De ce-urile noastre De ce te hranesti cu radiosul curcubeu cand stii ca tu esti copilul non-culorilor?

De ce zbori la rascrucea dintre doua lumi cand sti ca nu aparti niciuneia? De ce tanjesti dupa otrava timpului cand sti ca esti nemuritor? De ce asculti tacerea cand in jurul tau geme universul intreg? De ce in uram focului ramane cenusa si in urma apei nimic? De ce a luat totul cu valurile ei? De ce, daca viata e dreapta, sunt oamenii asa de strambi? De ce o cheie mica poate deschide o usa asa de mare? De ce drumul cel mai scurt nu te duce la destinatie in cel mai scurt timp? De ce o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte? De ce doar in dragoste si razboi e totul permis? De ce ne nastem si de ce murim? De ce nu invatam sa iertam ? De ce nu stim sa visam ? De ce uitam sa iubim ? De ce nu citim ? De ce nu toti gasim fericirea ? De ce trec atat de repede cele mai placute clipe ? De ce ne multumim de atatea ori cu asa putin ? De ce exista atatea secrete ? de ce se pornesc razboaie din cauza lor? De ce in viata gasesti asa putini prieteni adevarati? De ce nu mai stim sa zambim? De ce ne razbunam ? De ce uitam adesea binele pe care altii ni-l fac si nu uitam raul care ne-a fost facut? De ce e frumusetea asa trecatoare ? De ce ti sa ai o reputatie daca nu te poti tie la inaltimea ei? De ce adormi chiar atunci cand zorii se trezesc din amorteala? De ce ne oprim la trecut cand prezentul e mai sigur si viitorul mai frumos ? De ce alegi sa nu raspunzi?