NOIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL PENAL I DREPTUL PROCESUAL PENAL Procesul penal este o activitate reglementat de lege, desfurat

de organele competente cu participarea prilor i a altor persoane n scopul constatrii la timp i n mod concret a faptelor ce constituie infraciuni, astfel nct orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspunderea penal. Dreptul procesual penal trebuie s conin reguli exacte de desfurarea urmririi penale, a judecrii cauzelor penale i a punerii n executare a hotrrii judectoreti penale1. Noiunea de faz a procesului penal n cazul sistemului organelor judiciare penale, fiecrei categorii de organe i-a fost conferit, prin lege, o anumit funcie procesual. Sub acestaspect, distingem trei funcii : funcia procesual de desfurare a urmririipenale, funcia desfurrii judecrii cauzelor penale i funcia punerii nexecutare a hotrrilor judectoreti penale. n structura tipic a procesului penal distingem trei faze2 : urmrireapenal, judecata i punerea n executare a hotrrilor penale. Aceastcompartimentare a procesului penal corespunde specificului activitilor cese impun a fi desfurate n vederea bunei desfurri a activitii penale. Identificarea autorului unei infraciuni, prinderea acestuia iadministrarea probelor n vederea trimiterii n judecat impun n modnecesar existena unei faze procesuale premergtoare judecii, aceast etap fiind urmrirea penal. A doua faz a procesului penal, judecata, permite continuare asoluionrii pricinii penale n condiiile de publicitate, deplin contradictorialitate i de exercitare plenar a dreptului de
1

Ion Neagu, Mircea Damaschin, Codul de procedur penal Adnotat cu legislaie i jurispruden, Editura Universul Juridic 2009
2

Ion Neagu Drept procesual penal. Partea general. Tratat, Editura Globallex 2007, pag.31

aprare, astfel nct hotrrea instanei, rmas definitiv, s exprime adevrul cu privire la fapta svrit i gradul de vinovie a fptuitorului sintetizate n sanciune apenal aplicat acestuia. Punerea n executare a hotrrilor judectoreti penale, a treia faz a procesului penal, are menirea traducerii n via a hotrrii penale irealizarea scopului legii penale i al legii procesual penale3. Organele judiciare care i desfoar activitatea n fiecare faz aprocesului penal i limitele fazelor procesului penal. n prima faz a procesului penal i desfoar activitatea, n conformitate cu atribuiile pe care le au, organele de cercetare penal i procurorul, acesta din urm fiind organul judiciar care coordoneaz ntreaga urmrire penal i are competena exclusiv de a dispune soluiile dup epuizarea primei faze a procesului penal. Ca urmare a actualelor reglementri procesuale penale, instana de judecat i sunt conferite nsemnate atribuii legate de desfurarea urmririi penale.4 Urmrirea penal este marcat, n momentul su de nceput, de regul, printr-un procesverbal, printr-o rezoluie sau ordonan5, iar n momentul final printr-o ordonan, rezoluie6 sau rechizitoriu de trimitere n judecat7. n a doua faz a procesului penal, i desfoar activitate instanele judectoreti cu participarea, de regul, a procurorului. Instana de judecat este subiectul oficial cu rol principal n aceast faz a procesului penal, ea pronunnd soluia la terminarea judecrii cauzei. Momentul de nceput al fazei de

Ion Neagu Drept procesual penal. Partea general. Tratat, Editura Globallex 2007, pag.31 Potrivit art. 23 pct. 4 din Constituie, arestarea preventiv se dispune de judector i numai n cursul procesului penal.

Aceste acte procesuale sunt analizate pe larg n cadrul vo.II al prezentei lucrri, Capitolul I, Urmrirea penal, Seciunea V, Desfurarea urmririi penale, nceperea urmririi penale.
6

Prin rezoluie se poate dispune scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea urmririi penale, sau clasarea cauzei penale, atunci cnd aciunea penal nu a fost pus n micare (vezi 243 alin. 2).
7

Prin acelai rechizitoriu se poate dispune trimiterea n judecat a unui inculpat i scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale cu privire la alt inculpat (vezi art. 263 alin.4). Se constat,astfel, posibilitatea ca prin rechizitoriu s se dispun i netrimiterea n judecat.

judecat este marcat prin rechizitoriu sau, n ipoteze de excepie, chiar ncheierea instanei de judecat8. Anterior modificrii i completrii Codului de procedur penal prin Legea nr. 356din 21 iulie 2006, era reglementat posibilitatea sesizrii instanei de judecat direct de ctre partea vtmat prin intermediul plngerii prealabile. De lege lata, plngerea prealabil nu mai poate fi introdus dect la organelede urmrire penal. Momentul final al fazei de judecat este marcat prin pronunarea hotrrii judectoreti. n a treia faz a procesului penal, punerea n executare a hotrrilor penale, i desfoar activitatea instana de judecat, procurorul i anumite organe din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, precum i alte organe prevzute de lege9. Instana de judecat este subiectul oficial care are principalul rol n punerea n executare a hotrrilor judectoreti penale. Momentul de nceput al fazei de punere n executare a hotrrilor judectoreti penale este marcat n mod difereniat de anumite acte procesuale sau procedurale, n funcie de sanciunea penal aplicat celui condamnat. Astfel, n cazul punerii n executare a pedepsei nchisorii, momentul de nceput este subliniat prin emiterea mandatului de executare de ctre judectorul delegat al instanei de executare i trimiterea acestuia la organul competent s aduc la ndeplinire dispoziia instanei. n cazul punerii n executare a pedepselor complementare, momentul de nceput al fazei de punere n executare a hotrrii penale este marcat prin trimiterea de ctre instana de executare a unei copii de pe dispozitivul hotrrii organului competent s pun n executare n mod efectiv pedeapsa complementar. Momentul final al fazei de punere n executare a hotrrii penale este marcat, n mod difereniat de anumite acte procedurale n funcie de sanciunea penal pus n executare. Ex.: n cazul punerii n executare a pedepsei nchisorii, momentul final al punerii n executare a hotrrii
8

Conform art. 278 ind.1 alin.8 lit. c, sesizat prin plngerea persoanei ale crei interese legitimei au fost vtmate prin anumite acte de urmrire penal ale procurorului, instana poate dispune admiterea plngeriii reinerea cauzei spre judecare, prin ncheiere.
9

Comandantul locului de deinere, cnd condamnatul este arestat sau comandantul unitii militare unde face serviciul militar cel condamnat (art. 421). De asemenea, sunt organe prevzute de lege cu o anumit competen n punerea n executare a hotrrilor penale unitile economice n care se execut pedeapsa nchisorii cu executare la locul de munc (art. 422 ind. 2), consiliile locale alese i primarii (potrivit art. 121din Constituie acestea funcioneaz, n condiiile legii, ca autoriti administrative autonome, i rezolv treburile publice din comune, orae i municipii) din localitile n care i are domiciliul condamnatul ncazul interzicerii exerciiului unor drepturi (art. 426), Direcia sanitar judeean n cazul obligrii la tratament medical (art. 429) etc

penale este marcat prin ntocmirea procesului-verbal de ctre comandantul loculuide deinere, n care se consemneaz, data de la care a nceput executarea pedepsei. Formele atipice ale procesului penal Sunt forme atipice ale procesului penal ipotezele n care lipsete din cadrul procesului penal urmrirea penal, procesul derulndu-se direct n faa instanei de judecat (art. 278 ind.1 Cod proc.pen.).

Principiile fundamentale ale procesuluipenal romn Consideraii de ordin general Sunt reguli de baz cu caracter general n temeiul crora este organizat desfurarea procesului penal - trebuie raportat la scopul procesului penal enunat prin art. 1 din Codul de procedur penal constatarea la timp i n mod complet a faptelor care constituie infraciuni astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal. Modificri n materia principiilor fundamentale s-au produs odat cu apariia Legii 32/ 1990 care a introdus n Codul de procedur penal art. 5/1 principiul nou i anume. Respectarea demnitii umane: principiu care i gsete corespondent n art. 22 pct. 2 din Constituia Romniei. Art. 5/1 C.p.p. Orice persoan care se afl n curs de urmrire penal sau judecat trebuie tratat cu respectarea demnitii umane. Supunerea acesteia la tortur sau tratamente de cruzime, inumane sau degradante este pedepsit prin lege. prin Legea nr. 281 /2003 a fost introdus n Codul de procedur penal principiul prezumiei de nevinovie. art. 5/2 C.p.p. orice persoan este considerat nevinovat pn la stabilirea vinoviei sale printr-o hotrre penal definitiv.

Principiile fundamentale ale procesului penal cu o valoare deosebit att n activitatea de creare a dreptului material, n interpretarea acestuia ct i n aplicarea sa practic10. Principii reguli de baz ale procesului penal ( art. 2 - 8 C.p.p.) Principii - n baza crora este organizat sistemul judiciar i se desfoar activitatea procesual penal: egalitatea persoanei n procesul penal, operativitatea soluionrii cauzelor, dreptul la un proces echitabil. Considerm c implic o importana deosebit i analiza succint mai nainte de toate a principiului legalitii procesului penal. Acest principiu fundamental impune urmtoarele precizri: presupune c activitatea procesual, n ntregul ei, s se realizeze n conformitate cu dispoziiile legii ( nulla justitio suie lege). este consacrat prin act. 2 alin. 1 C.p.p. procesul penal se desfoar att n cursul urmririi penale ct i n cursul judecii potrivit dispoziiilor prevzute de lege. i gsete corespondentul n principiul general al legalitii nscrisn art. 1 alin. 5 din Constituia Romniei, care prevede c : Respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a legilor este obligatorie. legalitatea presupune nfiinarea prin lege a instanelor judectoreti,a parchetelor i a organelor de cercetare penal precum i desfurareaactivitii acestora n compunerea i limitele competenei acordate de lege. Normele care reglementeaz compunerea i limitele activitii acestor organe sunt imperative i orice nclcare a lor este sancionat.

10

Ion Neagu, Mircea Damaschin Codul de procedur penal adnotat cu legislaie i jurispruden, Editura Universul juridic, 2009

 vizeaz respectarea de ctre organele judiciare pe tot parcursul procesului penal, a legilor penale i civile, a legii procesual penal, a altor dispoziii legale, cauza urmnd a fi soluionat potrivit tuturor dispoziiilor legale n vigoare. garanteaz respectarea integral a drepturilor procesuale acordate de lege participanilor i prevede numai utilizarea mijloacelor i metodelor admise de lege. presupune efectuarea fiecrui act procesual i procedural nconinutul i formele prevzute de lege i nlturarea actelor nelegale din activitatea organelor judiciare; presupune organizarea controlului judiciar i a supravegherii judiciare pentru asigurarea respectrii ntocmai a prevederilor Codului deprocedur penal si a altor dispoziii legale. opereaz att n activitatea organelor judiciare ct i fa de pri11.

Principiul rolului activ al organelor judiciare Regula de baza sau principiu fundamental al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea generala. In baza acestui principiu, organele de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa aiba un rol activ in desfasurarea intregului proces penal, in vederea realizarii scopului acestuia. Astfel, organele penale trebuie sa aiba un rol activ in stabilirea adevarului, strangand probele necesare lamuririi cauzei sub toate aspectele, sa asigure drepturile partilor prin indrumarea, sprijinirea si informarea acestora, in vederea exercitatii drepturilor conferite de lege. Asa, de exemplu, invinuitul sau inculpatul trebuie informat ca are dreptul sa administreze probe in aparare, sa dea explicatii in legatura cu invinuirea ce i se aduce, sa ia cunostinta de materialele de urmarire penala, etc. O stransa legatura exista ntre principiul oficialitatii procesului penal si rolul activ al organelor judiciare penale, n sensul ca acesta din urma decurge din primul. Din economia textului art. 4 C.pr.pen. si a celorialte texte care se refera la componentele acestui principiu fundamental, trebuie sa ntelegem ca rolul activ al organelor judiciare nseamna ndatorirea impusa de lege acestora de a conduce si asigura, de la nceput si pana la sfarsit, desfasurarea operative, riguroasa si coerenta a tuturor actelor procesuale si procedurale care

11

Ciobanu Mihaela Teste gril pentru admiterea n magistratur 2008, Editura Universul juridic 2008;

formeaza procesul penal, cu participarea activa si constienta a partilor si cu exercitarea de catre acestea a drepturilor lor legale pentru realizarea scopului procesului penal. Organele de urmrire penal i instanele de judecat sunt obligate s aib rol activ n desfurarea procesului penal12. Acest principiu,alturi de cel al operativitii,are o contribuie decisiv la aflarea adevrului, oblignd organele judiciare s depun toate diligenele pentru soluionarea cauzei. n realizarea acestui principiu,organele judiciare penale au urmtoarele obligaii : s dispun nceperea urmririi penale ; s intervin n orice moment al desfurrii procesului penal ; s cear i s administreze probe ; s stabileasc faptele ; s asigure respectarea drepturilor prilor,ndrumarea i sprijinirea acestora; s dispun administrarea din oficiu a probelor; s pun n discuia prilor orice aspect care s ajute la aflarea adevrului; s examineze cauza penal sub toate aspectele; s extind,atunci cnd este cazul,aciunea penal sau procesul penal i asupra altor fapte i personae. n anumite situaii, principiul rolului activ al organelor judiciare nu opereaz n aceste modaliti,acestea neavnd posibilitatea manifestrii unor iniiative n administrarea probelor,atunci cnd efectuarea unor acte procesuale are un caracter strict personal,rmnnd la libera latitudine a subiecilor interesai. n aceste cazuri, rolul activ ia forma aducerii la cunotina persoanelor respective a drepturilor procesuale pe care le au i a condiiilor exercitrii acestor drepturi13. Nerespectarea principiului rolului activ poate atrage, n faza de urmarire penala, in practica, infirmarea solutiilor date de procuror si redeschiderea urmaririi penale, iar in cazul solutiilor

12 13

Art.4 Cod. pr.pen. Constituirea persoanei vtmate ca parte civil; Cererea de introducere n cauz a persoanei responsabil civilmente; Asigurarea asistenei juridice cnd aceasta nu este obligatorie; Exercitarea cilor de atac.

instantelor, desfiintarea in apel sau casarea n recurs a hotararii judecatoresti, cu trimiterea cauzelor spre rejudecare (a se vedea cazurile prezentate n sectiunea de aplicatii practice).

Principiul rolului activ al judecatorului n procesul civil

Este prevzut

de Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de

mediator [1] (in continuare Legea medierii), modificat prin Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009. Un aspect foarte putin abordat in literatura de specialitate este cel privitor la continutul principiului rolului activ al judecatorului prin prisma art. 129 alin (2) C. pr. civ., potrivit caruia Judecatorul va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.. nc dinaninte de a avea o reglementare speciala care sa permita partilor recurgerea la o anumita procedura pentru rezolvarea unui conflict pe cale amiabila, in exercitarea rolului activ, judecatorii aveau dreptul si totodata obligatia nu doar de a informa partile ca pot stinge litigiul dintre ele oricand pe parcursul procesului (in toate fazele procesuale, dupa cum se exprima legiuitorul) ci si de a starui ca partile sa recurga la solutionarea conflictului pe cale amiabila. Altfel spus, in continutul principiului rolului activ al judecatorului intra si obligatia (desigur si dreptul) acestuia de a depune toate diligentele ca partile sa aleaga o alta cale de solutionare a conflictul dintre ele, si anume calea amiabila. Daca aceasta obligatie (de diligenta) a judecatorului exista inca dinainte de intrarea in vigoare a Legii medierii, fiind confirmata prin art. 6 din Legea medierii, noua forma a acestui text legal, astfel cum rezulta din Legea nr. 370/2009, intareste aceasta indatorire a judecatorului, stabilindu-i totodata si un continut mai clar.

Potrivit art. 6 din Legea medierii, in forma initiala, Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale vor informa partile asupra posibilitatii si avantajelor folosirii procedurii medierii si le pot indruma sa recurga la aceasta pentru solutionarea conflictelor dintre ele. Dupa parerea noastra, art. 6 trebuie interpretat prin coroborare cu norma prevazuta la art. 4 alin. (1) din Legea medierii care stabileste ca medierea este o activitate de interes public. Astfel, potrivit art. 6, legiuitorul instituie pentru organele judiciare o obligatie imperativa si concisa, aceea de a informa partile cu privire la procedura medierii. Dupa modul in care este formulata de legiuitor aceasta obligatie si tinand totodata cont de faptul ca medierea este o activitate de interes public, credem ca norma continuta in art. 6 din Legea medierii este una imperativa, de la care nu se poate deroga. Prin aceasta formulare, legiuitorul impune magistratului obligatia informarii partilor cu privire la mediere si, completand cu norma generala (si aceasta imperativa) a Codului de procedura civila (art. 129 alin. 2), impune magistratului obligatia de a starui pentru solutionarea diferendului pe cale amiabila. Altfel spus, judecatorul (presedintele instantei), in toate fazele procesuale, trebuie ca dintru inceput sa informeze partile asupra faptului ca au posibilitatea alegerii unei alte cai de solutionare a conflictului si ca aceasta cale este una amiabila, care le ofera anumite avantaje; in aceasta situatie procesul se va suspenda [3], iar partile, intr-un anumit interval de timp, se pot intoarce in instanta, fie pentru a pune capat litigiului, fie pentru a continua procesul. In exercitarea rolului sau activ, judecatorul trebuie sa arate partilor si care sunt avantajele recurgerii la o astfel de procedura. Printre avantajele pe care judecatorul trebuie sa le aduca la cunostinta partilor avem in vedere restituirea taxei de timbru (art. 63 alin 2 din Legea medierii), reducerea timpului petrecut in instanta, posibilitatea pastrarii bunelor relatii cu cealalta parte aflata in conflict. Mai mult decat atat, manifestarea rolului activ al judecatorului trebuie sa ia forma staruintei, presedintele instantei fiind obligat de legiuitor (art. 129 alin. 2 C. pr. civ.) sa insiste, in mod repetat [4] ca partile sa puna capat conflictului pe cale amiabila.

Ceea ce lasa legiuitorul la latitudinea judecatorului (potrivit normei speciale dinainte de modificarea adusa prin Legea nr. 370/2009) este dreptul celui din urma de a hotari daca va recomanda sau nu partilor alegerea procedurii () sile pot indruma (s. n. F. L.) sa recurga la aceasta (la mediere s. n. F. L.) pentru solutionarea conflictelor dintre ele. Potrivit recentelor modificari aduse prin Legea nr. 370/2009 Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma (s. n. F. L.) sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.. Observam ca se inlocuieste sintagma pot indruma cu cuvantul indruma. Aceasta modificare ne indreptateste sa afirmam faptul ca legiuitorul impune magistratului (si celorlalte organe mentionate de Legea medierii) obligatia de a indruma partile spre solutionarea diferendului lor pe cale amiabila. Prin modificarile aduse Legii medierii, magistratul nu mai are posibilitatea de a alege daca sa indrume sau nu partile in a recurge la procedura medierii. Potrivit textului mentionat, astfel cum a fost modificat, organele judiciare, dupa informarea prealabila asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii, vor indruma partile sa urmeze aceasta procedura. Prin urmare, presedintele instantei, in exercitarea rolului sau activ (in stransa corelatie cu alte principii fundamentale ale dreptului procesual civil, precum cel al contradictorialitatii sau al dreptului la aparare), va pune in discutia partilor acest fapt. Transpunerea in plan procesual a acestei indatoriri presupune indeplinirea acesteia de catre organele judiciare inainte de etapa dezbaterilor (pana la prima zi de infatisare). Argumentele in acest sens sunt urmatoarele: a. Prin prisma dispozitiilor art. 20 teza a II-a din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila [5], pentru ca avantajele sa fie resimtite efectiv de catre parti, apreciem ca obligatia de informare trebuie facuta inainte de prima zi de infatisare.

10

Art. 20 din OUG nr. 51/2008 prevede: In cazul in care persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada ca, anterior inceperii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiaza si de restituirea sumei platite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelasi drept beneficiaza si persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2), daca solicita medierea dupa inceperea procesului, dar inainte de prima zi de infatisare. Suma la a carei restituire partea are dreptul se stabileste de instanta, prin incheiere pronuntata potrivit art. 15.. Astfel, prin raportare la textul legal mai sus mentionat (avem in vedere in mod special teza a II-a), in ipoteza in care una dintre parti nu este asistata de avocat si face o cerere de acordare a ajutorului public judiciar, judecatorul, potrivit rolului sau activ, trebuie sa arate partilor ca pot beneficia si de restituirea sumei platite mediatorului cu titlu de onorariu, daca vor solicita medierea inainte de prima zi de infatisare. Prin urmare, pentru ca ajutorul judiciar sa fie unul efectiv, in ipoteza descrisa mai sus, instanta trebuie sa arate partilor si sa puna in discutie, inca din prima zi de judecata (inainte de etapa dezbaterilor in situatiile in care este posibil ca prima zi de infatisare sa coincida cu prima zi de judecata), posibilitatea recurgerii la mediere si totodata sa arate partilor care sunt drepturile de care pot beneficia in urma parcurgerii medierii. Desi nu face obiectul analizei noastre, dar pentru ca este un element de interes general, fiind si un element de noutate, trebuie subliniat faptul ca legiuitorul a avut in vedere atat situatia in care partile ajung la un acord dupa ce au parcurs etapa medierii, cat si ipoteza in care partile nu au incheiat acordul de mediere. In ambele situatii partile, dupa ce au parcurs procedura medierii, revin in instanta fie pentru hotararea de expedient, fie pentru reluarea procesului din stadiul in care a ramas, la momentul suspendarii. Ca atare, restituirea sumei platite mediatorului cu titlu de onorariu nu este conditionata de incheierea acordului, ci numai de indeplinirea conditiilor cerute de art. 8 din OUG nr. 51/2008. b. Un alt argument ce vine sa intareasca opinia potrivit careia organul judiciar trebuie sa informeze si sa arate partilor posibilitatea si avantejele recurgerii la mediere inainte de prima zi de infatisare este dat de faptul ca acesta este momentul cel mai potrivit pentru reducerea

11

costurilor, atat in ceea ce-i priveste pe justitiabili, cat si in ceea ce priveste costurile cu asigurarea serviciului public judiciar. Mai mult decat atat, se va putea realiza efectiv dezideratul de a reduce numarul dosarelor aflate pe rolul instantelor. Daca tot vor fi indrumate partile catre mediere, de ce sa nu se intample acest lucru inca de la inceput, inainte de a se cheltui, si de o parte si de celalalta, sume de bani pe care, uneori, tot statul trebuie sa le suporte, in ipoteza acordarii ajutorului public judiciar? Totusi, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca instanta poate oricand pune in vedere partilor ca pot apela la mediere. In acelasi sens, potrivit art. 129 alin (2) C. pr. civ., judecatorul va starui in toate fazele procesului pentru solutionarea conflictului pe cale amiabila. Cu toate acestea, nu este afectat in niciun chip dreptul partilor de a cere instantei, oricand pe parcursul procesului, suspendarea acestuia pentru a li se permite sa parcurga procedura medierii.. Asa cum se arata in cuprinsul art. 61 alin. (1) din Legea medierii, conflictul dedus judecatii poate fi solutionat prin mediere fie la initiativa partilor, fie la recomandarea instantei. c. Intr-o ordine logica, firesc ar fi ca mai intai sa fie parcursa procedura medierii si mai apoi, daca partile nu ajung la o solutie amiabila, reciproc avantajoasa, acestea sa revina in instanta pentru solutionarea diferendului pe cale judiciara. Mai mult decat atat, Legea medierii prevede ca partile pot ajunge si la un acord partial, ceea ce justifica inca o data faptul ca este firesc sa se incerce initial rezolvarea conflictului prin mediere. Daca s-ar proceda altfel, ar trebui sa admitem si faptul ca exista posibilitatea ca la un moment dat, dupa parcurgerea mai multor etape procesuale, cand presedintele instantei se hotaraste sa recomande partilor sa aleaga o cale amiabila de solutionare a litigiului, partile, apeland la mediator, sa ajunga la un acord. Intr-o astfel de ipoteza putem spune ca eforturile depuse pana la acel moment de toti participantii la proces au fost inutile, cu atat mai mult cu cat rata de solutionare a conflictului prin mediere este una foarte mare. Conchidem prin a spune ca magistratul are atat dreptul cat si indatorirea de a informa partile despre existenta procedurii medierii si a avantajelor recurgerii la mediere si totodata are dreptul si indatorirea de a starui pentru solutionarea conflictului pe cale amiabila. Toate acestea
12

sunt indeplinite de magistrat in exercitarea rolului sau activ, largindu-se astfel continutul acestui principiu fundamental al procedurii judiciare. Acest rol activ trebuie sa se manifeste, asa cum prevede atat art. 129 alin (2) C. pr. civ., cat si art. 2 alin (1) din Legea medierii, in toate fazele procesuale. Avand in vedere faptul ca legiuitorul a prevazut in art. 2 alin (1) din Legea medierii ca () persoanele fizice sau persoanele juridice, pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces (s. n. F. L.) in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte (), intelegem ca legiuitorul a avut in vedere faptul ca partile ce se afla in conflict pot recurge la mediere si inainte de declansarea litigiului pe cale judecatoreasca. In aceasta situatie nu putem vorbi despre existenta rolului activ al judecatorului, avand in vedere ca exista posibilitatea ca prin procedura medierii sa se puna capat conflictului inainte ca partile sa ajunga in instanta. Desigur ca exista si posibilitatea ca partile sa nu ajunga la un acord sau acordul lor sa fie unul partial, situatie in care, pentru solutionarea conflictului, acestea trebuie sa apeleze la instanta. Suntem de parere ca, desi partile au trecut mai intai prin procedura medierii, judecatorul trebuie sa-si exercite si in aceste situatii rolul sau activ si sa recomande partilor solutionarea conflictului pe cale amiabila, intrucat legiuitorul nu a prevazut o derogare de la acest principiu, in astfel de situatii. Mai mult decat atat, prin raportare si la dispozitiile art. 131 alin. (1) C. pr. civ., judecatorii au chiar datoria sa incerce ei insisi impacarea partilor. Cu alte cuvinte, partile unui diferend au posibilitatea de a alege initial procedura medierii si mai apoi procedura judiciara (daca mai este cazul) sau pot apela mai intai la instanta de judecata pentru a pune capat diferendului. In oricare dintre situatii, judecatorul trebuie sa-si manifeste rolul sau activ, obligatia sa fiind una ce apara un interes public. Prin prisma celor evidentiate, conchidem ca rolul judecatorului in alegerea procedurii medierii este unul esential. In masura in care fiecare judecator va intelege sa-si asume efectiv

13

acest rol, putem spera ca lucrurile vor evolua in sensul implementarii cu adevarat a institutiei medierii si implicit si ca vom asista la o reforma reala a sistemului judiciar din Romania. Trebuie observat ca magistratul este cel dintai precursor al medierii. Magistratul este cel care pregateste, prin activitatea sa, terenul fertil pentru mediere in societatea romaneasca. Desi este foarte greu sa fii cel care desteleneste un teren nelucrat, avem incredere ca magistratii se vor ridica la nivelul asteptarilor pe care le are societatea in ansamblul ei, si chiar le vor depasi. Ne exprimam aceasta convingere cu atat mai mult cu cat prin promovarea institutiei medierii se va imbunatati semnificativ actul de justitie si totodata gradul de satisfactie al cetateanului in raport cu serviciul public al justitiei. Dar avem totodata ferma comvingere ca nu poate fi lasat totul pe umerii magistratilor. Toate celelalte profesii juridice au de asemenea un rol important in implementarea acestei institutii vitale pentru imbunatatirea actului de justitie si cresterea gradului de satisfactie al cetateanului in raport cu serviciul public al justitiei si, in final, pentru reluarea dialogului in societatea romaneasca.

[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 441 din 22 mai 2006 [2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005 [3] Potrivit art. 242 alin. (1) pct. 1 C. pr. civ., procesul se va suspenda cand ambele parti o cer. La acelasi text legal trimit si dispozitiile art. 62 alin. (1) din Legea medierii. [4] Potrivit DEX, a starui = a ruga insistent si in mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; [5] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008

14

ANEXE:

1. Plangere impotriva procurorului. Rolul activ al organelor judiciare Tribunalul Buzau, Decizia din 9 februarie 2010 Asupra prezentului recurs penal : Prin sentinta penala nr. 882 din 5.11.2009 pronunat de Judectoria Buzu a fost admis plngerea formulat de petenii PES i PSC in contradictoriu cu fptuitorii SR i MM impotriva rezoluiei de neincepere a urmririi penale din 22.07.2009 dat de Parchetul de pe langa Judectoria Buzau in dosarul nr. 1629/P/2009. A fost desfiintat rezoluia mai sus mentionat i s-a trimis cauza la acelasi parchet in vederea inceperii urmririi penale fa de cei doi fptuitori. Pentru a pronuna aceast sentinta prima instanta a retinut urmatoarele : petenii PES i PSC au formulat plngere penal mpotriva fptuitorilor SR i MM pentru infraciunile de distrugere i tulburare de posesie prevzute de art. 217, alin.1 i art. 220, alin.1, Cod penal, artnd c numitul SR, care avea construit casa cu spatele pe hotarul celor dou proprieti (fr gard despritor) a spart peretele din spatele casei i a construit o u i o mic scar dup care a edificat o magazie zidit i a tras un gard din plas de srm. n ceea ce privete fptuitorul MM, acesta n decembrie 2008 a tiat toi pomii de pe terenul petentei, a scos gardul de scnduri de la strad i a edificat pe terenul su alimentarea cu ap i canalizarea fr acordul su. Prin Rezoluia nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009, Parchetul de pe lng Judectoria Buzu a dispus nenceperea urmrii penale fa de fptuitorii SR i MM, pentru infraciunile de distrugere i tulburare de posesie prevzute de art. 217, alin.1 i art. 220, alin.1, Cod penal reinndu-se c fapta de tulburare de posesie nu este prevzut de legea penal, deoarece este litigiu civil, iar pentru infraciunea de distrugere fapta nu exist. mpotriva acestei rezoluii petenta a formulat plngere, care i-a fost respins prin Rezoluia nr.817/II/2/2009 din 05.08.2009. Instana constat c Rezoluia nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009 de nencepere a urmrii penale pronunat de Parchetul de pe lng Judectoria Buzu este netemeinic i nelegal din urmtoarele motive: Pentru a dispune astfel, parchetul a reinut c numitul SR a declarat c imobilul din str. Tbcari nr.5, a fost proprietatea fostei sale soii, n prezent decedat, iar motenitoarea acestuia este fiica fostei soii SMI. n declaraia sa fptuitorul MM a declarat c n anul 2007 a cumprat un imobil situat n strada Deltei nr. 4,iar ulterior cumprrii acestui imobil a efectuat pe terenul su lucrri
15

de canalizare autorizate de ctre Primria Buzu i faptul c nu a tiat nici un pom fructifer, deoarece a cumprat terenul cu pomi pe el. Dei petenta a depus la dosarul cauzei acte din care rezult proprietatea sa asupra unei suprafee de teren de 50 mp i calitatea sa de motenitor, pentru acest imobil din strada Tbcari nr.7 (filele 5-8), parchetul a dat eficien doar declaraiilor fptuitorilor i fr administrarea altor probe, a constatat c litigiul este de natur civil i are ca obiect o aciune n grniuire. Potrivit art. 69, Cod procedur penal declaraiile nvinuitului fcute n cursul procesului penal pot servi la aflarea adevrului, numai n msura n care sunt coroborate cu faptele i mprejurri ce rezult din ansamblul probelor existente n cauz. Cum n cauza respectiv soluia a fost adoptat doar pe baza declaraiilor fptuitorilor, instana constat c a fost nclcat principiul oficialitii procesului penal. Potrivit dispoziiilor art. 2, alin. 2, Cod procedur penal, actele necesare desfurrii procesului penal se ndeplinesc din oficiu, afar de cazul cnd legea dispune altfel. Astfel, principiul ce guverneaz procesul penal att n faza de urmrire penal ct i de judecat este principiul oficialitii. Acest principiu impune organelor de urmrire penal (organe de cercetare penal i procuror) ca din oficiu (iniiativ oficial) s strng probe pentru aflarea adevrului i lmurirea cauzei sub toate aspectele (art. 62 i art. 65, Cod procedur penal). Astfel, sarcina administrrii probelor ca regul general, incumb organelor de urmrire penal, care, de asemenea, se subordoneaz i principiilor: legalitii, rolului activ i contradictorialitii. Nerespectarea principiului oficialitii atrage dup sine i nclcarea principiului legalitii procesului penal. Aadar, administrarea probei cu expertiz tehnic n procesul penal, respectiv i n prezenta cauz, este un atribut exclusiv al organelor de urmrire penal, valoarea probatorie a mijloacelor de prob, administrate din oficiu, nefiind afectat n nici un mod, de existena sau inexistena cererii persoanei care a formulat plngerea penal, odat procesul penal pornit chiar i n faza de urmrire penal, acesta se supune principiului inevitabilitii, ce deriv din principiul primar al oficialitii. Fa de cele reinute mai sus, instana, n baza art. 2781, alin.8, lit.b, Cod procedur penal, va admite plngerea formulat de petenii PES i PSC i n consecin va desfiina Rezoluia de nencepere a urmririi penale nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009 pronunat de Parchetul de pe lng Judectoria Buzu privind fptuitorii SR i MM i va trimite cauza la Parchetul de pe lng Judectoria Buzu n vederea nceperii urmririi penale fa de cei doi fptuitori. Dup nceperea urmririi penale, n cauz, se va efectua o expertiz tehnic topografic prin care
16

se vor identifica proprietile fiecrei pri, PES, PSC, SMI i MM, n raport de actele de proprietate ale acestora i documentaiile de carte funciar. Dup identificarea i delimitarea proprietilor conform actelor de proprietate se va stabili modul de folosire a acestora, ocazie cu care se va identifica eventualele suprafee ocupate de alte persoane, dect proprietarii acestora. De asemenea se va stabili dac fptuitorul SR a edificat construcia pe terenul su sau pe terenul petenilor i dac fptuitorul MM a executat lucrrile de alimentare cu ap i canalizare pentru imobilul su pe terenul petentei PES. n raport de concluziile expertizei vor fi administrate i alte probe, declaraii de martori, cu privire la desfiinarea gardului, tierea pomilor fructiferi i pentru identificarea eventualilor fptuitori. mpotriva acestei sentine a declarat recurs SR care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie . Astfel, recurentul a mentionat c imobilul din municipiul Buzau str. Tbcari nr. 5 nu i-a apartinut niciodata motiv pentru care nu avea cum s comit pretinsele infraciuni. A mentionat c la 25.01.1999 a divortat de fosta sa sotie SM , iar imobilul din strada Tbcari nr.5 a fost achizitionat de aceasta la 17.08.1999( un corp) , iar la 5.09.2009 ( al doilea corp). Fosta sotie a decedat in anul 2006, iar imobilul mentionat a fost dobndit prin motenire de ctre SMI. In conditiile in care nu a detinut in proprietate imobilul din strada Tbcari nr. 5 nu avea cum s acapareze o parte din terenul persoanei vtmate si, in consecint, nu a savarsit infraciunea de tulburare de posesie. A mai sustinut recurentul c judecarea cauzei la prima instan s-a fcut fr citarea sa , sustinand ca domiciliaz in Buzau str. Vieu nr. 2 . In sustinerea recursului a depus dup actul de identitate . Recursul este nefondat. Prin plangerea formulat la data de 18.03.2009 persoana vtmat PES a invederat c fptuitorii MM si SR au ridicat constructii pe terenul su, inclcnd linia despritoare a proprietilor lor invecinate. Cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata de ctre organele de politie , persoana vatamata a mentionat ca SR i-a ocupat o suprafata de 60 m.p. din proprietatea sa prin construirea unei anexe gospodaresti si i-a deteriorat terenul prin saparea unei canalizri , in timp ce fptuitorul MM i-a distrus un numar de 10 pomi fructiferi si gardul din scandura ce desprtea cele dou proprieti. La aceast cercetare a fost prezent fptuitorul MM care a pretins c detine acte pentru terenul in litigiu si nu a permis accesul organelor de politie pentru a fi efectuat cercetarea la fata locului. Fiind audiat , fptuitorul SR a declarat c imobilul din str. Tbcari nr. 5 a fost dobndit de fosta
17

sa sotie SM , decedat ulterior , iar in prezent proprietatea este detinuta de fiica fostei soii SMI Prin referatul din 10.06.2009 , Politia municipiului Buzu a propus nenceperea urmririi penale fa de cei doi fptuitori pentru comiterea infraciunii de tulburare de posesie sub considerentele c fapta este de natur civil. Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau a confirmat la data de 22.07.2009 propunerea de neincepere a urmririi penale pentru infraciunile de tulburare de posesie si distrugere prevzute de art. 220 alin.1 si art. 217 alin.1 Cod penal . Organele de urmarire penala nu au efectuat alte cercetari in afara de audierea persoanei vtmate , a fptuitorilor , a efectuat o cercetare la fata locului si a luat in considerare actele de proprietate si alte inscrisuri depuse la dosarul cauzei. In mod judicios prima instanta de judecat a considerat c organele judiciare nu au manifestat rol activ si nu au lmurit cauza sub toate aspectele pe baza de probe. Potrivit art. 62 Cod procedura penala , in vederea aflrii adevarului , organul de urmarire penala si instanta de judecat sunt obligate s lmureasc cauza sub toate aspectele pe baza de probe , iar acestea din urma nu au o valoare mai dinainte stabilit , urmand ca aprecierea fiecarei probe sa se fac in urma examinrii tuturor probelor administrate . Organele de urmarire penala au considerat c faptele nu sunt de natura penala , numai in baza inscrisurilor si actelor de proprietate depus de persoana vtmat i fptuitor . Persoana vtmat a sesizat organele judiciare cu savarsirea unor infractiuni de distrugere si tulburare de posesie . Aceste fapte presupun comiterea unor acte materiale care pot s fie probate prin orice mijloc de prob, inclusiv declaratii de martori ori expertiz tehnica judiciar , asa cum a apreciat instanta de fond. Organele de urmrire penala au analizat numai inscrisurile mentionate si au ajuns la concluzia ca litigiul este de natur civil . In baza principiului oficialitii procesului penal , organele de anchet pot si sunt obligate s efectueze i alte probe, dect cele propuse de ctre persoana vtmat si fptuitor . In mod judicios prima instan de judecat a mentionat probele care trebuie administrate de organele judiciare in vederea aflrii adevarului si stabilirii faptelor pentru care persoana vtmat a formulat plngere. Ct privete motivul de recurs in sensul c fptuitorul SR nu a fost citat la adresa din actul de identitate unde isi are domiciliul , respectiv strada Vieu nr.2 din municipiul Buzu, din probele administrate a rezultat c acesta locuieste efectiv in imobilul fiicei sale SM din str. Tbcari nr. 5, aceasta din urma fiind plecat din localitate. Asa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmeaz s resping recursul ca
18

nefondat potrivit dispozitiilor art. 385 alin.1 pct.1 lit. b Cod procedura penala. In baza art. 192 alin.2 din acelai cod va obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare ctre stat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de fptuitorul SR , mpotriva sentinei penale nr.882/5.11.2009 pronunat de Judectoria Buzu n dosarul penal nr.8523/200/2009. Obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare ctre stat. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica astazi 22.01.2010

2. Rol activ . Organele de urmarire penala si instantele de judecata Sunt obligate sa aiba rol activ n desfasurarea procesului penal. Organele de cercetare penala trebuie sa dispuna din oficiu administrare a probelor necesare pentru aflarea devarului cu privire la toate mprejurarile cauzei chiar daca partile nu au avut initiativ (art.202,216,287,331, 378, 380). De regula , rolul activ al autoritarilor judiciare s-a examinat n raport cu acesta obligatie , astfel nct, atunci cnd au ramas mprejurari nelamurite din probe , se considera ca nu a fost executat rolul active si probatoriul trebuie continuat n evedere a lamuririi mprejurarilor cauzei . ( Curtea de Apel Pitesti ,decizia nr. 175 //15 martie 2007 ) Prin sentinta penala nr. 13 /16 ianuarie 2007 , pronuntata de Tribunalul Arges n dosarul nr. 4705 /109/2006 , s-a respins plngerea formulata de petenti si s-au mentinut rezolutiile nr. 1472/P/2005 Din 17 februarie 2006 si nr. 207 /II/2006 , ale Parchetului de pe lnga Tribunalul Arges. Au fost obligate petentele la cheltuieli judiciare catre stat. Pentru a hotart astfel ,instanta de fond a constatat ca nu se poate retine infractiune a reclamata n sarcina intimatilor ntruct acestia nu au ntrebuintat acte de violenta fata de petenti. mpotriva sentintei au formulat recurs petentii fara sa-l motiveze si prin decizia penala nr. 175/R/15 martie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti s-a admis recursul, s-a casat sentinta si dupa rejudecare, n baza art. 278 cod procedura penala s-a admis plngerea , s-a desfiintat rezolutia nr. 1772/P/2005 din 17 februarie 2006 a Parchetului de pe lnga Tribunalul Arges si s-a trimis cauza procurorului n vederea nceperii urmaririi penale fata de persoana intimata .

19

Curtea a constatat ca n speta organele de cercetare penala nu au manifestat rol activ pentru aflare a adevarului cu privire la mprejurarile cauzei, iar probatoriul trebuie continuat n vederea lamuririi acestor mprejurari n conditiile procedurii prevazute de art. 278 / 1 lit. b) Cod procedura penala si cu respectarea dispozitiilor art. 333 alin.2 din acelasi cod , indicndu-i-se faptele si mprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin ce anumite mijloace de proba.

20