numelui străzii.

dar şi pentru ceilalți destinatari e. CC 4. semnătura 2. .e) şi notaţi în dreptul ei litera A. respective litera F. adrese vizibile pentru destinatarul principal. dacă apreciaţi că enunţul este fals. dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari d. BCC Coloana B a. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic 4.c. ce permite comunicaţia între utilizatori. Coloana A 1.d. dacă apreciaţi că enunţul este corect . iar în coloana B sunt precizate analogii. participanţii au nevoie de echipamente compatibile b. indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor. În coloana A sunt indicaţi termenii. conţinutul III. mesajul ce va fi transmis destinatarului b. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. From: 3. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. care deţin sau nu deţin un cont de e-mail 305 c.d. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de newsletter Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adrese Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite II. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajului f. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul sa ajungă la destinaţie c. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal. a.b. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul 5. prin intermediul Internetului Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet. Pentru a putea participa la o videoconferinţă. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a.yahoo. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă: # & @ $ 5.com Citirea mesajelor primite b.

0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect III. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet. 1-c. e-F IV. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I.d. 2-d. d-A.scopul acestora . 0. 4-c.5 puncte V. 5-b II. 3-d.3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată V.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. – 1. 306 . – 1. 1. IV. 1.5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată 2. a-A. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi: .denumirea serviciului sau facilităţii .5 puncte 2.modul de utilizare a acestora Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. b-A. 0. 0. 4-c. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic 2. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki V. 3-b. c-F.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 0. 5-a III. 1-e. 1. 2-f. e.

2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu Câte 0. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.Câte 0. schemă etc. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată Câte 0. dacă este cazul. grafic. se reface acest test sau unul asemănător. 307 .

308 . 6. 7. Goliţi folder-ul Deleted Items. yahoo). Conectaţi-vă cu noul ID 4. 2. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi 8. Sortaţi mesajele din Sent Items după date. completaţi câmpul subiect. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Enunţ: 1.prenume@yahoo. şi apoi ataşaţi un document 5.com 3. în ordine descrescătoare. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Testul 3. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. 9. Fiecare elev are acces la un PC. Creaţi un mesaj nou. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create). astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma nume. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex.

1 punct din oficiu 0.10. Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox 15.3 puncte 0. Deschideţi un mesaj din Inbox. 4.6 puncte 1 punct 0. Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book 14.5 puncte 1 punct 0. 5. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book 12. 15.5 puncte 0.5 punct 0. 10.3 puncte 0.8 puncte 0. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg 11. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. 3. 9.3 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului 309 . 13. 2. Deconectaţi-vă Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. 14. 13. Deschideţi un mesaj din Inbox. 7. 11.3 puncte 0.8 puncte 0. 12. 6.5 puncte 0. 8.3 puncte 1.3 puncte 0.

5 0.Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei.8 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect.3 0.6 1 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume și C1 prenume C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 O F N O T A 0.3 0.3 0.3 0. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.5 1 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 310 . corect.8 0. se reface acest test sau unul asemănător.5 0. dacă este cazul. în totalitate se acordă punctajul integral.3 1.3 1 Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi.5 0.

Profesorul va adresa întrebări întregii clase. Autostradă Informaţională. 4. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web). Enunţ: 1. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web? 5. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. sau doar unui elev. Ce reprezintă comerţul electronic? 8. Ce este e-learning? 311 . 2. Ce avantaje prezintă videochat-ul? 7. sau unui grup de elevi. Cum se foloseşte un blog? 9. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită. 3.Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să Identifici elementele unei adrese de e-mail Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail Să identifici diferite servicii de Internet Să utilizezi diferite servicii de Internet Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”. Ce este un forum? 6.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet. profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard. 312 . De ce este necesar serviciul FTP Barem de corectare şi notare: Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței Instrucţiuni pentru evaluatori Conținutul acestui test este orientativ.10.

Chat”. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni 7. Descărcaţi o versiune free a cestuia. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane 10. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta 9. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Părăseşte aplicaţia. salvaţi pe desktop 3. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu 8.SKYPE Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet . Creaţi un cont propriu pe chat 5. Instrucţiuni pentru elevi 313 . Fiecare elev are acces la un PC. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Instalaţi aplicaţia descărcată 4. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE 2. Enunţ: 1. Realizaţi testări de sunet 6. Comunicaţi în cadrul grupului 11.Testul 5. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat .

0.5 puncte Barem de corectare şi notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. în totalitate se acordă punctajul integral.5 puncte 1 punct 1 punct 0.5 puncte 0. 9. 2. 3.5 puncte 1 punct 0. 7. 10.5 … … 314 .5 C9 1 C10 1.5 OF NOTA 1 0. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.5 C4 1 C5 1 C6 0.5 C7 1 C8 0. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 punct din oficiu C2 1 C3 0.5 C11 0.5 puncte 1 punct 1. 4. 6. 8. 11. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. corect.5 puncte 1 punct 0. 5.Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului.

Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop 2. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite 8. Enunţ: 1. Deschideţi FTP client 9. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet. Deschideţi FTP server 6. Închideţi aplicaţia FTP Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 315 .FTP” Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev are acces la un PC. Realizaţi transferul de fişiere 10.Testul 6. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Creaţi un utilizator şi parola acestuia 7. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop 4. Instalaţi aplicaţia 5. Instalaţi aplicaţia 3.

1 punct 8. 1 punct 5. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat. 0. 1 punct 4. 316 .5 C1 0 0. 0.5 C9 1. Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor: Nume şi C1 prenume 1 … … C2 1 C3 1 C4 1 C5 0. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. 1 punct 3. 1 punct 7.5 C6 1 C7 1 C8 0. 0.5 puncte 10.1. 1.5 OF 1 NOTA Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. în totalitate se acordă punctajul integral.5 puncte 9.5 puncte 1 punct din oficiu Barem de corectare și notare: Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru realizarea cerinţei. corect. 1 punct 2. se reface acest test sau unul asemănător. dacă este cazul.5 puncte 6.

Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect : HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Line b) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library 1. Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul: a) Body 3. Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţ: I. 317 .Testul 7 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: - Să identifici diferite tipuri de editoare HTML Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML Să alegi corect un editor HTML Să cunoşti noţiunea de HTML Să identifici tipurile de etichete(tag-uri) Să cunoşti structura de bază a unui document HTML Să cunoşti rolul XML Să identifici componentele XML Să realizezi structura XML Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML. Etichetele HTML sunt incluse între: a) [ şi ] b) ( şi ) c) < şi > 2.

entităţi III. Exemplul de mai jos: <TAG1> <TAG2>Text</TAG2> <TAG3>Text <TAG4>Text</TAG4> </TAG3>Text </TAG1> Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor. d. A B 1.d. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. declaraţia tipului de document. elemente. Comentarii.c. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document c. instrucţiuni de procesare. Fişierul mypage. a. Declarația tipului de document 3. instrucţiuni de procesare. dacă apreciaţi că enunţul este corect . iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . O pagina Web este formată din două părţi: a) Top şi Bottom b) Body şi Frameset c) Head şi Body 5. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> TEXTULUI </head>. elementul rădăcină 2. secţiuni CDATA e.0 4. Prolog a. definiții: elemente.htm nu este un fişier HTML d. Comentarii. Prolog. referinţe la entităţi. respective litera F. Element rădăcină 4.b. CORPUL 318 . Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>) e. Document XML b. atribute. Comentarii. instrucţiuni de procesare. dacă apreciaţi că enunţul este fals.e) şi notaţi în dreptul ei litera A. II. În coloana A sunt indicaţi termenii. b.b) Head c) Table Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML? a) un editor de text b) un editor grafic c) HTML Development 4. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE> Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului c.

IV. 1-b. e-F 319 . V.25 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 3. Instrucţiuni de prelucrare. 0. – 1.5 puncte 4. 2-e. d-A. 4-a III. Secţiuni CDATA 7. c-F. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit 2. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML 1. Atribute 3. 5-c II. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML 2. 1. 1-c.5 puncte V. 0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect IV. 2-c. 3 puncte Barem de corectare şi notare: I. exemple 6. 4-a. Declaraţia tipului de document Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 3-d. 3-b.2 puncte pentru fiecare răspuns corect II. b-A. Referinţe la entităţi 5. – 1. 0. Comentarii 4. a-A. obiect şi WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe fiecare tip.

IV. 1. 0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată 2. 0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total) 0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip V. Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element 0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

320

Testul 8
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării:
-

să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora

Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Tipul testului: probă scrisă HTML+XML Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Enunţ: I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. A Tip 1. Document B Descendenţi a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment

3. DocumentType

321

4. EntityReference

d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection, EntityReference e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

5. Element 6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a. b. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2 III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi: a. Nivelele de specificare a modelului b. Descrierea modelului DOM Instrucţiuni pentru elevi: Elevii vor rezolva cerinţele testului Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect II. 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect III. 4 puncte Barem de corectare şi notare: I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

c. d. e.

322

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel): a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer. b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998 c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000 d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004. 1 punct pentru descrierea modelului DOM, 1 punct pentru prezentarea structurii arborescente. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

323

Testul sumativ 1
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe: Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web Obiectivele evaluării: 1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www 2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet 3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web 4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web 5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web 6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima competenţă a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 5 x 50 minute Enunţ: Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele: 1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină); 2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP; 3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”; 4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”; 5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM” 6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi). Instrucţiuni pentru elevi Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare. Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora . 324

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă 2 puncte 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare Nr. Criteriul Punctaj acordat în crt. procente din punctajul total 1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de 10% concepere, capacitatea de sinteză) 2. Completitudinea / finalizarea 20% 3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare, 20% coerenţă) 4. Calitatea materialului utilizat în procesul de 10% concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu 5. Creativitatea (originalitatea) 20% 6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10% 7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare, 10% ortografie, punctuaţie) Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la: • Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet. 8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: • HTML • PHP • JavaScript • SQL Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului. 9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel: 0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte) 0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte) 325

• •

Se acordă 1 punct din oficiu. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

326

Testul sumativ 2
Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB
Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 120 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul. Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu: a) <FONT color="culoare"> b) <BODY fontcolor="culoare"> c) <BODY text="culoare">
2. Ce este incorect în exemplul următor?

<UL> <LI>Limbaje de programare <OL> <LI>C++ <LI>Perl <LI>Java </OL> <LI>Sisteme de operare> <OL> <LI>MSDos <LI>Unix </UL> </OL> a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate. b) Este absentă eticheta de închidere </LI>. c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.
3. Care este rolul etichetei <BR>?

a) Trecerea la un rând nou b) Inserarea unei linii libere în text c) Inserarea unei linii orizontale 4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul: 327

a) name b) href c) file 5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură? a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif> b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A> c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A> 6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta: a) <UL> b) <OL> c) <DL> 7. La ce serveşte eticheta <TD>? a) Pentru a insera un tabel în pagină. b) Pentru a insera o linie într-un tabel. c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului. 8. Ce efect are următoarea construcţie: <TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">? a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 10 pixeli. b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt distanţate între ele cu 5 pixeli. c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10 pixeli. 9. Cum se introduce un cadru în pagină? a) Prin eticheta <FRAMESET> b) Prin eticheta <FRAME> c) Prin eticheta <SRC> 10. De la ce provine acronimul PHP? a. Private Home Page b. PHP: Hypertext Preprocessor c. Personal Hypertext Processor d. PHP Hypertext Processor 11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ? a. <&> ... </&> b. <?php> ... </?> c. <?php ... ?> 12. Cu ce încep variabilele în PHP? a. & b. @ c. $ 13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii : a. Numai " 328

b. ' şi " c. Numai ' 14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date : a. connect_mysql("localhost"); b. mysql_connect("localhost"); c. mysql_open("localhost"); 15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST() { ECHO "BINE AI VENIT!\n"; } test(); şi spuneţi ce va afişa: a. bine ai venit! b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţiei c. BINE AI VENIT! 16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP? a. // ... \\ b. -- ... – c. /* ... */ 17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71 a. define(NRE, 2.71); b. def NRE = 2.71; c. const(NRE, 2.71); 18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid? a. != b. <=> c. === 19. Ce înseamnă SQL? a. Strong Question Language b. Structured Query Language c. Structured Question Language 20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date? a. ERASE b. REMOVE c. DELETE 21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"? a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaT b. SELECT coloanaC FROM tabelaT c. SELECT tabelaT.coloanaC 22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"? a. SELECT [all] FROM PERSONAL b. SELECT * FROM PERSONAL 329

Rezolvaţi cerinţele de mai jos: a. $b = 12. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATI b. Text2 la dreapta. chiar dacă nu este prezentă eticheta <BR>. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1) c. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţii c. SORT BY b. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI 26. este 17.7. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă? a. e. d. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele? a. Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului Criteriile de evaluare şi notare 330 . Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand.7 III. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin buline d. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"? a. $c = (int)$a + $b. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATI c. SELECT All PERSONAL 23. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"? a. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu campurile From. ORDER BY c. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1 25. Cc.c. ARRANGE BY 24. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu. SHARED c. cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie b. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană. EXCLUSIVE II. f. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5. Bcc. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE') b. g. b. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML. cu o linie liberă între ele c. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. READ ONLY b. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP'.

<HTML> 331 A F F A F A F .3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0. b 22. a 4. b 10. 0. 0. a.2=1.7 puncte Barem de corectare şi notare: I. f. b 15. 0. 0. c 6. g. d. b 11. b 23. b 20. c 3. b.Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu I. c 16. b 9. b 14. c 21. e. c 17. a 25.4 puncte b. c II. b 24.2=5.3 puncte c.2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0. a 26. a 18.2) II. III. c 13.4) III.3 puncte d. a. Se acordă 0.7 puncte e. a. 0. b 19. c. 1. c 12. c 2. b 5. c 8. Se acordă 0. b 7.

$headers). $b=$_FILES["file"]["name"].= 'Bcc: bcc@test. 332 . grafic. <UL> <LI><IMG src="pic1.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. mail($to. $mesaj.$b). indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. $headers . $headers = 'MIME-Version: 1. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect."\r\n". $c=$_FILES["file"]["tmp_name"]. se pot folosi numai o parte dintre itemi.= 'Cc: cc@test. Punctajul este strict informativ."\r\n"."\r\n".$d. $d=$_FILES["file"]["type"]."\r\n".gif"> <LI><IMG src="pic2. <P>Text1 <P align="right">Text2 c."<br>". echo "File type: ".ro'.0'.ro".php */ <?php $a=$_FILES["file"]["size"]. if(($a<10000) && ($a>0)) { move_uploaded_file($c. <form method="post" action="exemplu5_4. $subiect="functia mail"."\r\n"."<br>". } ?> e.= 'Content-type: text/html. echo "Original file name: ". $mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP". *"> <FRAME src="frame2.gif"> </UL> d.html'> </FRAMESET> </FRAMESET> </HTML> b.ro'. *"> <FRAME src="frame1.$c.$b. $subiect.html"> <FRAME src="frame3.ro'.html"> <FRAMESET rows="*.$a."<br>". $headers . $headers . $headers . echo "File size: ". echo "File name after upload: ".php" enctype="multipart/form-data"> Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> /* urmeaza fisierul exemplu5_4. charset=iso-8859-1'. $to="proba@test. schemă etc.<FRAMESET cols="*.= 'From: sender@test.

Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server. hărţi de imagini. fişiere. 333 .Agenţie turistică . găsirea unui server-gazdă pentru site . • selectarea informaţiilor. Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu.Librărie virtuală . formulare.Unitate de învăţământ . filme. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică.Firmă de curierat . • comportament. • redactare documentaţie. Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia.Florărie .pentru : . • încadrare în termene. actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului siteului) Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt : • conţinut ştiinţific. legături (link-uri). respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design.Firmă de transport . baze de date.Testul sumativ 3 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB Competenţe • Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific • Realizează publicarea site-ului Web creat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului. organizarea datelor pe server. tabele.Firmă de construcţii . cadre.Închirieri auto Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. • analiza informaţiilor. sunet. • culegere informaţii. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text. administrare.Organizator de evenimente festive . obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate. imagini.

4. casete de text. butoane. . Barem de corectare şi notare: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI Nume / prenume candidat …………………………………………………………… Tema proiectului ……………………………………………………………………. rezervare domeniu gratuit 9.Interoghează baze de date. meniuri. Aprecierea calităţii proiectului 1. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server 5.Realizează publicarea site-ului Web creat. materiale de prezentare.. 3. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori 6.. . grid-urilor. 4. Găzduire site 10. Criteriul DA/NU 1. . .Proiectează structura unei baze de date.Administrează baze de date. Alegerea unui nume reprezentativ. inserarea de etichete. liste. 2. Data începerii activităţilor la proiect ………………………………………………… Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web . Amplasarea elementelor: formulare. ferestre.. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului 2. bare de instrumente.Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. Respectă legea dreptului de autor 7. este realizată cu respectarea regulilor de design. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare 8.• • utilizare resurse. . comentarii/indicaţii (tooltips).Utilizează software specific în procesarea textului. Transferul datelor pe server. ghiduri de utilizare. În site sunt incluse Texte elemente de conținut Imagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi 3. organizarea datelor pe 334 Observaţii .

Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. şi îmbunătăţire Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării: Fişă de evaluare a prezentării Numele şi prenumele elevului _____________________________________ Data _______________________ Criterii de evaluare Prezentare. timpului de accesibilitate. artistică: originalitate. diversificate. structurarea elementelor şi informaţiilor Materiale de prezentare originale. incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie.5 puncte Destul de creativ şi original. Prezentare destul de atractivă. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. utilizare elemente grafice. comunicare corectitudine adecvat. Satisfăcător 1 punct Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Stabilirea unui realizare dar fără încadrare în timp. exprimare şi de ortografie. cu puţine ortografică gramaticale sau greşeli de de ortografie. fără originalitate. Foarte bine 2. administrare. elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist. riguroasă a acestuia. elemente grafice deosebite. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului. elemente grafice adecvate. creativitate şi originalitate. utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor Bine 1. elemente grafice simple sau slab executate. Limbaj: claritate.5 puncte Original şi creativ. inadecvat. Organizare şi Utilizarea surdelor Utilizarea surselor eficienţă: de informare şi de documentare selectare documentare destul de variate. comunicare clar. Total Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente: 335 Punctaj / criteriu . Limbaj de comunicare inadecvat. Prezentare foarte atractivă. fără aproape clar şi gramaticală şi greşeli adecvat. Prezentare estetică. plan de acţiune şi stabilirea unui prezentare produs respectarea plan de acţiune. Materiale de prezentare interesante . Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului. adecvată a foarte Respectarea materialelor. informaţiile structurate bine şi oarecum original. Materiale de prezentare sumar realizate. actualizare permanenta a conţinutului site-ului.server. Limbaj de Limbaj de accesibilitate.

Vă rog să completaţi tabelul de mai jos. cu o formulă de forma următoare n o ta r e a liz a * 3 + n o ta p r e s e n ta r e _ re _ Nota= 4 336 . Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat • • Foaie de observaţii elevi Alte obervaţii Foaie de observaţii elevi Nume Este Ordonat Dezorganizat Structurează Atent preocupat bine la de informaţia detalii realizarea temei Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe.diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului Numele şi prenumele …………………………………………. Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare .

28.html?in=cursuri&s=sql.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php51674.Lahttp://facultate. Teodoru. 15.tvet.2009 ***.ro.far-php.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.2009 ***.afaceri.php.html?in=cursuri&s=javascript. 20.2009 ***.05.tutoriale.La http://facultate.04. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577. 2009 Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.05.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site _urilor_web-53607. 21.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.regielive.C.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql749.ro/ftp. București: Editura Teora ***. 02.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356. 8. John. 2009 McFredies. XHTML.htm.html? in=cursuri&s=sit%20web.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice73641.html? in=cursuri&s=structur. (2003).2009 ***. (2003). 3. 02. La http://facultate.La http://facultate. 12.Lahttp://facultate.2009 ***. La http://facultate. 6.ro/manual_html/Capitole/Cuprins. La http://www. București: Editura B.softpageinternet.ro/index.regielive. (2005).Lahttp://facultate.regielive. La http://facultate.04.html?in=cursuri&s=sit%20web.La http://facultate. HTML. La http://www. 30.04. 02.regielive. 10. 11. htm .La http://www.La http://facultate.2009 ***.2009 ***.2009 ***.04. 30. București: Editura Corint Gugoiu.05. Tollett. Crearea paginilor Web. 4.04.Williams. Paul. 25.05.05. Design pentru Web Ghid pentru crearea.La http://facultate. 17.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.regielive. 16.regielive.05. 7.04. Robin.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii _web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618. Bucureşti: Editura Corint 337 .05.Bibliografie Crearea site-urilor Web 1.html?in=cursuri&s=xml. 19.html? in=cursuri&s=sit%20web.regielive.Lahttp://facultate. 2.regielive.ro. 14.html? in=cursuri&s=xml .05.html? in=cursuri&s=xml .regielive.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02. 02.html?in=cursuri&s=scriptur%20web.I. 29. 02.2009 ***.2009 ***. John (2003). 22.ALL Williams.La http://www. proiectarea şi publicarea propriului site Web. 02.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wid e_web-44356. 18. 9.2009 ***.04. 29.2009 Robin.2009 ***. Tollett.2009 ***.regielive.html?in=cursuri&s=sit%20web .2009 ***.regielive. 5. 13.05. CSS și XML prin exemple – Ghid practic. 28.tvet. 02.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744. Design pentru Web.primulpas. 02.htm.2009 ***.

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date 338 .

Colegiul Tehnic „Media”. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 339 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti COORDONATOR: GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I.

obiecte sau situații c. Fapte c. Modelul semantic c. obiect sau situație b. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate 5. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date? a. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect. ansamblu de date care se referă la același fenomen. ansamblu de date neintegrate într-un context 3. 1. Schema conceptuală d. Schema externă b. Redundanţa crescută a datelor d. Simboluri d. adevăruri şi principii învăţate d. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi? a. Modelul cadru d. Schema orientată obiect Subiectul II 340 . Schema internă c. Care din elementele listei nu pot fi considerate date? a. Evenimente primare b. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date Să descrie avantajele folosirii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte? a. Modelul relaţional b. Adevăruri 2.Testul 1 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. ansamblu de informaţii. Dependenţa datelor c. în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei. Colecția de date reprezintă: a. Integritatea datelor b. Modelul reţea 4.

....... ..... 4-a........ schemă logică etc.................. în funcţie de tipul datelor conţinute în structură 2............) se va acorda punctajul prevăzut în barem............ Funcţional e.............. 341 ........... dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie...... Structurile de date pot fi omogene sau ................2 puncte Se acordă câte 0...... Coloana A Coloana B 1. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0..... Descrierea fizică a bazei de date d................... Facilităţi ale bazelor de date a..5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Descrierea generală a unei baze de date Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri 1............ 1...... crearea..... grafic..... Schema bazei de date c.5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .... Abstractizarea datelor........... 5-d Subiectul II .................5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0..........5 puncte pentru fiecare răspuns corect....... 3-d.. 3-b.5 puncte pentru fiecare răspuns corect.......... Independenţa Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.................. La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat......................... şi accesul controlat la baza de date.......... 4-e Subiectul III .... 1-b. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ... 2-a................ Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite ............ 2-a......... 1-d........ Neomogene 2............... 3....Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B.2 puncte Se acordă câte 0.... Definirea Întreţinerea 3.. partajarea 3..... ierarhic 2............... Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect.......... Model bazat pe înregistrări b.... Model bazat pe obiect datelor 4.

Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţ: Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect 1. Ilfov Str. Pot exista dubluri ale tuplurilor 4. Un set de atribute null d. Fiecare atribut are o denumire distinctă d. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniu c. Operaţie aritmetică b. 10. 0 d. Obiectivele evaluării: Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. Buc Gradul relaţiei este: a.Testul 2 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Calcul geometric d. Jiului. Fie relaţia: 342 . 4 b. 2 5. 19. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tuplu c. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu 3. Fie relaţia: IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str. Iorga. 25. Calcul vectorial 2. Are o denumire distinctă b. 3 c. nr. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de: a.Beller. R. N. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare? a. Relaţie c. Buc Str. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii? a. nr. nr.

................ k... 343 .. 25......... La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat............ Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect.............. 3.. Buc Cardinalitatea relaţiei este: a............. l.......... 3-d.. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0.....................................Beller............................ 2....... Jiului... nr..... Subiectul III Completaţi următoarele enunţuri: 1.......... Buc Str...... şi ...... este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii..... se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null.......... 1-d. 10. nr........ Cheia primară i...5 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0.... 19................ 5-b Subiectul II . Cheia .......... 3 c. 2-b............ La baza limbajelor relaţionale stau . Ilfov Str.. Integritatea entităţilor.. 4 b........... Este obligatorie şi este unică 8. R..... Domeniul j.... 4-a............. Supercheie referenţială 10..IdElev 1 2 3 Nume Popa Marin Ionescu Premune Marin Simona David Data_nasterii 1-0ct-1997 19-Dec-1998 2-Mai-1996 Adresa Str.....5 puncte Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect...... nr.................... Integritatea .. Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute........5 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.. Reguli de integritate h....... integritatea 9........ 2 Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B.... Iorga. 0 d...2 puncte Se acordă câte 0... Poate conţine şi atribute care nusunt necesare pentru identificarea unică... Coloana A Coloana B 7... N..... Numărul de rânduri ale unei relaţii...................

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. 4-e Subiectul III ........ schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... grafic...1-b.......... Entităţilor 2. 2-a............ 3-d....2 puncte Se acordă câte 0........ Străină 3.......5 puncte pentru fiecare răspuns corect........... 1... 344 .......... Algebra relaţională Calculul predicatelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....

Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute: Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Antim Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor profesor director Salari u 500 400 500 600 a. Care este determinatul acestei dependenţe? b. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 1 Pop 2 Avram 3 Ivan 4 Popa Maria Ion Felicia Maria Functie profesor maistru instructor secretar administrat Salar Coddeparta iu ment 600 1 550 3 450 4 350 5 345 .Testul 3 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Obiectivele evaluării: Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale. Fie dependenţa funcţională IdPersoana→NumePersoana. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 20 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Subiectul II. Enunţuri: Subiectul I. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. c.

........ PrenumePersoana→Funcţie....... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte Subiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncte Subiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte Barem de corectare și notare: Subiectul I .... NumePersoana..............Personal IdPerso NumePerso PrenumePers ana ana oana 5 Iordan Marian Functie or Profesor 600 1 Salar Coddeparta iu ment Departament IdDe NumeDep p 1 Cancelarie 2 Magazie 3 Atelier 4 Secretariat LocatieDep Cladirea A1 Cladirea A2 Cladirea Atelier Cladirea A1 MailDep TelefonInteriorD ep cancelarie@ctm..... Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii........ro office@ctm... PrenumePersoana→Salariu...........ro admin@ctm...................0............... Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.......................................5 puncte c...0.......0...... Fie relaţiile Elev....5 puncte NumePersoana... Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli.ro 113 tehno@ctm............3 puncte a. Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii.................. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..0...............ro 114 111 112 116 5 Administrati Cladirea C1 e 6 Contabilitate Cladirea C1 a.... IdPersoana .....r 115 o magazie@ctm........ b.......................................................................5 puncte IdPersoana→Salariu.............. Disciplina. IdPersoana→PrenumePersoana....0......0.. Explicaţi alegerea făcută. Explicaţi alegerea făcută.....5 puncte IdPersoana→Funcţie. Subiectul III........5 puncte 346 .ro conta@ctm........... disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate........5 puncte b..........

................. se va acorda punctajul prevăzut în barem. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”........... prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament.. Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină.......3 puncte a................ IdPersoana...... b................ dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă: NumeElev →→IdDisciplina IdDisciplina→→ Nota Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect........ Subiectul III ............. respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament..... Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine..... Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev............................ 347 .. IdPersoana→CodDepartament..3 puncte Un elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note....................................................................1 punct Fiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament........Subiectul II ..1 punct CodDepartament→MailDepartament IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament..................... Funcţie→IdDepartament................

Testul 4 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante? 3. de ştergere. Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint. Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare. Enunţ: Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură: Personal IdA NumeA Adresa Telefon ng ng Ang Ang 1 Pop Marin 2c 3 Iorga Gina 4 Avram Alin 5 Bira Alina Functie Salar IdFili AdresaFil TelefonFili iu ala iala ala 4000 3000 3000 1200 1200 1 Bucuresti 55566778 2 Iasi 45555333 Bucurest 2334455 General i 67 Manager Iasi 3456788 Manager FIN 9 Bucurest 8834455 Manager RU i 67 Ploiesti Ploiesti 4532467 Contabil 7 3455666 Asistent 6 1 Bucuresti 55566778 3 Ploiesti 3 Ploiesti 44444222 44444222 Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe: 1. Tipul testului: probă orală Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. de modificare). 2. Obiectivele evaluării: Să identifice problemele asociate redundanţei datelor Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date. Instrucţiuni pentru elevi 348 .

............1. telefonul filialei..............1...5 puncte În cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă....... denumite anomalii de actualizare/reactualizare............................1.............................................. Anomalii asociate datelor”............. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Cerinţa 1: 2 puncte Cerinţa 2: 2 puncte Cerinţa 3: 5 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1: 2 puncte DA........................ adresa....................5 puncte Dacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective..... de ştergere şi de modificare............................ Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor...... Cerinţa 3: 5 puncte DA................ Cerinţa 2: 2 puncte Relaţiile care conţin date redundante pot crea probleme................................... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect....................................................5 puncte Date redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei........ Anomalii de modificare/actualizare.0........ se va acorda punctajul prevăzut în barem.............2 puncte........ Anomalii de ştergere....................... care sunt clasificate ca anomalii de inserare................................................... În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul....Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.................0..............................5 puncte La inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială................. 349 . Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev........ De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi..................5 puncte........ sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat.............5 puncte Anomalii de inserare............... Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv.....1.............

Barem de corectare şi notare: Forma 1FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 2FN: 350 .10. Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.10.2009 A1 Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce .2009 A3 07.2009 A2 07. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: • 1 punct din oficiu • 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei • 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.10.Testul 5 Modulul: Baze de date Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.10. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Fie relaţia Programari cu următoarea structură: Programari IdMe NumeMe PrenumeM IdPaci NumePac PrenumePa DataProgra CodCabi dic dic edic ent ient cient mare net 1 Cristea 2 Cristea 3 Popa 4 Irimia 5 Irimia Marin Marin Mihaela Adriana Adriana 1 Ion 2 Miclos 3 Barbu 4 Ion 5 Serban Vasile Andrei Ana Ionel Ioana 05. Obiectivele evaluării: Să cunoască formele normale Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.10.Codd.2009 A1 05.2009 A1 06.

351 .) se va acorda punctajul prevăzut în barem.caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma 3FN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Forma BCFN: caracterizare 1 punct aplicare algoritm de rafinare 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic.

CNP. 2.scris 1. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Interoghează baze de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995. Se consideră relaţia definită la punctul 1. NumeElev. LunaNastere.Testul 6 Modulul: Baze de date Competenţe: • • Proiectează structura unei baze de date. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev. Subiectul II – practic Utilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru: 1. ZiNastere. NumeSpecializare. PrenumeElev. Crearea relaţiilor de la subiectul I 352 . Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu. PrenumeElev. Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are în laboratorul de informatică. Obiectivele evaluării: Să utilizeze elemete de algebră relaţională Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi manipularea datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării. şi anume: NumeClasa. Enunţ: Subiectul I . Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. 3. NumeFormaInv. AnNastere. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute. cu următoarele atribute: IdElev. AnNastere.

. câte unul pentru fiecare cerinţă.. SELECT NumeClasa...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... ∪ ΠNumeClasa......................... SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995........... 1 punct 2 puncte NumeSpecializare...... 353 .........2. 1 punct SELECT NumeElev... ΠNumeElev........ PrenumeElev. AnNastere(Elev) 3.6 puncte 1... NumeSpecializare.. PrenumeElev............. NumeForma(ClaseTeoretic) (ClaseTehnologic) NumeForma Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă Subiectul II ......... NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic....... NumeFormaInv FROM ClaseTeoretic UNION SELECT NumeClasa. ΠNumeClasa. Crearea tabelelor 2 puncte 2...... Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor 3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL Barem de corectare și notare: Subiectul I .. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte........ AnNastere form Elev. iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente.....3 puncte 1..... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I.......... grafic............... NumeSpecializare.. Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I.... σ AnNastere=1995 (Elev) 2........... Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. schemă logică etc.......... NumeSpecializare......

Enunţ: Subiectul I. După finalizarea se vor prezenta soluţiile. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. Prenumele. NumeClasa.Testul 7 Modulul: Baze de date Competenţa:Interoghează baze de date Obiectivele evaluării: Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe . Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele. 2. Numele. Subiectul II. Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”. Specializare. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev. AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. CodClasa) şi tabClasa (CodClasa. fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură: tabAngajati IDAnga NumeAng Salar Adresa jat ajat iu Functia 1 Popa Marin 2500 Bucure Designer ști 2 Anca Viorel 3000 Bucure Programator ști 3 Marin Ionela 3500 Bucure Analist ști 4 Ion Simona 3000 Bucure Programator ști 5 Stan Ion 3500 Bucure Administrator ști DB 354 . Prenumele. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. în vederea evaluării rezultatelor învăţării.

.... a. 1 punct 2.. AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati..............6 puncte Crearea relaţiei 1 punct 2... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia........ Aflarea angajatului cu salariului maxim...... schemă logică etc... tabClase........................ Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult de 5 angajaţi Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor 2 puncte pentru realizarea interogărilor Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului 5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare) Barem de corectare şi notare: Subiectul I ........ Creaţi relaţia tabAngajaţi 2. Functia.......5 puncte 2.........Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe: 1. 355 .. minim și mediu c.... Aflarea sumei totale a salariilor d..........IDClasa = tabElevi..) se va acorda punctajul prevăzut în barem.....NumeElev................ grafic..... sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5.... MIN(Salariu) AS Minim.... 1 punct 2.....3 puncte 1... Crearea tabelelor şi legăturii ............ Subiectul II .d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane.. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe: a................ Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru fiecare categorie de funcţii e....................e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane...NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev..NumeClasa.................... 1 punct 2.....5 puncte 1.... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. Functia......1... SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajati FROM tabAngajati. tabElevi............ FROM tabClase.c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati........IDClase and tabClase....1..b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim......... SELECT tabElevi.. ... Afişarea numărului de angajaţi b......................... tabElevi WHERE tabClase...................... 1 punct 2.................PrenumeElev.........

.....5 puncte 1..... punctul 3............. Subiectul II – practică Realizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I. Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite.............. Tipul testului: probă orală şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică......... Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date 3...Testul 8 Modulul: Baze de date Competenţa: Administrează baze de date Obiectivele evaluării: Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării .. Enunţ: Subiectul I – probă orală 1......... prin utilizarea unor elemente de control... într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu 356 .... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul II: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I . realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate...... Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date...... fiecare calculator are instalat un SGBD.......... 2.............. Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date..... Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.

.. schemă logică etc............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... Oricare cinci din urmatoarele:....... • procedurile asociate bazei de date Se acordă câte 0....... • asigurarea integrităţii bazei de date....................... .....................5 puncte • utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau programe • corectarea sau copierea neautorizată a datelor • alterarea programelor • politici sau proceduri necorespunzătoare • intrarea ilegală a unui hacker • eşecul mecanismelor de securitate • alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent • deteriorarea fizică a echipamentelor................................5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3........5 puncte • autorizarea în sistemul informatic.... ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de echipamente hardware • interferenţă elecronică/radiaţii • viruşi Se acordă câte 0.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect... • vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date. 357 ...........2...constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau date............. • criptarea datelor......................................................) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. • copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor......5 puncte pentru fiecare variantă corectă Subiectul II ................................... 1 punct al bazei de 2.............4 puncte Se acordă un punct pentru prezentarea celor trei variante Pentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct................ Oricare trei din urmatoarele: :.......1. grafic..........

). 2. Restricţii: • Se presupune să există 3 bibliotecari. Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul va avea loc în laboratorul de informatică. date BI/CI. Sistemul va permite: • introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii. pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. anul apariţiei. Vizualizarea carţilor. Introduceţi date cu privire la cărţi. împrumuturilor existente astfel: • Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile. abonaţi. creaţi interogări pentru: a. autor. Cerinţe: 1. teatru etc. Creaţi structura conceptuală. şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minute Timp acordat prezentării: 10 minute. înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte. prenume. poezii. carte. autorul. editura. precum şi compactarea bazei de date. logică şi fizică a bazei de date. care se identifică în sistem prin usermane şi parolă. • introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume. împrumuturi şi restituiri. • menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării. • Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date. adresa.Testul sumativ 1 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. nuvelă. împrumuturilor 358 . Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat. Enunţ Creaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. CNP. tip (roman. data_restituirii. codul cărţii. • Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile. Elevii lucrează individual.

.... Identificarea cheilor primare II.5 puncte 359 .......... Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) ...... 3 restituiri........... reguli de validare.....................1 punct h.................0.. sau de un anumit tip introdus disponibile • Vizualizarea abonaţilor restanţieri • Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor............ Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii)................ Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile ..... Specificarea cheii primare b...... Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi...... 15 cărţi..... Vizualizarea abonaţilor restanţieri.• Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor........... 3....1 punct e............. b....... 15 cărţi...... Identificarea entităţilor b...... de cel puţin 3 tipuri.2 puncte i.....1 punct Cerinţa 2...... Vizualizarea tuturor împrumuturilor ........... Identificarea legăturilor dintre entităţi c. 5 împrumuturi.... 5 împrumuturi....... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute........................... Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor....... null-uri etc............................. Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date..... Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială IV.......... Vizualizare tuturor cărţilor disponibile....... Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date.................. 4 puncte a......................................0......................................................... c. III..... eliminarea legăturilor N:M... Identificarea atributelor entităţilor d....10 puncte a.2 puncte Cerinţa 3 ......................5 puncte b.....................10 puncte Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole: 1.............. de cel puţin 3 tipuri.... eliminarea redundanţelor...... Rafinarea şi normalizarea bazei de date........................... Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor..... b............. Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10............ Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ..... Vizualizarea împrumuturilor după autor ... 3 puncte a.......... După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare................... Crearea schemei logice..........................5 puncte c. Proiectarea conceptuală a bazei de date:.1 punct f..2 puncte a........................ Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile ......... Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date.....10 puncte I..............1 punct d..... Introducerea datelor (minim 5 clienţi.............................. format. 3 restituiri) . Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1....................1 punct g.... Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ......

indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... schemă logică etc...........1 punct......3 puncte 3.......... grafic.... Realizarea unei copii de siguranţă .... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.................. 360 ..) se va acorda punctajul prevăzut în barem........ urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... Crearea contului de administrator cu drepturi depline........2.......

. a. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare. d. Valoarea zero b. Simple şi compusa d. Fie A. în cazul modelului entitate – relaţie poate fi: a. 3 forme normale 361 . Operatorul logic utilizat pentru negaţie. A este dependent tranzitiv de C prin C d. 1:0 c. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale. elemente specifice modelării conceptuale. Spaţiu alb c. B. 1:N d. A este dependent tranzitiv de C prin B c. B este dependent tranzitiv de A prin C 5. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. C este dependent tranzitiv de A prin B b. 1. 0:0 b. Slabă şi tare b. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute Enunţ Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect. Primară şi candidat c.Testul sumativ 2 Modulul: Baze de date Competenţe • Proiectează structura unei baze de date • Interoghează baze de date • Administrează baze de date Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Lipsa valorii unui atribut 4. se împart în funcţie de dependenţele care se pot stabili între ele în: a. iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci: a. 0:N 3. Entităţile. Raportul de cardinalitate pentru relații binare. alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element: a. Simplă şi derivată 2. C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: A→B şi B→C.

Funcţia FROM Angajat WHERE Salariu = 1000. c. Proiectarea fizică a bazelor de date d. Proiectarea logică a bazelor de date c. Proiectarea conceptuală a bazelor de date b. b. DataNasterii. 5 forme normale c.b. actualizare Ştergere. Functie. Identificarea tipurilor de entităţi b. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date: a. d. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni. prenume şi funcţiei c. DataAngajarii. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte: a. IdElev 1 2 3 4 5 a. 4 forme normale d. PrenumeAngajat. a. Executarea comenzii: SELECT NumeAngajat. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi cititte. are drept rezultat : a. 362 . PrenumeAngajat. b. 10 forme normale 6. CNP. Determinarea domeniilor atributelor c. Adresă. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat. c. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare 8. actualizare 9. ştergere. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. actualizare Inserare. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. ştergere Inserare. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia. prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000 10. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primară d. d. Definirea constrângerilor de integritate 7. NumeElev Popescu Ion Popescu Ion Popa Gigel Popa Gigel Ionescu Maria CNPElev 1234234123456 1234234123456 3434567890123 3434567890123 2124567845567 Clasa 10A 10A 10B 10B 10C Disciplina Matematică Informatică Matematică Fizică Chimie Nota 8 9 7 8 10 Inserare. listarea tuturor angajaţilor din compania b. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii pe care utilizatorul le are asupra sistemului. prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000 d.

luna. Data_N (va reţine: zi. iar restul atributelor sunt derivate. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume. Adevărat  Fals  6. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor. Funcţie. Localitatea. Ţara). Comanda: SELECT Nume. relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele. 8.Subiectul II Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos. 363 . Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor. Adevărat  Fals  9. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri. Funcţia FROM Angajat ORDER BY Nume ASC. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd. Adevărat  Fals  4. Adevărat  Fals  10. Adresă (va reţine: Strada. 3. Prenume. Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  7. Salariu. CNP. an). restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant. Atunci CNP este atribut simplu. Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată. 1. Prenume. Adevărat  Fals  5. Adevărat  Adevărat  Fals  Fals  2. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme). Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie.

. 1-a......5 puncte IdClasa pentru relaţia tabClase.... e........... b. Se consideră relaţiile: 1.... să se listeze toţi elevii acestei clase.0...... 8-a..... 4-a.......... Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute....5 puncte IdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări . să se listeze toate clasele cu această specializare........... Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi....... IdElev pentru relaţia tabElevi.. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare........ 10-d Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. 3-d.... 2-c. 6-d..... Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume........... Prenume...Adevărat Subiectul III 1.... CNP.5 puncte 364 . 3.. Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct... c........ 1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 4 – Fals 9 – Fals 5 ............... 0.. Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z. Identificaţi o cheie străină. Specializarea.... 5-c. Clasa...Subiectul III...... 2.. 9-c....... Presupunând că există o clasă denumită Y.... Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei........... d...0................ 7-c...... Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X.... Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos: a...... Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10...Adevărat 10 ..

........NumeSpecializare)='Z')) GROUP BY TabSpecializari... 2 puncte SELECT Count(tabElevi.....NumeSpecializare FROM tabElevi............NumeElev) AS NrElevi......DataNasterii......................... tabClase.... deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări.......1 punct SELECT tabClase..... tabElevi. 3......NumeSpecializare FROM tabElevi.CNP. TabSpecializari...........[IdClasa]) AND ((tabClase.................IdClasa WHERE (((tabClase......... 3...................IdClasa) ON tabSpecializari....NumeClasa)='Y'))..............Adresa..........b ......................................NumeClasa FROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.. tabSpecializari..e....IdSpecializare = tabClase...IdSpecializare = tabClase......... tabElevi...............1............ 365 .............. tabClase.....IdClasa = tabElevi.....2 puncte SELECT Count(tabElevi...................IdClasa)=[tabClase].NumeClasa......... tabElevi............. TabSpecializari WHERE (((tabElevi.....NumeSpecializare........d ........NumeSpecializare.........NumeClasa................[IdSpecializare])) GROUP BY TabSpecializari..........c........ Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase ..........5 puncte sau Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase..............[IdClasa]) AND ((tabClase..........Specializare)=[tabSpecializari]..NumeElev) AS CountOfNumeElev.............Specializare)=[tabSpecializari]....... tabSpecializari....IdClasa = tabElevi.........................PrenumeElev...................................NumeElev........ IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi......... TabSpecializari..1 punct SELECT tabClase........NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari.......................2... tabElevi.NumeClasa... deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase....[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari...............................1.............. tabClase.. tabElevi.... tabClase.... 1 punct SELECT tabElevi........................ TabSpecializari WHERE (((tabElevi.................... tabElevi.....5 puncte 3......................................................NumeElev.....CNP..a . Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări .....................IdClasa)=[tabClase]... 3.................Specializare.............Specializare WHERE (((tabSpecializari...... 3....NumeSpecializare)=’X’)).....NumeSpecializare FROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase........

tvet. Eugen. Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All 5.BIBLIOGRAFIE Utilizarea bazelor de date 1. Strachan. Anne (2001).ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www. Caroly. Transact SQL Bucureşti: Editura Teora 366 . 2009 3. Connollz. Baze de date Bucureşti: Editura Teora 4. 2009 2.Thomas. (2002). Monica (2000). Popescu. Ken. Florentin. Henderson.ro. Curriculum pentru calificarea analist programator www. Begg. Ipate.tvet.

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice 367 .

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.profesor grad didactic I.AUTORI: MIREALA IACOB . Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 368 .

Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în faţa clasei rezultatul activităţii. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic. după care prin interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Enunţ: Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a sistemului informaţional. pe care o va prezenta în faţa grupului. Fiecărei grupe i se alocă 2-3 minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei. prelucrarea. completă şi corectă din care să reiasă rolul şi obiectivele unui sistem informatic.. Tipul testului: probă orală. Criterii de evaluare şi notare: 369 . după desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Fiecare elev va concepe o frază concisă. grupul de experţi. Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de cuvinte. Prin interevaluare se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică.Testul 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:   Să identifice rolul sistemului informatic. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 10 minute. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual. fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Să identifice obiectivele sistemului informatic. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”. Organizarea elevilor se va face în 4-5 grupe.

cuantificare. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa. mediul extern. asigură conducerea cu informaţii necesare în procesul decizional. obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii reale şi în timp util necesare în procesul decizional. Rolul unui sistem informaţional este de a colecta. a prelucra. prelucra. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în notă. efectele sau după posibilitatea cuantificării. organizaţie. Barem de corectare şi notare: Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. memora. a verifica. efecte. obiectiv principal. a stoca. stoca. Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvintele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem. verifica şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul extern. informaţii. Lista de cuvinte cheie: Pentru rolul sistemului informatic: a colecta. 370 . a memora.Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă cu cea enunţată în barem. Pentru obiective: importanţă.

_______________________________________________________________ Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute Enunţ: 1. reconstrucţia. ______________________________________________________ Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programarea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi explictă). Tipul testului: probă scrisă. ___________ Ansamblul de cunoştinţe specializate. caracteristicile. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert. formează baza de cunoştiinţe. “Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem 371 . regulile de productie. 2. Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert .Testul 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice Obiectivele evaluării:  Să caracterizeze sistemele expert. _________ definiţia. care fac parte dintr-un anumit domeniu. ________ Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează cunoştiinţele experţilor umani. obiectivele. care poate fi reprezentată prin: reţele semantice. dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert. a) b) c) d) expert. componentele. cadre etc.

DEF pentru definiţie. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2. în metodele de raţionament. care. planuri. ____ Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice. judecăţi. în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor. demonstratii. 3. ____________________________________________________ Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe.__________ Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică. spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice. pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele corespunzătoare din baza de cunoştinţe._____________________________ Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu 372 .________________________________ Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează cunoştinţe inexacte sau incomplete. ______________________________________________________________ Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la soluţiile cele mai bune.________ Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. _________________________________________ Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă. construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi. decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe.”________________ Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din acronimele: OB – pentru obiectiv.Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus formularea problemei). precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte. CAR – pentru caracteristică şi COM – pentru componenta unui system expert. _____ Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct posibil a expertizei obţinute de la experţii umani.

OB. 1. COM. 3. COM. b. CAR. DEF. 373 . a. CAR. COM. COM. Componentele lipsă: modulul de achiziţii. CAR. d Ex. CAR. Ex. OB.Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p Exerciţiul 2 cu 6p Exerciţiul 3 cu 2p Rezolvarea corectă: Ex. 2. CAR. c. creşterea creativităţii. CAR. modulul explicativ. CAR. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor. OB.

fiecare acumulând câte un punct pentru orice enunţ correct. Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative. ele sunt descrise în câmpul Enunţ. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă. Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională. Durata evaluării: Timp de lucru: 10 minute Enunţ: Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care este domeniul specific al fiecăruia. Codul telephonic. Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale.Testul 3 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Rezolvare posibilă: Codul poştal. Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor. brainstorming. Tipul testului: probă orală. Codul numeric personal. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile. sumative. Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici 374 . Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. Ceilalţi primesc calificativul Bine. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe răspunsuri corecte. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un flipchart. în timpul studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România. Elevii vor fi evaluaţi individual.

Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor economice. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs. STAS standardul de stat pentru produse. Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă.Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar. Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale. 375 .

Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită. Instrucţiunea crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Scrie ca titlu al planşei. denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice. Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă. Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute Enunţ: Elevul 1 Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1. Tipul testului: probă practică. urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1 la 5. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor primite.Testul 4 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Numele elevului _____________________________________________________ Nr. după parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. dar şi materialele auxiliare asociate. 376 . expansiunea. Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior. Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte … După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de … Şi de …. Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire. Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ la secţiunea Elevul x.

377 .Elevul 2 Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

În urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________ a aplicaţiei. baza de date.Elevul 3 Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie: Faza de proiectare. proiectarea modulelor. arhitectura sistemului. sistem informatic. depinzând de echipamentele tehnice şi de complexitatea programelor respective. Testarea se poate face “___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). ecranele aplicaţiei. proiectarea fişierelor. Etapa de construire presupune _________________ şi __________________ programelor. structura bazei de date. La realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului. Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului. a ______________ şi ___________________. faza de analiză. 378 . procedurile funcţionale. testarea sistemului. necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea utilizatorilor. dimensiune sistemului. documente necesare fazei de __________________ a sistemului. Elevul 4 Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos. a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii generale. Procesul constructiv implică __________________ şi ____________________________ structurii programelor. subetapele. documentaţia plan de dezvoltare. utilizând instrumente adecvate. formatele de intrare/ieşire. Elevul 5 Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de exploatare a sistemului informatic. specificaţiile detaliate. modulele.

sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză . formatele de intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei. Detalierea dimensiunilor sistemului. 379 .Barem de corectare şi notare: Rezolvarea corectă pentru: Elevul 1 Nr. Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată. Proiectarea fişierelor şi a bazei de date.vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale.se va definitiva structura bazei de date. Subetapele acestei etape sunt: • • • • • • • Arhitectura sistemului. 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarcina Definirea strategiei de analiză-proiectare Definească termenii Funcţiile Atribute Normalizarea Asocieri Legături Defineşte strategia Punctaj acordat 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p Elevul 3 Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă. crt. . Definirea modului de testare a sistemului. Întocmirea documentaţiei. Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care: . Proiectarea modulelor. Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului.

rapoartelor.Elevul 4 Cuvintele lipsă sunt: codificarea. analiza. Elevul 5 Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p. 380 . testarea. proiectarea. implementare. modelarea. Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus. funcţiilor. eroare. manualele. top down. ecranelor. strategiei. buttom up. utilizare.

381 .Elevul 2 Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte. Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat. Ceilalţi elevi primesc calificativul Bine.

382 .Instrucţiuni pentru evaluatori Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.

regulile de formalizare c. elaborarea documentaţiei 3. Analiza.Testul 5 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice Obiectivele evaluării:  Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. test grilă cu itemi obiectivi. Testarea. formalizare: 383 Iniţierea. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul cascadă). Elevii vor fi evaluaţi individual. Implementarea. Proiectarea. sistemul de limbaj d. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de . Tipul testului: probă scrisă. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem informatic: a. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A. ciclul de viaţă e. modalitatea de aboradre b. 4. Întreţinerea. după parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. A Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare B Metodologii etnofolclorice Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces 2. metodologiile din coloana B care coprespund criteriului ales.

Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0. lungimii şi formatului codurilor.a. clarificarea obiectivelor.25p / asociere) Exerciţiul 2 cu 0. d. analiza şi organizarea datelor 6. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică ordinea firească a acestora a.5p (0. Definirea strategiei b. 5. a denumirilor. concordanţa intrare-ieşire e. tehnica brainstorming-ului d. Proiectarea Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. f. dar are şi o utilitate juridică. estimarea capacităţii. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale: a.5p / aşezare pe poziţia corectă) Exerciţiul 4 cu 2p (0. analiza documentelor şi diagramnelor c.5p Exerciţiul 3 cu 2.5p / alegere) Exerciţiul 5 cu 1. nornmalizarea entităţilor. de a sprijini comunicarea în relaţia cu beneficiarul. Construirea d. Analiza de sistem c. alegerea tipurilor de coduri. c.5p Rezolvarea corectă: 384 .” 7. analiza elementelor ce urmează a fi codificate. tehnica interviului b. Implementarea şi exploatarea e. precizarea şi uniformizarea tehnologiei.5p / alegere) Exerciţiul 6 cu 1p Exerciţiul 7 cu 0. e. b. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei: „Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare.5p (0.

d. 4.Ex. a. A B Metodologii cadru Metodologii modele compozite Metodologii monoproces Metodologii etnofolclorice Gradul de generalitate Modelul ciclului de viaţă Structura proceselor Modul de abordare Ex. 1. e Ex. 1 Iniţerea. Ex. 2: c Ex. 4 Implementarea. 6 Întreţinerea. f Ex. 3. d. 6 Adevărat Ex. b. 3 Proiectarea. 5. 2 Analiza. b. e Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării 385 . 5 Testarea. 7.

instanţele 3. restricţiile d. tipurile de date b. care pot fi definite pentru o asociere în UML: 386 B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B. Obiectivele evaluării:  Să cunoască elementele limbajului UML Prezentarea testului: Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. ______________________________________________________________________ 2. A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4. pachetele c. UML. pentru a verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea programării orientate obiect. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele. Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute Enunţ: 1. blocurile de construcţie (building blocks). Alegeţi categoriile de constrângeri.Testul 6 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Care este semnificaţia acronimului UML. 5. simbolurile de reprezentare (projections) şi …. “Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă . a. Tipul testului: probă scrisă.

a.5p / alegere) Rezolvarea corectă: Ex. {uses} Criterii de evaluare şi notare: Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare. a. d. 3.5p / cuvânt corect) Exerciţiul 2 cu 1p Exerciţiul 3 cu 4p (0. 1. b. c. 2: b Ex.5p (0. d B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 387 .5p (0. {extend} c. 4. {subset}. Barem de corectare şi notare: Se acordă 1p din oficiu Exerciţiul 1 va fi notat cu 1. Ex. În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat Ex. {ordered}. {exclusive or}. 5. e. Fals Ex. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj unificat pentru modelarea datelor.5p / asociere corectă) Exerciţiul 4 cu 1p Exerciţiul 5 cu 1.

Care este denumirea românească pentru Software Engineering? 388 . PSE. Care este traducerea lui reverse engineering? 7. după desfăşurarea temei Instrumente software (CASE. pentru un răspuns incomplet o steluţă galbenă. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai repede la întrebare. Care este semnificaţia acronimului IPSE? 3. joc pentru testarea cunoştinţelor. Obiectivele evaluării:  Să cunoască instrumentele CASE Prezentarea testului: Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Care este semnificaţia acronimului CASE? 2. Care este semnificaţia acronimului SEE ? 5.Testul 7 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie. Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ. Durata evaluării: Timp de lucru: 25 minute Enunţ: CATEGORIA 1 1. Care este denumirea în limba română a componentei repository? 6. Organizarea elevilor va fi individuală. IPSE. iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră. Care este semnificaţia acronimului PSE ? 4. SEE). Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla categoria din care va extrage întrebarea sa. Tipul testului: probă orală.

Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de definiţie.”? 389 . Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea produsului software.CATEGORIA 2 1. 6. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea aplicaţiei. 3. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de realizare. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?. 4. 7. 2.” ? 2. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă prietenoasă. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului? 4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat. CATEGORIA 3 1. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp.? 3. astfel încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”. 5.

folosind cuvântul cheie software. folosind cuvântul cheie tranziţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 390 . folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare. 4. 7. 6. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai multe metode de analiză-proiectare. folosind cuvântul cheie clase şi relaţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri.”? CATEGORIA 4 1. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. 2. 5. folosind cuvântul cheie hardware. 3. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie obiecte.”? 6.!? 7. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor. folosind cuvântul cheie operaţii. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea diagramelor.5.

Programming Support Environment 4. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software. Sau 391 . din schema alăturată. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 4. 2. 4. din schema alăturată. Computer-Aided Software Engineering 2.CATEGORIA 5 1. Care este denumirea elementului cu numărul 1. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor. 5. Integrated Programming Support Environment 3. Care este denumirea elementului cu numărul 2. Criterii de evaluare şi notare: Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre. 2. din schema alăturată. 6. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 3. 7. Care este denumirea elementului cu numărul 6. Support Software Engineering Categoria 2 1. Care este denumirea elementului cu numărul 5. Barem de corectare şi notare: Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt: Categoria 1 1. 3. din schema alăturată. din schema alăturată. Care este denumirea elementului cu numărul 7.

Suport pentru ciclul de viaţă 5. 3. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate 5. 7. Instrumente pentru gestiunea proiectului 6. exactitatea şi acurateţea datelor 4. 2. Editor de diagrame 3. 7. Analizator de structură 4. comportamentul claselor utilizând maşini de stări. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware. 5. Generator de cod 7. Categoria 3 1. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat. 5. 4. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut. Eficienţa Categoria 4 Activităţi care 1. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni. Generator de documentaţie Instrucţiuni pentru evaluatori 392 . Standardizarea proiectării 6. Flexibilitatea 7. Depozit central 2. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare). Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat. din punctul de vedere al utilizatorilor săi numite cazurile de utilizare. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete. Simplificarea proiectării 2. Reprezintă tranziţiile stărilor.Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare 3. Simplificarea implememntării 3. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele. Corectitudinea. 6. 6. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare. 4. acestea oferă o gamă largă de modalităţi de dezvoltare. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele. Categoria 5 1.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi. 393 . se reface acest test sau unul asemănător.Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în notă. dacă este cazul.

Anexa 1 _______________________________________________ 394 .

395 .

laborator. descrise în câmpul Enunţ indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului aflat la secţiunea Anexă. 2. 3. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. Instrucţiuni pentru elevi: A. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare 396 . sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor tehnologice. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând următoarele aspecte obligatorii: 1. Obiectivele evaluării: 1. Tipul testului: probă practică Durata evaluării: 2 săptămâni Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în sala de clasă. în format printabil sau electronic. să caracterizeze un sistem informatic. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Enunţ: Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi. Investigaţia organizaţiei. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. 2. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. 3. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. Elevii vor lucra individual. 4. care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul informatic.Testul sumativ 1 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1.

analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul calităţii) . garfice. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate. CUI. B se va nota cu note de la 1 la 10. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul informatic realizat.testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute.). Insistând pe utilitatea acestuia.(denumire. Vor fi obligatorii referiri la rolul şi obiectivele acestui sistem informatic. avantajele utilizării acestei metodologii. modul de utilizare (interfaţa cu utilizatorul). care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la 10. componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul decizional prin rapoarte. decizional şi informaţional etc.programarea cerinţelor software din etapa precedentă . . sedii secundare si adresele acestora. Criteriile de evaluare şi notare: Fiecarea componentă a proiectului A. 3 respectiv 4. dacă este cazul descrieţi componenta expert a sistemului informatic realizat. 2. Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. 3.scopul. . Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru subcomponentele 1. ).cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului). Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. B. schema organizaţiei privită din perspectiav sistemelor operaţional. organigrama. o încadrare a acestuia în diverse criterii de clasificare. adresa sediului principal. Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând: . atenţionări etc. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1. şi cu 1 până la 2 puncte pentru o 397 . 4. serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic. obiect de activitate. 2. Depunctarea se poate face pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei.

Dacă profesorul poate dovedi că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă. orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi modificările pe care le consideră oportune. Instrucţiuni pentru evaluatori: Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire. refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte exigenţele impuse de profesor. Barem de corectare şi notare: Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de evaluare.prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea anumitor teme. Componenţa proiectului este orientativă. 398 .

1. sau 1. (titlul capitolelor va fi cules cu majuscule). la un rând şi jumătate distanţă. 3.2.2.1. b. elevilor. mărimea fontului fiind de 12 pt. etc. subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. • Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii: 399 . cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a proiectului. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a.1. profesorilor. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a colegiului în care studiaţi. 8. PAGINA DE TITLU CUPRINS LISTA CU ABREVIERI (opţional) ARGUMENT CONŢINUTUL BIBLIOGRAFIA ANEXE GLOSAR DE TERMENI (opţional) • Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere după cum o cere conţinutul. Formatul proiectului • Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi: 1. 7.2. Ghid pentru realizarea unui proiect Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. 2. 1. 2. 3. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină. 1. 6. Este obligatorie folosirea diacriticelor. etc). în Times New Roman.) şi subpunctele (1.2. în partea de jos-centru a fiecărei pagini. Titlul capitolelor.1. ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor. 1.1. 4. 5.1.). Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. etc. la fel şi subcapitolele (1. dar şi ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare.ANEXĂ.2. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe.3.

titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor. cules cu bold şi 26 pt. dacă este cazul. 3. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt 2. Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite.1. Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid! 400 . sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a proiectului 6. • • • Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor. numele elevului. Localitatea şi anul realizării • Cuprinsul va conţine numele capitolelor. numele profesorului îndrumător 5. centrat. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text de 2-2. subcapitolelor şi subpunctelor.5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a importanţei lucrării elaborate. cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………) 4. respectiv bibliografia şi anexele. Argumentul.

Testul sumativ 2 Modulul: Modelarea sistemelor informatice Competenţe: 1. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor. 2. 2. stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora se numeşte: a) Componenta fizică 401 . 5. Obiectivele evaluării: 1. 3. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare a cunoştinţelor incerte. să caracterizeze un sistem informatic. 4. 3. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Componenta automatizată a sistemului informaţional. Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării: 50 min Enunţ: I. 4. care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea. care va permite vizualizarea secvenţelor de activităţi. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. II. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem informaţional dat. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii: 1. 3. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se bazează pe inteligenţa artificială. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel informaţional. prelucrarea. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice. 2. ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a specifica operaţia care urmează a fi realizată.

Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de comunicare: a) Subsistemul elementelor de cunoaştere b) Subsistemul de limbaj c) Subsistemul de prezentare d) Subsistemul de tratare a problemei e) Subsistemul osos 5. nu un ______________). nu __________). 402 . nu ______________ prelucrării datelor). scopul (eficacitate globală. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE a) Generatorul de cod b) Editorul de texte c) Browser-ul specializat d) Baza de informaţii e) Motorul de inferenţe III. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este: Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul de folosire (activ. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie asociate 1.b) Componenta logică c) Cadrul organizatoric d) Baza de date e) Sistem informatic 2. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă: a) Analiza b) Iniţierea c) Utilizarea d) Testarea e) Proiectarea 3. După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi: a) sisteme centralizate b) sisteme reţea c) sisteme suport pentru decizii d) sisteme pentru activităţi speciale e) sisteme expert 4. utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri.

trecut 2. statică 5. care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii. Cuvinte cheie: beneficiar. Componente secundare. şi poate fi folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________. obiectivul urmărit (flexibilitatea utilizării. Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe. Motorul de inferenţe. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem informatic. Modul de achiziţii al cunoştinşelor. furnizori. Entităţile externe constau din ___________. Cuvinte cheie: consistenţa. ETAPE Proiectarea Analiza de sistem Construirea POZIŢIA 1 2 3 403 . Interfaţa utilizatorului. Realizaţi asocierile cerute 1.orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________. pasiv. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert. nu către __________). relaţiilor. agenţii guvernamentale. Cuvinte cheie: angajaţi. 3. Componente principale. IV. funcţionar. nu _______________________ datelor). Modul de explicaţii. eficienţa.. ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate în afara sistemului informatic existent. în sensul că ea poate constitui baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant. legală. Cuvinte cheie: claselor. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura ____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre acestea. clienţi 4. juridică.

25p 1.25p 0.1px3=0. funcţionar.3p 0.5p II 1 III 2 3 4 5 0. c.25p 0.2p 0.Implementarea şi exploatarea Definirea strategiei A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat 4 5 2.25px4=1p 0. juridică. claselor.25p 0.1px3=0. d Total categoria II pasiv. d a.1x2=0. Barem de corectare şi notare: Categoria Număr item 1 2 I 3 4 5 1 2 3 4 5 Răspuns corect fals fals fals adevărat fals Total categoria I e c c.25p 0.25p 0. eficienţa. e a.1px5=0.1px7=0.25p 0. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B B Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu Şir de caractere care permite specificarea unui element Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Criteriile de evaluare şi notare: Se acordă un punct din oficiu. b. angajaţi statică.5p 2.3p 0.75p 0.25p 0. trecut. consistenţa.7p 404 . Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem. c. beneficiar clienţi. relaţiilor Vezi figura 1 Punctaj acordat 0. legală.25px2=0.5p 0.25px3=1.

0.IV 1 Total categoria III Definirea strategiei Analiza de sistem Proiectarea 0.25px8=2p Total categoria IV 3p Din oficiu 1p Total 10p Figura 1. Tipuri de date A Boolean Expresie Întreg Multiplicare Şir de caractere Timp Nume Neinterpretat B Tip de dată care poate lua valorile true sau false Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale pozitive sau negative Set nenul de numere întregi pozitive Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp Şir de caractere care permite specificarea unui element Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu 405 .25px4=1p Construirea Implementarea şi exploatarea 2p 2 Vezi tabelul 1. Schema sistemului expert Tabelul 1.

Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă. 2006.. Bocu R.. Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie.cmu.. 5. Editura Teora. Editura Fin Watch. ***. Sisteme informatice pentru management.sei. Miloşescu M..org/wiki/Computer-aided_software_engineering ***.. http://www. Editura Didactică şi Pedagogică.com/case.M.webopedia. 1999. 2004. Bucureşti.html ***. 1996. David A. Modelare obiect orientată cu UML. Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare.. Sisteme suport pentru decizii.. Editura Economică.edu/legacy/case/case_whatis. 2007. Editura Tehnică.wikipedia. http://en. Militaru... Bucureşti. Iosep M. http://www. Editura Albastră.html ***. Editura Didactică şi Pedagogică.. 9.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engineering-case-tool 406 . Cluj-Napoca. 1975. Cluj. Editura All.. Informatică managerială. Drăgan C.G. ***. Antonescu C. 2009.. Bocu D. Trandafir I. Anghel LE. Biţa V.selectbs.Bibliografie Modelarea sistemelor informatice 1. Bucureşti 1977. Băduţ M.htm ***. Radu I. Informatica pentru manageri. Hrin GR.npd-solutions. Editura Dacia. http://www. 8. 2. Filip F. 2004. 4. 10. http://www. 6.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering. Bucureşti 2006. G. UML pe înţelesul tuturor.. 3. 7. Sisteme informatice.

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice 407 .

AUTOR: STĂNICĂ GIOVANNA . COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I. Bucureşti CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 408 .profesor grad didactic I. Colegiul Tehnic „Media”.

iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 2. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 3. pentru un grup de lecţii. 409 . intrările şi ieşirile sistemului. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? 4. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. modul de descompunere pe componente. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 2. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 1. 3. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic. 4. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice? 5. sau sumative a modulului.Testul 1 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 1. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale.

410 .5 puncte din oficiu. RAD (Rapid application development). Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. 2. proiectarea programelor. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii: 1. proiectarea bazei de date/fişierelor. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta. proiectarea orientată obiect. proiectarea interfeţei cu utilizatorii. câte 0. JAD (Join application development). Exerciţiul 2 Se acordă 4. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. 3. proiectarea ieşirilor. 6. beneficiarilor interni şi externi. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte. note de informare. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • • • • • • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. prototipizarea. respectiv ______________.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect.5. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 0. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. proiectarea intrărilor. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem.

La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii: • • • Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare. respectiv rapoarte. pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză. 5. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale. 4. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. cu asigurarea condiţiilor pentru integrarea lor treptată.4. 6. disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice 411 . prioritatea obiectivelor componente. modul de descompunere pe componente. beneficiarilor interni şi externi. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. 3. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. asigurarea legăturilor între componente. 2. intrările şi ieşirile sistemului. note de informare. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. 5. se acordă punctajul prevăzut.

Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Reţea ierarhică. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. . 412 2. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. sau sumative a modulului. Fiecare subsistem se descompune în ___________. Timp de lucru: 40 minute Exercitiul 1 Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana 1. desfacere. pentru un grup de lecţii. Reţea stea (star). de exemplu aprovizionare. Tipul testului: Probă scrisă. fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct.Testul 2 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de reţele de comunicate să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. 3. fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului. Sistemul informatic global se descompune în ___________. Tipul de reţea Reţea punct la punct (bus) Reprezentare grafică Reţea inel (ring). marketing.

2. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. _______________ (star). câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. numite __________. client şi o _______. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Tipul de reţea Reprezentare grafică 413 .4. 3. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte repartizate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. ___________ (ring).5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. mai ales în prezent. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global. câte 0. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. câte 0. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor. reformularea procesului de ____________. 4. către un singur nod din reţea.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect.

Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 414 . reformularea procesului de business. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global. Reţea ierarhică. fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. Reţea stea (star). Reţea ierarhică. 4. către un singur nod din reţea. de exemplu aprovizionare. mai ales în prezent. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume: o o Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. desfacere. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. 3. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Exerciţiul 2 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. marketing. fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii. numite pachete. Reţea inel (ring). Reţea stea (star). Sistemul informatic global se descompune în subsisteme. 3. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor.Reţea punct la punct (bus) Reţea inel (ring). 2. client şi o reţea. 4. 2. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel.

Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 415 . se acordă punctajul prevăzut.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.

Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. . 416 (tehnice.Testul 3 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. soft şi a datelor între utilizatori. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. Exerciţiul 2 Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. afectează toţi utilizatorii. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. de proiectare. voită sau accidentală. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. o alterarea datelor şi a programelor.

o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. o avariile hard. riscul de fragmentare a politicii IT. se acordă punctajul prevăzut. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. o o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. Exerciţiul 2. 417 .o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. se acordă punctajul prevăzut. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii.

păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile). Tipul testului: Probă orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: In ce consta metoda orizontala? In ce consta metoda verticală? In ce consta metoda mixtă? Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Ce semnifica datele nereplicate? Ce semnifica datele replicate partial? Ce semnifica datele replicate total? Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. aplicând operatorul relaţional de selecţie.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Distribuirea prin fragmentare In ce consta metoda orizontala? Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări. pentru modelul relaţional. 418 . o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală.5 puncte: câte 1. Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine.5 puncte: câte 1.Testul 4 Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să recunoşti tipurile de distribuire a datelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat singur. De exemplu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare. Exerciţiul 1 Se acordă 4.5 puncte pentru fiecare răspuns corect Exerciţiul 2 Se acordă 4.

dar rămâne controlată. pentru modelul relaţional. Distribuirea prin replicare Ce semnifica datele nereplicate? Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. se acordă punctajul prevăzut. Pe de altă parte însă.In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). în acest caz. toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea. accesul concurent la date va fi mai intens. Accesul concurent va fi redus la minim. dar creşte. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). 419 . reducându-se astfel mult timpul de acces. se acordă punctajul prevăzut. In ce consta metoda mixtă? Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală. dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate). De exemplu. păstrându-se datele din toate înregistrările. redundanţa datelor nu creşte deloc. Exerciţiul 2. Redundanţa datelor este foarte mare. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. pentru o parte din date. Redundanţa datelor este controlată. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). fiind la un nivel minim controlat. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. În acest caz. Ce semnifica datele replicate total? Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. Astfel. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă.

încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. sau sumative a modulului. Care este modul de organizare al fişierelor? e. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. ştergerea de înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Enumeraţi caracteristicile fişierelor c. Tipul testului: Probă scrisă (a4) Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date. 420 . Explicaţi noţiunea de fişier b. modificarea. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Caracteristicile unui fişier: − actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea. a. de prelucrare şi scop. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte. pentru un grup de lecţii. Barem de corectare şi notare: a. Care este structura fişierelor? d.Testul 5 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici structura şi caracteristicile fişierelor să identifici modul de organizare şi de acces Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Care este modul de acces al fişierelor? Instrucţiuni pentru elevi Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. b. conform unui model de date.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare. peste 50% din numărul total de înregistrări. Este acceptată orice formulare asemănătoare: Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor. fişier d. alternativ şi repetat. • Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare. 421 . partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel: înregistrări câmpuri valori.− natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală). la o prelucrare. • Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere. Categorii de moduri de organizare a fişierelor: Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. − DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire. − prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări. • Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului. c. înregistrări în acces secvenţial şi direct. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere. Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice. − volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi). Este acceptată orice formulare asemănătoare: Structura unui fişier: • • partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului. − DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza. Tipuri de moduri de acces pentru fişiere: − SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced. e.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. 422 .

tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei. pentru un grup de lecţii. • • • • • Exerciţiul 2 Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. sau sumative a modulului. a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze 423 .Testul 6 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: să identifici metodele de selectare a SGBD să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printrun candidat cheie a lui R şi este în FN4. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei. tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. care nu acceptă altă descompunere. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare.

b. actualizarea şi prelucrarea datelor. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. actualizarea şi prelucrarea datelor. actualizarea şi prelucrarea datelor.  Adevărat  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Adevărat Exerciţiul 3 Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. echipa de proiectare c. o analiză a colecţiilor. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată. Adevărat  Fals c) Portabilitatea SGBD-ului . Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. 424 . c. revizuirea legăturilor dintre colecţii. beneficiar  Fals 2. revizuirea legăturilor dintre colecţii. Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. echipa de programare b. analiză a colecţiilor.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. 3. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. c. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. 1.

bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Adevarat Exerciţiul 3  Fals Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.3 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte. • • • • • Exerciţiul 2 a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar  Adevărat  Adevărat  Fals b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze  Fals 425 . tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare. tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). câte 0. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. care nu acceptă altă descompunere. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 • • Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar. Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa. tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei. Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar. tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

 Adevărat  Adevărat Exerciţiul 3  Fals d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara  Fals 1. revizuirea legăturilor dintre colecţii. actualizarea şi prelucrarea datelor. normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea. echipa de proiectare c. actualizarea şi prelucrarea datelor. obţinerea unor controlată. c. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către a. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. beneficiar 2. o analiză a colecţiilor. analiză a colecţiilor. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. tabele cu o redundanţă minimă şi c. 426 .c) Portabilitatea SGBD-ului . actualizarea şi prelucrarea datelor. b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima b. normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea. 3. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor. Tehnica normalizării se foloseşte pentru a. echipa de programare b. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune a. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. revizuirea legăturilor dintre colecţii.

Testul 7 Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice Obiectivele evaluării: • • să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. sau sumative a modulului. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 427 . Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 50 minute Exercitiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. sunt: natura datelor. modul de control al datelor. gruparea datelor. ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________ 2. tipul datelor îngustează. Ce este fisierul? 2. structura logică trebuie să fie ____________ şi __________. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare. Pentru a satisface aceste lucruri. În cadrul structurii logice. Exerciţiul 3 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? 3. factorul de repetativitate. mărimea datelor. ceea ce asigură ____________ fişierului. pentru un grup de lecţii. cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare.

Exerciţiul 1 Se acordă 3 puncte. Ce este fisierul? Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative. Exerciţiul 3 Se acordă 3 puncte.Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu? • • • proiectarea machetelor de culegere a datelor definitivarea caracteristicilor fizice calculul necesarului de suporturi tehnice Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. Exerciţiul 3 Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. În cadrul structurii logice. 428 . câte 0. câte 0. încrecaţi să abordaţi toate cerinţele. de prelucrare şi scop. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu? • • • structurarea logica a datelor proiectarea caracteristicilor estimarea marimii fisierelor 3. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. 2.5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect. conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare.

toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice. numeric). Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp). se acordă punctajul prevăzut. caracter. Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor. sau prin caracteristica tipul datelor. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă. logic). alfanumeric. structura logică trebuie să fie completă şi coerentă. Este dat prin atributul număr de repetiţii.). Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. data calendaristică etc. 5. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific. se acordă punctajul prevăzut.). Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru a satisface aceste lucruri. logic. 2. ceea ce asigură calitate fişierului. pentru anumite atribute ale sale (ex. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori. 4. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric. interval (limite valorice). lungime standard (pentru logice. sunt: 1. ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. prin atributele: întreg. ponderi etc. pentru alte atribute (ex. număr de caractere (pentru alfanumerice). cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date. în instructiunile de descriere. Exerciţiul 3 Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare. Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare. real.2. 429 . Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice. complex (pentru numeric). şir de caractere (pentru alfanumeric). 6. Exerciţiul 3 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. special (pointeri etc. dată calendaristică. dublă precizie (pentru numerice reale). 3.

Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. 2. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine.Testul 8 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 8. Tipul testului: Probă orală şi practică Timp de lucru: 20 minute Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 6.document cu interfaţă simplă. pentru un grup de lecţii. câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 7. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. sau sumative a modulului. gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Criteriile de evaluare şi notare Se acorda 10 puncte alocate astfel: Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 430 . Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.

din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. Notepad.similară cu SDI (Single Document Interface). Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: • mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. MsWord etc. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. C++ etc. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. 431 . Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. în primul rând. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. Exerciţiul 2 Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului. a tuturor ferestrelor copil.MDI (Multiple Document Interface) . Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. numita principala. Programe cu interfaţă MDI: Photoshop. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea. invers. • • • • • Exerciţiul 2 O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este: Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator. 3. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. se acordă punctajul prevăzut.

adiacent opţiunii. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 2. sau sumative a modulului. dimensiune. Care sunt componentele unei interfeţe? 3. Aceste meniuri afişează titlul meniului. Când este selectată o opţiune. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. Exerciţiul 2 Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Enumeraţi tipurile de interfeţe. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. De exemplu. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 4. pentru un grup de lecţii. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. se afişează. La acest tip de meniu. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative.Testul 9 Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici tipurile de interfeţe să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. layout etc.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta 1 2 3 4 432 .

7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) . Exerciţiul 2 Se acordă 10 puncte astfel: . apoi se apasă tasta Enter.3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1. Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 10 puncte astfel: . Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.opţiunea E Meniurile ierarhice G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. 2 şi 3) . deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă) . opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 433 . Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu.6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe. 7 Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 1. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Plecând de la definiţia unei interfeţe. 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical.1 punct din oficiu.3 puncte din oficiu Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2.

icoane. monitoarele video si audio. Enumeraţi tipurile de interfeţe. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. interfeţe de tip linie de comandă. c. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. plotterele. construcţii repetitive (FOR). limba engleză. etc. de tip linie comandă. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. f. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. limbaj natural.). etc. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. cu atât interfaţa este considerată mai bună. care implică probleme de implementare. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. limbaj procedural. 3. e. de tip întrebarerăspuns. b. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: a. meniuri. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. 434 .). tabele. d. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. interfeţe de tip întrebare şi răspuns. Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. construcţii decizionale (IF).Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. 2. Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt:  limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. are multe excepţii de la reguli. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. De exemplu: construcţii declarative. Imprimantele. interfeţe ce utilizează limbajul natural. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. 4. grafice. a.

care afişează pe ecran un prompter. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. b. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie. de un program numit interpretor de comenzi. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. Interfeţe de tip întrebare-răspuns Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Utilizatorul răspunde la această întrebare. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse.Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. în general. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. iar calculatorul. De exemplu. La aceste interfeţe. Acesta analizează comanda. 435 . pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. d. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. procesor). prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. c. De regulă. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse.m. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. dacă este corectă.a. afişează în continuare o altă întrebare ş. în funcţie de răspunsul utilizatorului. Acestea sunt reprezentate. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. dacă este necesar.d. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. în final afişându-se din nou prompterul. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi.

Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) 436 . Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. 5-F. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. 3-E. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. foile de calcul tabelar. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. e. Editoarele de text. înlocuirea informaţiilor etc. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 6-A. procesor). 7-C Meniul Meniuri simple sau cu bară de selecţie Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor. 4-B. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. 2-G. La acest tip de meniu. Totuşi. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. apoi se apasă tasta Enter.

437 . Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. layout etc. dimensiune.Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. De exemplu. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Când este selectată o opţiune. adiacent opţiunii.) Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului. se afişează. se acordă punctajul prevăzut. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. un alt meniu (se mai numeşte submeniu).

3. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. pentru un grup de lecţii. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2 Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. Utilizand ______. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 438 . dar totuşi simplu de utilizat. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. sau sumative a modulului. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.Testul 10 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor întro interfaţă să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 40 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. 2. 1. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul.5 puncte pentru fiecare termen completat corect. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3.4. se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. În acest sens. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. Evaluare cognitivă 2. 439 . Utilizand triggerii. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 2. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. detectarea unor posibile erori de navigare. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. • Evaluare cognitivă. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. • Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. 1. 1.

• Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. • Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. De exemplu. 3. De aceea. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. De asemenea. Sistemul nu execută imediat ştergerea.• Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. De exemplu. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. documente. 440 . Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. precum şi verificarea corectitudinii datelor. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. foldere etc.

se acordă punctajul prevăzut. 441 . ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem.4.

Ce reprezintă formatul codului? 2.Testul 11 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic să descrii noţiunile de cod. cât şi ___________. capacitate. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Care sunt tipurile de videoformate? Instrucţiuni pentru elevi 442 . la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. ___________şi format. Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5. lungime pentru intrări să determini cerinţele impuse codurilor să descrii funcţiile unui videoformat Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. Exerciţiul 2 Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. sau sumative a modulului. pentru un grup de lecţii. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 30 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. cifra de control. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Elasticitate. Criteriile de evaluare şi notare Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 0. 1. Să permită codificare/decodificare. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • • Unicitate. lungime şi format. natura acestora. Exerciţiul 2. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod.Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Conciziune. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. cât şi utilizatorului. Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Stabilitate.5 puncte pentru fiecare termen completat corect Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1. Claritate. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. Un cod se caracterizează prin: capacitate. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de 443 .

3. controale ActiveX etc. Să permită. Floating form (videoformat flotant). Oracle. să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. folosind o varietate de elemente de interfaţă. Top-level form (videoformat de nivel superior). • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. semnificaţia şi structura codului etc. lungimea codului. 5. • Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 444 . Child form (videoformat copil). alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. Poate fi mutat oriunde pe ecran. au condus la apariţia unei game variate de coduri.• • Semnificaţie. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. pe cât posibil. sunet. sortări. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • 4. neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. sortare etc. stabilirea procedurilor de validare. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • • Videoformat standard.). dar nu este conţinut în el. ce se pot grupa după: natura caracterelor. Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. proiectarea machetelor documentelor. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. mai puţin în spatele videoformatului părinte. specificul operaţiilor de regăsire. DB2. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). etc. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. interclasări etc.. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Operaţionalitate.)/fişier.

se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 445 .Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem.

sau sumative a modulului. Tip de grafic A 1 Grafice de tip bară Numele graficului B 2 Grafice de tip scatter 446 . i. pentru un grup de lecţii. Ce este web site-ul şi ce rol are? Exercitiul 2 Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător. g. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. f. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Raportul este alcătuit din obiecte. web site. h. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. valori punctuale.Testul 12 Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • • • • să clasifici tipurile de formate de ieşire să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte să analizezi diferitele tipuri de Grafice să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 90 minute Exercitiul 1 Enunţ: Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. beneficiarilor interni si externi. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. lista de valori. grafice. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului.

în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. Grafice Mixte Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător.C 3 Grafice de tip High-low-case D E 4 5 Grafice de tip tabel. de exemplu. de-a lungul unei perioade de timp. F 6 Grafice de tip histograme sau coloane 3D G 7 Grafice de tip linie H 8 I 9 J 10 Exercitiul 3 Grafice cu reprezentare circulară Grafice de tip Double-Y. structura organizatorică a unei unitaţi 447 A 1 B 2 . Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. Grafice de tip Gantt. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect.

linii frânte. se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. reprezentarea vânzărilor lunare. dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). folosind două axe. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). prin bare. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. Se utilizează în special în analiza de tip trend. dispuse orizontal. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. C 3 D 4 E 5 F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. y). în principal pentru vizualizarea abaterii standard. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. De exemplu. trimestre. pentru a compara mai multe seturi de date. ani). pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. 448 H 7 . prin coloane. De exemplu. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs.economice. indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. Implică folosirea a două axe OY independente. punctele se grupează. Punctele care se îndepărtează de trend.

Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. column si line. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Exemplu: 1-A Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 1 punct din oficiu. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. 2. Exemplu: 1-A Exercitiul 3 Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. încercaţi să abordaţi toate cerinţele. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Exercitiul 2 Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. I 8 J 9 Exerciţiul 4 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1.Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. 449 . nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor Instrucţiuni pentru elevi Exercitiul 1 Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte. de exemplu. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie".

matrice. matrice cu imbricare. în cazul unei întruniri. scrisoare. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. multimedia. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. procente din total). Summary . Barem de corectare şi notare: Exercitiul 1 a. situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. tabulare. numar. matrice cu grupare. Page Footer . Exercitiul 4 Se acordă 1 punct astfel: câte 0.3 puncte pentru fiecare asociere corectă.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Rapoarte de tip scrisoare.conţine răndurile curente din raport.titlul raportului.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. formular. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title . Detail . Forma standard a scrisorii se creează manual. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. cu grupare la stânga sau deasupra. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel.3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Rapoarte de tip etichetă. maxim. b. Page Header . Exercitiul 3 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel. OLE. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini.Exercitiul 1 Se acordă 2 puncte astfel: câte 0. etichete. Exercitiul 2 Se acordă 3 puncte astfel: câte 0. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier.5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. minim. c. medie.capul de tabel al raportului. 450 . Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. în concordanta cu ceea ce conţine el.

minim. 3-G. 5-C. De exemplu. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. un alt câmp rândurile matricei. Rapoarte matrice cu grupare . pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. G-2. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Rapoarte matrice. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. medie. H-3. F-4. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. 7-A. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. 2-F. 8-D. De exemplu. 4-J. video. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei. cu obţinerea de grade de total. 9-E.) d.Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. J-9 Exercitiul 3 1-i. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. Exercitiul 2 A-6. de sintetizare. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. 451 . Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. liniile pot reprezenta produsele vândute. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. 6-B. D-. Se utilizează pentru publicitate. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. E-8. grafice etc. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. imagine. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. în raport.este un tip derivat din tipul matrice. C-7. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. I-5. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. maxim sau număr de elemente. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei. B-1. Exerciţiul 4 1. datele din înregistrări. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. iar celula de obicei o funcţie de tip sumă. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează.

raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul. unde. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. conform următorului model: Cine? Cine este beneficiarul formularului. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. Exercitiul 3 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. cum. 2. când. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. •proiectarea •proiectarea Instrucţiuni pentru evaluatori Exercitiul 1 Pentru fiecare răspuns corect.•proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. Exercitiul 4 Pentru fiecare răspuns corect. bazelor de date logice. Exercitiul 2 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului. 452 . De regulă. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. ce. Generarea efectivă a situaţiei finale.

Timp de lucru: 50 minute Exerciţiul 1 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. 2. 3. Tipul testului: Probă practică Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică. Programe de management al bazelor de date. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. 5. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. Programe de prezentări şi grafică. 1. 4. pentru un grup de lecţii. 453 .Testul 13 Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii sa identifici domeniile lor de utilizare să identifici caracteristicile sistemelor de operare sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. Exerciţiul 2 Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. sau sumative a modulului. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor. Wordpad 2. Opera. Programe de calcul tabelar: Excel 3. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem.1. Instrucţiuni pentru evaluatori 454 . MySQL 4. 3. Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte. MsPaint. îndeplinită corect. Exerciţiul 1 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Nod32. Exerciţiul 2 Exemple de software de sistem: 1. Exerciţiul 2 Se acordă 3 puncte. se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. 3. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. se reface acest test sau unul asemănător. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. WinZip. sisteme de operare programe de reţea programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 2 puncte din oficiu. 2. sisteme de operare: Windows XP. 2. Internet Explorer. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 Exemple de software de aplicaţii: 1. NetSupport. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Outlook Express. dacă este cazul. Adobe PhotoShop 5. câte 1 punct pentru fiecare cerinţă. îndeplinită corect. Exerciţiul 2 Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem. Hamachi programe utilitare: WinRar. FoxPro.

să se determine ___________. Exerciţiul 2 Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte.Testul 14 Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Obiectivele evaluării: • să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat atât singur. Exercitiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. cât şi ca o componentă a unei evaluări formative. pentru un grup de lecţii. 4. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. sau sumative a modulului. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 20 minute Exerciţiul 1 Tipul exerciţiului: item de completare Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3. nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 2. la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. folosind tehnica ___________. Criteriile de evaluare şi notare 455 . încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.

Are funcţii utile administratorului de sistem. 2. folosind tehnica modularizării. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. reorganizări. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. cum ar fi: salvări sau restaurări. Supraveghează. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte. calcule matematice. de calcule matematice. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Exerciţiul 2 Se acordă 5 puncte. Modul de interogare. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 1 Se acordă 4 puncte. Modul de încărcare/validare date. asupra datelor de intrare sau ieşire. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. Proceduri comunicative (de utilizare). protecţie şi securitate pentru date şi obiecte.Se acordă 1 punct din oficiu. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. operaţii auxiliare. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. Exerciţiul 2 1. Modul de administrare. Realizează operaţii elementare de acces. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. Se construiesc meniuri. modificare. să se determine scopul. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. calcule etc. obţinerea de rapoarte finale. comandă (dirijează). videoformate sau numai 456 • • • • • • . câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect. adresări. Barem de corectare şi notare: Exerciţiul 1 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Modul de actualizare. obţinerea de statistici asupra datelor. Modul de prelucrare.

Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. precizându-se tipul. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). cât şi de comunicaţie. realizarea schemei logice / pseudocodului. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. • Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. realizarea specificatiilor de programare. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program.simple mesaje. funcţie). Au atât rol prelucrativ. Proceduri mixte. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care • • 457 . • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. şi de intrare/ieşire. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. a. cele mixte sunt mai rare. prin adăugarea elementelor specifice modulului. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. b. lungimea şi funcţia lor. de ieşire. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. precum şi a succesiunilor acestora. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. tip. 3. definirea şi conturarea modulelor (nume. • Construirea setului de date de test. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. 5. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. realizarea schemei de sistem.

se acordă punctajul prevăzut. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. se întocmesc specificaţiile de programare. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Acestea sunt descrieri cât mai complete. Instrucţiuni pentru evaluatori Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. respectiv pseudocodul pentru un anumit modul. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. 458 . • c. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. este un lucru relativ şi subiectiv.le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face.

modul de descompunere pe componente. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem? 10. 8. pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant. 9. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului? Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: 7. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic. intrările şi ieşirile sistemului. Tipul testului: Probă scrisă şi orală Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii: 9.Test sumativ 1 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. 459 . Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic? 11. Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: • Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ . Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu.

c. Organizarea datelor înseamnă 460 . software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. 2.• Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele. b. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. 1. inverse etc. Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. dinamic. special (multiindexate. fişierul este a. Modul de organizare a datelor a. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. Din punct de vedere logic. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. 1. d. b. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. indexat (secvenţiale. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier.  Adevărat  Fals Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. direct (selectiv). d.  Adevărat  Fals 2. c. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime.)  Adevărat  Fals 3. relative). indexat-secvenţiale. determină dimensiunea fisierelor 3.

c. 3.  Adevarat  Fals Exerciţiul 5 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice 4. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 2 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu 2. 3 puncte. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 1. 2. 3 puncte. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice Se consideră următoarea afirmaţie: Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic. stabilirea unei structuri de date.a. Exerciţiul 2 2. stabilirea legăturilor între date.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 461 . conform unui model de date. 1. definirea unui suport intern de memorie d. 4 puncte. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor 3. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Subiectul I Se acordă 50 puncte. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant.

4 puncte. prototipizarea. 3 puncte. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. JAD (Join application development).stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. . 8.2 puncte x 5 Exerciţiul 4 1. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente. proiectarea orientată obiect. 3 puncte. . Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: . 2. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 6. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. 4 puncte. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu.proiectarea intrărilor. . modul de descompunere pe componente. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.proiectarea interfeţei cu utilizatorii. iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant. 4 puncte. 7. Exerciţiul 3 462 . Subiectul II Se acordă 40 puncte. 2.proiectarea programelor Exerciţiul 2 1. 3. intrările şi ieşirile sistemului. câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. RAD (Rapid application development). 2 puncte. 3. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem. Exerciţiul 5 1. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic.proiectarea bazei de date/fişierelor. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată.proiectarea ieşirilor. 2. . . 3.

b. determină dimensiunea fisierelor 3. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt: • stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor. Din punct de vedere logic. special (multiindexate. b. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. d. software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. • Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. stabilirea legăturilor între date. d. c. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. dinamic. conform specificaţiilor proiectantului Subiectul II 1. • proiectarea bazei de date/fişierelor. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire). pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. c. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial. direct (selectiv).Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale.  Adevărat Exerciţiul 5 1. Modul de organizare a datelor a. indexat (secvenţiale. este o caracteristică importantă pentru orice fişier. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor . 2. c. • Adevărat  Fals 2. definirea unui suport intern de memorie d. Exerciţiul 4 1. 463 . o mulţime neomogenă de date pe suportul logic. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. fişierul este a. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. indexat-secvenţiale. inverse etc. relative). Organizarea datelor înseamnă a.)  Adevărat  Fals  Fals 3. conform unui model de date. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. stabilirea unei structuri de date.

rubrici. • proiectarea interfeţei cu utilizatorii. cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă: • macheta documentului. • Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice Proiectarea intrărilor sistemelor informatice Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Exerciţiul 2 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. • proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. 2. 4. • regulile de control şi validare. se acordă punctajul prevăzut. • Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul. utilizare şi transpunere pe suport tehnic. denumirea documentului. • instrucţiunile de culegere. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare.• proiectarea intrărilor. coduri de identificare. • proiectarea ieşirilor. • proiectarea programelor. data. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor Etapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu 3. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi: • Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 464 .

către un singur nod din reţea. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. ______________(ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. 2. Ce semnifica datele replicate partial? Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: • • ________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. numite ___________. 4. 465 . împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile).Test sumativ 2 Competenţe: • • Proiectează arhitectura sistemelor informatice Organizează datele din sistemele informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru primele două competențe. ____________ (star). ________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 3. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: 1. In ce consta metoda verticală? 4. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. client şi o __________. 2. 3. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. Exerciţiul 2 1.

diverse. Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic.  Adevărat  Fals 3. având o anumită ____________ maximă.• ________________ reprezintă ansamblul de informaţii. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. Exerciţiul 4 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori: Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________. clase de conţinuturi etc. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. 1. mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar. Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri. care permit utilizatorului un reperaj rapid.  Adevărat  Fals 2. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. actualizări. Daţi definiţia modelului de structură de date 2. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare. dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente.  Adevărat  Fals Subiectul II Modele de structură de date Se consideră următoarea afirmaţie: Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă. 1. programe. repertorii. reutilizări etc. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. Valorile atributelor se materializează prin date.) implică anumite tipuri. care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. Enumeraţi tipurile de modele de date 466 . mediu. Descrieţi componenţa modelului de date 3. dată de caracteristicile sale fizice.

 Adevarat Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. 3 puncte. 3. Exerciţiul 4 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători. Exerciţiul 5 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă. Subiectul I  Fals Se acordă 50 puncte. Exerciţiul 3 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.4. 4 puncte. 2. câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel: Exerciţiul 1 2 puncte x 5 Exerciţiul 2 2. 467 . Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date 5. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Instrucţiuni pentru elevi Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.5 puncte x 4 Exerciţiul 3 1. 3 puncte. Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol. Definiţi noţiunea de Bancă de date 6.

Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării: o partajarea resurselor hard. Reţea inel (ring).Exerciţiul 4 2 puncte x 5 Exerciţiul 5 1. o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului. astfel: 1. soft şi a datelor între utilizatori. 7. Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel. 3 puncte. Reţea stea (star). 8 puncte 4. Exerciţiul 2 1. 6. 8 puncte 3. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii. numite pachete. client şi o reţea. către un singur nod din reţea. 5 puncte 2. Reţea ierarhică. Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server. în cadrul căreia orice calculator poate transmite date. 2. 468 . 8. 4 puncte. 6 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 5. 5 puncte 6. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea. 8 puncte 5. Subiectul II Se acordă 40 puncte. 3 puncte. 3.

Exerciţiul 3 469 . Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date). adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor. Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local. soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează celelalte locaţii. iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). (tehnice. 4. o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor. Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii. pentru modelul relaţional. De exemplu. o avariile hard. dar creşte. Redundanţa datelor este controlată. fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie. voită sau accidentală. o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale. o riscul de fragmentare a politicii IT. păstrându-se datele din toate înregistrările. 2. 3. Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii. de proiectare. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. In ce consta metoda verticală? Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici). pentru o parte din date. o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local. o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate).o promovarea cu uşurinţă a standardelor procedurale etc) la nivelul întregului sistem. Ce semnifica datele replicate partial? Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă. afectează toţi utilizatorii. o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite locaţii. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii. o alterarea datelor şi a programelor. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii.

împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile).) implică anumite tipuri. clase de conţinuturi etc. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. care permit utilizatorului un reperaj rapid. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor. dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente. Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date). având o anumită capacitate maximă.  Adevărat  Fals 2. Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic. structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare.• • Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . • Exerciţiul 4 • • • • Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. Descrieţi componenţa modelului de date 470 . Daţi definiţia modelului de structură de date Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date . Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri.  Adevărat  Fals 3. programe. Adevărat Subiectul II  Fals 1. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare. 2. diverse. Exerciţiul 5 1. Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. repertorii. actualizări. mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar. reutilizări etc. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare. mediu. dată de caracteristicile sale fizice.

Prezentăm.Modelul de date este compus din: − concepte.  este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori. se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date. se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori. − un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). modelul logic (la proiectare) specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele).  modelul fizic (sarcina SGBD) descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare.). în memoria externă (fişiere. pe scurt. aceste tipuri. 4. definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi. împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:  modelul conceptual (la analiză) descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului. 3. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt: Definirea structurii modelului (partea structurală): • • definirea entităţilor şi a atributelor asociate. este generat automat. Asocierea poate fi de tipul : − − − − unu la unu (1:1) unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit 471 . de obicei. − un formalism pentru a descrie datele (structura de date). se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii. de către SGBD. pornind de la modelul logic. discuri etc. Descrieţi tipurile de modele de date sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. indecşi.

structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. care permit utilizatorului un reperaj rapid. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. programe. pentru operaţii de prelucrare (compunere. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate. 5. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut. dar şi asupra datelor. actualizare etc. care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului.Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. 472 . Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. clase de conţinuturi etc. Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor.). diverse. ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă. Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date. Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD. inclusiv de la mare distanţă. 6. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. Definiţi noţiunea de Bancă de date Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii. repertorii.

iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. 1 2 3 473 . dimensiune. orală şi practică Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari: 1. Când este selectată o opţiune. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 2. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Enumeraţi tipurile de interfeţe.Test sumativ 3 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe.) Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. layout etc. De exemplu. Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. se afişează. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. 5. Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Tipul testului: Probă scrisă. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? 3. Care sunt componentele unei interfeţe? 4. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. adiacent opţiunii. Meniul A Meniuri simple sau cu bară de selecţie B Meniul orizontal (pull-down) C Meniul vertical (pop-up) Caracteristica Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni.

7 Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători: • • • • • Un videoformat este format din mai multe ____________. apoi se apasă tasta Enter. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. o procedură sau un alt program Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.D Meniul de tip bară de butoane (toolbar) 4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. Utilizand ______. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor 474 . Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 2. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. E Meniurile ierarhice F Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) G Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) H Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) 5 6 apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. La acest tip de meniu. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din oficiu. unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. să se determine ___________. Raportul este alcătuit din obiecte. valori punctuale. 2. beneficiarilor interni si externi. grafice. 1. Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii. 5. m. 3. folosind tehnica ___________. Programe de management al bazelor de date. Programe de prezentări şi grafică. j. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică. interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator. web site. Ce este web site-ul şi ce rol are? Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. l. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing) Programe de calcul tabelar. 475 . Subiectul II Se consideră următorul text: Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem. k.Exerciţiul 5 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori: O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________. lista de valori. 4. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte.

O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Plecând de la definiţia unei interfeţe. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului. cu atât interfaţa este considerată mai bună. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic. Subiectul III Se acordă 40 puncte. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.similară cu SDI (Single Document Interface). 5.Subiectul I Se acordă 30 puncte astfel: Exerciţiul 1 5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 2 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 5 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte. arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe? Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. câte 8 puncte pentru fiecare răspuns corect. 6. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 4. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) . Care sunt componentele unei interfeţe? Principalele componente ale unei interfeţe sunt: 476 . dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru.

i. monitoarele video si audio. l. meniuri.  limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte. sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. tabele. etc. oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior. j. de tip întrebarerăspuns. etc. construcţii decizionale (IF).). interfeţe de tip linie de comandă. care implică probleme de implementare. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. interfeţe ce utilizează limbajul natural. deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural. plotterele. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui. Imprimantele. Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni. a. Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns. poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. construcţii repetitive (FOR). limbaj procedural. ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie.). Enumeraţi tipurile de interfeţe. de tip linie comandă. grafice. limbaj natural. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire. Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare. k. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate. procesor). Interfeţe ce utilizează limbajul natural Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor. 7. Interfeţe de tip întrebare-răspuns 477 . interfeţe de tip întrebare şi răspuns. are multe excepţii de la reguli. b. De exemplu: construcţii declarative. icoane. h. limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog. 8. limba engleză. Se disting următoarele tipuri de interfeţe: g.

La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni. De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect. 478 . Acesta analizează comanda. La aceste interfeţe. iar calculatorul. dacă este corectă. pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri. De exemplu. d. Utilizatorul răspunde la această întrebare. în funcţie de răspunsul utilizatorului.a. Interfeţe de tip linie de comandă Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor. utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat. de un program numit interpretor de comenzi. solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului. dacă este necesar. De regulă.m. Acestea sunt reprezentate. Interfeţele de tip întrebarerăspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită. afişează în continuare o altă întrebare ş.d. prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp. dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri. O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog. Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă. c. care afişează pe ecran un prompter. Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună. în general.Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. în final afişându-se din nou prompterul. calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări.

Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. La acest tip de meniu. unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MSDOS şi MS-Windows). 2-G. procesor). foile de calcul tabelar. iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Meniuri simple sau cu bară de selecţie Meniul orizontal (pull-down) Meniul vertical (pop-up) Meniul de tip bară de butoane (toolbar) Meniurile ierarhice Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. e. înlocuirea informaţiilor etc. o procedură sau un alt program Aceste meniuri afişează titlul meniului. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei. 4-B. cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe. Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. 6-A. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită. Exerciţiul 2 Perechile care trebuie formate sunt următoarele: 1-H. cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor.Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă. 7-C Meniul Caracteristica apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal. opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu. 5-F. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator. Totuşi. Editoarele de text. apoi se apasă tasta Enter. În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă. 479 . 3-E. aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie. motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii.

se afişează. la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate Exerciţiul 4 1. Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. când.Meniurile cu bară de defilare (scollings menus) Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus) Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels) Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată.) Exerciţiul 3 • • • • • Un videoformat este format din mai multe blocuri. Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control. formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor. adiacent opţiunii. conform următorului model: •proiectarea 480 . unde. prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem. selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre. cum. Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini. Când este selectată o opţiune. meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni. layout etc. Utilizand triggerii. În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine. dimensiune. Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră. un alt meniu (se mai numeşte submeniu). Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice. De exemplu. Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier. ce.

481 . raportul sau răspunsul la întrebări şi unde să fie folosit? Cum? Cum se vor utiliza ieşirile respective? Câte persoane le vor folosi sau le vor vedea? interfeţelor şi a dialogurilor. se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor • • • • Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale. În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile). Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor. să se determine scopul.titlul raportului. Subiectul II d. Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox): Title .Cine? Cine este beneficiarul formularului. Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale. 2. în concordanta cu ceea ce conţine el. •proiectarea •proiectarea Exerciţiul 5 O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale. Generarea efectivă a situaţiei finale. bazelor de date logice. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul. prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date. De regulă. Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem. raportului sau răspunsului la întrebări? Ce? Ce trebuie să conţină formularul. folosind tehnica modularizării. raportul sau răspunsul la întrebări? Cand? Când se solicită obţinerea ieşirilor? Unde? Unde să fie transmis formularul.

matrice cu grupare. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. minim. Summary . un alt câmp rândurile matricei. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice. iar 482 . Page Footer . situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele.capul de tabel al raportului. matrice. Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective. o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute. cu grupare la stânga sau deasupra. etichete. pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Rapoarte de tip etichetă. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma. multimedia.informaţii care apar la sfarşitul raportului. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei.conţine răndurile curente din raport. cu obţinerea de grade de total. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel. De exemplu. e.Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului. Rapoarte matrice. tabulare. OLE. în raport. maxim. în cazul unei întruniri. Sunt situaţii de ieşire mai complexe. matrice cu imbricare. datele din înregistrări. Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri. în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. scrisoare. medie. Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel.informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană. Detail . numar. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge. de sintetizare.Page Header . Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează. f. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. procente din total). formular. în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Rapoarte de tip scrisoare. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date. Forma standard a scrisorii se creează manual. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail).

Programe de management al bazelor de date: MsAccess. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. MsPaint. Internet Explorer. FoxPro. iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată. putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute. pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii. video. Rapoarte matrice cu grupare . maxim sau număr de elemente. Wordpad 2. De exemplu. MySQL 4. Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul. Opera. liniile pot reprezenta produsele vândute. prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare. medie. Programe de calcul tabelar: Excel 3.) d. Outlook Express. Adobe PhotoShop 5. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I Exerciţiul 1 483 . Se utilizează pentru publicitate. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord.celula de obicei o funcţie de tip sumă.este un tip derivat din tipul matrice. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Subiectul III Exemple de software de aplicaţii: 1. Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet. imagine. minim. grafice etc. Ce este web site-ul şi ce rol are? Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părintecopil în interiorul matricei.

Subiectul II Pentru fiecare răspuns corect. Exerciţiul 5 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 4 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Exerciţiul 2 Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect. 484 . Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem.Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem. se acordă punctajul prevăzut.

Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? 4. Care sunt cerinţele impuse codurilor? 3. Care sunt tipurile de videoformate? Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători: Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. 485 . Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Exerciţiul 2 Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: 1. Tipul testului: Probă scrisă Timp de lucru: 100 minute Subiectul I Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari: 12. Ce reprezintă formatul codului? 2. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? 14.Test sumativ 4 Competenţe: • • Proiecteaza interfetele sistemelor informatice Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru ultimele două competențe. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? 13. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat? 5.

Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor întrun proiect. structura organizatorică a unei unitaţi economice. Implică folosirea a două axe OY independente. Se utilizează în special în analiza de tip trend. potrivit pentru a compara perechi de valori (x. Un ___________se caracterizează prin: capacitate. punctele se grupează. pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. Punctele care se îndepărtează de trend. de-a lungul unei perioade de timp. în funcţie de dependenţe şi resurse implicate. pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY). Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________.Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. ___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. folosind două axe. iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. în principal pentru vizualizarea abaterii standard. Se utilizează pentru reprezentarea datelor. care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. linii frânte. pentru a reprezenta 486 A 1 B 2 C 3 D 4 E 5 . ___________şi format. Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar. cât şi ___________. de exemplu. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie. y). de-a lungul unei perioade de timp (axa OX). indică un salariu nejustificat mai mare/mic. Tip de grafic Caracteristica Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect. Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________. De exemplu.

pentru a compara mai multe seturi de date. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). F G 6 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor . Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice. Exemplu: nivelul profitului firmei lunar. De exemplu. de exemplu. reprezentarea vânzărilor lunare. column si line. pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni. prin bare. ani). dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni. Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări. H 7 I 8 J 9 Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări: 1. Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. dispuse orizontal. trimestre. cu reprezentarea trendului Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? 487 . prin coloane.modificările unei anumite serii de date.

Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? 3.programe utilitare Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 5 puncte din oficiu. 3. programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? 5. astfel: Exerciţiul 1 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) 488 . Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem. deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator. Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie: Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii. 1. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Subiectul I Se acordă 45 puncte. 4.sisteme de operare 2. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. 1. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? 4. Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie: Înca de la începutul proiectării. 2.2. dar totuşi simplu de utilizat.programe de reţea 3.

dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI? Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI. Explicaţi ce este o interfaţă MDI? MDI (Multiple Document Interface) .Exerciţiul 2 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Exerciţiul 3 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect) Exerciţiul 4 9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă) Exerciţiul 5 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Subiectul II Se acordă 20 puncte.similară cu SDI (Single Document Interface). câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. 10. la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI). de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word. Subiectul III Se acordă 30 puncte. acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine. 11. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date. Barem de corectare şi notare: Subiectul I Exerciţiul 1 9.document cu interfaţă simplă. Explicaţi ce este o interfaţă SDI? SDI (Single Document Interface) . Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt: 489 .

Care sunt cerinţele impuse codurilor? • • • • Unicitate. închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod. cifra de control. ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple. invers. numita principala. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp. natura acestora. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente. Elasticitate. cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri. CC Secţia de producţie AAA Atelierul în care se realizează produsul NN Grupa NNN Produsul NN Cifra de control 2. Ce reprezintă formatul codului? Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate. 490 . Stabilitate. în primul rând. existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare. Conciziune. din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat.• mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra. • • • • • Exerciţiul 2 1. a tuturor ferestrelor copil. ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei. niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea.

Oracle. stabilirea procedurilor de validare. sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor. lungimea codului. Să permită codificare/decodificare. utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic.). neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal). sunet. Ce permite utilizatorilor un videoformat? • să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier. proiectarea machetelor documentelor.. pe cât posibil. stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea. 4. • să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat. Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat. Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date. DB2. 491 . să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server. Care sunt tipurile de videoformate? Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel: • • Videoformat standard.• • • Claritate. reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele. să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii. • • • să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte. Child form (videoformat copil). sortare etc. Să permită. controale ActiveX etc. Operaţionalitate. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu. interclasări etc.)/fişier. proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor. etc. 5. 3. au condus la apariţia unei game variate de coduri. ce se pot grupa după: natura caracterelor. semnificaţia şi structura codului etc. realizarea cu uşurintă a operaţiilor de Semnificaţie. folosind o varietate de elemente de interfaţă. • să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini. sortări. specificul operaţiilor de regăsire. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică? • • • • • alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor.

Modul de încărcare/validare date. • Exerciţiul 3 Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului. Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte. dar nu este conţinut în el. 492 • . Exerciţiul 4 1-i 2-F 3-G 4-J 5-C 6-B 7-A 8-D 9-E Exerciţiul 5 1. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre). Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate. Pentru cazul folosirii bazelor de date există posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator.• Floating form (videoformat flotant). Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Un cod se caracterizează prin: capacitate. mai puţin în spatele videoformatului părinte. Top-level form (videoformat de nivel superior). cât şi utilizatorului. şi controlează execuţia tuturor celorlalte module din sistem. lungime şi format. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? • Modul director. comandă (dirijează). Poate fi mutat oriunde pe ecran. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului. Supraveghează.

reorganizări. asupra datelor de intrare sau ieşire. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii. cele mixte sunt mai rare. cât şi de comunicaţie. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe? eşalonarea în timp a realizării programelor. realizarea schemei logice / pseudocodului. obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale. Modul de interogare. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? • Proceduri prelucrative. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor. Realizează interfaţa de utilizare printrun dialog între program si utilizator. protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Are funcţii utile administratorului de sistem. Modul de administrare. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese. Proceduri comunicative (de utilizare). Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic . obţinerea de rapoarte finale. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor. Au atât rol prelucrativ. 493 . tip. modificare. de calcule matematice. funcţie). definirea şi conturarea modulelor (nume. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive). Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea. Proceduri mixte. Modul de prelucrare. operaţii auxiliare. calcule matematice. realizarea specificatiilor de programare. Modularizarea se realizează în trei etape: • • descompunerea întregului în părţi componente. Realizează operaţii elementare de acces. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare. obţinerea de statistici asupra datelor. 2. videoformate sau numai simple mesaje. • • • • • • stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale întregului 4. realizarea schemei de sistem. dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare. adresări. 3. Se construiesc meniuri. cum ar fi: salvări sau restaurări. putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus. ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte.• Modul de actualizare. calcule etc.

de ieşire.5. • f. este un lucru relativ şi subiectiv. Subiectul II 1. Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe. e. Realizarea schemei logice/pseudocodului Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi: Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul. 494 . prin adăugarea elementelor specifice modulului. şi de intrare/ieşire. precum şi a succesiunilor acestora. depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate. rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare. Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior. • Construirea setului de date de test. în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem. • • • Realizarea specificaţiilor de programare pe module Având ca bază de sistem schema logică. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare. în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face. se întocmesc specificaţiile de programare. precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare. d. Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere. Realizarea schemei de sistem pe module Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem. Acestea sunt descrieri cât mai complete. lungimea şi funcţia lor. precizându-se tipul. care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire). respectiv pseudocodul pentru un anumit modul.

se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege. 495 .• Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. De exemplu. R eprezentarea scenariilor principale ale interfeţei 3. utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane). De asemenea. o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format. foldere etc. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane. parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod. • Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. R ealizarea prototipului aplicaţiei 2. Sistemul nu execută imediat ştergerea. care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte. se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor. De exemplu. Evaluare cognitivă 2. detectarea unor posibile erori de navigare. • Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. În acest sens. De aceea. facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului. dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. • Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. • Evaluare cognitivă. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu. 1. operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. • Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei. • Interfaţa trebuie să fie consistentă. documente. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut.

precum şi verificarea corectitudinii datelor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului. astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. • Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat. 5. 6. Nod32. • Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor. 4. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor? • dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori. Subiectul III Exemple de software de sistem: 4. • frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului. sisteme de operare: Windows XP. • Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Vista programe de reţea: Remote Desktop Connection. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului. Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul I 496 . ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241. Hamachi programe utilitare: WinRar. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul. Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems). WinZip. 3. • dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă. NetSupport.• Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide). • dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric.

Subiectul II Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Subiectul III Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute. Exerciţiul 5 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. se acordă punctajul prevăzut.Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă 497 . Exerciţiul 4 Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 2 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem. să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. se acordă punctajul prevăzut. Exerciţiul 3 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

Bucureşti: Editura Economică 3. informatice: analiză.Gheorghe. proiectare Economică Manole. Bucureşti: Editura 2. Proiectarea sistemelor informatice. Ursăcescu. Lungu.Bibliografie Proiectarea sistemelor informatice 1. Sabău. ( 2003). Gavrilă. Sisteme şi implementare. Alexandru. Dragoş. Minodora. Victoria. Bucureşti: Editura Dual Tech 498 . Stanciu. Velicanu. Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern. Sahlean. Bogdan. Mangiuc. Ion. Gheorghe.

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice 499 .

Bucureşti COORDONATOR: STĂNICĂ GIOVANNA . Colegiul Tehnic „Media”.profesor grad didactic I. CONSULTANŢĂ: VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT 500 .AUTORI: MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I.

de 501 . Asigurarea unei prelucrări automate a datelor b. Elaborarea documentaţiei sistemului informatic d. Detectarea problemelor b...... descrierea în detaliu a proiectului b. toate detaliile specificate la punctele a-c 4.. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă: a. reguli de calcul. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice? a. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c... b... planul de calitate d. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii 1... puncte de control.. de calitate Subiectul II... Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice: a.. şi informatice. ..... planul de excepţie c.. Planul de etapă. .... Costurile alocate proiectului 5... Diminuarea riscurilor dintr-o companie d... Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare 3... Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită: a. Obiectivele unui sistem informatic vizează: a.. validări..Testul 1 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice. Monitorizarea proiectului 2. Stabilirea obiectivelor c....... Detectarea erorilor unui sistem informatic c... Termenul de realizare a sistemului informatic d. Planul de excepţie.. Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informatic c... ..... modalităţi de arhivare.. 1... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţuri: Subiectul I...... Obiectivele sistemului informatic pot fi: conducere. planul de etapă. Planul de proiect... alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţii d. planul de etapă b...... Încercuiţi răspunsul corect...... Planul de proiect.. de excepţie.

..... costul total si punctele de control.............. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect................ informaţionale. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.......... 5 – d Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect............... schemă logică etc.. resursele necesare...... resursele necesare..... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe................. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al.... şi . ....... 3 – c.......... Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore). Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 5 puncte • Subiectul I: 4 puncte Barem de corectare şi notare: Subiectul I .......... Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal.... 2........ 4 puncte 1.................................. costul total si punctele de control................. echipamente hardware şi software....... Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită ........ 5 puncte 1 – b...................................... 3.......... 2 – a................. grafic. 3................ tehnologice şi informatice................2......................... Subiectul II .................. Planul de proiect al unui sistem informatic identifică .................... 4........ 4 – a............. 502 ............. Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere... Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect. 4............... 5..........) se va acorda punctajul prevăzut în barem...................... Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista ........................

practică şi scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţuri: Subiectul I .oral Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape. Tipul testului: probă orală. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice. Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice? 3. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată? Subictul II – practic Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri. Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 4 puncte • Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare: 503 . 1. 2.Testul 2 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competența: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice Să realizeze controlul proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice. 2. Identificaţi un posibil risc al acestei etape.

.........4 puncte 1........ precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect........................ prin observarea activităţilor derulate...... Subictul II ................................ Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului......... stadiul realizării planurilor..................Subiectul I........... Rapoartele specifice monitorizării sunt: • • • • Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct..............încarcarea excesivă a interfeţei ..... Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia.............................. În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme....... prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute............................................. costurile...... în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare. Identificarea unui posibil risc al acestei etape.........nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului .......întârzieri la proiectare şi la programare .... 3... 2... Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat.....................proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului 504 ..........2 puncte Se va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:  Încadrarea în timp  Produse finalizate până în momentul efectuării raportului  Probleme existente sau posibile  Produse care trebuie finalizate în perioada următoare  Starea problemelor proiectului  Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp 2...... Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct. 1 punct Riscuri posibile: .. Scopul Registrului de Probleme este: • să se aloce un număr unic fiecărei probleme • să se înregistreze tipul fiecărei probleme • să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia Conţine: • Numărul problemei • Autor • Data identificării • Data ultimei modificări • Descriere • Stare Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.. Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile.. Raportul de progres ................ rezultatele proiectului.................... 5 puncte 1.................

.. concedieri etc. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text..) Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat...... de proiect.- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii. de etapă)  Autor  Data identificării  Data ultimei modificări  Descriere  Importanţă  Masuri de cuantificare  Responsabil  Stare Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic. 2 puncte Se vor nota următoarele elemente:  Numărul riscului  Tipul riscului (business. 505 ... schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

 Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate . la programe sau date . în condiţii definite. 2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă. 506 .  Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate greşelilor în software.  Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. recuperarea datelor afectate. convenţii. după posibile căderi .  Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate . Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu.  Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate .  Conformitatea. 1998).  Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate . Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final.Testul 3 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software. accidental sau deliberat. legi şi protocoale . 1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. Part 1: Quality Model.  Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă. Barem de corectare şi notare: Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality.  Conformitatea: adeziunea la standarde. pentru o perioadă de timp definită.

  507 . intrările şi ieşirile .  Conformitatea . pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate .  Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi mediu .  Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia.  Conformitatea.) se va acorda punctajul prevăzut. 5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor. în condiţii definite  Timp la execuţie: viteza de răspuns.  Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor .  Conformitatea. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor . a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale  Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.  Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori . operarea. timpi de prelucrare.  Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat .  Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru realizarea funcţiilor sale .  Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări .  Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori . a cauzelor caderilor. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.  Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intrun mediu particular .  Conformitatea. grafic.3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit  Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa . 6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate . 4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu specificat . îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. schemă logică etc. inclusiv corecţii.

Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc... se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module....... . Stabiliţi activităţile proiectului...... perioadă... impact asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului................ iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele necesare...................1 punct 2.2 puncte 3.............. Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .......... dependenţe .......... 6....................... Fiecare elev va susţine proiectul. Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului.......................Testul 4 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Coordonează proiecte informatice Obiectivele evaluării: Să planifice un proiect informatic Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor informatice.................. Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator.. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare. Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea proiectului..... 2 puncte 508 ....... 5..... 1 punct 4.... Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului 4............ 3... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu................ Barem de corectare și notare 1.. Identificaţi obiectivele proiectului 2.. Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore Enunţuri: Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic. Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă. resurse................... Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă. ... Cerinţe: 1....... Descrierea pachetelor de activităţi: activitate...... Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ..............

..... schemă logică etc...) se va acorda punctajul prevăzut în barem.......... 2 puncte 6........... 509 ..... grafic............. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.5..... Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare.. 1 punct Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.. Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc.

Prezentarea generală a materialului multimedia..... aplicaţie de gestiune a bazelor de date.. a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date... informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie.... Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde: 1.. Baze de date... Tipul testului: probă practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică.............. Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia.Testul 5 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Obiectivele evaluării: Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice Să realizeze documentaţia sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării ...Informaţii specifice: autor..Grupul ţintă căreia se adresează .. Enunţuri: Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia. Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev..... înregistrare........25 puncte . Prezentarea generală a materialului ales.... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte astfel • 10 punct din oficiu • 30 puncte cerinţa 1 • 60 puncte cerinţa 2 Barem de corectare şi notare: 1.. 510 . site Web..Cerinţe de utilizare: hardware şi software ..Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie .Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei ... Crearea site-uri web.... 2......... Manual/ghid de utilizare..

... mentenanţă 2.Corectitudinea de ansamblu a documentelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... Manual/ghid de utilizare... . 511 ... 45 puncte În acordarea punctajului se va ţine seama de: ...): funcţionalitate şi accesabilitate .... bară de unelte etc...........Elemente de securitate oferite de aplicaţie...Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă: evidenţieri..... .. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......) se va acorda punctajul prevăzut în barem...... grafic..Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei ..Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri.... link-uri... liste etc.facilităţi oferite de distribuitor: instalare...service............În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem..... .. schemă logică etc..

.. identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă..... Scrierea programelor ....... se va alege între o programare structurată... în variabile............ care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator..Testul 6 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască etapele necesare scrierii programelor Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor...... fie de intrare.............. 3 puncte 512 . Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare. Identificarea resurselor necesare acestei etape: ........ intermediare sau de ieşire....... se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor.... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 40 minute Enunţuri: 1. Descrieţi elementele specifice scrierii programelor................ 2...... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 3 puncte • Subiectul I: 6 puncte Barem de corectare şi notare: 1.... urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume.... 3 puncte Codificarea datelor .............. Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare.. Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele...... 2. modulară sau obiect..reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic.....

software: mediu de dezvoltare integrat... schemă logică etc. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. grafic. 513 . coordonatorul echipei de programatori.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. pentru fiecare PC calculatoare: pentru fiecare programator Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă..- personal (manager programatori) de proiect...3 puncte data monitorizării perioada pentru care se face monitorizare starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată încadrarea în termenele stabilite în GANTT produsele finale la sfârşit de etapă: programele existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.

...... sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program......... la compilarea fiecărei secţiuni............... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare. obiectul să funcţioneze adecvat. pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente... Subiectul II Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate: 1. este proprietatea unei componente software de a funcţiona........... menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0............................. este generat..... . în condiţii de mediu specificate. etapele executării programelor.....t)........ 3... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni. .......... unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)........... Descrieţi tipurile de programare (structurată............... 6. se va proceda la .. ......... a programului şi sunt numite erori de compilare......... validarea programelor Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor.................... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 50 minute Enunţ Subiectul I: 1.. 4.... 514 ....... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori................ 2..... editorul de legături....... independent de platforma de calcul folosită..... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de .... definită ca: probabilitatea ca............ modulară.. segmentul... 2...... 3.......... 5....... Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor.... ...................... obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic..Testul 7 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori................. Definiţi următoarele noţiuni: compilator...................

........ de exemplu: valori nepermise ale operanzilor.. care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking.. 2.............. aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături............ câte două pentru fiecare cerinţă • Subiectul II: 3 puncte câte 0............... 6 puncte 1.................. afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs)... realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet.......... Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar.... .. devenite deja clasice. Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială................. generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit......... alternativă şi repetitivă..... Tipuri de programare......... o erori de execuţie........ acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului........ Acestea pot fi implementate normal sau recursiv 515 . dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori................. atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite...............Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Subiectul I: 6 puncte................ 2 puncte erori de sintaxă.. încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă.... Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu....... etc....... executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive. Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele ..... care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm......................... Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere...5 pentru fiecare cerinţă Barem de corectare şi notare: Subiectul I................................. divide et impera.. Ca şi tehnici de programare... greedy etc.. o erori de asamblare...... Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor. 2 puncte o Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program...........

...... corelate între ele prin relaţii de moştenire.................... Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare. Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona.. 3 puncte Se acordă câte 0.............. 2.... 2 puncte Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină).................................... 3. se va proceda la structurarea programelor................... editorul de legături ... 516 ...... astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect 3........... Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program.................. fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase...... la compilarea fiecărei secţiuni.... în condiţii de mediu specificate........5 puncte pentru fiecare răspuns corect.......... 6. iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase. schemă logică etc. 5........1 punct Subiectul II........................t)....... pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.. Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect...... Obiectele reprezintă module care includ atât datele....... este generat............ 4.... obiectul să funcţioneze adecvat................... din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare........................... Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t)... Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori.............. grafic.... Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni...... cât şi procedurile care acţionează asupra datelor.....Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante...1 punct Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil.. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text.... dicţionarul de legături...... menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0............... 1........... definită ca: probabilitatea ca.......................... Compilator..) se va acorda punctajul prevăzut în barem....... independent de platforma de calcul folosită........

.........................Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software: o Tehnici de analiză şi control o Testarea funcţionalităţii o Testarea utilizabilităţii o Testarea fiabilităţii o Testarea eficienţei o Testarea siguranţei ........Testarea fiabilităţii.............................................................1 punct ...Testul 8 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţa: Realizează sistemul informatic Obiectivele evaluării: Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării...............................1 punct 517 ........Tehnici de analiză şi control ............ aplicaţie multimedia......... Tipul testului: probă scrisă Durata evaluării Timp de lucru: 90 minute Enunţuri: Realizaţi un proiect care să conţină următoarele: .....Testarea eficienţei.................................Testarea funcţionalităţii ............................................... Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web.....Testarea utilizabilităţii.1 punct ..... aplicaţie cu baze de date etc.................1 punct ........................................................................................................Testarea siguranţei................................................ Descrieţi paşii necesari.......................... Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu • Cerinţa 1: 6 puncte • Cerinţa 2: 3 puncte Barem de corectare şi notare: Cerinţa 1 ........Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa......................................1 punct .............. 6 puncte ........................................................1 punct ........

.... fiabilitate. 3 puncte Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi: ............. de Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect..Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor ..........Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate.Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă ...... grafic............ siguranţă............) se va acorda punctajul prevăzut în barem.. 518 ......... cu diagramele proiectare/scheme logice.. .... indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......................Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului..... eficienţă.Cerinţa 2 .... schemă logică etc.........

testarea şi punerea în funcţiune) Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev.Testul 9 Modulul: Implementarea sistemelor informatice Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice Obiectivele evaluării: Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic Să asigure mentenanţă sistemelor informatice Prezentarea testului Acest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării. Planul va conţine: .Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor Subiectul II Pentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă.Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate . Tipul testului: probă scrisă şi practică Durata evaluării Timp de lucru: 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul are loc în laboratorul de informatică. Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel • 1 punct din oficiu 519 . aplicaţie multimedia.Cerinţe de mentenanţă .Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor . Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei.Implementarea proiectului (scrierea programelor. creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. În planul de mentenanţă se vor regăsi: . ceilalţi fiind beneficiarii instructajului. Enunţuri: Subiectul I Pentru o aplicaţie informatică realizată (site web. în cadrul orelor de laborator.Obiectivele de punere în funcţiune . aplicaţi cu baze de date).

...Prezentarea şi derularea activităţilor............2 puncte Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect.......Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate ..........................3 puncte ......• • Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte Barem de corectare şi notare Subiectul I ...... 2 puncte o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune o Punerea în funcţiune a aplicaţiei o Verificarea performanţelor o Definitivarea documentaţiei o Omologarea sistemului .............................5 puncte Planul de mentenanţă ........Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune ..................... grafic...................................................4 puncte .........................1 punct Subiectul II ......................Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ...............................) se va acorda punctajul prevăzut în barem............................. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text......... testarea şi punerea în funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan ...................................................... 520 .........Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor ..............................................1 punct .Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă .... schemă logică etc.........................Implementarea proiectului (scrierea programelor.....

diagrama GANTT. Sistemul informatic poate fi : un website. resurse. o platformă de gestiune a datelor din companie. Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. Lucrarea va conţine: • • • Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective. registrele specifice (risc. Instrucţiuni pentru elevi Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres. vor conţine doar specificaţii. ghid de utilizare a sistemului informatic/Help. Criteriile de evaluare şi notare Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. final etapă. WBS. un software multimedia etc. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic. • Elemente specifice planificării 35 puncte. astfel: • Se acordă 10 puncte din oficiu. corespunzător notei 10. orală şi practică . schimbări). • Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document) 521 . Nu este necesar să fie completate.Test sumativ 1 Competenţe: • • Coordonează proiecte informatice Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice Prezentarea testului Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului Tipul testului: Probă scrisă. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect. echipa de lucru.proiect Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. final proiect).

..... b.......... clare .... Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect.... Impactul schimbărilor aprobate... Data de începere.... Data de finalizare 3...Durată ............. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic............................Precedenţe ... Stare o Cererea de schimbare: Data....Alocare resurse .............. o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului.....................5 puncte b... Masuri de cuantificare.. Clasa........... Încadrarea în planul de timp şi de cost..... .. Planificarea proiectului......................... Intrebare).5 puncte 2....................... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp.... Tipul riscului (Probelmă........... Responsabil..30 puncte a.... Numărul solicitării. Probleme existente sau posibile.. Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului.................. Incadrarea în timp..... Starea problemelor proiectului............. Descrierea schimbării solicitate..........5 puncte c.................................15 puncte o Registrul de riscuri: Numărul riscului. Descriere........... umane........ Autor... Data identificării...• Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte...... Data ultimei modificări..............20puncte 522 e.. bordul de proiect................ financiare).......... Data ultimei modificări............Diagrama GANTT Stabilirea etapelor . Existenţa problemelor în timpul derulării etapei....... Barem de corectare şi notare: 1.................. Detalii de realizare.. Incadrarea în timp.....40 puncte a....5 puncte d.................... Stare o Registrul de probleme: Numărul riscului.. Impactul schimbării........................... Tipul riscului (business.......... Rapoarte specifice......................... Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte... Perioada..... precise...... Starea. Descriere........ Monitorizare şi control ............. de proiect.............. Produse finalizate până în momentul efectuării raportului........ Produse finalizate la final de etapă.................. Decizii......... echipa de implementare a proiectului ....... Cerere de schimbare... Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp.15 puncte o Progres: Data... Alegerea activităţilor (WBS).. Produse care trebuie finalizate în perioada următoare.....20 puncte ................ de etapă)..... o Final de etapă: Data.. Documente/Registre specifice............... Starea bugetului................. Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului.. Data identificării. Perioada................. Starea bugetului. Resurse ale proiectului (materiale..... Probleme existente sau posibile.........Denumire scurtă . Importanţă............. Autor..

informaţii referitoare la modalitatea de contractareachiziţie). mentenanţă b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem.service. schemă logică etc. drepturi. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text. mod de lucru/raportări (exemple). Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. 523 . prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie. identificarea în sistem. grafic. sisteme de securitate şi back-up. utilitatea aplicaţiei. facilităţi oferite de distribuitor: instalare.a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei.grupul ţintă căreia se adresează. înregistrare. descrierea modulelor din sistem. utilizatori. informaţii specifice (autor.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.cerinţe de utilizare: hardware şi software. descriere date.

o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client. drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client. 524 . după numar locuri. orală şi practică Timp de lucru: 15 ore Enunţ: Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. preţ. data ocupării. Proiectul va avea două componente: Una tipărită ce va conţine explicaţii privind: o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor. o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat. rezervată) Realizarea operaţiilor: o autentificare în sistem: user şi parolă. tip cameră. camere rezervate o filtrare: după pret. Tipul testului: Probă scrisă. Cerinţe de realizare: Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi: Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră. statut o opţiuni de securitate: back-up date.Test sumativ 2 Competenţe: • • Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţa sistemelor informatice Prezentarea testului Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului. etaj. stare: ocupată. o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel. liberă. număr zile. preţ cameră/zi. informaţii poziţionare. camere ocupate. date client. data eliberării. etaj. jurnal de evenimente. total plată o vizualizare: camere libere. data eliberării.

o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa......... Pentru componenta digitală... - Componenta digitală.. o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client...... fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat.......... facturare)............ Criteriile de evaluare şi notare.... utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic.......60 puncte creare şi popularea bazei de date: informatii hotel... ...................... Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică............... data eliberării............... Barem de corectare şi notare: Component tipărită .....o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate...............20 puncte Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor........ schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.... Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa............. astfel: • • • • Se acordă 10 puncte din oficiu..... 525 - .. asigurarea tuturor specificaţiilor cerute. schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.... asigurarea tuturor specificaţiilor cerute........ Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat..40 puncte o autentificare în sistem: user şi parolă... baza de date.... drepturi o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client.. data ocupării.... un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic..... informaţii clienti...... Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa....... informaţii utilizatori..... tranzacţii (rezervare.......20 puncte Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare ..... Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat...... eliberare..... corespunzător notei 10............. data eliberării.. utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic........................ Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate.... ocupare..... se acordă 60 puncte...... Pentru prezentarea proiectului 10 puncte..... informaţii camere..................... Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte.... Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte. sistemul informatic. fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat............

preţ cameră/zi.. etaj. indiferent de formulare sau formatul de scriere (text... Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul. 526 . după numar locuri. a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect. grafic....... schemă logică etc............. camere rezervate o filtrare: după pret......... camere ocupate.... Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte.. date client.. 10 puncte coerenţa explicaţiilor............... jurnal de evenimente.o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare) o facturare (tipărire factură): date hotel............ număr zile.... total plată o vizualizare: camere libere......) se va acorda punctajul prevăzut în barem... urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.... Prezentarea proiectului . statut o opţiuni de securitate: back-up date.......

Marcela. (1983). Trandafir. Antonescu. Curriculum pentru calificarea analist programator www. (2006). Vasile. Ileana. (2004) Sisteme informatice pentru management. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. Militaru. Bucureşti: Editura ALL 527 . Cristian.ro. septembrie 2009 3. Gheorghe. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică 4. Preda.tvet. Mircea.Bibliografie Implementarea sistemelor informatice 1. Iosep. septembrie 2009 2. Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani 5.ro. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet. Sisteme informatice. Biţă.

adaptarea lor la condiţiile concrete. proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013 528 . fără a fi alterată validitatea şi fidelitatea.tvet. Bibliografie Uneori. documente realizate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.tvet. În acest caz. se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor documente: Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.4. www. condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare prezentate.ro Alte materiale documentare care pot fi utilizate: Materiale de învăţare şi Materiale de predare.ro Curriculum pentru calificarea Analist programator .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful