Boli psihice - Sisteme de clasificare a bolilor psihice

1. Clasificarea clasica Clasic se distingeau doua mari categorii de boli psihice: - psihogeniile - psihozele Psihogeniile erau definite ca boli psihice caracterizate prin: - caracter predominant reactiv -; reprezinta o reactie la un eveniment psihotraumatizant - relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si simptomatologie Dupa natura factorului psihotraumatizant psihogeniile erau subdivizate in 3 categorii - Reactiile psihice patologice -; tulburari psihice survenite ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant cu valoare de stresor acut (survine brusc, este cu durata scurta si intensitate crescuta -; echivalentul unui eveniment de viata) - Nevrozele -; tulburari psihice survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si cu intensitate medie (de exemplu conflicte familiale persistente sau conflicte persistente cu persoane de la locul de munca) - Destructurarile reactive ale personalitatii sau structurarea dizarmonica a personalitatii - Destructurari reactive ale personalitatii -; dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii, ca urmare a existentei unor factori psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor sau anilor si de intensitate medie, apar modificari ale personalitatii validate predominant pe plan comportamental si afectiv - Structurarile dizarmonice ale personalitatii (psihopatii -; tulburari de personalitate) -; afectiuni in care evenimentul psihotraumatizant cu caracteristicile anterior descrise (durata lunga si intensitate medie) survine inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in perioada copilariei -; procesul de structurare deplina a personalitatii este considerat in mod conventional a fi incheiat la 18 ani) si are ca rezultat afectarea modului de structurare a acesteia. Psihozele erau definite ca boli psihice severe caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile, delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea), un element caracterstic fiind absenta constiintei bolii psihice) Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii: - Psihoze exogene -; termenul exogen nu se refera in mod explicit la un factor extern, independent de organism, ci mai degraba la un factor cauzal care poate fi identificat, precum: - Factori toxici -; de exemplu psihozele alcoolice sau din intoxicatiile cu metale grele (Plumb, Mercur, etc) - Factori infectiosi -; de exemplu sifilisul tertiar care determina un sindrom demential asociat cu simptome asemanatoare episodului manical, simptome reunite sub denumirea de Paralizie generala progresiva - Factori traumatici -; tulburarile psihice instalate dupa un traumatism cranio-cerebral (TCC) sever - Afectare organica cerebrala confirmata - tumori cerebrale - acciedente vasculare cerebrale (AVC) - boli degenerative cerebrale

- epilepsie - Psihoze endogene -; termenul de endogen nu se refera la factori interni (situatie valabila si in cazul unora dintre psihozele exogene -; precum tumorile cerebrale sau boli degenerative cerebrale) ci mai degraba la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC, fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate - Schizofrenia - Delirurile cronice sistematizate (paranoia si parafreniile) - Psihoza maniaco-depresiva (echivalentul Tulburarii afective bipolare din clasificarile actuale) Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali, in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale (psihogenii sau psihoze) se facea prin criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei). II.2. ICD-10 -; Clasificarea internationala a bolilor -; versiunea a X-a Este un sistem de clasificare propus de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), bolile psihice fiind cuprinse in sectiunea F -; sectiunea a VI-a (numerotarea sectiunilor se face prin litere) Scopul realizarii acestei clasificari internationale este pentru a unifica diagnosticele psihiatrice evitand confuziile create de termeni sinonimi apartinand unor clasificari diferite (precum scoala franceza sau scoala germana) Categoriile de boli psihice cuprinse in aceast sistem de clasificare sunt prezentate schematic mai jos (cele mai multe sectiuni au fost mentionate amanuntit in capitolul de patologie, motiv pentru care ele nu sunt prezentate pe larg) TULBURARI MINTALE ORGANICE Dementa in boala Alzheimer Dementa vasculara Dementa in alte boli clasificate in alta parte - boala Pick - boala Creutzfeld-Jacob - boala Hungtington - boala Parkinson - boala cu virusul HIV -; SIDA Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substante psihoactive Delirium, altul decat cel indus de alcool sau alte substante psihoactive Alte tulburari mentale datorate leziunii, disfunctiei cerebrale sau bolilor somatice - halucinozele organice - tulburarea catatonica organica - tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like sau schizofreniforma) - tulburari afective organice

- tulburare anxioasa organica - tulburare disociativa organica - tulburare labil-emotionala organica - tulburare cognitiva usoara Tulburari comportamentale si ale personalitatii datorate bolii, leziunii sau disfunctiei cerebrale - tulburarea organica de personalitate - sindrom postencefalitic - sindrom postcomotional TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT DATORATE UTILIZARII DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE Substantele utilizate - alcool - opioizi - canabinoizi - sedative si hipnotice - cocaina - alte stimulante inclusiv cofeina - halucinogene - tutun - solventi volatili - mai multe substante psihoactive Tulburarile secundare - Intoxicatia acuta - Utilizare nociva - Sindromul de dependenta - Stare de sevraj - Stare de sevraj cu delirium - Tulburare psihotica acuta si tranzitorie: - schizofrenia-like (schizofreniforma) - predominant deliranta - predominant halucinatorie - predominant polimorfa - predominant cu simptome afective - Sindromul amnestic - Tulburare psihotica reziduala sau cu debut tardiv - flash-back-uri (rememorari paroxistice) - tulburari de personalitate sau comportament - tulburare afectiva reziduala - dementa - alta deteriorare cognitiva persistenta - tulburare psihotica cu debut tardiv

SCHIZOFRENIA, TULBURAREA SCHIZOTIPALA SI TULBURARILE DELIRANTE Schizofrenia: - Schizofrenia paranoida - Schizofrenia hebefrenica - Schizofrenia catatonica - Schizofrenia nediferentiata - Depresia postschizofrenie - Schizofrenia reziduala - Schizofrenia simpla Tulburarea schizotipala Tulburarea deliranta persistenta Tulburari psihotice acute Tulburarea deliranta indusa Tulburari schizoafective TULBURARI ALE DISPOZITIEI (AFECTIVE) Episod manical Tulburare afectiva bipolara Episod depresiv Tulburare depresiva recurenta Tulburari persistente ale dispozitiei - Ciclotimia - Distimia TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU STRESUL SI TULBURARI SOMATOFORME Tulburari anxios-fobice - Agorafobia - Fobia sociala - Fobia specifica Alte tulburari anxioase

- Tulburarea de panica - Tulburarea de anxietate generalizata - Tulburare mixta anxioasa si depresiva Tulburare obsesiv compulsiva Reactia la stres sever si tulburari de adaptare - Reactia acuta la stres - Tulburare de stres post-traumatica - Tulburari de adaptare Tulburari disociative Tulburari somatoforme Alte tulburari nevrotice - Neurastenia - Sindromul de depersonalizare-derealizare SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE CU TULBURARI FUNCTIONALE SI FACTORI SOMATICI Tulburari ale instinctului alimentar - Anorexia nervoasa - Bulimia nervoasa Tulburari non-organice ale somnului Disfunctie sexuala necauzata de o boala sau tulburare organica Abuzul de substante care nu produc dependenta - antidepresive - laxative - analgezice - antiacide - vitamine - steroizi sau hormoni - remedii specifice botanice sau populare

TULBURARI ALE PERSONALITATII SI COMPORTAMENTULUI ADULTULUI Tulburari specifice de personalitate Tulburari mixte si alte tulburari de personalitate

Schimbari durabile ale personalitatii nedatorate unor boli sau leziuni cerebrale - dupa o traire catastrofica - dupa o afectiune psihiatrica Alte tulburari ale habitusului sau impulsurilor - Jocul de noroc patologic - Incendierea patologica (piromania) - Furtul patologic (cleptomania) - Tricotilomania Tulburari de identitate sexuala Tulburari ale preferintei sexuale Tulburari psihologice si comportamentale asociate cu dezvoltarea si orientarea sexuala - Tulburarea de maturare sexuala - Orientarea sexuala egodistonica - Tulburarea relatiei sexuale Alte tulburari ale personalitatii si comportamentului adultului - Elaborarea simptomelor fizice din motive psihologice (tulburari factice) - Producerea intentionata sau simularea unor simptome sau a incapacitatii fizice sau psihologice RETARDAREA MENTALA Usoara (QI = 50 -; 69) Moderata (QI = 35 -; 49) Severa (QI = 20 -; 34) Profunda (QI sub 20) TULBURARI ALE DEZVOLTARII PSIHOLOGICE TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT IN COPILARIE SI ADOLESCENTA II.3. DSM-IV -; Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale editia a IV-a Acest sistem de clasificare este propus de Asociatia Psihiatrica Americana (APA). Exista unele diferente intre cele doua sisteme de clasificare, respectiv DSM-IV si ICD-10 (cea mai mare parte a acestor diferente au fost precizate la capitolul de patologie psihiatrica)

Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune ca formularea diagnosticului sa se realizeze pe 5 axe -; aceasta varianta de formulare diagnostica a fost pentru prima oara descrisa in editia a III-a a DSM, ea mentinandu-se si in a IV-a editie -; editia care este in prezent utilizata Prezentarea multiaxiala a diagnosticului consta in : - Axa 1 -; diagnosticul bolii psihice fara a include tulburarile de personalitate sau retardarea mentala - Axa 2 -; tulburarile de personalitate si retardarile mentale - Axa 3 -; diagnosticele de boli somatice asociate - Axa 4 -; nivelul de stresori -; se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori), pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: - probleme legate de grupul de suport primar - probleme legate de mediul social - probleme educationale - probleme profesionale (ocupationale) - probleme legate de conditiile de locuit - probleme economice - probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate - probleme legate de incalcari ale legii - alte probleme psihosociale si de mediu - Axa 5 -; scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului -; scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte, intre cele doua extreme: - GAF = 100 - 91 -; lipsa oricaror simptome, cu functionare normala - GAF = 10 - 1 -; pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora; incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime; acte suicidare cu intentie si expectanta clare de a muri) Categoriile diagnostice cuprinse in DSM-IV sunt redate schematic mai jos: TULBURARI DIAGNOSTICATE DE OBICEI PENTRU PRIMA OARA IN COPILARIE SAU ADOLESCENTA DELIRIUM, DEMENTE, TULBURARI AMNESTICE SI ALTE TULBURARI COGNITIVE Delirium determinat de o conditie medicala generala Dementa - Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu - Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv - Dementa vasculara - Dementa determinata de alta conditie medicala generala - Dementa din cadrul infectiei HIV - Dementa posttraumatica - Dementa din boala Parkinson

- Dementa din boala Hungtington - Dementa din boala Pick - Dementa din boala Creutzfeldt-Jakob - Dementa cu etiologie multipla Tulburari amnestice Alte tulburari cognitive TULBURARI MENTALE DETERMINATE DE O CONDITIE MEDICALA GENERALA NECLASIFICATE IN ALTA PARTE Tulburare catatonica Schimbarea personalitatii

TULBURARI INDUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE Tulburari in relatie cu consumul de alcool - Dependenta la alcool - Abuzul de alcool Tulburari induse de alcool - Intoxicatia alcoolica - Starea de sevraj la alcool - Deliriumul din intoxicatia alcoolica - Stare de sevraj cu delirium - Dementa indusa de alcool - Tulburare amnestica indusa de alcool - Tulburare psihotica indusa de alcool - deliranta - halucinatorie - Tulburare afectiva indusa de alcool - Tulburare anxioasa indusa de alcool - Disfunctie sexuala indusa de alcool - Tulburari de somn induse de alcool Tulburari in relatie cu consumul de - amfetamine - cofeina - cannabis - cocaina - halucinogene - substante inhalante - nicotina - opioide - Fenilciclidina

- Fenciclidina - sedative, hipnotice sau anxiolitice - mai multe substante psihoactive - alte substante psihoactive sau de substante psihoactive neidentificate SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI PSIHOTICE Schizofrenia - forma paranoida - forma dezorganizata - forma catatonica - forma nediferentiata - forma reziduala Tulburarea schizofreniforma Tulburarea schizoafectiva Tulburare deliranta Tulburare psihotica acuta Tulburare psihotica indusa Tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala - deliranta - halucinatorie TULBURARI AFECTIVE Tulburari depresive - Tulburarea depresiva majora - Tulburarea distimica Tulburarea bipolara - Tulburarea bipolara tip I - Tulburarea bipolara tip II - Tulburarea ciclotimica TULBURARI ANXIOASE Tulburare de panica fara agorafobie Agorafobie fara istoric de Tulburare de panica Fobie specifica

Fobie sociala Tulburare obsesiv-compulsiva Tulburare de stres posttraumatica Tulburare acuta de stres Tulburare de anxietate generalizata TULBURARI SOMATOFORME Tulburare de somatizare Tulburare de somatizare nediferentiata Tulburare de conversie Tulburare dureroasa Hipocondrie Tulburare dismorfica TULBURARI FACTICE Tulburari factice - cu simptome predominant psihologice - cu simptome predominant fizice (somatice) - cu simptome psihologice si fizice TULBURARI DISOCIATIVE TULBURARI SEXUALE SI TULBURARI ALE IDENTITATII SEXUALE Disfunctii sexuale - Tulburari ale dorintei sexuale - Tulburari ale excitarii sexuale - Tulburari orgasmice - Tulburari sexuale dureroase - dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala) - vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala) Parafiliile Tulburari ale identitatii sexuale

TULBURARI DE ALIMENTATIE Anorexia nervosa Bulimia nervosa TULBURARI DE SOMN Tulburare de somn primara - Dissomnii - Insomnie primara - Hipersomnie primara - Narcolepsia - Tulburari de respiratie in timpul somnului - Tulburari ale ritmului circadian - Parasomnii - Cosmaruri - Teroare in timpul somnului (pavor nocturn) - Somnambulism Tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale - insomnie in relatie cu alte tulburari mentale - hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale Alte tulburari de somn - Tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala - Tulburari de somn induse de substante psihoactive TULBURARI ALE IMPULSURILOR NECLASIFICATE IN ALTA PARTE Tulburare exploziva intermitenta Cleptomania Piromania Jocul de noroc patologic Tricotilomania TULBURARI DE ADAPTARE Tulburare de adaptare - depresiva - anxioasa - mixta depresiv anxioasa

- cu tulburari de conduita - mixta cu tulburari de conduita si emotionale TULBURARI DE PERSONALITATE ALTE CONDITII CARE TREBUIESC IDENTIFICATE Factori psihologici care afecteaza conditia medicala Tulburari motorii induse de medicatie - Parkinsonism indus de neuroleptice - Sindromul neuroleptic malign - Distonia acuta indusa de neuroleptice - Akatisia acuta indusa de neuroleptice - Diskinezia tardiva indusa de neuroleptice - Tremor postural indus de medicatie - Tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Alte tulburari induse de medicatie - efecte adverse nespecificate in alta parte Probleme relationale - Probleme de relationare determinate de o tulburare mentala sau de o conditie medicala generala - Probleme de relationare parinte-copil - Probleme de relationare intre parteneri - Probleme de relationare cu rudele - Probleme de relationare nespecificate in alta parte Probleme in relatie cu abuzul sau neglijarea - Abuzul fizic al copilului - Abuzul sexual al copilului - Neglijarea copilului - Abuzul fizic al adultilor (partener sau alte persoane) - Abuzul sexual al adultilor (partener sau alte persoane) Conditii aditionale care trebuiesc identificate - Noncomplianta terapeutica - Simularea - Comportamentul antisocial la adult - Comportamentul antisocial la copil sau adolescent - Intelectul de limita - Declinul cognitiv in relatie cu inaintarea in varsta - Pierderea persoanelor apropiate - Probleme educationale - Probleme ocupationale - Probleme de identitate

- Probleme religioase sau spirituale - Deficit de cultura - Perioada cu probleme de viata