Sunteți pe pagina 1din 3

Emblematicul scriitor Mircea Eliade a lsat n urma sa un orizont variat i vast, de o grandioas valoare.

A fost una dintre cele mai puternice ,tenace si captivante personalitati din cultura romana. Ne-a lasat spre citire diferite creatii stiintifice, filozofice si beletristice Din aceast ultim categorie de texte literare face parte i Romanul adolescentului miop; creat initial sub forma unui jurnal,acesta fiind finalemente romanul. Textul are un caracter subiectiv, fapt dovedit prin scrierea acestuia la persoana I. Naratorul este i personaj. Personajul principal , adolescentul miop este un simbol al adolescentei,trecand prin aceasta perioada cu binecunoscutele ei caracteristici: de a redescoperi lumea datorita posibilitatilor sale de interpretare, mentalitatea in dezvoltare , elaborarea unui ideal in viata etc. Eroul nostru isi propuse faptul de a scrie un roman autobiografic ,care ii va aduce superioritatea si admiratia ,iar toata lumea il va aprecia la adevarata lui valoare si il va respecta. Va iesi din tiparele de elev mediocru cum il vedeau profesorii sai,doar trecand corigentele la scoala si va fi recunoscut de catre prietenii sai ca fiind un geniu starnindule invidia. In etapele sale de a lua notite cu privire la viata sa , descopera in principal ca ii lipseste motivul pentru care sa conceapa romanul , el nu avea o poveste de dragoste iar in materie de cunoastere feminina ,cunostintele sale erau cam vagi.Singurele fiinte de sex feminin pe care le cunostea erau vecinele sale , fetele cizmarului Maria si Puica, dar sub nicio forma acestea nu puteau fii asociate cu frumosul si nu erau modele pentru eroina romanului sau .Adolescentul cere ajutor verisoarei lui .Invatase limbajul fetelor si gesturile lor, lucruri ce aveau sa ii fie de folos mai departe. Pe parcurs cere si opiniile prietenilor lui care nu au fost de acord cu ideile sale incercand sa-l faca pe adolescent sa isi schimbe conceptiile si impresiile despre ceea ce stia el, scriind defapt despre ce intentionau ei sa il indrume. Relatia sa cu prietenii tinea de aparente.Acesta era considerat un bun ascultator fapt dovedit prin experienta dobandita de-a lungul ascultarii confesiunilor ale sufletelor chiunite ale prietenilor sai, descoperind la fiecare cate o poveste mai inflorita decat cea precedenta, dar in final niciodata acesta nu era interesat catusi de putin de ei. Ii considera imebicili sentimentali si prosti el deosebindu-se prin forta cu care acesta isi masca sentimentele,de lipsa de nevoie de a fi ascultat. Marcu era singurul care i se asemana lui .Aveau interese comune,dar caractere total diferite el fiind dogmatic si victima a metafizicii , Marcu sceptic si materialist, lucru ce ii apropiau si mai mult , intre ei aprinzandu-se mereu discutii contradictorii fiind sarea si piperul. Prietenul sau Robert l-a poreclit Doctorul deoarece adolescentul avea toate simptomele dupa autocaracterizarea lui : uratenie , miopie precoce si desfiguratoare si isi petrecea majoritatea timpului printre carti si socotea pierderi inutile toate acele lucruri despre care Robert ii povestea aprins despre aventurile si bucuriile adolescentine. In incercarea prietenilor sai de a-si masca varsta , de a parea mult mai maturi, acesta se conforma cu statutul sau de licean pe care nu il incerca sa si-l ascunda. In capitolul despre Don Juani ii avem infatisati pe cei trei prieteni , Robert si Dinu care erau imbracati frumos fiind foarte atenti la detalii si furand priviri de la doamne si domnisoare si

adolescentul care era imbracat simplu nepasandu-i de aparentele sale nici de impresiile celorlalti.Aici incepe o confrutare ,continua rivalitate intre cei doi baieti fiecare incercand sa para cat mai fermecatori si mai trecuti prin viata prin povestirile lor despre fecioare si dragoste. Adolescentul fiind in postura de arbitru decide sa aibe opinie neutra in ceea ce priveste istorisirile celor doi deoarece stia cu siguranta ca nu sunt adevarate ascultand o noua versiune a celor intamplate. Paradoxul descrierii de sine al naratorului, este ca la final acesta descopera ca este ca toti ceilalti , in zadar au fost acele deosebiri si stari in care s-a autoevaluat fiind superior deoarece era tot un suflet melancolic si trist fiind si el imbecil fiindca are sentimente si vise comune ca toti prietenii sai, la acele aventuri si trupuri calde de femeie. Se simte dezgustat de sine deoarece prefera aceasta cale in loc sa isi biciuiasca trupul pana cand camasa se umplea de picaturile fierbinti de sange si nu isi purifica sufletul prin durere. Autoevaluarea si redescoperirea sufletului sau se reliefeaza in capitolul Noiembrie cand este cuprins de un sentiment necunoscut, nefamiliarizat lui ,dar isi neaga aceste atributii deoarece in cunoasterea lui de sine trebuia sa fie de fier, cu o vointa aspra pentru a-si atinge scopurile in viata , nu isi permitea sa fie naiv, visator natang si sentimental .Pentru el era singurul stapan care isi putea controla si sufletul , stapan pe propriile emotii , stapan pe trupul sau , voiinta fiindu-i trainica inabusind totul in calea sa. Ca oricare adolescent prefacut ,acesta nu isi recunostea stangacia comportamentului sau si emotiile cand venea vorba despre fete. Adolescentul nestiind cum sa vorbeasca cu fetele si ce ar trebui sa faca, decide sa-si invinovateasca partenerea, ascunzand greselile sale , timiditatea si vina pe care acesta o simtea. Satisfactia care l-a cuprins i-a redat increderea in sine facandu-l sa continue aproape facandu-si partenera sa planga. Acesta cunoscuse femeile si eroinele sale din carti, iar astfel si-a imaginat femeia in sine cu totul alta, era echivalentul puritatii si al frumosului ,dar in urma experientei sale de la casa cu felinare rosii asteptarile au fost cu totul altele. Faptele reale nu au coincis cu cele imaginate..A supraevaluat femeia ,iar el s-a simtit dezgustat de faptele sale,de gandurile sale deoarece nu si-a imaginat niciodata ca poate fi doar un trup ieftin platit, imbatranit de vreme si uzat de multi alti. Adolescentul miop, reprezint tipul cititorului pasionat care i ia diverse personaliti culturale drept modele, trind prin perspectiva lor sau a operelor acestora. n cazul de fa, modelul este reprezentat de Giovanni Papini avand o atitudine polemica fa de Papini n primul rnd, de lumea nconjurtoare i chiar de EL nsui. Dei n text predomin metaforele, tipul figurii de stil pe care se bazeaz opera de fa este antiteza. Aici exist cel puin trei antiteze. Prima i cea fundamental este cea care l opune pe narator cu Papini. A doua ar fi aceea care are loc n sufletul adolescentului miop. Ea este cea care l prezint la nceput ca un om sfrit, iar apoi, n final, drept un om stpn pe propria-i personalitate. Ultima, dar nu cea mai puin important, este reprezentat de conflictul dintre personaj i lumea nconjurtoare. Antiteza dintre adolescentul miop i Giovanni Papini este cea mai evident i cea mai bine conturat n acest fragment.Personajul l-a ales ca model pe Papini deoarece acesta i-a scris viaa, n romanul Omul sfrit pe care tocmai l citise regsindu-se i el, la fel ca toi adolescenii. Antiteza pune in valoare atat urat fa de mentor, cat si iubirea i stima pe care o purta n sine. Contradicia, din acest punct de vedere, este dat de cteva construcii: L-am iubit i l-am urt, cel mai nendurat duman i cel mai darnic prieten.

Adolescentul miop este mcinat de dorina de a se desprinde de Giovanni Papini, de al depi, de a-l lsa n urm, de a-l nvinge. El se manifest fa de ceilali oameni cu un aer de superioritate, privindu-i autoritar i criticndu-i, batjocoritor chiar: Cei muli i cei proti, imbecilii i infirmii creierului, ntngii cu ochi frumoi i cu frunile nguste. Adolescentul miop este stpnit de orgoliu i de dorina de a se impune. Atitudinea lui se afl undeva ntre biruin i rzbunare. Pe lng lupta cu Papini i cu cei ce l-ar acuza de plagiat, personajul trebuie, n primul rnd, s se biruie pe sine nsui, s se autodepeasc printr-o oper autentic personal. Acesta evolueaza pe msur ce mediteaz i reflecteaz, punnd n dezbatere cariera sa.Devine tot mai ferm n afirmaii i din ce n ce mai limpede i mai lmurit n gnduri. Aa, el trece din starea unui om sfrit spre aceea a celui ce dorete s arate lumii ceea ce poate, s dea ce-i mai bun i mai de pre din ceea ce are: Nu mi-e team de nimeni. Sunt gata s dovedesc oricui aurul i bijuteriile mele. Chiar lui Giovanni Papini. La vrsta la care se afl adolescentul miop, fiecare dintre noi tinde spre nonconformism i libertate, spre o via neinfluenabil i nedirijat de altcineva dect de noi. n aceast oper autorul a pus n discuie toate subiectele la care caut rspunsul oricare adolescent: prietenia, dragostea, sexul, cultura, societatea, propria personalitate etc.. Prin acestea adolescentul poate cunoate i se poate cunoate.

S-ar putea să vă placă și