Richard Wagner

Richard (Wilhelm) Wagner (n. 22 mai 1813, Lipsca; d. 13 februarie 1883, Veneia) a fost un compozitor, dramaturg i teoretician al artei germane, unul din cei mai de seam reprezentani ai romantismului muzical. Richard Wagner s-a nscut la Lipsca (azi Leipzig) ntr-o familie de actori. A studiat la Dresda i la Lipsca, lund lecii de compoziie cu Christian Theodor Weinling. ntre 1833 i 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de oper din Wrzburg, Magdeburg, Knigsberg i Riga, a compus primele sale opere Die Feen (Znele", 1834), Das Liebesverbot (Dragoste interzis", 1836) i mai multe piese orchestrale. n 1836 se cstorete cu actria Minna Planner. Cltorete mult, cunoscnd principalele centre muzicale europene. n timpul unei agitate cltorii pe mare spre Anglia elaboreaz planul pentru opera Olandezul zburtor". Dup o scurt edere n Londra, pleac la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector Berlioz. n continuare, geniul su muzical s-a format i s-a relevat sub influena muzicii lui Carl Maria von Weber, Wolfgang Amadeus Mozart i n special a simfonismului lui Ludwig van Beethoven. Primele sale opere de un rsunet deosebit, Rienzi (1840 - premier la 20 octombrie 1842 la Dresda), Der fliegende Hollnder (Olandezul zburtor" sau Vasul fantom", 1841 prezentat n premier la 2 ianuarie 1843 la Dresda), l-au impus n viaa artistic. n 1843 se stabilete n Dresda, unde devine Kapellmeister la curtea regelui din Sachsen. Urmtoarele sale opere Tannhuser (1845) i Lohengrin (1848) sunt mai greu acceptate de public, datorit elementelor inovatoare n structura dramatic i muzical. Cu sprijinul lui Franz Liszt, vor fi prezentate mai trziu cu succes la Weimar. Fire orgolioas, Wagner a avut o existen agitat. Sub influena scriitorului Heinrich Laube, a adoptat ideile republicane ale micrii Jungen Deutschland (Tnra Germanie"), dar, dup nfrngerea revoluiei din 1848, este nevoit s se refugieze la Zrich n Elveia, unde rmne 10 ani, pn n anul 1858. Aici o cunoate pe scriitoarea Mathilde Wesendonck, pentru care nutrete o adevrat pasiune i pe ale crei versuri compune un ciclu de lied-uri. n aceste mprejurri se desparte de soia sa, Minna; mai trziu se va cstori cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. ncepnd cu anul 1864 devine protejatul regelui Ludwig II al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene. Regele l susine financiar, Wagner putnd astfel s se consacre numai creaiei artistice. Cu ajutorul protectorului construiete Teatrul de la

Bayreuth, special pentru punerea n scen a operelor sale, unde - pn n zilele noastre - n fiecare var (iulie-august), au loc renumitele festivaluri muzicale Richard Wagner". Richard Wagner s-a mutat la Bayreuth la data de 24 aprilie 1872. A locuit n primele 3 zile pe strada Bahnhofstr.14, ntr-o cas nchiriat la intervenia sorei sale, Ottilie Brockhaus, pe lng rudele soului ei din Bayreuth. La data de 27 aprilie 1872 R. Wagner s-a mutat provizoriu la hotelul Fantaisie din Donndorf (comun la 4 km vest de Bayreuth), nu departe de castelul Fantaisie. Spre sfritul lunii sept.1872, familia Wagner s-a mutat din Donndorf, n casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a nceput penultima sa oper Gtterdmmerung (Amurgul Zeilor), terminat n Haus Wahnfried, cas n care s-a mutat n toamna anului 1874. Cu Amurgul Zeilor a ncheiat - dup 26 ani - tetralogia Inelul Nibelungilor. n Bayreuth a compus i cea din urm oper a vieii sale, Parsifal. A murit la Veneia (n Palatul Vendradim), n ziua de 13 februarie 1883, la vrsta de 70 ani, n urma unei afeciuni cardiace. Soia. Cosima (fiica compozitorului Franz Liszt). a preluat dup decesul soului conducerea Festivalului Wagner, supravieuind nc 47 de ani. Au avut 3 copii: Isolde (1865-1919), Eva (18671942, cstorit cu H.S.Chamberlain) i Siegfried (1869-1930, cstorit cu Winifred Williams-Klindworth). Motivele care l-au ndemnat pe Richard Wagner s aleag ca reedin oraul Bayreuth au fost urmtoarele: oraul era situat n Bavaria, ara ocrotitorului su, regele bavarez Ludwig II (1845-1886), fa de care s-a simit profund ndatorat i legat. Bayreuthul era amplasat geografic n inima Imperiului German, relativ uor accesibil din toate direciile. avea o cldire de oper (puin folosit), n care el spera s prezinte n exclusivitate operele sale (ulterior scena operei s-a dovedit a fi nencptoare punerilor n scen wagneriene, ceea ce l-a determinat s construiasca - cu sprijinul financiar al regelui bavarez Ludwig II cldirea Festspielhaus de pe dealul Grner Hgel). nu existau alte teatre n ora care s-i fac concuren (nu admitea din orgoliu - concurena). se afla n vecintatea masivului muntos Fichtelgebirge, leagnul legendar al unor grupuri etnice germane. Scrierile lui Arthur Schopenhauer i Friedrich Nietzsche, precum i schimbarea condiiei sale sociale ca favorit al regelui Ludwig II al Bavariei lau fcut s adere la ideile naionaliste pangermanice. Ideile sale sunt cuprinse n numeroase eseuri despre muzic, teatru, politic i religie ca Kunst und Revolution (Arta i revoluia", 1848), Das Kunstwerk der Zukunft (Opera de art a viitorului", 1850), Oper und Drama (Opera i drama", 1851). Wagner s-a considerat pontiful unui cult artistic nrdcinat n cultura

german, inspirat din vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se mic ntr-o lume supranatural. Aceast art, gravitnd n jurul dramei muzicale, trebuia s dea natere acelei opere naionale, care s fie pentru germani ceea ce tragedia clasic fusese pentru grecii antici. Drama muzical wagnerian se opune divertismentului operei tradiionale, bazndu-se pe o aciune sacr, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubil cu textul, scris de Wagner nsui pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovaii melodia infinit" i motivul conductor" (das Leitmotiv), procedeu simbolic de sugerare i evocare a unor teme psihologice, a unor momente-cheie n desfurarea dramatic. Aceast concepie i-a gsit ntruchiparea n monumentala sa tetralogie Der Ring des Nibelungen ("Inelul Nibelungilor"), compus din operele Das Rheingold (Aurul Rinului", 1854), Die Walkre (Walkiria", 1856), Siegfried (1970) i Gtterdmmerung (Amurgul zeilor", 1874), care configureaz, ntro lume de eroi i mituri, conflictul ntre violena primitiv a omului i natura sa spiritual. Calitatea excepional a artei lui Wagner se reflect i n capodoperele sale Tristan und Isolde (1859), triumf al dragostei asupra morii, Die Meistersinger von Nrnberg (Maetrii cntrei din Nrnberg", 1867), Parsifal (1882), n care reia legenda Sfntului Graal", dramatic ncletare a evlaviei cu sentimentul pcatului. Daca Beethoven a fost acela care a dominat muzica in prima jumatate a secolului al XIX lea, Richard Wagner a stapanit-o pe cea de-a doua jumatate. Nu numai ca opera wagneriana a schimbat cursul muzicii, dar Wagner insusi avea ceva mesianic in el, un grad de megalomanie care se apropia de nebunie. S-a nascut la Liepzig, intr-o familie de actori si a luat lectii de compozitie la Dresden si Leipzig cu Christian Theodor Weinling. Intre anii 1833 si 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de opera din Wrzburg, Magdeburg, Knigsberg si Riga. In aceasta perioada a compus primele sale opere "Zanele" (1834), "Dragoste interzisa" (1836) si mai multe piese orchestrale. Prima sa opera de rasunet s-a numit "Rienzi" (1840) care a fost acceptata de opera din Dresden. Spre sfarsitul lui 1840 incepe sa lucreze la "Olandezul zburator" care a fost pus in scena la inceputul anului 1843. Tot acum se stabileste la Dresden, unde devine capelmaistru adjunct la Opera. Urmatoarele sale opere "Tannhauser" (1845) si "Lohengrin" (1848) sunt mai greu acceptate de public, datorita elementelor inovatoare in structura dramatica si muzicala. Cu sprijinul lui Franz Liszt, vor fi prezentate mai tarziu cu succes la Weimar. Cativa ani mai tarziu a inceput sa aiba, pe langa probleme financiare si altele politice. Prabusirea monarhiei si influenta exercitata de teoriile anarhistului Mihail Bakunin l-au determinat sa se situeze de partea revolutionarilor in timpul revoltelor, insa dupa infrangerea revolutiei din 1848, este nevoit sa se refugieze la Zurich, in Elvetia, unde ramane timp de 10 ani. Niciuna dintre operele scrise pana acum nu exprima ceea ce dorea Wagner sa transmita. Astfel, timp de sase ani el a elaborat noi teorii artistice in cautarea formulei dorite. Se naste astfel libretul bazat pe

legenda germana "Cantecul nibelungilor" si foarte multe eseuri si tratate "Arta si revolutia" (1849), "Opera de arta a viitorului" (1850), "Evreii si muzica" (1850), "Comunicare pentru prietenii mei" (1851). In timpul exilului sau in Elvetia, Wagner a inceput sa lucreze la cele patru opere din ciclul "Inelul Nibelungilor", "Aurul Rinului" (1854), "Walkiria" (1856), "Siegfried" (1870) si "Amurgul zeilor" (1874), care configureaza, intr-o lume de eroi si mituri, conflictul intre violenta primitiva a omului si natura sa spirituala. Opere care vor reflecta, insa, calitatea exceptionala a artei wagneriene raman: "Tristan und Isolde" (1859 - un triumf al dragostei asupra mortii), "Maestrii cantareti din Nurnberg" (1867) si "Parsifal" (1882 - in care compozitorul reia legenda "Sfantului Graal", dramatica inclestare a evlaviei cu sentimentul pacatului). Atat pentru stilul muzical, cat si pentru convingerile sale politice, a fost compozitorul preferat al lui Adolf Hitler. Este considerat una dintre figurile cele mai importante ale muzicii secolului al XIX-lea pentru operele sale inovatoare, ca si pentru stilul sau viguros si plin de culoare, care a marcat o perioada noua in muzica romantica. A fost, de asemenea, si o figura importanta in istoria culturala a secolului al XIX-lea, pentru scrierile sale polemice si critice, intemeind ideologii. In timpul Primului Razboi Mondial, se spune ca Hitler purta partitura operei Tristan si Isolda a lui Wagner in ranita. Muzica lui Wagner era sobra si profund teutona. Nu doar muzica lui Wagner a atins coarda sensibila a lui Hitler, ci si opiniile sale politice. De multe ori, Hitler daduse ordin ca muzica lui Wagner sa se cante la mitingurile si festivitatile partidului. Creaia avut o covritoare evoluiei muzicii. Anton Gustav Mahler, Debussy (la activitii Schnberg, s-au dezvoltat muzicii lui Wagner. wagnerian a influen asupra ulterioare a Compozitori ca Bruckner, Claude nceputul sale), Arnold Richard Strauss sub influena Richard