P. 1
File_Studiu Potential ADH

File_Studiu Potential ADH

|Views: 306|Likes:
Published by Dms Glow

More info:

Published by: Dms Glow on Nov 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2012

pdf

text

original

Sections

  • Cuvânt înainte
  • Introducere
  • Dezvoltarea locală a microregiunii Horezu 2009-2013
  • Resursele locale ale dezvoltării
  • Principiile dezvoltării locale
  • De ce să planificăm strategic dezvoltarea economică locală ?
  • Realizari în dezvoltarea locală
  • Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a microregiunii
  • Descrierea microregiunii Horezu
  • Geografia
  • Structura administrativ-teritorială
  • Resursele naturale
  • Terenuri
  • Rezerve minerale
  • Diversitate genetică – flora şi fauna
  • Zone protejate sau de interes ecologic major
  • Siturile Natura 2000
  • Riscuri la care sunt supuse resursele naturale ale zonei
  • Capitalul fizic şi de produc ie
  • Patrimoniul cultural
  • Patrimoniul construit
  • Patrimoniul cultural mobil şi imaterial
  • Patrimoniul imaterial
  • Analiza SWOT Cultura - patrimoniu
  • Oportunită i
  • Infrastructura
  • Re eaua de drumuri
  • Re elele tehnico-edilitare
  • Colectarea şi depozitarea deşeurilor
  • Echipamentele socio-culturale
  • Capacită i de produc ie
  • Silvicultura
  • Produse nelemnoase
  • Agricultură şi creşterea animalelor
  • Agricultura - Oportunitati de dezvoltare
  • Oportunită i prin PNDR
  • Capitalul natural al zonei şi capitalul cultural
  • Industria extractivă
  • Industrii locale – Ex. Ceramica
  • Resursele umane
  • Bibliografie

MICROREGIUNEA HOREZU

STUDIUL INTEGRAT AL POTEN IALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Editor Ancu a Vameşu, Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală

AUGUST 2008

Studiul de fa ă are scopul de a oferi o privire de ansamblu asupra posibilită ilor de dezvoltare a Microregiunii Horezu. Studiul a fost pregătit ca material de dezbatere şi decizie pentru Conferin a de Planificare Strategică a Microregiunii Horezu 2009-2013 Horezu, 25-27 august 2008.

Mul umiri Editorul adresează mul umirile sale celor care şi-au dăruit priceperea şi resursele lor în perioada 2004-2008 localită ilor din microregiunea Horezu: Nicoleta Ra ă, FPDL Geta Maiorescu, Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Turism Gabriel Pascariu, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Acesta studiu nu ar fi posibil fără contribu ia esen ială a celor care ne-au oferit date şi ne-au împărtăşit opiniile lor: Aurora Pop – Institu ia Prefectului, jude ul Vâlcea Mihaela Drăgăneanu, DADR Cristina Orleanu, Primăria oraşului Horezu Ducu Ionel Costinel, Primăria comunei Vaideeni Grigore Daniela şi Georgeta Cârstea, Primăria Tomşani Fotografii Arhiva Lauren iu Ciocan Arhiva Şcolilor de Vară FPDL - Universitatea de Arhitectură Bucureşti

2

CUPRINS Cuvânt înainte......................................................................................................................5 Introducere...........................................................................................................................7 Dezvoltarea locală a microregiunii Horezu 2009-2013...................................................7 Resursele locale ale dezvoltării .......................................................................................7 Principiile dezvoltării locale............................................................................................8 De ce să planificăm strategic dezvoltarea economică locală ?......................................10 Realizari în dezvoltarea locală.......................................................................................11 Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a microregiunii Horezu......................14 Descrierea microregiunii Horezu.......................................................................................16 Geografia .......................................................................................................................16 Structura administrativ-teritorială..................................................................................16 Resursele naturale.........................................................................................................16 Terenuri .....................................................................................................................16 Ape ............................................................................................................................29 Rezerve minerale .......................................................................................................32 Diversitate genetică – flora şi fauna ..........................................................................32 Zone protejate sau de interes ecologic major ............................................................39 Siturile Natura 2000 ..................................................................................................39 Oportunită i şi amenin ări..........................................................................................41 Riscuri la care sunt supuse resursele naturale ale zonei ................................................44 Capitalul fizic şi de produc ie............................................................................................45 Patrimoniul cultural .......................................................................................................45 Patrimoniul construit .................................................................................................45 Patrimoniul cultural mobil şi imaterial......................................................................50 Patrimoniul Imaterial.................................................................................................51 Analiza SWOT Cultura - patrimoniu ........................................................................54 Oportunită i................................................................................................................56 Infrastructura .................................................................................................................60 Re eaua de drumuri....................................................................................................60 Re elele tehnico-edilitare...........................................................................................61 Colectarea şi depozitarea deşeurilor ..........................................................................63 Echipamentele socio-culturale...................................................................................64 Capacită i de produc ie ..................................................................................................65 Silvicultura ................................................................................................................65 Produse nelemnoase ..................................................................................................69 Oportunită i................................................................................................................70 Agricultură şi creşterea animalelor............................................................................73 Agricultura - Oportunitati de dezvoltare ...................................................................83 Oportunită i prin PNDR ............................................................................................85 Capitalul natural al zonei şi capitalul cultural ...........................................................89 Industria extractivă ....................................................................................................94 Industrii locale – Ex. Ceramica .................................................................................94 Resursele umane ................................................................................................................98 Bibliografie......................................................................................................................110

3

4

Cuvânt înainte
Prezentul studiu este rezultatul unor acumulări importante. Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală şi comunită ile partenere din microregiunea Horezu au activită i comune de mai mul i ani. Aceste activită i se referă la instruire, facilitare de procese participative de planificare strategică şi animare a dezvoltării locale. Începutul a fost făcut în 2003, într-un proiect pilot al Centrului Na iunilor Unite pentru Aşezări Umane. UN Habitat căuta pe atunci un laborator de testare a manualului său de dezvoltare economică locală. Răspunsul pozitiv al Primăriei Horezu a avut ca rezultat elaborarea strategiei de dezvoltare Horezu 2004-2008 cu participarea comunită ii, a autorită ilor jude ene, a programelor de finan are europeană şi a numeroase schi e de proiecte cu ajutorul studen ilor şi cadrelor didactice ale Universită ii de Arhitectură Ion Mincu în cadrul Şcolii de Vară Revitalizare Urbană Horezu 2004. Experien a, considerată de succes, a făcut din oraşul Horezu unul din cele patru studii de caz din manualul de dezvoltare economică locală al UN Habitat utilizat în programele de formare de autorită i publice din toată lumea. În cadrul proiectului derulat în cooperare cu UN Habitat s-a identificat necesitatea ca strategiile de dezvoltare să identifice polii de dezvoltare, rela iile dintre localită ile învecinate şi să definească obiective şi ac iuni comune. În perioada 2004-2005 am extins activitatea noastră la localită ile vecine din jude ele Vâlcea şi Gorj (Costeşti, Tomşani, Măldăreşti, Vaideeni, Polovragi, Novaci, Crasna) care s-au regrupat până la sfârşitul proiectului sub denumirea comună Oltenia de Sub Munte, brand de destina ie turistică. În anul 2005 Horezu împreună cu Costeşti, Măldăreşti, Slătioara şi Vaideeni creau Asocia ia Depresiunea Horezu. În anul 2008 s-a lansat proiectul PHARE 2006 cu titlul „10 pentru o administra ie publică modernă în România” în parteneriat între Asocia ia Depresiunea Horezu şi comunele Bărbăteşti, Tomşani, Stroeşti, Oteşani, Frânceşti, proiect în cadrul căruia a fost elaborat prezentul studiu şi va fi elaborată strategia microregiunii Horezu. În mai 2008 s-a creat Grupul de Ac iune Locală (GAL) al Microregiunii Horezu. GAL Horezu va înainta strategia adoptată spre finan are în cadrul Axei Leader a Programului Na ional de Dezvoltare Rurală. Sprijinul nerambursabil în cadrul acestei Axe va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Ulterior, FPDL a fost invitat de autorită ile jude ene din jude ele Gorj şi Vâlcea să conducă procese similare la nivel jude ean. Astfel, FPDL a condus procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare printr-un proces participativ la nivelul jude ului Gorj în perioada 2005-2006. În prezent, procese similare se desfăşoară la nivelul jude ului Vâlcea şi microregiunii Horezu. Prezentul studiu se bazează pe date culese în perioada martie - iulie 2008 şi pe studii şi rapoarte elaborate de diverşi exper i invita i de FPDL pe parcursul acestor ani şi anume: Florin Stoican Asocia ia Kogayon - protec ia mediului Georgeta Maiorescu - Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Turism - turism Paul Iacobaş Centrul pentru Supravegherea Ariilor Protejate Muntii Apuseniecoturism Gabi Pascariu, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Viorel Ioni ă – agricultură Numeroşi studen i ai Universită ii de Arhitectură Ion Mincu care au participat la cele două şcoli de vară organizate în anii 2004 şi 2005, un filon de creativitate şi surse de inspira ie în munca noastră. Rezultatele muncii lor se regăsesc încă pe mesele de lucru ale administra iilor publice din zonă.

5

6

competen ele şi inovarea. în paralele cu efortul de protejare a mediului înconjurător. Slătioara şi Vaideeni) a ini iat un program de dezvoltare locală a microregiunii Horezu. Dezvoltarea locală este procesul prin care se identifică. Sisteme vii: Ecosisteme adaptabile. Centrul de Resurse pentru Participare Publică CeRe. păduri. Servicii pentru ecosistem: Sisteme de evacuare a deşeurilor. spiritul antreprenorial. resurse de energie şi alte resurse naturale. teren arabil. a planului de ac iuni pentru atingerea obiectivelor strategice cu identificarea responsabilitatilor. Lor li s-au alăturat primariile din Bărbăteşti. 2. economice şi sociale. diverse care furnizează resurse şi servicii popula iei locale. Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală FPDL. Frânceşti. Dezvoltarea a cinci proiecte pentru finan are din fondurile structurale europene. punând accent pe legăturile şi echilibrul care trebuie să existe între acestea şi care vor fi valorificate prin strategia pe care o elaborăm: Capitalul natural • • • Resurse naturale: Apă curată. propunem următorul proces de planificare strategica pentru dezvoltare economica locală: 1. oportunită i şi riscuri în folosirea lor pentru activităti economice). 7 . Institu ia Prefectului şi Consiliul Jude ean Vâlcea. aer. educa ia şi un mediu care stimulează învă area. Resursele locale ale dezvoltării Diagnosticul situa iei existente presupune să identificăm cele „patru tipuri de capital” care sus in bunăstarea. a obiectivelor strategice de dezvoltare economică locală pe o perioadă de patru ani (Horezu 2009-2013) şi a strategiilor pe care trebuie să le adoptăm pentru îmbunătă irea acestei situatii. cu capacitatea de auto-regenerare. Oteşani. rezerve minerale. Rezultatele preliminare ale diagnosticării situa iei existente se regăsesc în prezentul studiu. se mobilizează şi se coordonează folosirea resurselor locale (adesea subevaluate şi subutilizate) pentru a realiza schimbări pozitive.Introducere Dezvoltarea locală a microregiunii Horezu 2009-2013 Asocia ia Depresiunea Horezu ADH (asocia ie de dezvoltare intercomunitară ai cărei membri sunt localită ile rurale Costeşti. protec ia apei şi împotriva inunda iilor. Slătioara şi Tomşani. Capital uman şi social • Abilită ile. puncte tari şi puncte slabe. diversitate genetică. cum se folosesc. Diagnosticul situa iei existente în economia locală (care sunt resursele. Horezu. Pentru a determina obiectivele de dezvoltare şi strategiile pentru atingerea lor. 3. sisteme naturale de purificare (ex. Măldăreşti. apă). Stabilirea viziunii de dezvoltare.

fără a compromite posibilitatea genera iilor viitoare de a-şi satisface la rândul lor propriile nevoi. fost Prim-Ministru al Norvegiei 1983. definind combina ia de strategii. Cunoştin ele şi nivelul de informare . Definind dezvoltarea durabilă. unelte. identificând viitorul dorit atât pentru economie. pe cele două dimensiuni principale: Orizontală: actorii locali apar inând celor trei sectoare – public. investi ii. privat sau societate civilă 1 Organiza ia Na iunilor Unite Comisia Mondială asupra Mediului Înconjurător şi a Dezvoltării. nu să îl degradăm sau să îl distrugem. încrederea socială şi cultura integrită ii care facilitează coordonarea şi cooperarea în interes comun. instrumente monetare specifice fiecărui segment economic Capital fizic şi de produc ie • • Tehnologie. numerar.Gro Harlem Brundtland. după numele celei care a condus-o.accesul la informa ii de afaceri. abilită ile de conducere din cadrul comunită ii de afaceri. Conducerea.”1 II. Integrare Planificarea dezvoltării locale trebuie să ină cont de toate aspectele teritoriul vizat. economice. oamenii. socială şi de mediu.• • • • Calificarea popula iei locale pentru derularea unor activită i economice şi capacitate de atragere a unei for e de muncă calificate. Comisia Brundtland a pus accentul pe importan a satisfacerii nevoilor umane. de pia ă. Parteneriatele. în aşa fel încât să-l men inem şi să-l intre inem. analizând resursele locale. re elele şi normele sociale. maşini. obstacolele şi oportunită ile. capacită i de produc ie: utilizarea tehnologiilor în procesele de produc ie Mediul construit şi infrastructura: mediul construit şi infrastructura necesare dezvoltării economice Principiile dezvoltării locale FPDL propune următoarele principii ale dezvoltării locale: I. parteneriatele şi organizarea. 8 . Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă se bazează pe ideea că noi. administra ie locală şi dezvoltare economică. To i actorii locali relevan i vor fi implica i în proces. într-un mediu sănătos. atât a celor prezente cât şi a celor viitoare: “Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care satisface nevoile umane ale prezentului. politici şi ac iuni care să sprijine realizarea dezvoltării sociale şi economice. sau Comisia Brundtland. cât şi pentru domeniul social şi mediul înconjurător. suntem parte a unui ecosistem şi că avem nevoie să ne armonizăm activitatea economică şi socială cu mediul natural. Capital financiar • Accesul la şi utilizarea capitalului financiar: credite.

cu atât mai mult capital social este produs. apă şi canalizare. locuin e şi servicii sociale. • Participarea crescută a femeilor pe pia a muncii ajută la creşterea produsului intern brut. Parteneriatul este definit de rela iile între structuri organizate. îngrijiri medicale. axate pe comunită i urbane sau rurale sărace şi grupuri excluse social sau expuse riscului. IV. religie. Cauzalitatea este bi-direc ională: • Performan ă economică mai bună este în mod normal urmată de o educa ie mai bună. Cu cât procesul este mai participativ. sex sau etnicitate au şanse egale în ce priveşte dezvoltarea personală şi accesul la serviciile publice – educa ie. 9 . cum ar fi şomerii pe termen lung. ci şi pe cel social. este mai eficient să construim o societate care să aibă în vedere nu numai profitul economic. cât şi la cel na ional şi local. Fără şanse egale. În ultimii ani. organiza ii şi institu ii care participă la elaborarea şi implementarea planului de dezvoltare locală. Asumare de responsabilită i în implementare. dezvoltarea locală ar putea fi afectată sau chiar oprită. deoarece mai multe resurse umane sunt implicate în sistemul de produc ie şi contribuie la creşterea calită ii vie ii. Incluziune socială Deoarece economia de pia ă produce în mod natural inegalită i şi excluziune socială. Ateliere de lucru şi planificare. prin: Informare şi consultare. copiii trăind în mizerie. a devenit din ce în ce mai clar că. indiferent de vârstă. Nici o persoană nu ar trebui să fie dezavantajată de caracteristicile pe care le are din naştere şi pe care le poate influen a cu dificultate pentru a le schimba. persoanele cu dizabilită i. minorită ile etnice sau persoanele cu dizabilită i. De exemplu. sănătate. Şanse egale Un proces de dezvoltare locală de succes ar trebui să abordeze discriminarea şi inegalită ile care afectează bărba ii şi femeile. de democra ie şi de egalitate mai mare între sexe. Participare şi Parteneriat Participare înseamnă implicarea membrilor comunită ii în procesul de dezvoltare locală. uitându-ne la performan a unor ări. cu cât sunt implica i mai mul i factori interesa i relevan i. incluziunea economică şi socială au devenit un obiectiv prioritar atât la nivelul Uniunii Europene. V. manifestat prin incluziunea socială. de la nivelul local la cel jude ean.Verticală: actorii apar inând unor nivele diferite de decizie. programelor şi ac iunilor. regional sau chiar na ional şi interna ional. familiile cu venituri reduse. familiile uniparentale. locuri de muncă sau locuin e. există o corela ie clară şi pozitivă între creşterea economică şi egalitatea de şanse pe pia a for ei de muncă. tinerii sau bătrânii. III. de la definirea viitorului dorit şi a situa iei existente. Acquis-ul comunitar reafirmă că fiin ele umane. Principiul integrării este prezent în toate etapele procesului de dezvoltare locală. cei care abandonează şcoala. în loc să introducem măsuri corective pentru a repara un sistem nefunc ional. educa ie. până la implementarea strategiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin coordonarea politicilor de creare de locuri de muncă.

lan uri de prelucrare. 45. legături comerciale. 10 . re ele de comunica ii. tradi ii şi evenimente. corelarea proiectelor de dezvoltare în func ie de pozi ia geografică.De ce să planificăm strategic dezvoltarea economică locală ? Localita ile din microregiune au numeroase probleme comune • Popula ie îmbătrânită. • În perioada interbelică “plasa rurală Horezu” cu 99 de sate. un cadru natural divers. îmbunătă irea unor servicii publice necesare populatiei – sănătate.valori şi credin e comune.procese de produc ie. • Şomaj ridicat. pie e. creşterea atractivită ii zonei prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi edilitar-gospodăreşti. accesarea fondurilor structurale în perioada 2007 – 2013. legături între mediul urban şi cel rural. rela ii de colaborare între actorii locali. • Exploata ii agricole mici. silvicultură). Administra iile publice locale ale localita ilor din microregiune doresc să ducă la îndeplinire următoarele deziderate: atragerea de investi ii. sociale. gaz) şi a gospodăriilor. petrecere a timpului liber. cât şi cel ieşit din plata ajutorului de şomaj. • Lipsa activită ilor economice cu valoare adăugată ridicată şi slaba dezvoltare a IMM. istoric şi tradi ional de excep ie. bio-geografice . insuficient puse în valoare. socio-culturale . spectaculos şi încă nealterat. la care acestea au prioritate de formare. Existen a unei tradi ii de cooperare În microregiunea Horezu există o puternică tradi ie istorică a cooperării: • 1855 “plaiul Horezu” cu 34 de sate. canalizare. transport. • O mare parte a popula iei active ocupată în sectorul primar (agricultură. servicii pentru afaceri (ex. educa ie. informare. • Resurse insuficiente la bugetele locale. • Insuficien a capitalului în gospodăriile locale. • Nivel scăzut al echipării tehnico-edilitare (apă. atât cel aflat în plată. conservarea şi promovarea acestora. spor natural negativ. re ele hidrografice etc. gestionarea integrată şi durabilă a resurselor naturale şi a patrimoniului cultural. tradi ii şi o identitate comună. capacitate de reactie comună a localită ilor din microregiune in cazul unor problemelor locale comune. cu productivită i şi nivel tehnologic scăzute. bănci).713 locuitori. promovare. a doua ca mărime din jude . numeroase obiective turistice naturale şi antropice. • Infrastructură de turism slab dezvoltată şi servicii turistice de calitate scăzută. Localită ile din microregiune pot accesa împreuna un număr de oportunită i de finan are din fondurile structurale si guvernmentale deschise pentru asocia iile intercomunitare sau parteneriate. • Lipsa strategiilor de valorificare a resurselor naturale locale. Dezvoltarea locală integrată este eficientă la nivelul unui teritoriu mai mare decât cel al unei singure localită i pentru că presupune existen a unor elemente strategice: economice .topografie. cultură. Localită ile din microregiune au numeroase resurse comune: Patrimoniu cultural. sus inerea financiară şi participarea la ac iuni de interes comun.

Novaci. Horezu. 28 comune arondate.oficiali aleşi. Măldăreşti.4 module de instruire pentru APL Arta şi ştiinta conducerii în APL. Vaideeni.• • • 1950 . derulat de FPDL în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu şi Primăria oraşului Horezu: • • • Instruire personal Primărie şi Consiliul local. Vaideeni. Crasna. Dezvoltare locala. func ionari publici. au realizat Studiul de fezabilitate. Realizari în dezvoltarea locală I.165 de locuitori (7% din popula ia regiunii Argeş).popula ia în 1966 a fost de de 83. Tomşani.2004. Tomşani. Evaluarea poten ialului de dezvoltare a localită ii. Măldăreşti şi Slatioara au creat un parteneriat pentru “Înfiin area aduc iunii de gaze naturale”. La proiect s-au asociat Tomşani şi Frânceşti. concursuri cu premii pentru Viziunea Horezu 2008 şi Antreprenoriat. dezvoltare de proiecte pentru finan are externă. 1994 . Măldăreşti • • 11 . planificare strategică participativa.1968 plasa.594/2005 a Judecătoriei Horezu. de Arhitectura şi Urbanism: • Instruire pentru actorii locali . Programul Parteneriat pentru Dezvoltare Economică Locală Horezu 2003. Management financiar in APL. Polovragi în perioada 2005-2006 de către FPDL in parteneriat cu Univ. Centru de informare turistică Horezu . Măldăresti. Şcoala de vară în colaborare cu Universitatea de Arhitectură Ion Mincu “Revitalizare Urbană Horezu 2004“. 2005 – oraşul Horezu şi comunele Costeşti. Elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului Horezu 2004-2008 cu participarea comunită ii. Din păcate.proiect studen esc. • • II.Administratiile publice locale din Horezu. Programul Parteneriat pentru Dezvoltare Economica Locala II derulat în Costeşti. reprezentan i ai sectorului socio-economic . devine raionul Horezu . Instruire administratori de pensiuni agroturistice. Costesti. cu mici modificări de contur. proiectul a fost abandonat după anul 1996. Slătioara şi Vaideeni înfiin ează la 5 aprilie 2005 Asocia ia “Depresiunea Horezu” care ob ine personalitate juridică la 2 august 2005 prin Încheierea nr. Elaborare strategii de dezvoltare economica locala prin procese participative Strategii de dezvoltare locală Costeşti. Vaideeni. Dezvoltare si managementul proiectului.

Maldăreşti. producători. adică 100. 12 . viitoare destinatie ecoturistica” Proiect al Asocia iei Depresiunea Horezu în cadrul căruia s-au realizat instruire şi crearea a trei produse de ecoturism reprezentative pentru specificul zonei. ©PNBV Foto Daniela Sargu IV. proiectul Depresiunii Horezu a câştigat concursul "Destina ii Europene de Excelen ă -Turismul şi Mostenirea Locală Intangibilă" desfaşurat în cadrul unui proiectpilot derulat de Departamentul de Turism din MIMMCTPL şi co-finan at de către Comisia Europeana. destina ia de excelen ă ocupantă a locului I va fi premiată şi la nivel european în semestrul II 2008. Destina ie europeană de excelen ă În mai 2008. Proiectul depus de Asocia ia Depresiunea Horezu din jude ul Vâlcea a ântrunit numărul maxim de puncte. în cadrul unui eveniment organizat de către Comisia Europeană. Costeşti. promovarea produselor de ecoturism şi a destinatiei Horezu pe piata nationala şi internatională. Vatra Dornei şi Suceava şi agroturism la Bran. De asemenea.interviuri şi chestionare cu agen i economici. primele trei proiecte vor fi sus inute de Uniunea Europeană pentru a participa la târguri de turism din Europa. dezvoltare parteneriate şi promovarea zonei Strategia de dezvoltare a turismului in “Oltenia de sub munte”.• • • • • Scoala de vară “De vorbă cu actorii locali” . Sprijin pentru crearea Asocia iei Depresiunea Horezu. Partener: Asocia ia Kogayon. Măldăresti. Vizite de studiu “Agricultura Ecologică” la Sibiu. materiale şi ac iuni de promovare. Tomşani şi Vaideeni. III. Schimb de experien ă. turişti. Moeciu. Horezu. co-administrator al Parcului National Buila-Vânturari a. Proiectul “Oltenia de nord. cetă eni completate cu ajutorul studen ilor în Horezu. Ocupantul locului 1 va participa la trei târguri interna ionale. Sălişte – Marginimea Sibiului.

Câştigătorii au fost selecta i pe baza unor criterii care au inclus boga ia resurselor culturale. Valoarea totală a proiectului este de 10.180. includerea acestora într-o re ea de destinatii culturale de excelen ă la nivel na ional şi conectarea cu cea europeană. Proiectul “Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural-istorică a Depresiunii Horezu dezvoltat în colaborare de Consiliile locale Horezu. V. organizarea de vizite de documentare pentru jurnalisti si lideri de opinie în toate cele 15 destinatii europene.983. participare gratuită în spa iile de expunere finan ate de minister la târguri de turism din ară şi străinătate (în 2008 si 2009).98 euro. cooperarea pe plan local şi activită i de marketing. 13 . Proiectul reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale administra iilor publice din cele trei localită i învecinate. Proiectele câştigătoare beneficiază de o amplă promovare: editarea unei broşuri bilingve româna engleză. Costeşti şi Măldăreşti cu sprijinul Consiliului Judetean Vâlcea. existen a ini iativelor în domeniul turismului durabil. calitatea ofertei turistice. CD cu toate cele 15 destina ii europene. a ajuns în prezent la un buget de 11 mil Euro şi a fost aprobat în iunie 2008 în cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructură Regională.

culte. • Crearea Parteneriatului pentru Dezvoltare Economică Locală şi a Grupului de Ac iune Locală pentru Programul Leader. implicându-i pe to i cei interesa i şi care pot avea o contribu ie semnificativă. producători agricoli) din cele 10 localită i. scopului. • Stabilirea responsabilită ilor şi sarcinilor. posibili parteneri şi finan atori. servicii descentralizate ale administra iei na ionale.administra ia jude eană. Analiza situa iei existente • Unde suntem? Ce resurse avem pentru activită ile economice şi cum le folosim? • Colectare date: documente. alte institu ii locale. • Colectare date prin chestionare şi interviuri: participarea publicului prin chestionare răspândite în localită i: • Atelier preliminar de planificare al Re elei Rural 12-14 mai Horezu . • Şedin a de constituire a GALului a avut loc pe 14 mai 2008 la Horezu. etapelor şi rezultatelor procesului.identificare şi analiză resurse. • In elegerea conceptelor. • identificarea strategiilor şi ac iunilor pentru atingerea obiectivelor strategice. Cine este implicat în procesul de elaborare a strategiei ? Procesul de elaborare a strategiei are un caracter participativ. asocia ii familiale. • identificarea obiectivelor strategice (direc iilor strategice prioritare de ac iune). institu ii de învă ământ locale. 14 .re eaua Rural. • alte nivele ale administra iei .Conferin a de Planificare Strategică Unde vrem sa ajungem şi cum ajungem acolo? În cadrul Conferin ei. • elaborarea unui plan de implementare şi monitorizare. • ONGuri. • lideri din economia locală (firme. Etapele procesului de planificare Pregătirea • Formarea grupului de ini iativă. Elaborarea planului strategic al micro-regiunii .a func ionarilor. • Identificarea obstacolelor şi solu iilor pentru a asigura continuitatea şi eficacitatea procesului. Participă: • administra ia publică locală din cele 10 localită i .Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a microregiunii Horezu Premizele Administra ia locală doreşte să prevină apari ia problemelor critice şi să planifice un proces realist de dezvoltare pe termen lung. pe baza analizei situa iei existente se parcurg următoarele etape: • determinarea viziunii comune şi realiste. statistici. • Ob inerea acordului consiliilor locale. analiza SWOT (concluziile acestui atelier sunt incluse în Anexa 1). ocazie cu care localită ile partenere au încheiat un acord de parteneriat (Anexa 1).

Beneficii ale abordării participative a dezvoltării economice locale • Comunitatea este cea care stabileşte priorită ile de dezvoltare şi ac iune. • Se îmbunătă eşte comunicarea între administra ia publică locală şi cetă eni. organiza ii neguvernamentale. • Lipsa de continuitate a procesului în conducerea politică şi în administra ie. • Se crează mai multe locuri de munca la nivel local. • Planificarea slabă a implementării ac iunilor. • Se dezvoltă planuri de ac iuni orientate spre rezultate. Riscuri şi obstacole inerente unui astfel demers: • Elaborarea unor obiective şi actiuni nerealiste şi deci nerealizabile.Dezvoltare de proiecte pentru finan are externă Re eaua Rural va identifica din planul strategic cinci măsuri şi va dezvolta cinci proiecte pentru finan are din fonduri europene. 15 . reprezentan i ai mediului de afaceri.

Frânceşti. râul Otãşãu la est şi de Piemontul Olte ului la sud. având ca suprafa a locuită doar o mică por iune în sud. Cinci dintre localită ile vizate au ca principală caracteristică aşezarea imediat la poalele mun ilor. râul Cerna la vest. Nedeia 2130m. Horezu. Stroeşti. Cele mai înalte vârfuri sunt: Vf. Către est. Vaideeni. mare parte din suprafa ă fiind ocupată de zone nelocuite împădurite sau alpine. hotarul Mun ilor Căpă ânii se confundă cu Oltul. douã şiruri de dealuri şi culoare depresionare. Localită ile Costeşti. Slătioara. 16 . Resursele naturale Terenuri Muntele. Balota 2095 m. valea Olte ului îi separă de masivul Parângului. iar la apus. Măldăreşti. Ursu 2124 m.124 m Vf. Tomşani. Vaideeni şi Slătioara îşi extind teritoriul lor administrativ până în creasta principală a Mun ilor Căpă âna. Oteşani. la altitudini ce depăşesc 2000 m. Structura administrativ-teritorială Din punct de vedere administrativ-teritorial Microregiunea Horezu este formată din 10 localită i: 1 oraş – Horezu şi 9 comune – Bărbăteşti. vf.209 ha. Coteşti. din care se eviden iazã ca mãrime Depresiunea Horezului. Relieful este format din mun i atingând altitudini de până la 2.Descrierea microregiunii Horezu Geografia Microregiunea Horezu este situată în partea central şi nord-vestică a Judetului Vâlcea mãrginitã de Mun ii Cãpã ânii la nord. în total 58 sate.Căpă âna 2094 m. Ursul . având o suprafa ă totală de 68. Mun ii Capă înii au ca hotar nordic valea Latori ei şi cursul inferior al văii Lotrului.

350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. . Art. Art.(1) În amenajarea teritoriului montan. a biodiversită ii şi utilizării durabile a resurselor naturale din zonele montane.care limitează considerabil condi iile de utilizare a terenurilor agricole şi care conduc la produc ii agricole mai mici. . inclusiv pentru organizarea unor depozite sau a altor activită i de produc ie. aflată în proprietatea obştei Horezu. Art. în condi iile legii.(5) Pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacită i de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire. Încadrarea comunelor în zona montană. Suprafe e largi din micro-regiune sunt considerate zone defavorizate (ZD) (conform Regulamentului (CE) 1257/1999). Art.Persoanele fizice şi asocia iile familiale autorizate potrivit legii. în scopul desfăşurării activită ii. . 19. de către consiliile locale. în concordan ă cu necesitatea conservării monumentelor istorice şi a siturilor arheologice. în condi iile legii. Polovragi) au planuri asemănătoare. O astfel de zonă este Vârful lui Roman. 17 . (2) La proiectarea construc iilor în localită ile din zonele rurale montane se asigură specificul arhitectural al zonei. Localită ile vecine (Vaideeni. situată pe teritoriul administrativ al oraşului Horezu la altitudinea de 1800 m.Legea nr. la o distan ă de 20 kilometri de centrul localită ii. social şi de mediu natural. • Altitudinea medie pe localitate este cuprinsă în domeniul 400-600 m şi panta medie pe localitate este peste 15 %.000 mp cu posibilitatea de construire pe ©Lauren iu Ciocârlan . datorită caracteristicilor nefavorabile de mediu . obstacole materializate mai ales în scurtarea perioadei de vegeta ie şi în costuri suplimentare legate de condi iile de pantă. se au în vedere priorită ile şi nevoile popula iei montane. cu o suprafa ă totală de 100 ha. presupune ca localitatea să îndeplinească cel pu in unul din următoarele criterii: • Altitudinea medie pe localitate este peste 600 m.valori mari de altitudine şi pantă . dezvoltării şi exploatării pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice. 5.2 În prezent zona alpină a microregiunii Horezu face obiectul unor planuri de dezvoltare de tip sat de vacan ă. Planul urbanistic al zonei prevede un număr de loturi cu suprafa a de 1. conform metodologiei Uniunii Europene. diverse active disponibile pentru sediile acestora. în perspectiva dezvoltării turismului şi agroturismului. întâmpină obstacole în practicarea agriculturii. 20. la grani a cu Vaideeni. beneficiază de următoarele înlesniri: a) acordarea unor suprafe e din terenurile disponibile. comer ori cu caracter social. aplicată în conformitate cu prevederile Legii nr. care desfăşoară activită i de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor şi fermelor agroturistice.Vârful lui Roman maxim 25% din suprafa ă pentru casele individuale de vacan ă şi de 30% pentru pensiuni şi alte loca ii turistice şi amenajarea a trei pârtii de schi. 347-2004 LEGEA MUNTELUI defineşte zona montană ca teritoriu de interes na ional special economic. Terenurile agricole 2 Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie ICPA Bucureşti. (3) Asocia iile producătorilor agricoli din zona montan pot beneficia de scutiri de taxe şi impozite pentru primii 5 ani de la constituire. în vederea construirii. b) acordarea de priorită i la realizarea infrastructurii necesare desfăşurării activită ii. (2) Consiliile locale din localită ile în care îşi au sediul asocia iile producătorilor agricoli din zona montană_ pun la dispozi ia acestora. 18.

reprezentând 74.Stâna Piatra Roşie Suprafa a totală ocupata de fâne e şi păşuni de 24.ha Suprafata livezi şi Suprafata pepiniere . Renun area la activită ile agricole tradi ionale (cosit. ©Lauren iu Ciocârlan .Suprafa a totală Suprafa a agricolă dupa modul de folosin ă . Faptul că suprafe ele destinate culturilor vegetale. ca şi pajiştile din zona subalpină sau fâne ele din regiunile de mai joasă altitudine.18 % din totalul suprafe elor de teren agricol. caprine). sunt insuficiente.pasuni pomicole 2121 401 1163 271 1024 225 1135 242 256 932 240 1320 59 975 185 780 343 5492 640 15198 2606 Supraf a ă vii Supra şi pep.ha 11769 4125 10921 6225 2873 3418 4814 4188 4117 15759 68209 total 3325 2454 2152 3015 1893 2244 3433 3023 2708 8191 32438 Suprafata arabila 509 265 402 1448 464 661 761 717 697 320 6244 Mari suprafe e de păşuni şi fâne e Majoritatea comunelor înregistrează suprafete mari de păşune şi fâne e (chiar peste 75% din total teren agricol). risipite printre ierburile şi păişurile atît de valoroase pentru economia pastorală. sînt zmăl uite cu milioane de flori. lucru foarte putin exploatat in prezent. face ca zootehnia sa capete valente ecologice. ovine. în special cereale. pentru producerea concentratelor. păşunat) ar putea 18 . Pajiştile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole. viticol fa ă fâne e e – ha 1014 755 501 180 10 1002 404 7 1291 2 1143 3 836 1739 8865 22 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total . Păşunile alpine. crează premise pentru dezvoltarea activită ilor de tip zootehnic (bovine.063 ha.

57 ha m) Barbatesti 689.96 ha 47 ha 64.9 % din total suprafata Fermierii care desfăşoară activită i agricole pe terenurile agricole aflate în zone montană defavorizată (Bărbăteşti.79 ha.44 ha inaltimea < 5 m . 355 din 10/05/2007 privind aprobarea criteriilor de incadrare.Copaci cu inaltimea > 5m Copaci cu inaltimea > 5 m .89 m 30.42 % 15811. Caracteristici geografice ale microregiunii Horezu Localitatea Horezu Altitudine medie : 1011 m Panta medie : 25.practici agricole tradi ionale. Horezu. Costeşti. 10. Localită ile din zona submontana Costeşti.25 ha Pajisti montane (inaltimea peste 1200 284. Horezu şi Vaideeni pe lângă un poten ial de păşunat deosebit.9 % din total suprafata Costesti 1047.16 ha Pajisti .65 ha 23.84 ha suprafa ă : 10.24 ha 138.05 ha 142.81 ha Sol dezgolit .81 463.Vegetatie 184.63 868.197 22.1 ha Pajisti .ANEXA Nr. delimitarii si listei unitatilor administrativ-teritoriale din zona montana defavorizata .23 % 4222. 2 .Vegetatie arborescenta cu 89. se remarcă şi prin existen a unui fond forestier mare.4 % din total suprafata Distributia suprafetei totale de pajisti în func ie de tipul de acoperire al terenului delimitat in sistemul LCCS / Suprafata ha: Pajisti 639.26 ha 24.68 ha inaltimea < 5 m Pajisti .8 ha 716.34 ha 638.84 ha Pajisti .Pajisti 85.Car cu fân valoare naturală şi pachetul 2 . mai ales în cazul pajiştilor semi-naturale.56 ha arborescenta cu inaltimea < 5 m Pajisti Copaci cu inaltimea peste 5 m .1 ha 151.Case 5.51 ha 182.71 ha.LISTA UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE incadrate in zona montana defavorizata si centralizatorul acestora 19 .8 % din total suprafata Vaideeni 1120.Zone carstice .Terenuri arabile 15. 3 Ordin nr.08 Suprafata totala pajisti şi % din total 1282.conduce la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj.79 ha Livezi .Vegetatie arborescenta cu 52.03 1805.Pajisti 216.11 m 29.56 % 10902.97 ha 85.Gradini . Vaideeni3) beneficiază atât de Schema de plată unică pe suprafa ă (SAPS) cât şi de plă i pentru zona montană defavorizată-ZMD şi de o parte din măsurile de agromediu (pachetul 1 .92 % Suprafata totala localitate ha: 11786.19 ha cu suprafata mica (< 2 ha) Pajisti . 7.67 ha 6.42 ha 380.08 adica 11. În zona montană există o tendin ă de abandonare a activită ilor agricole.Pajisti 6.03 ha 91.pajişti cu înaltă ©Lauren iu Ciocârlan .Copaci cu inaltimea > 5 m 136.45 ha 57.

00 Pasuni fanete 94.00 20. Această afirma ie este sus inută şi de raportul dintre numărul de ha de 20 .45 32.06 0.62 66.23 27.85 Fanete 30.28 5. Suprafe e importante ocupate cu livezi.46 8.97 52.16 70.55 21.72 6.50 77.00 0.17 23.52 41.86 43.25 Pasuni 63.31 10.70 1.61 37.81 8.06 70.00 29.79 47.46 59.82 0.28 74. Dacă urmărim evolu ia acestora însă.81 30.00 30.39 47.00 37.80 18.18 Paduri pondere din fond funciar total (%) 59.77 23.03 24.33 0.46 22.Suprafe e limitate de teren arabil situate mai ales în comunele din sudul microregiunii Suprafa a de teren arabil este semnificativă în comunele din sudul microregiunii Frânceşti. poten ialul de dezvoltare a activită ilor de creştere a animalelor.06 11.53 38.00 0.43 39.25 28. se constată o importantă scădere în timp.58 37.65 13.24 45.68 48.91 19.03 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total microregiune Arabil 15.50 30.04 10.72 25.31 0.03 0. în special bovine.74 3.00 10.87 21.03 Vii si pepini ere viticol e 0.29 78.40 0.12 12.80 67.54 76. ovine şi caprine este evident în comuna Vaideeni.00 0. Structura terenului agricol în microregiunea Horezu Pondere din total teren agricol(%) Livezi si pepiniere pomicole 12. Stroeşti şi Tomşani.68 88.06 59. Oteşani.67 7.27 0.10 0.51 29.00 0.05 46.00 0. aflate însă în scădere semnificativă Suprafe e importante sunt ocupate cu livezi în majoritatea localită ilor.00 0.93 18.33 Datorită numărului de ha de păşune/fânea ă per locuitor.

23 0.13 0.bovine/loc. 1. (arabil-pasune)/ nr. Bărbăteşti.34 0.59 0.67 0. cca 95% din suprafa a impadurita totală. Indicatori pe locuitor ai structurii terenului şi creşterii animalelor Teren agricol Arabil Pasune /fânea ă Livezi.93 4.92 0. 56% in Vaideeni şi 77% în Costeşti scăzând masiv în comunele aflate la altitudini mai joase ajungând de exemplu la Stroeşti până la 20%.23% din suprafa a micro-regiunii.40 0.85 0.12 0.08 0. Vaideeni.000 hectare reprezentând 38% din suprafata micro-regiunii (media la nivelul ării este de 27%).56 0.ovine Costesti 0. Nr. deşi aici indicatorul trebuie amendat de fenomenul de transhuman ă. în unele localită i această pondere mergând până la 51% in Horezu.13 Maldar. În micro-regiunea noastră pădurile acoperă 38.26 0.bovine pasune/nr.42 3.48 4.70 0.06 0. În România fondul forestier de ine 26.55 0. Suprafa a fondului forestier cunoaşte o diminuare continuă determinată de un complex de factori care se manifestă.84 0. foarte agresiv.29 Horezu 0.pasune/fănea ă şi numărul de bovine.05 0.32 0.teren arabil .51 0.50 0. Nr.34 Vaideeni 1.40 4.07 1. adesea.63 0.51 Fondul forestier amenin at Microregiunea Horezu dispune de un fond forestier important cu o suprafa ă de peste 26.93 1. Se observa o uşoară saturare în ceea ce priveşte numărul de ovine în oraşul Vaideeni.94 2.05 0.88 6. dar şi în Maldaresti si Slatioara.46 0. respectiv numărul de ha de păşune/fânea ă şi numarul de ovine.69 0.42 2.7% din totalul suprafe ei ării.52 4. 21 .39 1.85 Tomsani 0.09 14. Silvicultura furnizează lemnul de foc necesar încălzirii majoritatii locuin elor.41 0.pasari/loc.57 2.32 0.08 0.06 0. Horezu.04 0.ovine/loc.09 0. raport care confirmă un potential de crestere a activitatilor zootehnice de acest gen in comunele mai sus mentionate.55 0.77 5. Nr.porcine/loc.57 0.19 2.56 0. Procentul de împădurire este un indicator pentru ponderea şi importan a pe care economia forestieră o poate avea într-o regiune.11 0.18 0.57 Slatioara 0. Nr.08 1. aflându-se foarte pu in peste procentul minim admisibil. Costeşti. Cele mai extinse suprafe e împădurite. cu o structură diversă a speciilor se găsesc în localită ile montane ale micro-regiunii Slătioara.15 0.29 0.30 0.

43 8299 2807. Păduri şi alte terenuri forestiere localitate Proprietate publică a statului (ha) Proprietate publică a UAT (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) 362 250 1129 1741 Grupe de proprietari Costesti 8449 Horezu 6620. precum si mostenitorilor acestora. în a caror raza teritoriala sunt situate terenurile. li se va elibera un singur titlu de proprietate.6 14 362 448 1129 1939 198 198 150 3450. 22 Proprietate obştească (ha) Proprietate publică (ha) Proprietate privata (ha) Total (ha) . paduri graniceresti si alte forme asociative asimilate acestora.defini ie juridică Art.Fondul forestier al micro-regiunii . proprietate publică a unită ilor administrativ .43 Vaideeni 8133 Tomsani 1129 Total 24331. obsti razesesti nedivizate. mânăstiri).6 4500 14 - 15592. care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. schituri.83 3185 6785. obsti de mosneni în devalmasie. unită ilor de cult (parohii. 46 din Legea fondului funciar nr. (4) Reconstituirea dreptului de proprietate.(1) Fostilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera.6 8285 2807. punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale. Obstea de moşneni . urmată însă îndeaproape de obşti (27%). cu mentiunea la titular: ``composesorat``. ``paduri graniceresti``. În unele localită i obştile sunt de inători mai importan i de pădure decât ROMSILVA ( de ex.structura de proprietate Structura de proprietate a fondului forestier este formată din: proprietate publică a statului. ``obste de mosneni``. proprietatea privată a obştilor. şi proprietate privată a persoanelor fizice.6 4500 0 15606. pe teritoriul oraşului Horezu obştea de ine 52% din păduri). 26. respectiv comisiile judetene. potrivit dispozitiilor prezentei legi. (2) Suprafata restituita formelor asociative nu poate depasi suprafata rezultata din aplicarea reformei agrare din anul 1921. composesorate. .teritoriale (comune. oraşe). republicata.83 Se constată că ROMSILVA rămâne în continuare cel mai mare proprietar de păduri (64%). ``obste de razesi``. alte asociatii si cu denumirea localitatii respective. 18/1991.

. în formele asociative initiale de composesorat. Hotararea judecatoreasca va fi înscrisa într-un registru special tinut de judecatorie. devalmasie de mosneni. el se cifrează la 2. dobandesc calitatea de persoana juridica. În microregiune.17% din pădurile României. Volumul mesei lemnoase pe picior exprimă volumul total de masă lemnoasă existent la un moment dat în pădurile regiunii respective. de la cea mai mică vârstă până la cea mai înaltă. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului roman în perioada anilor 1921-1940. conform naturii acestora.Art. 28. paduri graniceresti. Art.(1) În vederea organizarii exploatarii terenurilor forestiere prevazute la art.340 milioane m3). 23 .Exploatarea terenurilor forestiere prevazute la art. 27. constituite în conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege. obsti nedivizate de razesi etc. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la exploatarea lor. . în baza acestei legi. raman în proprietate indiviza pe toata durata existentei lor. Pădurile microregiunii Horezu reprezintă peste 0. persoanele îndreptatite se vor constitui. (5) Suprafetele forestiere aflate în proprietate comuna. (4) Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de exploatare în comun.38 mil mc (pe teritoriul României se cifrează la cca 1.

adresa telefon.729 1.total planta ii ha Publica 2.2 ha 1 1 Romani 3 Nu 1 10 1 10 132.100 privata 3129. comuna Alimpesti.90 8. tel. reprezentant legal.075 Publica 7. Proprietar – nume.492 3.Slatioara Obstea Corsoru sat Corsoru.20 24 .750 345.858 Privata (Obsteasca) 728 privata 702 632.6 Privata 1.401 121.177.60 354 grupa I= 30 313.Valcea. jud.032 1.2 privata 121. administrator RNP Romsilva.500 2.Gorj Reprezentant: Giurca Ion.70 51. Vaideeni Obstea Marita Vaideeni Obstea Buciumu Zavidanu sat Rugetu com.660 Publica 5.4 ha grupa II= 1533.352. silvica Rm. Ocolul Ocolul silvic silvic Romani Romani Directia Ocolul Obstea Obstea Obstea silvic Orasului Sardareasca Izvoru Horezu Horezu Rece.151 1. 0749506813 Private 400 Forma de proprietate Suprafata administrata si limitele administrative ha Volumul total al arborilor pe picior mc Suprafa a padure grupa a II cu rol de productie /protectie Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri .

s-a construit drumul forestier auto până la Ciomfu Balotii. Drumurile forestiere Cerna. deoarece toate bazinetele: pârâul Secul. Speciile ce compun pădurea sunt. concretizat în activitatea depusă de silvicultură şi un proces natural. a fost de 58.molidul (Picea excelsa) – 88-90%. Piscu Mare. când a fost demolată. alte specii – 2% (pinul Douglas. pădurea are şi al i duşmani. între 1980 şi 1985. Obştea Sărdăreasca. Parohiile Horezu I. pârâul Căpă ânii. prin tăierile făcute din ra iuni economice şi datorită dezastrelor naturale provocate de vânt. îngustă. se extind într-un timp relativ scurt pe zeci de mii de hectare. anuală. pinul (Silvatica) 2-3%. bradul (Abies pectinata şi alba) 3-7%. Mari a. iar pe pârâurile Moliftul şi Sohodol de pe valea Cernii. Horezu II şi Târgu Horezu. Pe lângă boli şi dăunători. precum şi bazinul superior al râului Cerna şi al râului Luncavă erau inaccesibile. Pe terasamentul fostei căi ferate.Pădurea de conifere formează etajul de vegeta ie major. în zonele Milescu. În anul 1950 a fost construită o linie ferată forestieră. fagul şi alte foioase – 44-46% Produc ia şi productivitatea arboretelor. în amestec cu foioasele până la altitudinea de 700-800 metri. în ordinea procentului pe care îl reprezintă fiecare specie. Ulterior s-a mai construit un drum forestier de 1 km şi pe pârâul Mihăescu. Atacul de dăunători pe suprafe e întinse poate fi apreciat ca un dezastru. Dârjala. Coniferele reprezintă 50% din totalul pădurilor comunei. la care participă factori edafici. Stocşor. sub treapta jnepenişurilor. transporturile făcându-se apoi cu camioane cu troliu.c. cum au fost doborâturile din anul 1964 (926 ha) şi 1969 (40-50 ha). exprimă capacitatea pădurilor de a produce masă lemnoasă.: Vartolomei Todeci. Luncile Frumoase sau construit în perioada 1958-1980. linie ce a func ionat până în anul 1970. până la Lacu Mare. printre care amintim: 4 5 Monografia comunei Vaideeni din jude ul Vâlcea (istoria pământului natal) Coord. şi de la Lacu Mare în sus. Fa ă de situa ia din secolul trecut. Bucium. Despre pădurile din Vaideeni 4Până în anul 1920 nu s-au făcut exploatări importante. Pârâul Rău. idem 25 . Unii dăunători (de ex. râul Luncavă . coborând pe unele văi. suprafa a ocupată de ele este într-o uşoară diminuare. care se măsoară în mc/an/ha şi reprezintă rezultatul unui dublu proces: un proces de muncă. eliminându-se astfel manopera de încărcare-descărcare la tren. Productivitatea (randamentul) pădurilor se concretizează prin creşterea masei lemnoase curentă. laricea 1%. Recişoara. care face legătura cu drumul comunal RugetuCerna. Recişoara. Drumul forestier din trupul Coasta lui Cazan. sub altitudinea de 1800 metri şi. pârâul Mihăescu. Pârâul Bulacului.000 m. Recea. Lymantria monacho) care atacă cu precădere arborele.5 Protec ia fondului forestier Protec ia pădurilor este o activitate deosebit de complexă şi necesară pentru asigurarea manifestării func iilor sale. Căşerie.148 mc din care cea mai mare parte acordata Ocolului Silvic Buila care exploatează padurile de inute de Obstea Oraş Horezu. pe valea Luncavă ului. Ursu. Piatra Otomanului. următoarele: răşinoase: 54-56%. Pentru a ajunge în faza de maturitate productivă (tăieri de masă lemnoasă) este necesar un interval de timp care se măsoară în zeci de ani (50/60 ani). încărcarea făcându-se automat. care au antrenat în produc ie 955. din care: . s-a construit în 1968-1969. cu implica ii deosebite din punct de vedere economic. pârâul Blajului. la rampa din parchete şi descărcarea direct la fabricile prelucrătoare (Băbeni sau Râmnicu Vâlcea). pinul strob). La nivelul anului 2007 productivitatea pădurilor noastre stabilită prin amenajamente silvice. Piatra Spânzurată. cu ramifica ie de la Lunca Balotii pe pârâul Căpă ânii. Covreşti.

5 ha pe care se înfiin ează o planta ie forestieră. tăiat. .MADR Activită ile ilegale în domeniul forestier sunt acele activită i în care lemnul este pus în valoare. Una din aceste cauze este nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele identificate cu tăieri abuzive şi lipsa unor alternative. Ocolul Silvic Romani – 3 hectare.Munca „la negru” . activitate tehnică complexă dar cu mari implica ii economice şi ecologice.omul.9 hectare şi Obştea Sărdeasca 8. -Punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător. În acest context. iar pădurea se păstrează până ce atinge vârsta de exploatare. Toate activită ile ilegale mai sus men ionate se pot asocia cu fapte de corup ie. .Tăierile ilegale apar din cauze obiective care trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a microregiunii.Falsul şi uzul de fals asociat cu activită ile ilegale din domeniul forestier (amenajarea pădurilor. Ele pot fi împăr ite în următoarele categorii: -Tăieri ilegale: de arbori nepuşi în valoare -Tăieri ilegale de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale prin nerespectarea restric iilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate. prelucrare. Ocolul Horezu – 10 hectare. fenomenele naturale etc. Planul National de Combatere a Tăierilor Ilegale de Arbori . solurilor. transportul.2 hectare.Nerespectarea restric iilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate (cireş). tăiere. prelucrat şi/sau comercializat în contradic ie cu reglementările in vigoare. animalele domestice (prin păşunat).şi dorin a de ob inere imediată de venituri ilegale sau necuvenite. transport. punerea în valoare. . Amenin ări . Obiectivul este creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei. . . se execută lucrările tehnice de între inere. În anul 2007 însă. Oportunită i PNDR sprijină silvicultura cu următoarele măsuri: Măsura 221 Prima împădurire a terenurilor agricole Măsura se aplică pe suprafe e de teren agricol mai mari de 0.Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului. Activită ile de regenerare au efecte pe termen lung pentru că din această fază se selectează speciile cele mai potrivite pentru zona dată şi se asigură manifestarea func iilor pădurii pentru care a fost înfiin ată. Asigurarea pazei fondului forestier este de asemenea obliga ia ocoalelelor silvice care-l administrează ca şi regenerarea pădurilor. transportat. Ob tea Horezu – 132. exploatarea si valorificarea ilegală a lemnului.Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comer ilegale cu material lemnos. a 26 .regenerări prin reîmpădurire nu au efectuat decât Direc ia Silvică Vâlcea. comercializare) .Subestimarea calitativă şi cantitativă a masei lemnoase puse în valoare. prelucrarea şi comercializarea lemnului. fapt ce a determinat alegerea ca sursă de venituri. “paza pădurilor” rămâne o componentă importantă în asigurarea integrită ii acestora (pădurilor).

• Producerea de puie i forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin înfiin area de pepiniere când sunt necesare lucrări de împădurire în proprietatea forestieră . d. Măsuri speciale pentru zonele parte din re eaua europeană Natura 2000 122 Îmbunătă irea valorii economice a pădurii Tipuri de beneficiari a. sprijinirea aplicării • programelor de refacere a pădurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental.pădurilor cu rol de protec ie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători. rărituri. Înfiin area planta iei (costuri Euro) . precum şi de asigurare a func iilor recreative. Obiectiv general Creşterea valorii economice a pădurilor inând cont de rolul multifunc ional şi managementul durabil al pădurilor. • Achizi ionarea de echipamente şi maşini de tăiere necesare pentru realizarea măsurilor tehnice şi a opera iilor necesare până la vârsta exploatabilită ii (ex. e. Beneficiarii eligibili pentru sprijin prin această măsură sunt: de inătorii priva i şi autorită i publice locale de inătoare de teren agricol.Deal 1660 euro *Formula de împădurire pentru deal 100% Pin negru (pe terenurile afectate de eroziune sau deşertificare) 100% Salcâm. Alte categorii de de inători de pădure diferite de proprietatea de stat. • Achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare lucrărilor silvice de exploatare cu impact • redus asupra mediului. combaterea • bolilor şi dăunătorilor) şi suportul tehnic pentru executarea acestor lucrări (mâna de lucru/servicii). Glădi ă (doar pe solurile nisipoase şi/sau mobile). de inători de pădure independen i (biserici. Comune şi municipalită i de inătoare de pădure sau asocia iile acestora. spitale. Pădurile înfiin ate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de mediu pe baza rolului multifunc ional pe care îl au. excep ie făcând echipamentele ce realizează în acelaşi timp exploatarea şi procesarea primară a materialului lemnos – cum sunt harvesterurile . Proprietari priva i de pădure. atacuri de insecte etc). Obiective specifice • Îmbunătă irea structurii sau refacerea pădurilor slab productive degradate. persoane fizice sau asocia ii ale acestora. pe zone geografice (costuri Euro) primeşte în func ie de zonă şi anul de la infiin are între 65 si 210 Euro la hectar. Indiferent de suprafa a de pădure: 27 . Asocia ii mixte din oricare din categoriile de mai sus. b.şi care sunt eligibile prin măsura 123. Investi ii eligibile A. Între inerea planta iei pe o perioadă de 5 ani. elagaj artificial. Pierderea de venit agricol urmare a împăduririi pe o perioadă de 15 ani . cum ar fi pădurile de răşinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine • condi iilor locale şi cu rezisten ă mai bună împotriva factorilor dăunători naturali (doborâturi de vânt. Comunită i locale de inătoare de pădure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asocia iile acestora. . pe baza rolului multifunc ional al acesteia. şcoli) şi asocia iile acestora.Munte 1560 euro *Formula de împădurire pentru munte. c. • de padure.pentru terenul agricol Fermieri 215 Euro–ha.

Costuri pentru achizi ionarea de maşini. pentru facilitarea executării lucrărilor silvice prevăzute în planurile de amenajare. - 28 . . descopleşiri.Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive şi substituirii celor derivate. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 10 ha: . în procent de maxim 10% din valoarea proiectului. în vederea creşterii economice a pădurilor. Volumul sprijinului Sprijinul public (comunitar şi na ional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 100 ha sau pentru asocia ii care de in suprafe e mai mari de 100 ha: .000 ha: . inclusiv achizi ionarea de maşini. cură iri.000 Euro. . Pentru suprafe e de pădure mai mari de 1. incluzând răritura pre-comercială.Costuri pentru înfiin area de pepiniere forestiere. D. combatere boli şi dăunători). . B. C.Costurile pentru crearea căilor de acces în interiorul arboretelor. echipamente şi materiale pentru suprafe ele incluse în Catalogul Na ional al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere. . proiecte tehnice.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente hardware şi software necesare pentru elaborarea documenta iei tehnice cerute de reglementările forestiere în vigoare. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. costurile de instalare a culturilor.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului. Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1. Părin i de familii) şi în suprafe ele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. pentru îmbunătă irea structurii arboretelor în concordan ă cu tipul natural fundamental de pădure. echipamente şi materiale pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare (ex. . achizi ionarea de patente şi licen e.Costuri pentru achizi ionarea materialului de plantat. plantări. numai în cazuri excep ionale cum sunt acelea ca pepiniera să facă parte din exploata ia forestieră şi pe terenuri din fond forestier.Costuri pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare.Costuri pentru achizi ionarea de maşini. echipamente şi materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate. . ingineri şi consultan i.000.Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitec i. altele decât maşinile complexe cum ar fi harvesterurile.

afluent de stânga al Bistri ei (L = 18 km. care creează un relief de luncă. s-a făcut în anul 1996 captarea pentru apeductul ce alimentează cu apă potabilă satul Vaideeni. afluent de dreapta al Oltului. Acestea îşi măresc treptat debitul şi se unesc la cantonul „Între Râuri”. Pârâul lui Barnat. Netedu. Bistri a pătrunde adânc în Mun ii Căpă ânii. Dacă se adaugă şi lungimea izvoarelor sale şi a afluen ilor. de terase şi de dealuri piemontane/interfluvii. . iar pe stânga pârâul Cuca. formând râul Bistri a. Acestea se adună (Luncavă şi Bistri a) ca întrun mănunchi ceva mai la sud şi se varsă în Râul Olt. Îşi adună apele de pe versan ii sudici ai mun ilor Căşeria. unde primeşte ca afluent pe stânga Urşani unit aici şi el cu Râmeşti şi iese din depresiunea Horezu.. cu izvoarele sub Vârful Balota şi Pârâul Blej. Stânişoara şi Stocşor având ca izvoare pârâul Găuriciului şi al Zăvidanului. Zănoaga. Luncăvecior. pârâul Călineascăi unit cu pârâul 29 . afluent de dreapta al Oltului. de la nord la sud. care izvorăşte din Mun ii Căpă ânii. toate cu direc ie de curgere de la nord spre sud. S = 45 km²). pârâul Marginei cu confluen a la Luncile frumoase. Un afluent de dreapta mai important al Râului Romani este Pârâul Lunga. La cota 810 metri. Rodeanu. provenit prin unirea pâraielor Bistricioara cu pârâul Romanilor. prin afluen i direc i sau indirec i cu o direc ie de curs. Se constată că re eaua hidrografică a râurilor este bogată şi bine reprezentată. care se varsă în Olt în apropierea comunei Băbeni-Bistri a. comunele Măldăreşti şi Oteşani. care se varsă la sud de comuna Costeşti. prin unirea mai multor izvoare. cu izvoare tot în Mun ii Căpă ânii (curmătura Lespezi). Ghelălău.Bistri a. între gurile de vărsare ale râurilor Govora şi Luncavă . cu izvoarele sub Vârfurile Ursu şi Coşana. aval de evacuarea prin canal deschis a apelor uzate provenite de la Avicola Babeni în Raul Bistrita este considerată zonă critică sub aspectul poluarii apelor de suprafata .Are o lungime de circa 50 km. lungimea totală este de circa 60 km. pe ambele maluri. străbătând Masivul Buila-Vânturari a de la nord la sud.Romani De pe partea dreaptă. pârâul Băncăilor. Traversează localită ile . versantul estic al muntelui Arnota şi versantul sudic al Muntelui Cacova (Pârâul Sec sau Valea Morii). Bistri a primeşte ca prim afluent important pârâul Romanilor (Hurezu). Pârâul lui Stroie. Este format prin unirea Pârâului Cumpenelor.. adună apele de pe versan ii nordvestici ai masivului (sectorul până la Plaiul Lespezi) (pâraiele Şasa Voiceşti. fără a avea însă debit mare. Luncavă şi Cerna. Bistri a. Luncavă ul străbate oraşul Horezu. Marginea. Râmeşti. el străbate dealurile subcarpatice pe o distan ă de circa 42 km.Ape Depresiunea Horezu este drenată. În cursul său meandrat până la Olt. Găuriciu.. Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante. se formează pârâul Gurgui. în anii 1978-1989 Luncavă ul a fost îndiguit cu gabioane pe tot parcursul său prin sat. Principalele râuri care străbat zona şi constituie cea mai importantă resursă de apă sunt. Govora. iar pâraiele cele mai însemnate pe care le primeşte de pe partea stângă sunt: pârâul Cumpenelor şi pârâul Cerbului. străbătând Masivul Buila-Vânturari a de la nord la sud. unde viteza se mai domoleşte şi încep depunerile masive ale materialului aluvionar adus din munte în fazele de „ape mari”. în linii mari. Zăvidanul.Prin izvoarele sale. Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante. Cel mai important afluent al său este Recişoara. Romani. Curmăturii).Luncavă . Pe partea dreaptă.Costeşti. Râul Recea. . Babeni – Francesti. de la est la vest: . Apele de suprafa ă Întreaga re ea hidrografică a zonei este tributară râului Olt. Cursurile de apă sunt permanente. La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile mun ilor Văleanu. Pentru a micşora cantitatea de aluviuni cu care Luncavă ul contribuie dăunător la colmatarea lacurilor hidroenergetice de pe Oltul inferior şi pentru a evita producerea dezastrelor în zona satului. tăind Măgura Slătioarei pe la capătul ei estic. de la est la vest de pâraielele Costeşti. bazinul având o suprafa ă de 384 km². pârâul iganilor.

în cei douăzeci de ani care au trecut de la data captării acestor râuri pentru hidrocentrala de pe Lotru. pârâul Mărineştilor şi pârâul Ulmetului. către toate celelalte sate dinspre apus ale comunei. şi sistematic. se abate spre apus şi se varsă în Cerna. spre sfârşitul verii ajungând. lucrare încheiată în anul 1996. Milescu. Pentru viitorii ani. Observa iile generale făcute. Cu pu in înainte ca acest râu să taie pe la vest Măgura Slătioarei în punctul numit Oarba. pe râul Luncavă (pentru că lâna nu se mai prelucrează casnic şi manual) şi moara din satul Romani de Jos care apar ine mânăstirii şi func ionează ocazional. deci. râul Recea îşi aduce aportul de apă la lacul de pe Lotru. Recea şi Cerna sunt urmărite ştiin ific. Şi râul Cerna. iar pe dreapta. ca efect al colmatării cu aluviunile din jur şi ca efect al descompunerii pe loc a vegeta iei ierboase şi arbustive de la marginile lor. Râul Cerna. Izvorăşte de sub muntele Stânişoara şi îşi sporeşte debitul primind ca afluen i pe stânga Mijlocia şi Pârâul Runcului. nume ce porneşte de la slavonescul mòri a (râul cu mori sau râul morilor). în ultimii 4-5 km până la vărsare. suprafa ă care variază după anotimp. este barat şi captat în re eaua de alimentare a lacului hidroenergetic de la Vidra pe Lotru. râul Cerna se varsă în Olte la limita sudică a jude ului. Pe râurile din zonă au existat până la jumătatea secolului XX. la Bălceştii Vâlcii. Au o suprafa ă între 5 şi 10 ari fiecare. Bolovănişul şi prundişul albiei este format par ial din calcar. din zona numită Coasta Lacurilor şi adună apele de pe coastele mun ilor Corşoru. la cota 1100 metri. Are bazin hidrografic redus şi. Primeşte ca afluent pe dreapta răul Mari a pe teritoriul comunei Slătioara. Beleoaia şi Pleşa Polovragilor. După un curs de circa 75 de km. Râul Recea este captat la cota 765 m în aduc iunea de apă pentru satul Recea. şi empiric. cu curgere gravita ională. Lacul lui Cazan. şi din şisturi cristaline. să-şi înjumătă ească suprafa a şi volumul de apă. dar care. În anul 2000 mai era încă în func iune o singură pivă în satul Vaideeni. Existen a lor a dat naştere toponimelor corespunzătoare: La Lacul Porcului. Din punct de vedere al faunei piscicole pe care o adăposteşte. un debit mic. prin observa ii zilnice asupra parametrilor de interes. 30 . ce se înregistrează în cele trei sta ii hidrometrice de pe aceste râuri. Izvorăşte de sub vârful Nedeiul. se închid la culoare. încă din anul 1978. prin captarea sa de la cota 1110 m. însă. este prevăzută extinderea re elei de distribu ie de la bazinul de filtrare şi tratare Recea. Buciumul. lucrare terminată în anul 1978. Ca şi Luncavă ul şi Cerna. Străbate în lung de la Nord la Sud satul căruia i-a dat numele său. Lacul din Zăpodii. joagăre.Viezuinilor – zis la vărsare pârâul Racilor.450 km şi o re ea de distribu ie de 14 km. arată că această lucrare hidrotehnică nu a modificat sesizabil şi dăunător regimul acestora şi nu a determinat nici-un fel de dezechilibru ecologic în zonă şi pe cursul lor. Râul Mari a.negru în limba slavă). Lacul din Muşi a. Lacul din Bancea. de regulă. Suprafa a şi cantitatea lor de apă sunt în descreştere şi de la an la an. îmbătrânind. Izvorul principal şi ini ial de sub Nedei îşi sporeşte treptat debitul prin primirea ca afluen i a numeroase pâraie – cele mai multe cu o curgere temporară. are lungimea de 6. instala ii hidromotrice: mori. trece printre nişte pitoreşti piramide de şiroire din sedimentele cu sare de la Goruneştii Slătioarei. pârâul Vălceaua. Apeductul. pe teritoriul comunei Slătioara. culoare ce o capătă bolovănişul albiei acoperit de alge verzi filamentoase. Ca şi în cazul altor râuri din ara noastră. Râurile Luncavă . rotunjit şi mulat de trecerea apei. pive şi darace de lână. creează un mediu convenabil racilor şi iparilor. este evident şi caracteristic faptul că acest râu. Lacuri Pe întinderea comunei Vaideeni există câteva mici lacuri cu apă dulce rezultată din ploi şi zăpezi şi între inute din mici izvoare de fund. numele de Cerna face referire la culoarea întunecată a fundului apei (ciornîi . Are lungimea de 13-14 km şi se varsă în râul Recea. cele două roci componente ale bazinului său hidrografic.

reprezentate prin numeroase peşteri. inspirat şi plastic. şi mai ales când curgerea este barată natural de buturugi şi bolovani. a calcarelor din majoritatea suprafe ei bazinului său superior. Văile seci (sohodolurile) sunt foarte frecvente în Masivul BuilaVânturari a datorită infiltrării rapide a apelor din precipita ii. combustibilul necesar la calcinarea calcarului. atunci când nivelul apei trece de podul carului. întrucât morile de apă. izbucuri. Olte ul. Pătrunsa. Ele pot prezenta sectoare cu curgere permanentă sau temporară. au un traseu rectiliniu impus structural. în trecut. astfel. găunoasă. o mare parte din apa precipita iilor de pe întinsul râului Cerna nu au o curgere de suprafa ă. Un fenomen carstic interesant. pentru a fi transformat în var. Valea Morii). La Moara Dracului. chei. Acestea sunt localizate în zonele carstice Buila-Vânturari a (bazinele râurilor Costeşti şi Bistri a). obârşiile Văii Comarnice). dar apa se pierde complet prin ponoare sau prin infiltra ii difuze. prin galerii. sau se procură ca var-praf . provocată de oameni. întâlnit în Valea Cernei. apa pătrunde în sorb şi. Izbucurile cu cele mai mari debite se întâlnesc pe flancul estic al Masivului BuilaVânturari a (Pahomie. la câ iva kilometri mai jos. Valea Curmăturii. Uneori. gaterele şi alte instala ii ac ionate de energia electrică. ci se procură de la uzinele din Craiova. 31 . Transportul varului spre sat nu se putea face decât pe unicul drum. deşi săpată în roci par ial calcaroase. măsurând 1. chei. este faptul că apa râului Cerna. spre apus. Astăzi.2 km şi având traseu adaptat perfect liniilor structurale din sudul Muntelui Arnota. Atunci când debitul creşte mult. valea Cernei nu este nici o vale de tip carstic definit. rămânând în albia sa doar debitul ce se formează din pâraiele din aval de acest sorb. cursul lor este jalonat de aliniamente de doline. care este calcarul. Dar traversarea râului prin vad cu carul prezintă riscul ca apa să ajungă la var. văi seci. Şi nici varul nu se mai fabrică în cuptoarele ărăneşti. Cheile Pârâului Costeşti măsoară 2 km. Buila şi Vânturari a prezintă astfel de caracteristici. unde se găseşte pe loc atât materia primă. Cheile În zonă se găsesc mai multe văi adânci cu aspect de chei. cât şi lemnul. nivelul apei se ridică la nivelul sorbului şi. se poate transfera în râul Olte prin labirintul galeriilor carstice ce străbat în diagonală temeliile muntelui Pleşa Polovragilor. cu un repeziş de 8-10 metri sub forma unui scoc de moară. astfel de conflicte nu se mai pot ivi. construite la munte. izbucuri. precum şi alte instala ii hidraulice au dispărut de pe toate râurile comunei odată cu electrificarea din anii 1950-1960. cu versantul stâng sculptat în şisturi cristaline. ambalat în saci. dar scurtă. această deturnare a apelor Cernei spre Olte o provocau oamenii prin baraje improvizate construite anume în fa a sorbului. Cheile Bistri ei sunt cele mai evoluate. ci se pierd în structura carstică. Între Cerna şi Olte (extras din monografia Comunei Vaideeni) Uneori. etc. dar o serie de izvoare mici jalonează contactul dintre calcar şi forma iunile cristaline de pe flancul vestic (bazinul Pârâului Costeşti.Apele subterane au fost foarte active. la care se adaugă numeroase fenomene exocarstice de mai mică amploare: ponoare. Ponoarele cu regim temporar sunt semnalate în Muntele Piatra din Masivul BuilaVânturari a. ca var-pastă rezultat ca produs-deşeu. Toate văile din estul mun ilor Cacova. peste 25 l/s. pentru a putea coborî cu carele cu varul pe care îl fabricau în cuptoare ărăneşti. drum ce presupune traversare prin vad a râului. por iune pe care înaintaşii localnicilor au numit-o. De asemenea. Le-au luat locul morile. a dus în decursul timpului la conflicte aprige şi la procese juridice între vărni ari şi morari. Dar. Singurul fenomen interesant pe care îl formează este trecerea vijelioasă printr-o por iune foarte îngustă. de zeci de ori. Piatra. produs de fabrica de ciment şi alte produse calcaroase din Târgu Jiu. se duce în râul vecin. generând numeroase fenomene endocarstice. Albu. în anumite condi ii. cu defileuri. cel de pe valea Cernei. Această abatere a albiei Cernei.

Izvoare de ape minerale sulfuroase. Nr. Odată cu amplasarea Uzinei de Produse Sodice la Govora s-a deschis în anul 1960. Izvoare termale pe terioriul comunei Slătioara.permise de exploatare emise pentru următoarele societă i: Nisip si PROTECTCHIM Francesti pietris SRL RM. NR.R. pentru nevoi locale li calcarul filer. pe direc ia Popeşti-Viişoara-Mânăstirea dintr-un lemn. Zăcăminte de petrol au fost identificate pe teritoriul comunei Tomşani în zona Foleşti şi pe teritoriul comunei Frânceşti la limita cu Băbeni. în prezent sta iunea este închisă. COSTESTI Petrol. IANCU POP. cariera Bistri a. Sursa: Agen ia Natională a Rezervelor Minerale STR. 1 STR. VALCEA Nisip si EDION S.crt. Zăcământul Comuna Schela comercial 18 Băbeni. Francesti pietris VALCEA Nisip si MIDOCONSTRUCT Francesti pietris SRL ORLESTI Nisip si Slatioara pietris GENIUS S. PERIMETRE DE DEZVOLTARE – EXPLOATARE SI EXPLOATARE PETROLIERĂ AFLATE ÎN CONCESIUNEA S. PETROM S. pe teritoriul comunei Costeşti. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul sta iunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). sunt zăcăminte de cărbune.L.Rezerve minerale Calcar industrial şi de construc ii.2 COM. păduri tip Asperulo-Fagetum. sodice. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti.A.L. NR. Pe teritoriul comunei Frânceşti. în masivul Arnota. stabilimentul balnear este degradat. calcar pentru mixturi asfaltice. Rezerve de nisip şi pietriş .C.R. calcarul sistificare. RM. UZINEI. clorurate. de unde se extrage şi se prepara calcarul folosit in industria chimică. habitate din pajişti şi 32 . hipotonice. Diversitate genetică – flora şi fauna Cercetările efectuate de specialiştii Parcului na ional Buila Vânturari a au eviden iat habitate de stâncării şi peşteri habitate din pădure şi anume păşuni împădurite. indicate în cură internă şi externă. parte din marele bazin carbonifer de sub mun i care cuprinde toată partea dreaptă a Oltului.Tătărani Drăgăşani 109 Foleşti Tomsani Drăgăşani Sursa: Agentia Nationala a Rezervelor Minerale Cărbune. bicarbonatate. jude ul Vâlcea. păduri tip Luzulo-Fagetum. păduri acidofile cu Picea din etajul subalpin. mozaic de calcar. furajer.

platanoides).climatul relativ blând. pin (Pinus sylvestris). Trecerea de la un etaj la altul nu este netă. în amestec cu foioase din etajele inferioare. formând păduri de amestec cu fagul.650 m) în Cheile Bistri ei sau Costeşti. Se întâlneşte şi cetina de negi (Juniperus sabina frecvente în Cheile Folea şi Cheile Costeşti). în special mesteacăn (Betula pendula).Pădurile de fag cu răşinoase Limita inferioară este greu de stabilit deoarece speciile de răşinoase: molidul (Picea abies) şi mai ales bradul (Abies alba). carpatica). Păun. submediteraneene. (Buia. 33 . 1998). . .relieful muntos. dar şi biotic): . pe văile adânci. . şi mai rar carpen (Carpinus betulus). văi seci. molid (Picea abies). Vaccinium vitis idaea). zadă (Larix decidua ssp. care în aceste arii nu a putut fi înlocuită de culturile agricole datorită reliefului accidentat. speciile arboricole de altitudine joasă urcând uneori până la limita superioară a pădurii. A. afin vânăt (Vaccinium uliginosum). frasin (Fraxinus excelsior).1300 m. ca şi o serie de specii endemice sau subendemice. sud-estice.tufărişuri şi pe suprafe e limitate habitate din turbării şi mlaştini. hornuri.Gorunetele. între care clima are un rol foarte important. în sectoarele de chei. europene şi central-europene. ridicându-se pe alocuri până la 600 m şi chiar 800 m altitudine. relict glaciar ce constituie aici unul dintre cele mai puternice genofonduri din ară. marcată în relief prin sectoare de chei şi mici masive izolate cu versan i abrup i. De ex se eviden iază pajiştile de stâncărie dominate de argin ică (Dryas octopetala). coboară pe văi până la altitudini destul de mici (600 . printre care se numără: . Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) se întâlneşte între 500 m şi 1400 m. alpinocarpatice. . Este reprezentat prin păduri montane de fag. pădurile de amestec se extind la altitudini cuprinse între 500 şi 1500 m. Acest subetaj începe la 700 m şi se desfăşoară până la 1200 . caracterizat prin lipsa gorunului şi apari ia câtorva specii ierboase montan-carpatice. etc. iar cele ale etajelor superioare coborând mult în pădurile de la poalele muntelui întâlnindu-se chiar şi inversiuni ale etajelor vegetale forestiere.Etajul stejarului este prezent prin pădurile de gorun situate ca un brâu la limita inferioară a subzonei fagului. cu influen e submediteraneene. În cadrul acestui subetaj se găsesc specii de conifere precum: brad (Abies alba). paltin (Acer campestre. În general. mai umede şi mai reci. Această diversitate floristică şi faunistică a ecosistemelor foarte mare se datorează unui complex de factori. în acelaşi timp abiotic.cea mai largă răspândire dintre pădurile din zonă şi este reprezentat prin păduri întinse de fag. În vreme ce gorunul preferă pantele sudice. care ocupă o parte însemnată a teritoriului. care a favorizat răspândirea unor specii relativ termofile. În cadrul acestei subzone se află. care le deosebesc de făgetele de deal.în cadrul reliefului muntos există o diversitate mare a tipurilor de habitat (entitate ecologică ce indică mediul de via ă al speciilor. ulm (Ulmus scabra). . salcie (Salix capraea). favorizând men inerea vegeta iei naturale. Etajarea vegeta iei Vegeta ia este repartizată pe teritorii întinse sau mai restrânse în func ie de condi iile de mediu. grohotişuri. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). plop (Populus tremula). ca şi diverse plante ierboase: afin (Vaccinium myrtillus.frecven a mare a calcarelor la zi. Acest complex de factori. tisă (Taxus baccata). iar făgetele cu molid şi brad ajung uneori până pe creastă cu subetajele : Stejăretele . Loiseleuria procumbens. prin depresiuni. fisuri. corelat cu pozi ia fa ă de centrele genetice şi căile de migra ie a florei şi a faunei.1967).este reprezentat prin alternan a fag cu gorun. care adăpostesc o floră deosebit de interesantă. (Gh. diferitele tipuri de vegeta ie interferând între ele. tei (Tilia cordata). carpato-balcanice. Ploaie.Făgetele . şi păduri de stejar (Quercus robur). fagul se instalează pe pantele nordice. a determinat existen a unor elemente foarte diferite: eurasiatice.

Tufărişurile au un rol ecologic important deoarece. afin (Vaccinium myrtillus). Sibirica. brad (Abies alba). cu excep ia pere ilor foarte înclina i. Loireleuria procumbens.N. Elyna myosuroides. Se mai întâlnesc: afin (Vaccinium myrtillus). Trecerea se face prin tufărişuri: jneapăn (Pinus mugo. Agrostis rupestris. tulichină pitică (Daphne mezereum). Popescu. J. Rosa pendulina). Poligala vulgaris. Euphrasia salisburgensis. 1974). Solida.* 34 . Agrostis). Gentiana vernas. Etajul subalpin este situat deasupra etajului molidişurilor. endemite. Abunden a de specii protejate din cadrul florei . unde. Mnium etc.: – specii periclitate (E) – specii vulnerabile (V) – specii rare (R) – specii neamenin ate (Nt). zmeur (Rubrus idaeus). Vegeta ia pajiştilor alpine este foarte bogată. ienupăr (Juniperus communis. vulnerabile. rare. nana. urzica etc. ca ştirigoaia. Alături de arbori se întâlnesc şi arbuşti cum ar fi: ienupăr (Juniperus communis. Senecio rupester.Etajul boreal (al molidişurilor) este destul de bine reprezentat. Muscari comosum. endemisme. măceş (Rosa canina. J. Specia Denumirea populară Grad de periclitare Endemite Specia Denumirea populară Grad de Specia Denumirea populară Grad de periclitare periclitare Endemite Endemite Angelica archangelica Angelică R Hepatica transilvanica Crucea voinicului R End. Există numeroase specii amenin ate pe următoarele categorii diferen iate de I. trebuie ocrotite. trei fra i păta i (Viola tricolor).U. Un loc aparte îl ocupă tufărişurile joase de cetină de negi (Juniperus sabina). În cadrul pajiştilor se întâlnesc următoarele asocia ii: Festuca supina. Dintre speciile lemnoase se întâlnesc: argin ică (Dryas octopetala). Geum reptans. submediteraneană. întâlnim şi specii de talie mai mare. Vaccinium vitis idaea. iar în apropierea versan ilor stâncoşi tisă (Taxus baccata). Poa. În cuprinsul pajiştilor montane abundă gramineele (Festuca. P. plante ocrotite În aceste zone vegetează numeroase plante rare. etc. intermedia. Carex curvula. Coridalis cava. care dau un pitoresc deosebit acestor pajisti : Viola odorata. salcie pitică (Salix reticulata).C. la care se adaugă numeroase specii cu flori multicolore.specii a căror arie este restrânsă a * ± la România. alături de graminee. Loiseleuria procumbens.endemite . Pajiştile montane ocupă suprafe e reduse în cuprinsul pădurilor de la poalele mun ilor. atât specii de climă caldă.Plante periclitate. prin stratul gros de muşchi instalat sub arbusto (Polytrichum. mai rar. consolidează terenul şi reprezintă o stavilă în calea avalanşelor. etc. pin ( Pinus sivestris. Juniperus sabina-cetina de negi). Vegeta ia ierboasă este reprezentată de numeroase specii. Salix herbacea. Majoritatea pajiştilor asigură biomasa consumată de turmele de oi care păşunează vara aproape în întreaga zonă montană. (Salix herbacea). a abrupturilor în care s-a refugiat cea mai interesantă floră din cuprinsul acestui masiv calcaros.carpatica). iederă albă (Daphne blagyana). pădurile de răşinoase fiind cuprinse între altitudini de 1200 şi 1850 m şi apar inând din punct de vedere fitocenologic asocia iei Piceetum carpaticum (Gh. ** carpatic şi *** carpato-balcanic. Salix reticulata. zadă (Larix decidua ssp. Sedum maximum. cât şi specii relicte. iar la limita superioară ienupăr (Juniperus sibirica) şi jneapăn (Pinus mugo). dar şi de specii de muşchi şi licheni. Cuprind în special molid (Picea abies. Juncus trifidus. J. Rannunculus oreophilus. care. . În plus. afin vânăt (Vaccinium uliginosum).). glaciare. montana). C. Hylocomium. excelsa) şi. în consecin ă. contribuie la reten ia apelor pe versan i.

sticle i. păianjeni. şarpele de alun sau nuieluşa (Coronella austriaca). trăiesc şi o mul ime de specii de animale. multe specii de ciocârlii. păsări şi mamifere.Aquilegia transsilvanica Căldăruşă V End.*** Cerastium lanatum Lâna caprelor R End. însă fără o prea mare frecven ă.* Pinguicula vulgaris R Pinus mugo Jneapăn R Pleurospernum austriacum Coriandru R Pulmonaria rubra Mierea ursului Nt End. larice R Leontopodium alpinum Floare de col E Licopodium clavatum Pedicu ă Lloydia serotina R Lilium jankae Crin de munte R Lilium martagon Crin de pădure R Linum uninerve In galben de Banat R End. presiri. În pădurile de stejar şi gorun.* Dryas octopetala Argin ică R Eritrichium nanum E End.* Frysimum saxosum Brusture negru End. pi igoiul de livadă (Parus lugubris). cu climă mai blândă şi cu mult arboret. care găsesc aici condi ii bune pentru hrană şi cuibărit: privighetoarea (Luscinia luscinia) pi igoiul mare (Parus major). sunt: năpârca sau şarpele de sticlă (Anguis fragilis).* Dianthus spiculifolius V End.** Taxus baccata Tisă V\R Trollius europaeus Bulbuci de munte V Veronica alpina R Viola alpina R Zona a fost pu in cercetată de către specialişti botanişti şi merită o abordare mai îndeaproape în ceea ce priveşte speciile protejate ale florei. o durată mai mare a perioadei călduroase). cât şi calitativ este cel al stejeretelor. Un batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul sau răcănelul (Hylaarborea). întâlnite aici.*** Centaurea atropurpurea Pesma R Centaurea pinnatifida R End. ca: şoimul rândunelelor (Falco subuteo). silvia cu cap sur (Sylvia communis) şi muscarul sur (Muscicapa striata). zoocenoza apropriinduse de parametrii ei maximi atât sub raport cantitativ. medius) şi ciocănitoarea pestri ă mică. ciocănitoarea de stejar (D. vânturelul de seară 35 . gândaci. Gelidus R End. alături de specii mai mari cum sunt ciocănitoarele: ciocănitoarea pestri ă mare (Dendocropus major).** Arctostaphyllos uva-ursi Strugurii ursului V Campanula alpina Clopo ei R Campanula carpatica Clopo ei R End.** Campanula transsilvanica Clopo ei V End.* Larix decidua Zadă.* Cerastium transsilvanicum R End.* Cypripedium calceolus Papucul doamnei E Daphne blagayana Iederă albă V Daphne mesereum Tulichină pitică V Dentaria glandulosa Nt End.** Dianthus glacialis subsp. indicând condi ii de via ă foarte favorabile (hrană variată şi bogată. Reptilele.* Galium valantoides var. brădişor R End. albine etc. În aceste păduri de la poalele mun ilor. De asemenea.* Soldanella hungarica Degetăru i R Soldanella pusilla Degetăru i R Symphytum cordatum Nt End.*** Ranunculus carpaticus R End. Din grupul nevertebratelor se întâlnesc la tot pasul melci. reptile. pe lângă diversitatea şi numărul mare de specii de plante. Fauna Etajul stejeretelor este etajul cel mai bine reprezentat faunistic. se întâlnesc şi păsări din neamul răpitoarelor de zi şi de noapte. Ca vertebrate întâlnim batracieni. Baillani Sânziene Gentiana lutea Ghin ură galbenă E Gentiana acaulis R Gentiana punctata R Geum reptans R Juniperus sabina Cetină de negi.* Nigritella nigra Sângele voinicului E Nigritella rubra Sângele voinicului E Onobrychis Montana subsp. Transsilvanica R End. fluturi.* Oxytropis carpatica Luntricică R End.* Dianthus superbus Garofi ă de stâncă R Dianthus tenuifolius Nt End.** Rosa coziae Roză de Cozia R End. se întâlnesc numeroase specii de păsări.

negroaica (Drycopus martius). şopârla de munte (Lacerta vivipara). Ca reptile. ca urmare a faptului că ele găsesc condi ii de cuibărit mai bune în aceste păduri. pisica sălbatică (Felix silvestris). şerparul (Circaetus gallicus) şi cucuveaua (Athene noctua). Unele lepidoptere întâlnite aici sunt dăunători extrem de periculoşi. pi igoiul de munte (Parus montanus). iar uneori şi fagul. guşă roşie (Erithacus rubecula). cinteza (Fringilla coelebs). fiind încadra i în familia Lymantridae de ex. pitulicea mică (Phylloscopus collybita). păsărilor (pi igoii. fapt explicabil prin condi iile vitrege de via ă (temperaturi scăzute. vânturi puternice etc. apoi pinul şi bradul.a. batracienilor (răcănelul). Vipera berus şi Rana temporaria. ciocănitoarea verde (Picus viridis). pisica sălbatică ş. Ca reprezentant tipic. păsările sunt cele care populează mai frecvent pădurile de conifere. Dintre vertebrate pot fi enumerate mamiferele: capra neagră (Rupicapra rupicapra). oscila ii mari de temperatură la suprafa a solului şi în aer. Dintre carnivore pot fi amintite: vulpea (Vulpes vulpes). Ipidele sunt exclusiv fitofage. reptilelor (şopârla şi guşterul). În aceste locuri se găseşte şi o specie de ciocănitoare: ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus). acvila ipătoare (Aquila pomarina) şi huhurezul (Strix aluco). Dintre răpitoarele de zi şi de noapte se întâlnesc aici uliul găinilor (Accipiter gentilis). la care femela şi ouăle sunt ocrotite de lege din cauza scăderii efectivului acestei specii de păsări. Şi mamiferele au reprezentan i în acest etaj: veveri a (Sciurus vulgaris). pârşul (Glis glis) şi şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus). sunt: mierla gulerată (Turdus torquetus). zăpezi mari. păsările: fâsa de munte (Anthusspinoletta). mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) şi corbul (Corvus corax). iar pe de altă parte datorită modului mai greoi de a-şi găsi hrana. duşmanii fiind mult mai pu in numeroşi decât în pădurile de gorun sau de fag. brumări a alpină (Prunella collaris). Dintre păsări. lupul (Canis lupus). Frecvente. Dintre animalele vertrebate. cerbul (Cervus elaphus). care trăieşte în regiuni izolate.) şi mamiferelor (mistre i. O serie de animale trăiesc în ambele etaje făgete şi păduri de confiere cu mici diferen ieri efective. unde fac galerii. Dintre ierbivore se întâlneşte căpriorul (Capreolus capreolus). dar uneori şi în jurul aşezărilor omeneşti. precum şi cavalerul mun ilor înal i: cocoşul de munte (Tetrao urogallus). iar majoritatea lor trăiesc pe ramurile diferitelor specii de foioase şi răşinoase. cojoaica şi gai a. Tot dintre răpitoare pot fi men ionate: gaia roşie (Milvus milvus). Majoritatea insectelor. pi igoiul mo at (Parus cristatus). fâsa de pădure (Anthus trivialis). Etajul faunistic al tufărişurilor subalpine şi al pajiştilor alpine se distinge prin numărul redus al speciilor. cu canul de pădure (Sorex araneus). Etajul faunistic al făgetelor este de asemenea foarte bine reprezentat. ierni lungi. mistre ul. 36 . presurile. care este destul de rar în Europa Centrală şi de Vest. sticle ii etc. şoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius). viezurele (Meles meles). temuta omidă păroasă a molidului (Lymantria monacha) care atacă în primul rând molidul. forfecu a (Loxia curvirostra). râsul (Lynx lynx).) ale mediului alpin. stru ul de vâsc. jderul de copac (Martes martes). Etajul faunistic al pădurilor de confiere Numărul animalelor este mai redus în raport cu cel din pădurile de fag sau de gorun. Un locuitor tipic al acestor meleaguri este ursul brun (Ursus arctos). Aceasta pe de o parte datorită condi iilor climatice mai vitrege. oiul.(Falco vespertinus) şi vânturelul (Falco tinnunculus). Tot prin aceste păduri trăiesc şi porumbelul gulerat (Columba palumbus).) preferă aceste păduri. dar fără a fi totuşi numeroase. şorecarul (Buteo buteo). poate fi men ionat cariul mare de scoar ă al molidului (Ips typographus). Mamiferele au şi ele reprezentan i mai cunoscu i în aceste păduri: ariciul (Erinaceus europaeus). Sunt comune auşelul (Regulus ignicapillus) şi pi igoiul de brădet (Parus ater). în limita superioară ajungând până la 1700 m altitudine. pot fi men ionate vipera comună (Vipera berus) şi şopârla de munte (Lacerta vivipara). destul de numeroase în aceste păduri sunt: brumări a de pădure (Prunella modularis). chi canul de munte (Sorex alpinus).

ihtiofauna este mai săracă. ele au adaptări speciale care le permit să reziste curentului apei. substan e nutritive în cantită i reduse. întâlnindu-se în schimb alte specii mai pu in reofile. viteza apei mai redusă. Din punct de vedere piscicol. apă saturată în oxigen şi aproape totdeauna limpede. poccilopus). putându-se face o zonare. se mai întâlnesc aproape to i peştii din zona păstrăvului. Ecdyonurus helveticus. urmând cele două specii de zglăvoc (Cottus gobio. fiind suplinită de aportul alohton de hrană. Condi iile de via ă şi implicit flora şi fauna acvatică nu sunt uniforme în cursul pâraielor de munte. Peşti se întâlnesc numai în pâraiele mari. viteza mare a apei sunt condi ii nefavorabile vie ii animale. C. patul albiei constând din stânci şi bolovani. Dintre crustaceele mari este caracteristic racul de munte (Austropotamobius torrentium). fauna din pâraiele mici şi cea din pâraiele mari sunt caracterizate fiecare prin altă asocia ie de nevertebrate reofile. Fauna peşterilor Animalele cavernicole care trăiesc numai în peşteri sunt troglobionte. Ihtiofauna este dominată de lipan (Thymallus thymallus) şi moioagă (Barbus meridionalis petenyi). Pricipalul contingent de specii de pâraie de munte îl dau insectele cu larve acvatice şi adul i burători. fiind reprezentată prin specii foarte oxofile şi. 37 . Din punct de vedere ihtiologic. În peşterile Carpa ilor Meridionali dintre Olt şi Culoarul Timiş-Cerna trăiesc numai specii troglofile de Duvalius (Duvalidius) grupa merkli de origine boemiană cele mai estice troglobionte aflându-se în câteva peşteri din Masivul Stogu-Vânturari a. criofile. Potamophylax luctuosus. specia dominantă fiind păstrăvul (Salmo trutta fario). Vegeta ia este redusă şi oferă o sursă trofică insuficientă. lati a (Alburnoides bipunctatus). Ephemerela ignita. Curentul este rapid. Apa este obişnuit limpede şi bine oxigenată. lipsind bibanul. Fauna este mai bogată decât în pâraie. în general. Bioderma este mai bogată. dar alte specii: Baetis carpatica. pâraiele mari de munte reprezintă zona păstrăvului.Fauna pâraielor şi râurilor de munte care izvorăsc unele din golul alpin. în plus: cleanul (Leuciscus cephalus). între trichoptere. Agapetus comotus. Elementele exogene (resturi de vegetale. Astfel. temperatură coborâtă şi pu in variabilă. În schimb. patul albiei acoperit cu pietre cu dimensiuni mai mici şi oarecum egale. molanul (Orthrias barbatulus). insecte zburătoare) continuă să reprezinte o sursă importantă de hrană. adesea întrerupt de cascade. boişteanul (Phoxinus phoxinus). Ele sunt caracterizate printr-un debit mai constant decât majoritatea celorlalte ape curgătoare. Glossosome conformis. lipsa impurită ilor sunt factori favorabili. În râurile cu debit mai mic. Temperatura coborâtă. tuberlariatul Dugesia gonocephala. ea constă din aceleaşi grupe mari. porcuşorul de vad (Gobio uranoscopus). Fauna este bogată. între efemeroptere. Râurile de munte se caracterizează printr-un debit mai mare decât pâraiele. oxigenarea perfectă. malurile împădurite. iar ceva mai jos şi moioaga sau mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi). Rhyacophila fasciata. aceste râuri reprezintă zona lipanului şi a moioagei. altele din pădurile de conifere.

ammodytes – cu corn) Viperă comună 6 Barbastella barbastellu Liliac Ber. submediteraneană. DH 17 Lacerta muraria Şopârlă de stâncă Ber 7 Myotis myotis Liliac Ber. Ber. DH 14 Martes martes Jder de pădure Ber. crt. DH 23 Salmo trutto fario Păstrăv Conven iile interna ionale sub a căror protec ie se găsesc: Categoria de vulnerabilitate: Ber – Conven ia de la Berna (Legea 13/1993) v – vulnerabile Bon – Conven ia de la Bonn (Legea 13/1998) p – periclitate C – Conven ia CITES (Legea 69/1994) r – rare DH – Directiva Habitate 92/43/EEC e – endemice DP – Directiva Păsări 79/409/EEC 38 . carpathica Capră 20 Trichodroma muraria Fluturaş de stâncă neagră C. DH 18 Bubo bubo Bufni ă Ber. DH 15 Martes foina Jder de piatră Ber 5 Plecotus auritus Liliac Ber. glaciare. DH 22 Tetrao urogalus Cocoş de munte Ber. Ber. Ber. Ber. DH 19 Corvus corax Corb 9 Rupicapra rupicapra var. DH 2 Miniopterus schreibersi Liliac Ber. DP 8 Myotis oxygnathus Liliac Ber. Ber. DH 21 Motacilla alba Codobatură albă Ber 10 Ursus arctos Urs brun C. cât şi specii relicte. Denumirea speciei Stiin ifică Populară Conven ia interna ională în care este prevăzută 1 Vampyrus spectrum Liliac Ber. În cadrul acestora se află numeroase specii protejate: Nr. DH 10 Cervus elaphus Cerb C. DH 13 Meles meles Bursuc Ber 3 Rhinolophus ferrumequinum Liliac Ber. Ber. DP 11 Canis lupus Lup C. DH 16 Vipera berus (V. DH 4 Vespertilio pipistrellusi Liliac Bon.Specii protejate din cadrul faunei Se întâlnesc atât specii de clima caldă. DH 12 Lynx lynx Râs C.

Extras dintr-un pliant al Parcului Na ional foto Florin Stoican . organiza ie neguvernamentală de protec ia mediului cz sediul în comuna Costeşti. noi zone B. etc. 1. Masivul Buila Vânturari a a fost declarat parc pentru valoarea peisagistică naturală deosebită şi pentru ecosistemele montane aproape neatinse de interven ia umană Buila Vânturari ă este o creastă calcaroasă secundară a Mun ilor Căpă ânii de aproximativ 14 km lungime şi 2 km lă ime.Sec iunea a III-a . Muzeul Trovan ilor Costeşti. Printre acestea se pot men iona: Valea Bistri ei amonte de zona Între Râuri.04. o zonă cu o asocia ie extraordinară de ghiocei boga i.00 ha • Peştera Valea Bistri a Comuna Costeşti 0. Siturile Natura 2000 În microregiunea Horezu au fost propuse 2 situri . Parcul are o suprafa ă de cca 4500 ha şi este situat pe teritoriul comunelor Costeşti. viitor sit al Re elei Ecologice Europene Natura 2000 a fost înfiin at prin .25 ha Parcul Na ional Buila Vânturari a.Propunere HG privind instituirea regimului de arie naturală protejată pt. o re ea ecologică de arii naturale protejate. a florei şi faunei sălbatice). acestea au fost declarate în mai multe etape: Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .10 ha Jude ul Vâlcea. în special în zona montană. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate. Re eaua Natura 2000 are scopul să men ină într-o stare de conservare favorabilă o selec ie a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări). Pe lângă acesta.Zone naturale protejate de interes na ional şi monumente ale naturii şi Ordinul MMGA 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri – arii naturale protejate • Piramidele de la Slătioara Comunele Slătioara şi Stroeşti 10.Zone protejate sau de interes ecologic major În zonă se află câteva zone naturale protejate. Bărbăteşti şi al oraşului Băile Olăneşti.HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone II. zona 3 Stejari din Horezu. 39 .arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) . Aviz Academia Română: B125/05. 462/ 2001 (pentru aprobarea Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr. atât ca importan ă (categoria II IUCN – parc na ional) cât şi ca întindere (cca 4500 ha) este Parcul Na ional Buila-Vânturari a. Conform legila iei în vogoare. Rezerva ii Naturale . În legisla ia românească aceste două Directive sunt transpuse prin Legea nr. al 12-lea parc na ional din România.constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice) parte din re eaua europeană Natura 2000.B. conservarea habitatelor naturale. parcuri na ionale în urma studiilor şi demersurilor realizate de Asocia ia Kpgazon.zone protejate: A.50 ha • Peştera Liliecilor Comuna Costeşti 1. în zonă există numeroase alte arii de interes ştiin ific deosebit care necesită protec ie. poiana de narcise de la Slătioara. în zonă mai sunt declarate sau se află în curs de declarare şi alte zone protejate. Valea Lunga.2005 Pe lângă aceste arii protejate. Acesta se situează par ial pe teritoriul microregiunii şi anume pe teritoriul comunelor Costeşti şi Bărbăteşti.3. Anexa 1 . Principala zonă protejată.

Izolare Global 1193 Bombina variegata C C B C B 3. 4. Buila – Vânturari a Sit Natura 2000 ROSCI0015 din 200612 2. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 200. 8120 Grohotiş calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine. iar valoarea totală a investi iei nu va depăşi 400. Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Pestera Pagodelor. Pestera rac.2. Pestera caprelor. DESCRIEREA SITULUI Pajişti naturale. Calitate şi importan ă: Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane.extras din formulare NATURA 2000 1. Suprafa a sitului (ha) 4. Grupurile de Ac iune Locală selectate în cadrul Axei Laeder vor putea implementa ac iuni care să atingă obiectivele tuturor măsurilor.Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene.491 3.2. acest tip de habitat este slab reprezentat in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice. Siturile Natura 2000 au prioritate în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală pentru mai multe din măsuri printre care Axa Leader. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. strat superficial de sol).c. habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula. Pestera cu Lac. In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1.2. stepe 13 N09 321 Păduri de foioase 46 N16 311 Păduri de conifere 19 N17 312 Păduri de amestec 15 N19 313 Habitate de păduri (păduri în tranzi ie) 7 N26 324 Alte caracteristici ale sitului: Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte. specifice reliefului carstic cu creste calcaroase liniare si insulare. chei. constituind un valoros tezaur natural. Conserv. martori de eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un peisaj inedit. Pestera cu Perle.000 euro.2. Specia Popula ie Motiv 4.d. 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca monumente ale naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila turistilor : Pestera Munteanu Murgoci. Situri Natura 2000 . 40 . Siturile Natura 2000 beneficiază de resurse financiare suplimentare din partea Uniunii Europene. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1307 Myotis blythii RC C B C B 1308 Barbastella barbastellus V C B C B 1352 Canis lupus P C B C B 1354 Ursus arctos P C B C B 1361 Lynx lynx P C B C B 3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.5 ha instituita ca arie naturala cu statut de protectie si conservare. Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici unice : muntele despicat de 4 paraie care au format 4 chei fiecare cu specificul sau. pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu Phyllitis scolopendrium.acesta prezinta deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice de flora.g. Conserv.2. creste ascutite si zimtate. Izolare Global 1758 Ligularia sibirica R C B C B 1902 Cypripedium calceolus V C B C B 4070 Campanula serrata C C B C B Cat. Pestera cu clopot.000 euro co-finan are publică.

• Patrulări în vederea combaterii braconajului. comunită ile locale. observa ii floră/faună. Responsabilitatea pentru stabilirea modalită ilor de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protec ie şi conservare. proprietate privata prin mici suprafe e de fâne e şi pădure.programe de educa ie ecologică în şcolile din zona parcului si din jude . în vederea verificării respectarii zonării interioare a parcului. Poiana Scărişoara.numeroase întâlniri cu autorită ile locale. Parohia Pietreni 1. Curmătura Builei. declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern. 2. • Informare şi conştientizare publică . • Întâlniri ale consiliilor Ştiin ific şi Consultativ ale parcului. Parcurile na ionale. • Marcarea traseelor turistice. Pahomie.prin grija Agen iei de Protec ia Mediului Gorj 2. pentru prevenirea accidentelor montane şi reducere a impactului negativ al turismului montan. manifestări culturale şi religioase. Schitul Patrunsa.2.estimat 1891 ha din teritoriul comunei Vaideeni 3. proprietate publica prin Primaria Costesti. Valea Prislop.12% din teritoriul comunei Vaideeni . • Cercetare ştiin ifică în colaborare cu cercetătorii din Asocia ia Kogayon şi până în prezent s-a concretizat în 2006 prin completarea listelor speciilor şi habitatelor de pe pagina web a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Suprafa a sitului (ha) 49. Au fost distribuite pliante.114 . Nordul Gorjului de Est ROSCI0128 . împreună cu Academia Română şi Comitetul Na ional al Programului MAB. parte a Re elei Ecologice Europene Natura 2000 şi prin publicarea unor lucrări. Obstea de Mosneni Olanesti. 4. Pătrunsa. broşuri şi postere de prezentare a parcului.RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1303 Rhinolophus hipposideros P A B C B 1304 Rhinolophus ferrumequinum C B B C B 41 . • Supravegherea/monitorizarea parcului monitorizarea circula iei turistice.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului. revine autorită ii publice centrale pentru protec ia mediului. a amenajamentelor silvice şi a legislatiei în domeniu.5. proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia. Tip de proprietate: Proprietate de stat: . • Patrulări în zonele cu circula ie turistică în special la sfârşit de saptămână sunt organizate patrule. participare la toate evenimentele locale: simpozioane locale.4.c. de multe ori împreună cu Salvamontul. Schitul Pahomie. Parohia Costesati. • Educa ie ecologică . Pentru ariile protejate declarate prin hotărâri ale administra iilor locale. • Igienizări sunt făcute în permanen ă în zonele intens circulate : Cheile Bistri ei. proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita.3.N. • Monitorizarea/controlul explatărilor forestiere patrulări şi controale în parchetele forestiere de pe raza parcului şi a rampelor de încărcare. participarea la evenimentele din parc (hramurile mănăstirilor şi schiturilor). altele fiind în curs de desfăşurare. Manastirea Arnota. Cabana Cheia. responsabilitatea administrării revine autorită ii Administra iei Publice Locale/Jude ene. aşa după cum este şi cazul Parcului Na ional Buila Vânturari a. Buila-Vânturari a. dezbateri publice. au de regulă administra ii distincte.2. proprietarii de terenuri şi administratorii acestora. Valcea. Administra ia Parcului Natural are ca activită i principale: • Marcarea limitelor parcului. în vederea propunerii Sitului de Importan ă Comunitară P. Vulnerabilitate: Turismul necontrolat in interiorul sitului.

2.1307 Myotis blythii RC C B C B 1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B 1321 Myotis emarginatus R C B C B 1323 Myotis bechsteini P B B C B 1324 Myotis myotis P C B C B 1352 Canis lupus P C B C B 1354 Ursus arctos P C B C B 1355 Lutra lutra R C B C B 1361 Lynx lynx V C B C B 3. Izolare Global 1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B 1083 Lucanus cervus P B B C B 3. Izolare Global 2093 Pulsatilla grandis R B B C B 4070 Campanula serrata C C B C B 4097 Iris aphylla ssp.d. Conserv. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti impaduriti. Conserv.2. lipsit de localită i .2. Izolare Global 2484 Eudontomyzon mariae P? 1138 Barbus meridionalis C C B C B 3.2.g. Specia Popula ie Motiv 3. hungarica R B B C B Cat.3. unele endemice sau relicte. cu văi salbatice şi chei abrupte. zona se impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Izolare Global 1166 Triturus cristatus R C B C B 1193 Bombina variegata P C B C B 3.f. lupul si numeroase exemplare magnifice de ras. Alte specii importante de floră şi faună B Accipiter gentilis C C B Apus melba A C B Aquila chrysaetos C C B Aquila pomarina C C B Bonasa bonasia C C B Bubo bubo C C B Buteo buteo C C B Ciconia ciconia C C B Corvus corax C C B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos syriacus C C B Dryocopus martius C C B Emberiza cia A C B Emberiza cirlus A C B Emberiza hortulana C C B Falco naumanni B C B Falco tinnunculus C C B Fringilla coelebs C C B Loxia curvirostra C C B Loxia pytyopsittacus C C B Parus caeruleus C C B Parus cristatus C C B Parus major C C B Picoides tridactylus C C B Tetrao urogallus C C Semnificativă este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte. Teritoriul. aici gasindu-si linistea ursul. Conserv. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice şi a sta iunii Rânca 42 . alaturi de monumente ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale.e. Conserv.

Deseori. poate cauza pagube mari ariilor protejate.turismul bazat pe aprecierea naturii.(1. activitatea turistică a grupurilor mici. dar poate aduce şi mari beneficii. cu influen e climatice submediteraneene. Phyllitis scolopendrium. abrupturi. are un impact crescând asupra ariilor protejate: prin poluarea aerului. turismul poate ajuta la justificarea înfiin ării ariilor protejate în regiunile marginale. în special dacă nu sunt administrate adecvat. De asemenea. congestie. cel pu in pentru transportul local. şi poate duce la o înviorare a comunită ilor locale din punct de vedere economic şi al culturilor tradi ionale. corelate cu marea amplitudine altitudinală şi fragmentarea accentuată a reliefului. mesteacăn. care coboară destul de mult pe înăl imile afectate de efectul de culme. presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilită i sunt deosebit de puternice în unele zone. pagubele şi poluarea să fie minime. stâncării. în timp ce. expozi ia preponderent sudică. Oportunită i şi amenin ări Turismul. Remarcăm de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum . Transportul. Pozi ia în SV arcului carpatic. se situează în regiunea biogeografică alpină. vizite de o zi şi chiar sport. Festuca suspina. În plus.600 m). dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil. canalizarea râurilor poate pune în pericol inuturile umede riverane. Importantă şi prezentă este şi Floarea de coltLeontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. în special cel rutier. între interfluviul Olte -Cerna. în care se întâlnesc specii lemnoase de carpen. aducând beneficii atât ariilor protejate cât şi comunită ilor locale. chei şi poieni. Turismul va fi binevenit în perimetrul sau în proximitatea ariilor protejate. au determinat un specific aparte al covorului vegetal şi al lumii animale. astfel încât. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc. coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Se remarcă impactul peisagistic deosebit de impresionant. pajişti. dacă respectă caracterul special al ariei. ecoturismul. Dar.case de vacan ă.319 m dezvoltat pe o distan ă transversală de sub 25 km.Bumbeşti . Drumurile noi şi „îmbunătă ite” amenin ă numeroase arii protejate. zgomot şi intruziune vizuala şi prin însăşi construirea drumurilor. alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata. cu un ecart altitudinal de 2. soc roşu etc. ca activitate economică. amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat. O suprafa ă însemnată este reprezentată de pădurile virgine. turismul cultural si educa ional. aici înregistrându-se o interferen ă complexă între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urcă la unele dintre cele mai mari altitudini din ară. turismul poate fi o for ă pozitivă. în altele. larga extensiune a calcarelor. scumpia la 1250 m) şi elementele arcto-alpine. în ecoregiunea Carpa ilor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora. Unele arii protejate au indicatoare pentru încurajarea (sau constrângerea) oamenilor de a-şi lăsa maşinile lângă marginea perimetrului protejat şi să folosească mijloace alternative de 43 . la nord şi drumul submontan Apa Neagră . turismul pur şi simplu nu are loc. în general. pagubele produse ariilor protejate sunt ignorate sau subestimate în planificarea infrastructurii transporturilor. astfel încât ariile naturale valoroase devin din ce în ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata . uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus. de ex. Facilită ile turistice intră deseori în conflict cu elurile de conservare şi strică peisajele naturale. Şi totuşi. Importan a acestui SCI constă şi în pădurile seculare de fag. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de păduri. liniştite. la sud. Pajiştile alpine sunt bine reprezentate prin speciile : Nardus stricta. liliacul la 1400 m.Racovi a. există alternative. la răsărit şi Parcul Na ional Defileul Jiului la apus şi între cumpăna apelor. Principalele forme de turism agreat în cadrul ariilor protejate sunt: .

mai ales in zona montana a judetului. a resurselor naturale. Francesti. Tomsani). a peisajului şi caracteristicilor sale. bicicletele sau bărcile) sau sa meargă pe jos. Odată cu dezvoltarea sperată a creşterii animalelor în zonă şi adoptarea unor practici agricole mai intensive este de aşteptat să crească nivelul de fertilizare actualmente foarte scăzut în strânsă corelare cu creşterea eficien ei în agricultură. aşa cum este demonstrat de numeroase studii. accentuată şi de activită ile umane (în principal agricultura). de exemplu. 6 44 . Costesti. PLAM men ionează printre ale localitatea Francesti.transport (autobuzele. Acest impact a fost evaluat ca semnificativ (pentru apa). încurajează fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de produc ie agricolă compatibile cu protec ia şi îmbunătă irea mediului. Defrişarea – Intretinerea padurilor. Impactul asupra calitatii vietii – Intretinerea necorespunzatoare a pădurilor reduce posibilită ile economice ale genera iilor viitoare şi limitează productivitatea zonelor defrişate. Dar industria extractivă poate aduce şi beneficii. în general asociate cu o diversitate ridicată de specii şi habitate). a solului şi a diversită ii genetice. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală sprijină men inerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală şi oferă fermierilor o plată compensatorie la hectar = 124 Euro. Unii încurajează chiar locuitorii oraşelor să facă întreaga călătorie cu mijloacele de transport în comun. pot fi folosite pentru crearea de noi habitate. impactul a fost evaluat ca fiind extrem (pentru apa) si mare (pentru sol si apa subterana). se face necorespunzator. iar taierea unui numar excesiv de copaci duce la intensificarea eroziunii. in special a padurilor private. Riscuri la care sunt supuse resursele naturale ale zonei Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor. generând scăderea poten ialelor resurse de apa potabila. Uutilizarea fertilizan ilor chimici ar fi implicit asociată cu scăderea semnificativă a diversită ii speciilor de plante şi pierderea de habitate. Plă ile de agro-mediu sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.. Practici Agricole Tradi ional. Exploatarea unor roci sau zăcăminte de subsol poate fi în conflict direct cu scopurile unei arii protejate. Din cauza reversibilitatii pe timp indelungat a fenomenului. Fostele zone miniere adânci. cauzand deficit de apa. Agricultura În zonă există suprafe e întinse de pajişti semi-naturale ce pot fi clasificate ca pajişti cu înaltă valoare naturală (pajişti semi-naturale. Defrisarea si eroziunea pot afecta ecosistemul terestru. foste cariere pot oferi şansa refacerii unei păduri. Capacitatea de retinere a apei scade. în special în zona subcarpatică a jude ului Vâlcea. Eroziunea – Vulnerabilitatea naturală a solurilor.6 Industria extractivă poate pune probleme speciale Parcului Na ional Buila. Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală şi 2. Localită ile din nordul microregiunii sunt eligibile pentru pachetele 1. Zonele pe care se manifesta intens fenomenul alunecarilor de teren din regiunea dealurilor subcarpatice (localitatile Vaideeni. cauzează eroziune. Studiile efectuate asupra sistemelor de pajişti din România arată că acestea prezintă o diversitate botanică foarte ridicată.

care se găseşte amplasat într-un loc unic. Valcea) . Fiecare dintre bunurile imobile clasate în inventarul monumentelor istorice este unic.monumentele de categorie A sunt prezentate mai jos iar cele de categorie B sunt incluse in Anexa 1 si 16 santiere arheologice (necropole din epoca Hallstadt. pentru fiecare monument în parte.complexul Mănăstirii Hurezi • 128 de monumente istorice – cf. trebuie avută în vedere o abordare specifică acelui monument. atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă. 45 . astfel încât. etc) Anexa 2. asezari romane. cât şi în raport cu posibilită ile de inser ie a unor componente extraculturale.7 Majoritatea monumentelor cu o valoare istorică. Ministerului Culturii (16% din monumentele istorice din jud.Institutul de Memorie Culturală - Iulie 2008 Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural.Capitalul fizic şi de produc ie Patrimoniul cultural Patrimoniul construit În microregiune există: • 1 monument UNESCO (1 din cele 7 din Romania) . artistică sau arhitecturală se află în proprietatea sau sunt administrate fie de entită i publice de 7 Strategia Na ională pentru Patrimoniul Cultural. Situri arheologice în România Situri arheologice . case si ansambluri de locuinte dintre care x de categoria A si x de categorie B .biserici.Cronica RAN-Repertoriul Arheologic National RAR-Arhiva "Repertoriul arheologic al Romaniei" de la IAB @ Copyright cIMeC .

XIX . Un rol la fel de important însă în conservarea şi valorificarea sa ar trebui să aibe comunitatea locală. 8 . administra ia publică locală. 4.XIX . specifice Marginimii Sibiului. localizat in satul Vaideeni si datat din sec. biserici dar există şi monumente de arhitectură laică (două din cele mai cunoscute cule din Oltenia) şi arhitectura traditionala ărănească în Vaideeni. schituri. Costeşti şi Horezu există de asemenea monumente de tehnică ărănească 1. prin: programe de revitalizare a zonelor în care se află bunuri culturale imobile. proprietarilor şi administratprilor. Ansamblu de instalatii tehnice. 2. localizat in satul Vaideeni si datat din sec. 5. Piua hidraulica. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” si case cu ocol.XIX . ansamblurile şi siturile istorice (aşa cum fiecare dintre aceste categorii este definită în lege) clasate în două grupe: grupa A (monumente istorice de valoare na ională şi universală) şi grupa B (monumente reprezentative pentru patrimonial cultural local). Moara de apa. cooperarea între specialiştii în planificarea teritoriului.obicei administra ia publică locale fie administra ia bisericească ace toa având resposabilită i foarte clar pentru conservarea lor. cât şi a zonei de protec ie a acestuia (presupune existen a unor mecanisme concrete de protec ie fizică dar şi procesele de punere în valoare a monumentului şi a zonei sale de protec ie). ONGuri. 3. programe de dezvoltare locală şi regională. Localitatea Nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice monumentele istorice sunt monumentele. cu includerea bunurilor culturale imobile şi imobile. 157/1997. şi care 46 . Conservarea integrată a patrimoniului arhitectural8 are două obiective esen iale: conservarea atât a monumentului istoric propriu–zis.XIX . Joagar hidraulic. În Vaideeni. localizata in satul Vaideeni si datata din sec. Conven ia europeană pentru protec ia patrimoniului arhitectural al Europei.mănăstiri. Potrivit prevederilor Legii nr. urbanişti şi restauratori de monumente istorice. Monumente Categoria A categoria B Horezu 18 9 Barbatesti 9 Costesti 9 10 Frânceşti 11 7 Măldăreşti 5 2 Oteşani 2 Slătioara 5 Stroeşti 3 Tomşani 3 Vaideeni 1 3 Total 43 53 Total 27 9 19 18 7 2 5 3 3 4 Pentru monumentele patrimoniului cultural na ional al României incluse în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial (Mănăstirea Hurezi) se impune pregătirea unor planuri de management asigurând astfel o planificare pe termen lung. Majoritatea monumentelor sunt religioase . localizat in satul Vaideeni si datat din sec. adoptată la Granada la 3 octombrie 1985 şi ratificată de România prin Legea nr.case vechi cu pridvor. Darac. ONG-urile şi reprezentan ii sectorului privat. alte institu ii în scopul adoptării celor mai bune măsuri pentru punerea în valoare a bunurilor culturale imobile. localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX . Costeşti déjà identificate ca obiecte de patrimoniu dar şi în celelalte localită i. integrarea patrimoniului construit în mediul de via ă al societă ii contemporane. care să includă conservarea şi protec ia lor.

1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. Aproximativ 50% din vizitatori sunt grupuri de pelerinaj organizate de preoti.900 60.055 * * 61. oraş HOREZU 606 VL-II-m-A-09894. oraş HOREZU 602 VL-II-m-A-09894.1697 sat apar inător ROMANIIJOS. 600 VL-II-m-A-09894. Bistrita.000 80.08 Fântână 1692 . Famiile vin in concedii mai ales in lunile iulie.035 57. creat în epoca acestui domnitor.02 Paraclisul "Naşterea Maicii Domnului” 1697 sat apar inător ROMANII DE JOS.542 * MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR .1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. Numarul turiştilor care vizitează Mănăstirea Horezu variază în timpul anului . Vizitatorii se cazeaza la alte minastiri din zona de pe Valea Oltului (ex.000 65.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. 10. XIX 1692 . Avem aici o adevarata întruchipare a stilului brâncovenesc. restul fiind elevi prin excursii scolare si familii aflate in concediu.01 Biserica mare "Sf.300 60. 598 VL-II-m-A-09894.07 Zid de incintă DE 1692 . august. Situata într-o zona de dealuri frumoase. 601 VL-II-m-A-09894. Elevii viziteaza minastirea mai ales in lunile aprilie. Minastirea dintr-un Lemn. este o adevarata capodopera a artei religioase.04 Trapeza 1692 .304 Români 65.INSTITUTUL NA IONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE 47 .05 Turn poartă-clopotnni ă 1692 . parohi.865 3.548 * Străini 2. 604 VL-II-m-A-09894. 599 VL-II-m-A-09894.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. oraş HOREZU 605 VL-II-m-A-09894.000 vizitatori). XIX sat apar inător ROMANII DE JOS. biserici din toata tara. Împăra i Constantin şi Elena” 1692-1694 sat apar inător ROMANII DE JOS. V. iunie si iulie.Valori de patrimoniu cultural de interes na ional cuprinse în lista monumentelor istorice 2004 9 Patrimoniul UNESCO 596 VL-II-m-A-09894 Mănăstirea Hurezi 1692-1694 ROMANII DE JOS.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. Turnu). S (incinta I-a) sec. supranumit “domnitorul aurului”. In general.in luna mai se inregistreaza cel mai mare numar de vizitatori (maximul lunii a fost de aprox. bogatele decoratiuni amintind de rafinamentul artei italiene.245 * * 3.03 Palatul Domnesc 1692 . Biserica se caracterizeaza prin pridvoare cu stâlpi sculptati.04 Mănăstirea Hurezi 1692 . Situa ia numărului de vizitatori la Mănăstirea Hurezi Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Categoria A 9 Total 67.500 60. sat apar inător oraş HOREZU 597 VL-II-a-A-09894. mai.06 Corpuri de chilii -laturile N.09 Clădiri anexe (incinta a II-a) sec.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. urmatoarea destinatie este Minastirea Tismana. Turistii straini sunt interesati de satul de Olari. 603 VL-II-m-A-09894.

comuna COSTEŞTI 319 VL-II-m-A-09667. 1955 sat DEZROBI I. 574 VL-II-m-B-09872 Biserica "Intrarea în Biserică” 1750 sat PIETRENI. ascunsa la capatul unui drum serpuitor Arnota si a fost construita de domnitorul Matei Basarab în 1636. ref. La rascrucile sale se întâlnesc mânastiri precum Mânastirea Dintr-un Lemn întemeiata de domnitorul Preda Brâncoveanu. comuna FRÂNCEŞTI 421 VL-II-m-A-09742.04 Corp de chilii (din incinta veche) ref.01 Biserica "Sf.1710 sat BISTRI A. 1715 sat DEZROBI I.05 Foişor Pe latura de E a incintei vechi ref. 1715 sat DEZROBI I. ref. Deplasarea in zone se face cu autocarul si masini personale.Costeşti 312 VL-II-a-A-09666 Mănăstirea Bistri a 1494.1856 sat BISTRI A. XVI Domnului" (ini ial) reconstruit 1810-1814. 419 VL-II-m-A-09742. 317 VL-II-m-A-09666. 313 VL-II-m-A-09666. în anul 1635 (dupa legenda numele ei vine de la faptul ca ar fi fost construita dintr-un singur trunchi de stejar) şi Mânastirea Surpatele. în semn de multumire Domnului pentru ca l-a ajutat sa scape de inamicii turcii care îl atacau mereu. sotia domnitorului Constantin Brâncoveanu. comuna FRÂNCEŞTI (extinsă) 420 VL-II-m-A-09742.1856 sat BISTRI A. Cartier Grămeşti Evolu ia numărului vizitatori ai obiectivelor de interes turistic în localitatea Costeşti* Anul Număr total Număr turişti turişti străini 2005 50 000 1100 2006 70 000 1100 2007 90 000 1200 * sursa : Primăria Costeşti “Vara au fost zile cand la sfarsit de saptamană au intrat in localitatea Bistrita 20 de autocare.03 Turn clopotni ă ref. XVII 1782 (pictura) sat BISTRI A. sec.02 Corp chilii 1852 . 314 VL-II-m-A-09666. comuna COSTEŞTI 316 VL-II-m-A-09666. 318 VL-II-a-A-09667 Mănăstirea Arnota Pe muntele Arnota 1634 sat BISTRI A. El strabate sate cu o multime de cruci pictate.05 Incinta Mare (Incinta veche) 1633-1654.01 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1847 .01 Biserica "Naşterea Maicii Domnului” 1634-1635.1856 sat BISTRI A.02 Biserica-bolni ă "Schimbarea la Fa ă” (pridvor) 1520-1521. 1847 .02 Biserica "Dintr -un Lemn” . Arhangheli” 1634 sat BISTRI A. Grigore sec.”a relatat aceiaşi sursă.1654 1715 sat DEZROBI I.1519. 1715 sat DEZROBI I. 1847 . 1847 .1856 sat BISTRI A. 320 VL-II-m-A-09667. întemeiata de domnita Maria. 417 VL-II-m-A-09742. 1847 . Grigore Decapolitul (20 noiembrie). asezate de-a lungul sau. Foarte mica. Îngeri” În peştera Sf.03 Stăre ie 1633 .cei mai multi vizitatori intr-o zi se inregistreaza de Sf Marie(15 august ) si de Sf. 575 VL-II-m-A-09873 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” 1664 sat PIETRENI. 315 VL-II-m-A-09666.1856 sat BISTRI A.1856 sat BISTRI A. Frânceşti Drumul ce trece pe aici chiar poate fi numit drumul crucii."Naşterea Maicii a doua jum. 418 VL-II-m-A-09742. 324 VL-II-m-A-09670 Biserica "Sf. 416 VL-II-a-A-09742 Mănăstirea "Dintr-un Lemn” Cartier Mănăstireni 1633-1654.04 Turn clopotni ă 1715 sat DEZROBI I. 48 .

1699 610 VL-II-m-A-09895.06 Fântâna Platonida (incinta nouă) Cartier Mănăstireni mijl. Schitului 23 1698 696 VL-II-m-A-09953 Biserica "Intrarea în Biserică” şi "Sf. oraş HOREZU 609 VL-II-m-A-09895.02 Stăre ie 1706 sat SURPATELE. Str. XVIII MĂLDĂREŞTI 49 .1706 sat SURPATELE. Horezu 607 VL-II-a-A-09895 Ansamblul bolni ei mănăstirii Hurezi 1696 .04 Clopotni ă sat SURPATELE. Ioan Botezătorul” sat apar inător URŞANI.02 Chilii sat apar inător ROMANII DE JOS. Str. comuna sec. 660 VL-II-a-A-09929 Mănăstirea Surpatele 1703 .1696 .1699 sat apar inător ROMANII DE JOS. comuna Vis-a-vis de ansamblul Culei noi sec.03 Chiliile de pe latura de sud 1706 sat SURPATELE. XVIII 611 VL-II-a-A-09896 Ansamblul schitului "Sf. Str.01 Anexe sat MĂLDĂREŞTI. comuna FRÂNCEŞTI 661 VL-II-m-A-09929.02 Anexe sat MĂLDĂREŞTI. comuna FRÂNCEŞTI Monumentele din comuna Frânceşti primesc anual.02 Chilii sat apar inător ROMANII DE JOS.XX sat DEZROBI I. comuna Vis-a-vis de ansamblul "Culei 1812 .422 VL-II-m-A-09742.bolni ă "Adormirea Maicii Domnului” La E de incinta mare a mănăstirii 1696 . comuna FRÂNCEŞTI 662 VL-II-m-A-09929.02 Cula Duca sat MĂLDĂREŞTI.000 vizitatori. XIX sat DEZROBI I.01 Biserica. sec. comuna sec. Apostoli” sat apar inător ROMANII DE JOS. 423 VL-II-m-A-09742.1699 sat apar inător ROMANII DE JOS. Schitului 23 La 500 m N de mănăstire 1698 617 VL-II-m-A-09899.La 1 km V de mănăstire 1703 613 VL-II-m-A-09896. Urşani 65 1800 oraş HOREZU Măldăreşti 501 VL-II-a-A-09811 Ansamblul Culei Duca sat MĂLDĂREŞTI. comuna FRÂNCEŞTI 663 VL-II-m-A-09929.01 Biserica "Sf.01 Biserica "Sf. Ştefan” sat apar inător ROMANII DE JOS. 1703 616 VL-II-a-A-09899 Schitul "Sf.07 Incinta Mică (incinta nouă) sec.La 1 km V de mănăstire 1703 612 VL-II-m-A-09896. comuna FRÂNCEŞTI 664 VL-II-m-A-09929. Str.03 Zid de incintă sat apar inător ROMANII DE JOS. Ştefan” sat apar inător ROMANII DE JOS. La E de incinta mare a mănăstirii sec. Schitului 23 1698 619 VL-II-m-A-09899. Arhangheli” 1706 sat SURPATELE. XVIII 505 VL-II-m-A-09812. oraş HOREZU 608 VL-II-m-A-09895. XIX .01 Schitul "Sf. Schitului 23 1698 618 VL-II-m-A-09899. Apostoli” sat apar inător ROMANII DE JOS Str. comuna 1827 MĂLDĂREŞTI 503 VL-II-m-A-09811.02 Ruine bolni ă sat apar inător ROMANII DE JOS. XVIII MĂLDĂREŞTI 506 VL-II-m-A-09812.01 Cula Greceanu sat MĂLDĂREŞTI. comuna 1827 MĂLDĂREŞTI 504 VL-II-a-A-09812 Ansamblul Culei Greceanu sat MĂLDĂREŞTI.1827 MĂLDĂREŞTI vechi" 502 VL-II-m-A-09811.03 Foişor sat apar inător ROMANII DE JOS. conform datelor primăriei un număr estimat la 15.

dispune de un spa iu auxiliar de 2 ha. Cartile lui Iustinian.1790 Vaideeni 495 VL-II-m-A-09805 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat MARI A.Probleme:lipsa resurselor umane (există doar un singur muzeograf pentru trei obiective). cu un patrimoniu mobil riguros constituit şi reprezentativ pentru zonă.Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici greceşti şi latine. Voievozi” sat MĂLDĂREŞTI. de etnografie şi antropologie. comuna VAIDEENI 1556 . în anul 1708". 10 10 Strategia culturala a jud. gazduită de Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” Horezu. În microregiunea Horezu regăsim următoarele muzee şi colec ii.2 un i t ă i m uz ea l e Complexul Muzeal Măldăreşti cuprinde trei obiective de importan ă na ională: Cula Greceanu (secolul al XVIII-lea. tabere de crea ie. Duca”. specializate. produc ii cinematografice etc. de arheologie şi istorie. Aceste exemplare provin din biblioteca mănăstirii initiată de Constantin Brancoveanu. Hesiod. Duca) şi Casa Memorială „I.). G. Valcea 50 . care avea una din cele mai valoroase colec ii de carte ale timpului său. alăturată incintei Cula Greceanu 1774 . precum şi cărti laice mai rare într-o mănăstire: Herodot. are imobile anexe ce pot fi folosite ca spa ii de cazare tip pensiune şi este situat într-un cadru geografic de exceptie. cu o vecinătate având bogate tradi ii şi obiceiuri. ci şi interna ională. dar şi din principalele centre de olărit din România. care poate fi folosit pentru diferite târguri. G. esături şi numeroase exemplare de documente şi căr i vechi. o retrospectivă a istoriei ceramicii din Horezu. ceea ce permite integrarea Complexului într-un circuit turistic nu doar de importan ă zonală sau na ională. Cula Măldărescu (secolul al XIX-lea. cumpărată în secolul al XX-lea de I. una din cele mai mari galerii de artă populară contemporană cu aproape 4. scrisa de arhimandritul Ioan. Aristofan. Galeria de arta populară contemporană. studiate si de Alexandru Odobescu in 1860. Mu z e ul j u de ea n Vâ l ce a . de ştiin ă şi istorie. propusă ca monument istoric pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial).03 Biserica "Sf. Muzeul mănăstirii Hurezi con ine diverse piese de artă medievală. Luchiano.507 VL-II-m-A-09812. Nicolae” şi "Sf. Deasupra intrarii în bibliotecă scrie şi astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca.1557 Biserica Română Ortodoxă de ine circa 80% din bunurile apar inând patrimoniului cultural înscrise în lista monumentelor istorice. doua căr i de biblioteconomie. iubire pre înteleapta îmbelsugare. această casă a căr ilor. Euripide. Gradul şi calitatea conservării acestor obiective de patrimoniu sunt diferite în unele cazuri lucrările deja efectuate având efecte dezastruoase şi probabil ireversibile Patrimoniul cultural mobil şi imaterial Patrimoniul cultural imobil face referire la muzee şi colec ii de artă. datate între secolele XIV-XIX.Colectia avea catalogul sau. inexisten a paratrasnetelor la clădiri.000 de produse din ceramicã (colec ionate dintre cele mai valoroase crea ii din domeniu prezentate la cele 37 de edi ii ale Târgului ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”).

Anghel (1904-1966) este bine pusa in valoare prin cele 7 lucrari in bronz care sunt expuse. Creşterea animalelor. ideale cu valorificarea spiritului monumental. joagăre ac ionate hidraulic.650 Peştera Liliecilor 5. Agricultură.245 * * 102 6. activită i sociale.110 * 935 Români 57. Horia Bernea. este asemănător zonei Marginimii Sibiului.000 * Mănăstirea Arnota 20. artele spectacolului.865 * * 89 5. • Prelucrarea lânii şi instala ii de tehnică populară: darac.000 * Manifestarea „Cocoşul 5. Personalitatea sculptorului Gh. practici sociale.a.obiecte de uz gospodăresc: lăzi. artizanatul tradi ional ş. important centru etnofolcloric legat de transhuman ă şi obiceiuri pastorale. Centrul etnografic Vaideeni.820 5. Florin Niculiu.565 de Hurezi” Sursa Institutul Na ional Cercetare Dezvoltare Turism Obiectivul/Manifestarea 2003 Total vizitatori 60. mori de apă.728 * 1. port popular ciobănesc cu influen e din zona Mărginimii Sibiului.Muzeul de Arta ”Dimitru D.500 7. Păuşeşti şi Oteşani. obiceiuri şi credin e şi deseori sunt exprimate în şi prin limbaj. în două culori. Locuin ă. desagi). • Prelucrarea artistică a lemnului . reprezentarii unor tipuri umane.035 Mănăstirea Bistri a 60.055 * * 1. ritualuri şi evenimente festive. furci de tors lâna etc. Rigoarea constructiei formale este de tip clasica. Horia Damian etc.000 1. • Confec ionare de instrumente muzicale . O serie de mestesuguri vechi au o raspandire din ce în ce mai redusă: • Cusături şi esături artistice (covoare. D.810 Străini 3. moştenite din trecut.520 Culele de la Măldăreşti 12.500 4. reprezentative pentru zonă. si lucrari de sculptura apartinand artistului Rodion Gheorghita. Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii: • tradi ii şi expresii orale .092 * 5.812 16.609 1.190 Patrimoniul imaterial Patrimoniul imaterial include toate acele aspecte culturale diferite ale vie ii.000 * Galeria de Artă Populară 1. alb şi negru. Slătioara.fluiere.750 7. politice şi economice şi prin activită i simbolice şi ritualuri ale diferitelor comunită i. care definesc modul de via ă al diferitelor societă i. În perioada 1972-1983 au fost cercetate temele: Aşezări.710 10.limba ca principalul lor vector.900 65.000 35. este renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. coşuri. Anghel” . Gospodărie.300 65. Costumul popular. unele avand valoare de unicat. 51 .000 Străini 2. Pomicultură şi grădinărit. cunoştin e şi practici legate de natură şi univers. reflectand coordonatele unei viziuni artistice realist-traditionaliste. Situa ia numărului de vizitatori în zona Horezu 2002 Total Români vizitatori Mănăstirea Hurezi 67. Pentru Atlasul Etnografic Român au făcut obiectul unor studii laborioase localită ile: Bărbăteşti. pive.Colectia de arta plastica Alexandru Balintescu a intrat in circuit public prin donatia efectuata de Alexandru Balintescu in anul 1980 si cuprinde lucrari de pictura ale lui Gheorghe Tomaziu. lânii şi confec ionarea de instrumente muzicale. Marin Gherasim. Acestea pot face referire la practici locale.

oale. Creşterea albinelor. farfurii. Ionu Semuc. ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a regiunilor şi localită ilor. 52 . Meşteşuguri. Cel mai vechi şi cel mai important centru de olărit din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu. Obiceiuri la moarte. Astfel. gospodăria. Creşterea viermilor de mătase. geometrice se obtine din arderea cuprului. zona etnografică Horezu îmbină elemente caracteristice mai multor civilizatii: • • • Civiliza ia lutului . pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului acestor produse de la comunitate la un public mai larg. in timp ce verdele din care se coloreaza motivele zoomorfe florale. Obiceiuri la nuntă. Materialele locale folosite sunt lutul. cãni. Instala ii tehnice. Mijloace de transport.olari vesti i civiliza ia lemnului . Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregãtirea lutului pentru modelare (transport. Artizanatul şi celelalte forme de exprimare a tradi iilor pot fi valorizate prin turismul cultural. Ceramica Zona depresionarã Horezu a fost şi este recunoscutã pentru meşteşugurile tradi ionale practicate de locuitorii sãi. de uz casnic sau decorativ). Se conservă încă unele elemente tradi ionale: • • • • habitat local (casa. Laptele pentru smalt este obtinut dintr-o varianta de pamant luat din Culmea Marginea iar din Dealul Obreja se ia pasta din mangan pentru negru decorativ. Alimenta ie. cornul şi gai a folosite pentru decorare. dr. Ion Ghinoiu şi colaboratorii săi (Emil îrcomnicu. ce poate fi atras prin turism şi prin forme complexe de comercializare. colorit şi desene (castroane. de diferite mãrimi. Obiceiuri la naştere. Lucian David şi Cătălin Găină). Pe uli a principală a satului sunt 18 ateliere de ceramică. ulcioare. Ob inerea produselor: confec ionarea produselor de ceramicã este manualã dupã un proces tehnologic transmis de sute de ani.Cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradi ionale este o pârghie pentru promovarea diversită ii. care se gãseşte în Dealul Ulmului şi culori naturale ob inute din pãmânt. Vânătoare.Cultivarea plantelor textile. Rezultate preliminare ale cercetării de teren au fost prezentate la colocviul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti. Uneltele tradi ionale folosite : roata olarului folositã pentru modelaj . Obiceiuri legate de ocupa ii.stâne de oi pe păşunile alpine şi folclor autentic pastoral.talenta i cioplitori în lemn civiliza ia pastorale . muzical şi coregrafic In 2006 prof. ceşti de uicã. locuin a) ocupa ii în special păstoritul arta populară folclorul popular. Dintre acestea cel mai important este confec ionarea ceramicii populare de Horezu care se remarcã prin forme. obiceiuri calendaristice. cercetători la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” au efectuat ample sondaje privind cultura populară pentru a surprinde modificările intervenite în cei peste 30 de ani. Artizanatul reprezintă o industrie culturală ce poate fi dezvoltată cu succes în multe zone.

Actualmente în Horezu meseria tradi ionalã de ceramist-olar este practicatã de peste 80 de ceramişti de diferite vârste. decorarea.ro Strada Olari sau satul Olari este ceea ce s-ar putea numi vatra meşteşugului ceramicii de la Horezu. unic numai pe ceramica de Horezu. Marie 15 august-anual Festivalul international al rromilor 8 septembrie-anual Hramul manastirilor Bistrita. de multe ori pentru comercian ii din localitate. cu gospodării şi livezi situate de-a lungul unui drum în pantă. Zona unde se practică comer ul este „pe şosea”.ecooltenia. pânã la cei mai în vârstã. evenimente etno-folclorice.Targul popular de Izvorul Tamaduirii Odata cu sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii. modelarea obiectului dorit. festival de film ‘Eco-Etno-Folk-Film‘cu participare organizat de Funda ia "Nişte ărani" interna ională Tomsani Fagurele de aur A doua sambata si duminica din luna iunie 53 . anual . şarpele casei.sfintii Mihail si Gavril-anual Moastele Sf Grigore Decapolitul 20 noiembrie-anual Simpozion mediu Anual Ziua comunei “La obârşie. anual Târg de Sfin ii Pentru şi Pavel 29 iunie anual Horezu -Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Prima duminicã a lunii iunie. Meşterii ceramişti lucrează la domiciliu. frãmântat. Desenele specifice ceramicii de Horezu: cocoşul. trebuie să mergi aproximativ 3-4 km. la izvoare” Izvorul Tămăduirii Frânceşti Targul popular de Izvorul Tamaduirii Sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii. gãuritul şi iscãlitul. în parte continuă să îşi vîndă obiectele la tîrgurile deja consacrate. Sursa www.Festivalul “Colindul Sfant si bun” Cu ocazia Craciunului . uscarea. ca să ajungi la olari. tãiat. o ramifica ie a oraşului Horezu pe care. coada de paun.dospit. meseria fiind transmisă de la părin i la copii. Arnota 15 august. zvântatul sau zbârcitul. În prezent este constituită o asocia ie a ceramiştilor cu denumirea de Asocia ia de meşteşugari „Cocoşul de Hurez”. pănza de păianjen.Zilele Oraşului Horezu Weekendul cel mai apropiat de 5 septembrie Slătioara Festivalul filmului documentar etnologic Prima săptămână din septembrie. pomul vie ii. constitui i în asocia ii familiale sau sunt autoriza i ca persoane fizice. florale şi zoomorfe. formarea gogoloaielor în func ie de mãrimea şi forma vasului). in fiecare an Hurez” . Cercetare la Horezu Maria Mateoniu Muzeul ăranului Român Manifestări. arderea la al doilea foc. curã at de impuritã i. Strada este un vechi sat de olari. rãzuitul. ob inerea produsului finit. simboluri creştine. arderea la primul foc. spicul. fie lucrează la comandă. Pe strada Olari sunt grupa i producărorii ceramicii de Horezu care. anual . de la cei mai tineri (reuni i într-un cerc de ceramicã la Clubul Copiilor). târguri: Evenimentul Localitatea Data si periodicitate Costeşti Balciul de Sf. smãl uirea.

are probleme majore de conservare şi de restaurare şi reclamă de urgen ă un program consistent sub aspect financiar şi tehnico-ştiin ific pentru a putea răspunde parametrilor impuşi de legisla ia europeană privind conservarea. • Grupul de dansuri “Domni ele” al Căminului Cultural Costeşti. Analiza SWOT Cultura . şi Costeşti. • Ansamblul . • Ansamblul . în primă urgen ă) şi . . sunt men ionate casa de cultură Horezu precum şi câteva cămine culturale. • Ansamblul . Ansambluri culturale Tradi iile zonei sunt păstrate încă vii prin activitatea ansamblurilor culturale din zonă: • Grupul de dansuri “Brâule ul” al Căminului Cultural Bărbăteşti. o centre de cultură (în ara Loviştei.Flori din gradina Folesteană Vaideeni Festivalul folcloric al pastorilor din Carpati «Invartita dorului».. ce se desfasoara anual Simpozion pe teme agroturistice Targ saptamanal 26 octombrie in cea mai apropiata duminica de Sanziene. între care Vaideeni. singurul monument din sudul ării înscris în până în prezent în Patrimoniul Cultural Mondial.. Puncte slabe • Un număr mare de obiective aflate într-o stare de conservare precară. Anual. având în vedere că Râmnicu Vâlcea a devenit centru universitar). cu activitate permanentă. protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mondial..centre zonale pentru educa ia adul ilor.Fantana lui Miuta'' din Otesani. s-ar impune.patrimoniu Pentru patrimonial cultural al zonei. repartizate în mod echilibrat în plan teritorial.11 11 Strategia culturală a jude ului Vâlce 2008-2013 54 . • Faptul că în jude ul Vâlcea nu există următoarele tipuri de aşezăminte culturale: o universită i populare (ar putea fi înfiin ată una. in luna mai sau iunie in fiecare vineri din saptamana Aşezăminte culturale • 2 Case de cultură (1 în comuna Slătioara.Braduletul'' din Horezu. au fost identificate următoarele: Puncte forte • Existen a unui ansamblu bogat şi divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural imobil. cu filiale în Drăgăşani şi în sta iuni.Miorita'' din Vaideeni. • Forma ia de căluşari a Şcolii cu clasele I-VIII şi a Căminului Cultural Frânceşti. 1 în oraşul Horezu • Cămine culturale în toate celelalte 8 comune din microregiune • Căminul cultural din comuna Frânceşti va fi refăcut cu sprijinul Direc iei de Cultură Vâlcea • Printre cele mai active aşezăminte culturale. zonă montană izolată.Însăşi Mănăstirea Hurezi.

12 13 idem idem 55 . neaplicarea sac iunilor legale.).12 Lipsa personalului de control din institu iile publice şi lipsa specialiştilor. pentru patrimoniul imaterial se remarcă lipsa „inventarului” jude ului Vâlcea în sensul prevăzut de Conven ia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. relevate în: activitate de promovare redusă. nerespectarea procedurilor de avizare şi control. arheologi etc. Interven ii neavizate. posibilită ile de finan are a lucrărilor de restaurare a acestora fiind practic nule pe plan local. în gestionarea bunurilor de patrimoniu cultural imobil existente în teritoriu. implementarea redusă a normelor şi metodologiilor specifice de actualitate la nivel european. le impune o serie de atribu ii şi de responsabilită i. Lipsa programelor de formare şi de specializare a resurselor umane prin învă ământul formal şi învă area continuă a adul ilor Insuficienta implicare şi responsabilizare. mass-media). organiza ii non-guvernamentale. În jude ul Vâlcea nu există specialişti atesta i de Ministerul Culturii şi Cultelor (arhitec i. Măsurile de protejare. Lipsa de educa ie a proprietarilor. II. ingineri constructori. vizitatorilor Imprecizia inventarului şi eviden ei patrimoniului. administratorilor. Deficien e strategice şi manageriale sub aspectul perceperii şi promovării activită ilor culturale drept produse destinate consumului cultural. număr redus de parteneriate (cu autorită ile locale. activitate culturală redusă în raport cu poten ialul patrimoniului de inut. Numărul mare de obiective şi starea lor de conservare actuală implică eforturi materiale care nu pot fi asigurate pe măsura necesită ilor. care. ca parte a patrimoniului României. multe dintre ele scoase din cult cu decenii în urmă. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată). alte institu ii. care să identifice şi să definească diferitele elemente componente ale acestui patrimoniu existente pe teritoriul jude ului Vâlcea. cap. schimburi culturale reduse. art. sunt abandonate de comunită ile pe care le-au deservit. Lipsa specialiştilor şi a meşterilor cu meserii tradi ionale în procesul de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imobil. Nerespectarea legisla iei în domeniul conservării şi valorificării patrimoniului. de asigurare a securită ii şi de punere în valoare a patrimoniului cultural din microregiune presupun surse financiare apreciabile.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Bisericile de lemn. Primăriile şi consiliile locale nu cunosc încă sau ignoră prevederile Legii nr. la nivel na ional şi în special interna ional. 45-47. Lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor. lipsa studiilor şi cercetărilor. istorici de artă. din partea autorită ilor locale.13 Insuficien a personalului de specialitate în domeniul managementului de proiecte sau managementului cultural. activitate redusă de fund-raising. în titlul IV.

Bărbăteşti. cu varful Ursu (2124 m). transporturile. Monumentele de patrimoniu cultural împreună cu patrimoniul natural se constituie în importante resurse turistice. Slătioara. Horezu Titeşti Frânceşti Costeşti Lungeşti Berislăveşti Vaideeni Malaia Vlădeşti Voineasa Măldăreşti Conform PATN unită ile administrativ teritoriale cu concentrare mare sau foarte mare a resurselor turistice au prioritate la investi iile în infrastructură. Unită i administrativ teritoriale identificate cu probleme ale infrastructurii specific turistice şi tehnice sunt Horezu. Frânceşti. Ocnele Mari Nicolae Bălcescu Mun. Băile Olăneşti Câineni Sălătrucel Or. Vaideeni. dar şi trasee pentru studiu. situri culturale sau evenimente. În zonă este de mare amploare şi turismul religios mai ales la Mănăstirea Bistri a. Turismul cultural este reprezentat de călătorii pentru festivaluri de artă. cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructura Regionala 56 . Călimăneşti Dăeşti Slătioara Or. alte servicii pentru consumator. construc iile civile. turismul cultural a devenit el însuşi o componentă importantă a turismului local. Costestilor si Tomsanilor. O recunoaştere a importan ei acestor resurse este şi fnan area proiectului “Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice in zona cultural-istorica a Depresiunii Horezu”. Câştigarea pe locul I a titlului de Destina ie Europeană de Excelen ă este o oportunitate extraordinară pentru promovarea zonei. Râmnicu Vâlcea Păuşeşti-Măglaşi Or. precum şi în crearea unei atrac ii ca alternativă la destina iile turistice deja existente sau de alt profil. la o altitudine de 475 m. În perioada recentă. Măldăreşti. este zona cu cele mai multe lacasuri sfinte din judetul Valcea.Oportunită i Turism cultural şi religios Turismul reprezintă o bază vitală de venit pentru muzee şi alte institu ii culturale. la poalele Masivului Buila-Vanturarita). la confluenta vailor Luncavatului si Slatioarei. îndeosebi în rela ie cu turismul şi industria hotelieră. Microregiunea Horezu are o pozi ionare favorabilă pentru includerea în circuite turistice. Resursele patrimoniului cultural sunt folosite în promovarea destina iilor turistice. În microregiunea Horezu există unele preocupări de reinser ia monumentelor istorice în spa iul comunitar şi valorizare a poten ialului lor ca factor de creştere a calită ii vie ii popula iei şi de punere în valoare a patrimoniului cultural imobil. Din cele10 unită i administrati teritoriale ale micro-regiunii 7 au o concentrare mare sau foarte mare a resurselor turistice conform Planului De Amenajare A Teritoriului Na ional Sec iunea VI – Zone Turistice (vezi tabelul de mai jos) JUDE UL VALCEA CONCENTRAREA DE RESURSE TURISTICE MARE FOARTE MARE Or. la sud de Magura Slatioarei (767 m) si de dealurile Negrulestilor. Băile Govora Bărbăteşti Bujoreni Racovi a Or. Depresiunea Horezu (marginita la nord de muntii Capatanii.

4.proiect dezvoltat de Consiliul local Horezu cu consiliile locale ale comunelor Costesti si Maldaresti si cu sprijinul Consiliului Judetean Valcea. In comuna Costeşti: 1. 3.917.414.983. Reabilitarea si amenajarea parcului (scuarului) din centrul orasului prin executarea de lucrari în valoare de 49. Constructia si dotarea unui grup sanitar în valoare de 40.221.43 euro . 2.21 euro . În cadrul proiectului vor fi realizate urmatoarele obiective: În orasul Horezu: 1. Reabilitarea. Constructia unui grup sanitar în satul Bistrita în valoare de 40.505.67 euro .524. Reabilitarea.43 euro .38 euro . Amenajarea Muzeului Trovantilor în valoare de 18. restaurării.801. 10. 3. 7.40 euro . executarea lucrarilor de arta si canalizarea strazii Olari în valoare de 2. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta la strada Romani (peste Dealul Ulmului) în valoare de 426. Reabilitarea.95 euro . Constructia si dotarea unui punct de informare turistica în valoare de 209. 8.040.473.200. Amenajarea unei platforme multifunctionale în valoare de 53. În comuna Maldaresti: 1.40 euro.926. extinderea şi permanentizarea colaborărilor bilaterale. 3. 4.40 euro . 2.07 euro .20 euro. asfaltarea. 9. Amenajarea unei parcari în valoare de 41.26 euro .28 euro.180. 4.38 euro .164. conservării.501. 5. Amenajarea unui grup sanitar în valoare de 42. Constructia unei cladiri administrative Târg ceramica „Cocosul de Hurez” si a unui spatiu de expunere permanent în valoare de 107.040.61 euro . Ministerul Culturii are în vedere înfiin area unui fond de restaurare a acestor obiective sau monumente.216. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta la drumul Neagota din satul Romanii de jos în valoare de 2. Amenajarea unei parcari la Manastirea Bistrita în valoare de 34. ansamblurilor şi siturilor istorice. Amenajarea caii de acces spre pestera Liliecilor în valoare de 140. 5. Reabilitarea si amenajarea parcarii de la Manastirea Horezu în valoare de 28. Constructia si dotarea unui grup sanitar în zona Complexului muzeal în valoare de 40. Reabilitarea strazii Unirii (monument istoric ansamblu urban) prin executarea de lucrari în valoare de 138. Amenajarea platformei si spatiului de organizare a Târgului de ceramica „Cocosul de Hurez” (zona Treapt) în valoare de 552.Proiectul reprezinta una dintre cele mai mari realizari ale administratiilor publice din cele trei localită i vecine.43 euro. 6. intensificarea consumului şi diversificarea pie elor interesate de bunurile şi de serviciile din domeniu. Reabilitarea. Valoarea totala a proiectului este de 10. 11. care pot fi transformate sau folosite ca Centre Culturale deschise publicului.040.00 euro . utilizării şi reutilizării monumentelor. Oportunită i • • • • crearea de noi locuri de muncă şi diversificarea tipologiei ocupa ionale în domeniul cercetării.98 euro.703. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta a drumului ce duce la Complexul Muzeal în valoare de 246. Amenajarea unei parcari adiacent punctului de informare turistica în valoare de 40.227.30 euro .68 euro. 2.103.937.105.320. De asemenea Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere o reformă legislativă care să încurajeze conservarea clădirilor vechi istorice şi care vor implica mai mult proprietarii individuali ai 57 .777.60 euro . regionale şi interna ionale în scopul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural na ional imobil.

Bărbăteşti. degradat (Casa Aurelian Sacerdo eanu din Costeşti). a posibilită ilor de finan are. Costeşti. neincluderea în circuitele culturale europene sau interna ionale. următoarele amenin ări: 1. 58 . sec iunea a V-a . recondi ionarea lui cu for e proprii de către Muzeul Jude ean Vâlcea (în perioada 2008-2010) şi mutarea Colec iei aici. principalele amenin ări la adresa monumentelor istorice. – achizi ionarea unei gospodării de olar din zona Horezu. proprietarii şi administratorii acestora (persoane fizice şi juridice. primăria din Genuneni (2009– achizi ionarea unor monumente de arhitectură populară din subzona etnografică Valea Olte ului (2007-2010). prin lege. pe primele locuri.zone de risc natural).vedere din trecut 3. Muzeul Satului Vâlceană îşi propune – reconstituirea unui monument de arhitectură comunitară. .monument Categoria B . vandalismul şi furtul.• • • monumentelor istorice. 6. clerul). – mutarea textilelor depozitate aici la Muzeul Satului Vâlcean. implicit. precum “zone de risc natural” (din cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional. – efectuarea de cercetări de teren pentru depistarea unor piese etnografice care să îmbogă ească patrimoniul muzeal. locuitorii României. Un raport al Comitetului Na ional Român ICOMOS plasează. abandonarea monumentelor sau obiectivelor patrimoniului cultural de către autorită ile locale. consiliile locale şi comunită ile în general ca parteneri şi administratori ai mediului istoric. Centrul Istoric al Oraşului Horezu . Pentru Colec ia de Artă „Alexandru Bălintescu” se propune achizi ionarea unei imobil vechi.protejarea. 2. pierderea interesului publicului. aflate în sarcina autorită ilor publice locale. Frânceşti. precum şi prin achizi ionarea unor cabane de lemn care pot fi montate în livada de lângă casă. scăderea aloca iilor bugetare şi. a dreptului de proprietate intelectuală al comunită ilor asupra formelor de expresie tradi ionale create înăuntrul lor şi care le exprimă identitatea spirituală ( din microregiunea Horezu se re în vedere protejarea artizanilor şi creatorilor populari din zonele . Pentru Complexul Muzeal Măldăreşti se propune – crearea unui spa iu de cazare turistică prin adăugarea de grup sanitar şi baie la fiecare camera din anexele Casei Duca. 5. Vaideeni). lipsa de control asupra noilor construc ii ce alterează mediul tradi ional şi lipsa documenta iilor de urbanism cu reglementări de interven ie în zonele istorice protejate. Amenin ări: Riscuri naturale Pentru trei categorii de risc natural (alunecările de teren şi inunda iile) există studii. Măldărăşti. Riscuri antropice Riscurile antropice sunt considerate. De asemenea consiliilor locale li se va recomanda introducerea unor posibilită i de sanc ionare legală a proprietarilor particulari ai unor monumente astfel încât acestea să fie men inute la un standard minim stabilit legal şi să se integreze peisajului urban sau rural din care face parte. 4.

Fără o investi ie adecvată în între inerea şi conservarea preventivă siturile şi monumentele pot deveni ele însele un model negativ de promovare a Centrul Istoric al Oraşului Horezu monument Categoria B – patrimoniului cultural şi vor altera dorin a de vizitare a turiştilor. Campaniile publicitare pentru promovarea turismului cultural trebuie să se bazeze pe produsul cultural autentic şi nu pe evenimente pseudo-culturale. 59 . Integrarea profesioniştilor în sectorul patrimoniului cultural va ajuta la creşterea nivelului calitativ în domeniul cultural şi va juca un rol important în stimularea creării unor noi metode de cercetare şi crearea unei industrii culturale durabile.Patrimoniul cultural poate fi un accelerator şi nu un obstacol în dezvoltarea economică cu condi ia să fie protejat şi pus în valoare . Aglomerarea vizitatorilor la muzee şi monumente poate determina deteriorarea progresivă a obiectivelor patrimoniului cultural.turismul cultural este cea mai la îndemână cale. a infrastructurii turistice şi per total a nivelului de satisfac ie a turiştilor. Desigur coexisten a patrimoniului cultural şi a turismului induce şi ea un set de probleme specifice. Se recomandă solicitarea profesioniştilor în managementul culturii precum şi din marketing.

deşi se fac demersuri de mai multă vreme pentru conectarea la conductele majore de transport. Jiu – Craiova – Calafat – pct.centrul localită ii – Pietreni. Tomşani. de frontieră RO / BG) DN 65C (Horezu – Măldăreşti . urmărind cursul Pârâului Bistri a făcând legătura cu calea ferată şi DN 46 DJ 646A (Costeşti .Infrastructura Nivelul general de echipare a teritoriului şi localită ilor este apreciat în raport de prezen a re elelor tehnico-edilitare şi de echipamentele socio-culturale. Din punct de vedere al utilită ilor zona studiată are re ele electrice (electrificarea gospodăriilor este probabil asigurată în propor ie de 100%). spre sudul jude ului DJ 676H (Măldăreştii de Sus / DN 67 – Culele Măldăreşti Măldăreştii de Jos / DN 67) – traversează localitatea 5. Horezu. DJ 665 (Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Cur işoara / DN 66 / E 79) face legătura în cadrul zonei turistice Oltenia de Sub Munte DJ 669 (Dealul Ulmului – Romani) accces direct spre Mânăstirea Horezu din oraşul Horezu DJ 676 (Cerna – Rugetu – Slătioara – Stroeşti – Roşiile – Tetoiu – Irimeşti / DJ 643).Drumuri nationale DN 67 Rm. la nivel local. traversează microregiunea aproximativ pe direc ia N-S. Jiu – Motru – Drobeta Tr. DJ 646 (Băbeni – Frânceşti . Zona este lipsită în totalitate de alimentare cu gaze naturale. satul Telecheşti.Tomşani – DN 67 / Costeşti – Mănăstirea Bistri a – Mănăstirea Arnota).Bălceşti – Craiova). importantă arteră rutieră străbate microregiunea de la est la vest trecând prin 6 din cele 10 localită i ale sale Bărbăteşti. Vâlcea – Tg. urmează x cursul Pârâului Costeşti – Bărbăteşti – Stoeneşti / DN 67). Retea importanta de drumuri judetene si comunale Artera – UAT pe care o traversează B DJ 605 A (DN 67 / Milostea – Mateeeşti – Berbeşti – Grădiştea – Sineşti / DN 67B) cale de acces spre Craiova. porneşte din extremitatea sudică a localită ii. traversează microregiunea pe direc ia N – S. Re eaua de drumuri Localită ile sunt accesibile din drumuri principale . re ele de telecomunica ii (inclusiv acces la telefonia mobilă) şi într-o anumită măsură sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. de frontieră RO / UA – Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sibiu – Rm. de frontieră H / Ro – Oradea – Deva – Petroşani – Tg. Vâlcea – Piteşti – Bucureşti) şi E 79 (pct. Astfel microregiunea este conectată la două magistrale rutiere europene: E 81 (pct.5 km. drum de legătură spre Craiova (99 km) DJ 676C (Măldăreşti sat Telecheşti / DN 65C – Oteşani – Groşi – Roieşti / DN 65C). aflate la distan e maxime de 30-40km. Măldăreşti şi Slătioara. 60 C F H M O Sl St T V x x x x x x x x x x x x x . Costeşti. Severin.

14 La Costeşti se află în fază de proiect o altă sta ie de epurare. Chiar daca este folosita in scopuri industriale. lângă Mânăstirea Bistri a.UAT pe care o traversează B Dc 124 (DJ 646 / Tomşani / Foleşti – Păuşeşti). Alimentarea cu apă este asigurată din sursele bogate de suprafa ă din zonă.52 km.6 km şi asigurând servicii unui număr mic de abona i.Cale ferată industrială cu ecartament îngust. unul din pu inele trenule e industraile încă folosite face legătura între Uzinele Sodice Govora de langa Ramnicu Valcea si cariera de calcar de la Bistrita. care nu mai corespund cerin elor şi debitelor actuale. Dc 141 (Măldăreşti / DJ 646 – Tomşani / DN 67) Dc 147 (Romanii de Jos – Neagota) face legătura ci satul Costeşti şi Mănăstirea Bistri a Dc 148 (Bogdăneşti / DN 67. în general din localită ile reşedin ă. Dc125 (Frânceşti . trenule ul circulă din 2-3 ore în 2-3 ore şi ajunge la poalele Muntelui Arnota. iar în comuna Vaideeni aceasta este în curs de finalizare. aprox 2 km.Rovine / DN 67). însumând numai 19. de la intrarea in spectaculosul masiv Buila.Pietrari) realizează legătura cu DN67 prin comunele Păuşeşti şi Pietrari şi accesul la Mânăstirea dintr-un lemn Dc 134 (DN 67 / Milostea – Polovragi Dc 137 (DN 67 / Slătioara – Vaideeni). pentru Horezu)14. se pare ca puteti lua mocanita din statia Tatarani (aproape de Babeni). Cele de distribu ie a apei potabile. Traseul “mocăni ei” este foarte frummos. aprox 2 km Dc 153 (DJ 646 / Tomşani / Foleşti – Pietrari / DN 67). problema principală în majoritatea cazurilor nefiind resursa de apă ca atare.Reteaua de drumuri comunale şi orăşeneşti de legătură Artera . Dc 139 (Horezu – Măldăreşti). Re eaua de canalizare este mai pu in dezvoltată. În comunele Măldăreşti şi Tomşani nu există re ea de canalizare a apelor menajere. cu traseul Bistri a – Costeşti – Tomşani – Băbeni – Govora de-a lungul râului Bistri a. însumează cca. 96km lungime. C F x H M O Sl St T x V x x x x x x x x x x x x x x x . Dc 140 (DN 65 C / Măldăreştii de Jos – Măldăreştii de Sus / DN 65C) – traversează localitatea aproximativ N – S. Re elele tehnico-edilitare Cuprind re ele de apă şi canalizare. În localită ile cu re ele extinse sunt probleme cu starea fizică şi capacită ile unor re ele mai vechi de 20-30 de ani. Dc 148A (Bogdăneşti / DN 67 – Costeşti / DJ 646). 61 . În zonă func ionează o sta ie de epurare (la Măldăreşti. pe 4. Dc 138 (Vaideeni – Valea Seacă).

intrucat exista posibilitatea de modificare a ecosistemelor acvatice.2 61 96 4645 14 389 1120 2020 5. Datorita deversarii repetate a apelor reziduale neepurate. este concesionat firmei SC URBAN SA. cianoza. provocata de nitrati). Colectarea deşeurilor se realizează în pubele distribuite utilizatorilor şi în containere dispuse în puncte de colectare amenajate lângă blocuri.total km Directia Judeteana de Statistica Valcea 2005 26 26 Apele menajere reziduale neepurate din zonele care nu sunt conectate la reteaua de canalizare sunt deversate in apele de suprafata si prin infiltrare ajung si in panza freatică. Un astfel de posibil efect a fost considerat ca fiind important de Planul de Act iune Locală pentru Mediu al Jude ului Vâlcea. Groapa de gunoi la care se depozitează deşeurile este pe teritoriul administrativ al comunei Măldăreşti. Costeşti. Poluarea apelor de suprafata si subterane reduce sursele de apa potabila pentru mare parte din populatia rurala care este astfel nevoita sa creasca costurile alocate consumului de apa prin construirea de fantani adanci sau sisteme centralizate de alimentare cu apa. deci poate influen a sanatatea umana provocand diverse probleme de sanatate (ex. simpla a retelei de canalizare km Numar de gospodarii deservite 1309 Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor km. care este sursa de apa potabila a zonelor rurale. riscul asupra mediului a fost evaluat ca fiind mare.3 nd 17 305 46.B Dotari edilitare 1307 Lung. 15 PUG Comuna Frânceşti 62 . Serviciul de salubritate al oraşului Horezu şi al comunelor Vaideeni. În a doua jumătate a anului 2008 se va implementa un sistem de colectare selectivă. 1305 Lungimea strazilor orasenesti total km C F15 M O Sl St T V H Total 18 1200 2 52 50 10. Impactul este considerat ca avand efect mare.8 29 0 29 1306 Lungimea strazilor orasenesti modernizate .6 12 337 0. simpla a retelei de distrib a apei potabile – km Numar de gospodarii deservite 1308 Lung.

plastice. In aceste rampe sunt depozitate atat deseuri provenite de la populatie. Tomşani • Consiliul Local al Comunei Măldăreşti . construirea unei sta ii de sortare şi reciclare a deşeurilor) • Consiliul Local Horezu Reabilitarea depozitului Horezu • Primăria Horezu . fara o selectare prealabila. Stroeşti.Proiecte de reabilitare a sta iilor de epurare • Spitalul Horezu . gestiunea deşeurilor menajere şi din construc ii reprezintă probleme majore. Horezu. Slătioara. Mihăeşti.Dotarea cu sterilizatoare a spitalului Horezu. vopsele. deseuri metalice. Nici una dintre acestea nu este autorizată din punct de vedere al protectiei mediului. Oteşani). Stroieşti. În Planul Jude ean de Gestionare a Deşeurilor sunt programate 8 sisteme zonale (sta ii de transfer) din care 4 sunt aprobate cu finan are PHARE 2004. namoluri.Sistem zonal de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în oraşul Horezu – Măldăreşti ( sta ie de transfer. Una din acestea din urmă va fi amplasată la Măldăreşti. de frecventa de colectare si nu in ultimul rand de fluctuatia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. Depozitarea controlata a deseurilor urbane se face in rampele situate in localitatile Horezu si Maldaresti. Băile Govora.). Vaideeni. Cantitatile de deseuri colectate si transportate de societatiele de salubritate variaza in functie de anotimp. Impactul asupra factorilor de mediu a depozitarii deseurilor. Buneşti. Tomşani. Păuşeşti. flacoane cu aerosoli etc. materii organice) si cateva tipuri care pot fi considerate „periculoase” (baterii. avand in vedere ca majoritatea depozitelor sunt amplasate foarte aproape de cursurile apelor de suprafata.Închiderea depozitului de deşeuri menajere Horezu • Primăriile de inătoare de sta ii de epurare (orăşeneşti Horezu. Stoeneşti. este semnificativ. de numarul populatiei. Cea mai mare parte a deseurilor menajere.1 punct /Horezu Planul jude ean include realizarea următoarelor proiecte: • Consiliul Local al Comunei Frânceşti -„Sistem integrat de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în comuna Frânceştii” cu următoarele localită i arondate: Băbeni. Berbeşti. fara amenajamentele necesare (impermeabilizare. Mateeşti. Serviciul de colectare a deşeurilor este concesionat SC Urban SA. imprejmuire. cat si deseuri din demolari. Bărbăteşti.„Sistem de colectare temporară în comuna Măldăreşti” cu următoarele localită i arondate: Alunu.Înfiin area şi amenajarea punctelor de colectare şi depozitare temporară ecologică a deşeurilor infec ioase şi periculoase . metal. comunale: Frânceşti. periclitând şansele de valorificare a poten ialului turistic al zonei şi dezvoltarea sa economică în general. Slătioara. sistem de colectare a scurgerilor si infiltratiilor). Autoritatile locale au propus următoarele proiecte pentru realizare la nivelul jude ului Vâlcea : • Consilul Local Măldăreşti .Colectarea şi depozitarea deşeurilor Numai 3 din cele 10 UAT au servicii organizate şi numai două dispun de gropi de gunoi amenajate. Bărbăteşti. deoarece nu indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare. deseuri din lemn etc. sunt compuse din materiale care pot fi reciclate (hartie. care afectează calitatea factorilor de mediu şi nu în ultimul rând imaginea zonei. Cernişoara. Autoritatea de Sănătate Publică Vâlcea • Spitalul Horezu . rezultate in urma folosintelor diverse. Costeşti. Vaideeni 63 . în ansamblu. îmbunătă irea sistemului de colectare prin introducerea colectării selective la nivelul popula iei arondate sta iei de transfer.. Alături de canalizare. Oteşani. Pietrari. sta ie la care va fi arondată şi localitatea Horezu. Costeşti.

În zonă func ionează 1 liceu. De exemplu Primăria Comunei Stroeşti are resurse numai pentru procurarea materialelor necesare reabilitării căminelor culturale. îmbunătă irea calită ii locuirii şi vie ii sociale. dezvoltarea turismului. 14 muzee şi biblioteci şi 19 cămine culturale. parchet şi alte institu ii ale administra iei publice. care asigură serviciile necesare popula iei din zonă. 1 spital (cu 350 de paturi de spital. trebuie înso it şi de asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare. La nivel na ional. 1 cadru sanitar mediu /180 locuitori şi 6. Interesul sporit pentru construc ia de locuin e de vacan ă şi pensiuni în zone precum Vârful lui Roman. dacă ne referim la domeniile educa iei. Probabil că cele mai afectate sunt dotările culturale. 47 de medici16 şi 189 de cadre sanitare medii) şi peste 10 dispensare şi cabinete medicale. sănătă ii şi culturii. în 2003 erau 1 medic /463 locuitori. . 64 .5 paturi de spital /1000 locuitori.6 paturi de spital /1000 locuitori. în raport cu mai mul i factori: dezvoltarea afacerilor. În cele mai multe cazuri resursele de la buget nu permit Consiliilor Locale reabilitarea căminelor culturale. pentru zona de blocuri din centrul localită ii şi pentru câteva institu ii. Echipamentele socio-culturale În zona studiată sunt relativ bine reprezentate. 16 Din punct de vedere al serviciilor medicale. şi nu în ultimul rând protec ia factorilor de mediu. principalii indicatori pentru zonă sunt: 1 medic la 770 locuitori. 35 de şcoli generale. care necesită lucrări de consolidare /reabilitare. 1 cadru sanitar mediu la 190 locuitori şi 9.Un sistem de termoficare este func ional în oraşul Horezu. În centrul urban. func ionează o judecătorie. Principala problemă a acestor echipamente este starea fizică şi capacitatea de între inere şi desfăşurare a activită ilor specifice. Încălzirea este asigurată de două CT pe combustibil lichid (CLU). Lucrările s-au executat cu beneficiari ai Legii 76 şi anul anul 2008 cu tineri care beneficiază de Legea 416. Atingerea unor standarde superioare de echipare generală a aşezărilor din zona studiată se impune a fi luată în considerare.

stabilită de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Rm. fenomen firesc.750 O.805 8.758 O.S.8 % în anul 2008 fa ă de 2007.2007emis în baza HG 1262/2007 65 17 .S.131 0. Produsele lemnoase au ponderea mai mare în economia forestieră. rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor tinere. Produsele lemnoase ale pădurii sunt considerate următoarele: produse principale. rezultate din tăierile de regenerare a pădurilor.000 6. ROMANI 0.588 0.008 Total ROMSILVA D.642 0. Doborâturile de vânt de in ponderea cea mai mare în totalul produselor accidentale au valoare economică mare.S. dacă avem în vedere că una din func iile pădurilor este “producerea de masă lemnoasă”. HOREZU 0. arbori şi arbuşti ornamentali. având diverse destina ii în func ie de dimensiunile copacilor şi specia lemnoasă din care provin.490 0.306 6.491 0. răchită şi diferite produse din lemn.persoane persoane fondului SILVICA teritoriale juridice fizice forestier O.306 0. 914/12. BUILA 0.000 0.098 0. VALCEA 0.557 Singurul ocol silvic din zonă care a primit aprobare pentru o creştere a volumul anual de masă lemnoasa recoltat este Ocolul Silvic Buila cu o creştere de 2.S.295 41.sunt rezultatul doborâturilor în masă produse de vânt.Capacită i de produc ie Silvicultura Bunurile materiale oferite de fondul forestier pot fi sistematizate în două grupe: lemnoase şi nelemnoase. RM. produse de igienă.11. rezultate din procesul normal de dirijare naturală a pădurii.642 0. produse accidentale . produse secundare. Valcea conform OM nr. Repartizarea volumului maxim pe picior care poate fi recoltat in anul 2008 pe ocoale şi direc ii silvice 17 Volumul in mii mc / NATURA DE PROPRIETARI Proprietate Proprietate Vegetatie OCOL SILVIC / Unitati privata privata din afara DIRECTIA administrativ. alte produse. Volumul de masă lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri se aprobă prin hotărâre a Guvernului – Ordin al Ministrului pentru a se păstra un echilibru între masa lemnoasă care se ob ine (în produc ie) într-un an şi cea care se recoltează.426 0.000 Total 7.000 41. de căderi abundente de zăpadă etc.

Lipsa unei preocupări în acest sens limiteaza posibilitatea achizitionarii tehnologiilor necesare valorificarii superioare a materialului lemnos.4 0 14 608 946 12 5% O. Pre Creştere Răşinoase Fag Stejari DT DM Pre Ocol Partida pornire adjudecare procentuală mc mc mc mc mc O.020 0.880 0. / UAT Obsti 0. desi formele asociative de proprietate (obstile) ofera un cadru juridic si economic favorabil dezvoltarii. Jur.S.426 40.000 244. Acest fapt ne poate duce la concluzia că în microregiunea noastră se recoltează din existent în pondere mai mare decât la nivel na ional.000 0. a unor funiculare de transport.000 2.ROMANI 1419 80 84 31 1713 0 5 0 5% O.750 0.06% O. din afara fondulu i forestie r 0.100 Pers.ROMANI 1484 52 52 0 181 7 0 4 Sursa Direc ia Silvică Vâlcea Resursele de material lemnos abundente si variate ar putea fi prelucrate. de pe terenuri forestiere na ionale cât şi din vegeta ia forestieră aflată în afara fondului forestier na ional.200 / OCOL SILVIC HOREZU ROMANI BUILA Total judetul Valcea Pers.27% din produc ia anuală de masă lemnoasă a României.131 11.2008 Veg.din afara fondulu i forestie r 0.600 264.400 UAT 0. o pondere mai mare decât cea a volumului de masa lemnoasă existent (0.642 0.010 0.400 2007 Veg.250 0. juridice / Obsti 0.030 0.900 Pers.HOREZU 764 68 71. mic mobilier.490 0.000 77.S.ROMANI 1420 85 89. Evolu ia ascendentă a volumului masei lemnoase ce se recolteaza poate fi în continuare amplificată prin construirea sau modernizarea drumurilor de acces. 66 .400 După cum s-a mai precizat. fizice 6.000 2.100 Pers.S.000 3. Se recomandă preluarea si implementarea unor modele de dezvoltare integrata la nivelul structurilor economice care detin materia prima.3 242 1553 0 0 0 5. Microregiunea Horezu produce 0.17%). modele care in principal pun accentul pe prelucrarea superioara a lemnului.S. astfel putând intra în circuitul economic numeroase suprafe e cu copaci valoroşi care pentru moment nu pot fi recolta i. Valoarea în bani a acestor resurse nu a putut fi cuantificată pentru că obştile şi ocoalele private nu fac licita ii publice ca şi ocoalele Direc iei Silvice.008 0.306 0. etc). valorificarea fortei de munca ieftine si mai putin pe capital (producerea de case de vacanta.ROMANI 1467 54 54 5 100 0 0 0 O.S.260 1. m3. în ara noastră posibilită ile anuale de exploatare sunt între 15-16 mil. Spre exemplificare se includ rezulatele câtorva licita ii de masă lemnoasă organizate în acest an.000 41. elemente decorative si de design.098 0. Dat fiind că cea mai mare parte din masa lemnoasă din microregiune este exploatată de obşti şi ocoale silvice private am făcut o analiză a rezultatelor financiare ale acestora pe bază de date de bilan .590 40.000 0. fizice 16.250 0.

Deficit din activitatile economice .4 58082. .la Obştea Horezu numărul locurilor de muncă a crescut de la 1 la 21 în 3 ani.Horezu şi Mari a.scăderea activelor este însă îngrijprătoare pentru ceea ce reprezintă poten ialul economic al acestei întrepridneri pe termen mediu şi chiar scurt.3 30000 19992. Venituri in avans J.4 29934. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an E.6 209752.2 214373 169838.5 65661. 18 unic 200418 de 2006 lei 185715 365710 264400 101310 271594 93638 15431 177956 2005 lei 172541 237894 182505 55389 210218 85000 17712 125218 OBSTEA SATEASCA MARITA cod unic de identificare: 3414740 2006 2005 2004 lei lei 16449 53161 41201 11960 28409 0 0 88433 28409 25447. Capitaluri proprii total Total capitaluri Venituri din activitatile economicetotal .6 0 16108.Analiza se regăseşte în tabelul de pe pagina următoare.la 31.3 0 521759. Cheltuieli privind activitatile economice total . respectiv datorii curente nete F. Active circulante nete.la 31.6 -39914 154466. Active imobilizate total B.12. Se poate observa: .12.7 11665.1 0 0 29934.1 0 41974. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I.creşterea constantă a veniturilor an de an .la 31. comparativ pentru două obşti .8 456098.poten ialul semnificativ de creare de locuri de muncă pe care această inductrie îl are în zonă .12.2 7178.7 124466.3 0 10402 107246 29215 78031 88433 824705 671963 152742 571260 481608 89652 129508 69483 60025 71946 73471 0 1525 echiv lei noi 67 . Total active minus datori curente H. Active circulante total D.12. Excedent din activitatile economice la 31.8 4486. Indicatori financiari conform bilantului OBSTEA ORASULUI HOREZU cod identificare: 11783137 Anul Indicatori din BILANT A.

8 456098.la 31.6 0 16108.12.la 31.Venituri totale . 671963 Excedent total .la 31. 152742 Deficit total . 824705 Cheltuieli totale . ALTE INFORMATII Alte activitat CAEN privind i activitatile fara scop asociati patrimonial ve Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial Servicii auxiliar e silvicult urii si exploat arii CAEN privind forestier activitatile economice e Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare 21 571260 481608 89652 521759.5 65661.2 0 Alte activitati asociative 3 Alte activitati asociativ e Alte activitati asociativ e 3 Servicii auxiliare silvicultu rii si exploatar ii forestiere Servicii auxiliare silvicultu rii si exploatari i forestiere Silvicultu ra si exploatar e forestiera Silvicultu ra si exploatar e forestiera Silvicultu ra si exploatar e forestiera 1.12.2 1 3 3 68 .3 0 0 Alte activitati asociative 0 129508 69483 60025 71946 73471 0 1525 Alte activitati asociativ e 3 41974.la 31.12.12.4 58082.

plantele medicinale şi aromatice. Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: vânatul din cuprinsul acestora.la 31.Romani – fond arendat la Asocia ia de Vânătoare Pajura Horezu Performan ele economice realizate însă de firmele în domeniu par limitate după cum o arată datele lor de bilan pe ultimii ani. vechi RON RON RON Indicatori din BILANT A. reprezintă o sursă alimentară şi în acelaşi timp venituri importante pentru sectorul silvic. astfel de la 8-10 mii tone recoltate în anii ´80.12. peştele din apele de munte.total 85292 8529. fructele de pădure ciupercile comestibile. cătina. cunoscând şi o anumită tendin ă de creştere. Capitaluri proprii . reprezentând un produs alimentar valoros furnizat de ecosisteme forestiere cu aport deosebit în vitamine. Evolu ia produc iei a fost asemănătoare fructelor de pădure. reprezentând un produs alimentar valoros.total 46582 4658. mure. Total active minus datori curente 46582 4658.4 6813 4804 B.2 11954 7451 D. concretizate prin: afine. Fondul cinegetic O. Astfel.total 68134 6813. Carnea de vânat ca rezultat al activită ii de vânătoare. Active circulante nete. răşini etc. În continuare. proteine şi alte substan e active naturale.Produse nelemnoase Produsele nelemnoase de in din păcate o pondere mai mică fa ă de produsele lemnoase în economia forestieră. păducel. vom prezenta câteva aspecte despre principalele produse nelemnoase.2 10116 5474 echiv. zmeură. Active circulante . În microregiunea Horezu recoltează organizat ciuperci doar ocoalele silvice de stat. Indicatori din CONTUL REZULTATULUI mii lei RON RON RON EXERCITIULUI Venituri din activitatile fara scop patrimonial .3 27780 18535 69 . Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 106844 10684.total . semin e forestiere. anual se mai recoltează la nivel na ional doar 2-4 mii tone.4 8651 6781 E. Produc ia fructelor de pădure a cunoscut o scădere dramatică în ultimele două decenii în România şi în micro-regiune. un total de 15 tone pe an.Fructele de pădure.2 10116 5474 J. Recoltarea produselor nelemnoase are anumite perioade ale anului şi anumite caracteristici specifice ceea ce impune o anumită restric ionare şi respectarea unor acte normative în domeniul forestier. Active imobilizate . respectiv datorii curente nete -21552 -2155.2 3303 670 F. Spre exemplu. 177133 17713. vânatul şi pescuitul se poate practica numai cu autoriza ie. . în prezent. cu toate că pia a internă şi externă a rămas aceeaşi. considerat ca o specialitate se valorifică pe plan intern şi extern. de la 20-25 mii tone realizate la nivelul anilor `80 s-a ajuns ca în prezent să reprezinte doar 4-6 mii tone. Ciupercile comestibile. măceşe. Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2004 ASOCIATIA VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI PAJURA cod unic de identificare: 13185709 ANUL 2004 2005 2006 mii lei echiv.S. cu rol şi de selec ie a animalelor dar şi pentru trofee.

1 0 4642 Excedent din activitatile economice . exista 2-5 mii puieti Izvoru afine posibilitati forestieri Rece (posibilitati) Romani .la 31. 70 . Medicamentele ob inute din aceste produse încep să devină tot mai căutate. Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obtinerea de produse forestiere primare. 0 5458 Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial 1 1 1 1 Fondul cinegetic O.0 to Oportunită i 1.la 31.la 31.12.la 31.12. 177324 17732.la 31. Finan ări prin fondurile structurale Schema de ajutor de stat pentru Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase Obiectivele specifice sunt: 1.prevederi anuale 0 0 Cheltuieli totale .S. 177324 17732. răşinele. 0 5451 Deficit din activitatile fara scop patrimonial . Horezu – mistre şi căprior Desigur.632032 Horezu Horezu Buila 49473 12504 5 to/an 30 to 5 to/an 10 to 50000/an 2.4 27787 18535 Cheltuieli totale . 2.12. 3.4 22329 23177 Excedent din activitatile fara scop patrimonial .la 31.Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial total .1 7 Venituri totale . mai ales în tratamente curative.12. mugurii unor specii de copaci sunt materii prime pentru industria farmaceutică care se află într-o ascensiune puternică. 191 19. 177324 17732.4 22329 23177 Excedent total . procesare cât si a celei de distributie a produselor forestiere obtinute. Plantele medicinale.12. Adaptarea la noile standarde comunitare atât a activitatilor de prelucrare.13150 6 tone 350 mii buc.la 31.12. Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere cu impact asupra îmbunată irii competitivitatii microîntreprinderilor sprijinite. Vaideeni Obstea zmeura . şi celelate produse nelemnoase amintite mai sus au aceeaşi importan ă economică şi valoare alimentară. Ocol / Masa Lemn si Fructe Ciuperci Impletituri Seminte si Proprietar lemnoasa pe produse din de comestibile din rachita puieti picior lemn padure forestier Romani . 191 19.12.

Solicitan ii • Microîntreprinderi din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare. păducel). măceşe. greu de cuantificat. din jurul localită ilor. în vederea împăduririlor şi punerea treptată în circuitul economic a acestora. atât în cursul săptămânii cât şi în zilele de repaus. pentru proiectele care se realizeaza în celelalte sapte regiuni de dezvoltare.asociatii ale proprietarilor privati de padure Se pot acorda beneficiarilor eligibili si selectati fonduri nerambursabile în procent de pâna la 50%.societati cooperative de valorificare – conform Legii nr.000.000 Euro/proiect 2. dupa cum urmează . 37/2005. 4. 6.4. în zonele în care acestea există. Valoarea maxima a ajutorului în cadrul schemei nu va depasi 2. Preluarea de către sectorul silvic a terenurilor degradate devenite improprii oricărei activită i agricole. prin efectele recreative extraordinare sub aspectul confortului psihic. pentru comercializarea produselor agricole si silvice cu modificarile si completarile ulterioare. 5. Avantajele economice din pădurile instalate în timp. Îmbunatatirea calitatii produselor si obtinerea de noi produse forestiere primare. Prin caracteristicile şi diversitatea lor. . Silvicultura si agricultura.asociatii familiale autorizate/întreprinderi familiale – conform OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. . cu modificarile si completarile ulterioare. Participarea silviculturii la dezvoltarea industriei alimentare. a determinat ca în multe ări activitatea de turism să cunoască o amploare deosebită consolidându-se conceptul de 71 . produse salmonicole (păstrăvării). în cazul produselor destinate obtinerii de alimente si sau medicamente. 37/ 2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori. competitive. carne de vânat. Această influen ă se manifestă. ciuperci comestibile. zmeură. fazani crescu i în captivitate etc. 3. întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.grupuri de producatori recunoscute în conformitate cu Ordonanta nr. mai ales în zonele de agrement. unde.cooperative agricole de procesare a produselor agricole conform Legii cooperatiei agricole nr. pe terenurile degradate se ob in după un număr de ani. • Forme asociative constituite conform legislatiei în vigoare: . fondurile acordate reprezentând cofinantarea publica (raportata la valoarea totala eligibila a proiectului) la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata. Mentinerea biodiversitatii si protejarea mediului. pădurile constituie un important factor de influen are a afluen ei turiştilor. dar avantajul cel mai mare. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei . Cresterea sigurantei ocupationale pentru populatia locala. • Membri ai unei forme asociative. 566/2004. Silvicultura şi dezvoltarea turismului. . prin frumuse ea peisajului pe care îl creează.grupuri de producatori recunoscute în conformitate cu Ordonanta nr. cătină. este legat de ameliorarea şi refacerea mediului înconjurător în zonele respective. creat şi asigurat celor ce le vizitează. porumbe. Acest fenomen. afluen a turiştilor din zonele respective sau din afara acestora atinge cote maxime. Principalele materii prime pentru industria alimentară sunt: fructele de pădure (afine. cu impact favorabil economic asupra procesarii ulterioare în întreprinderi din domeniul industrie şi asupra sigurantei alimentare. Intensitatea maxima a ajutorului de stat acordat beneficiarilor este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile.

precipita ii excesive sau temperaturi scăzute influen ează negativ nivelul produc iilor apicole cu toată bogă ia de resurse oferită de silvicultură crescătorilor de albine. balustrade. poate fi valorificat superior în industria meşteşugărească şi de artizanat. stejarul. Cu toate aceste 72 . factorii naturali cum sunt: înghe uri târzii. tocmai datorită calită ilor şi însuşirilor deosebite ale lemnului în compara ie cu “înlocuitorii” săi moderni – betonul. 5. îndeosebi în zonele de câmpie. în special a acelor din zonele de câmpie şi colinare se regăsesc o serie de specii forestiere (arborescente sau arbustice) ale căror flori se caracterizează prin însuşiri deosebite sub aspect melifer cum ar fi: teiul. lemnul ca principal material de construc ii. sub aspectul bio-ecologic calită ile mierii de albine şi a celorlalte produse melifere provenite din ecosistemele silvice. Într. identificat adesea cu cel de “eco-turism”. Silvicultura şi apicultura Ecosistemele silvice furnizează cea mai importantă bază meliferă prin care trăieşte şi se dezvoltă sectorul apicol. cornul etc. rezultate în urma aplicării legisla iei de retrocedare a pădurilor către foştii proprietari sau către moştenitorii legali ai acestora. administrate de către Regia Na ională a Pădurilor. În compozi ia arboretelor. număr aflat în continuă creştere. Presiunea popula iei pentru material lemnos pentru construc ii a crescut în timp. scări. care con in substan e active deosebit de valoroase datorită efectelor benefice.. Industria farmaceutică mai beneficiază de materii prime cum ar fi fructele unor arburi şi arbuşti printre care pot fi enumerate: cătina albă. în general. afectate de utilizarea substan elor chimice în combaterea bolilor şi dăunătorilor la plante. din care se ob in medicamente valoroase uneori de neînlocuit. împrejmuirea gospodăriilor. afinul. măceşul. 8. Pe lângă plantele medicinale proriu-zise. 6.“silvo-turism”.. în decursul evolu iei societă ii omeneşti. cum ar fi: sunătoarea. Silvicultura şi dezvoltarea industriei farmaceutice Cele mai multe dintre plantele medicinale începând cu cele mai cunoscute şi mai populare.Silvicultura şi construc iile edilitare Popula ia din mediul rural a utilizat. salcâmul. de care marea industrie a lemnului. silvicultura oferă şi o serie de alte produse necesare industriei farmaceutice. iar cea de-a doua componentă se referă la silvo – turismul practicat în cabanele şi zonele forestiere proprietate publică a statului. datorită scăderii permanente şi îngrijorătoare a suprafe elor ocupate de păduri. obiecte artizanale etc. fără a neglija flora spontană din poiene şi din jurul pădurilor. se găsesc în bună parte.. floarea de tei. sticla. ca urmare a extinderii terenurilor cu destina ie agricolă. lemnul s-a folosit şi se foloseşte în prezent la construirea unor drumuri cu traverse de lemn. 7. Aprecierea plantelor medicinale se află pe un curs ascendent. balansoare etc. la care se adaugă anumite plante cultivate. masele plastice etc. Desigur. păducelul etc. care la rândul său poate contribui în mod substan ial la dezvoltarea economică a comunită ilor din zonele respective. Se apreciază că sunt peste 5 mii de utilizări pe care le cunoaşte lemnul. muşe elul. Silvicultura şi dezvoltarea industriei meşteşugăreşti şi de artizanat Lemnul de mici dimensiuni şi de multe ori chiar deşeurile lemnoase. începând cu locuin ele pentru adăpostul şi traiul decent al familiei. în special din cele certificate sunt mult superioare celor din mediul agricol. fierul. De asemenea. continuând cu anexele gospodăreşti.o diversitate pronun ată de forme. produse de uz gospodăresc – scaune. Silvo – turism – turismul în gospodăriile proprietarilor de păduri private. În acest context se circumscriu coaja sau rădăcina unor arburi sau arbuşti în stare naturală sau prin extractele ce se ob in din acestea. coada şoricelului etc. în patrimoniul silvic. porumbarul salcâmul. Pot fi enumerate câteva dintre utilită ile lemnului de mici dimensiuni şi din deşeurile rămase în urma prelucrării industriale a acestora (lemnului): produse estetice de mare efect – sculpturi. datorită creşterii popula iei cât şi a nivelului de trai. în decursul dezvoltării sale. instrumente muzicale. căsu e de vacan ă. menta. cozi de unelte. nu are nevoie. în contextul în care tratarea unor boli cu medicamente bazate pe produse sau componente chimice înregistrează un puternic declin. fapt ce a determinat o diminuare a cantită ilor de masă lemnoasă oferită de silvicultură. gospodăresc. Prin compara ie. dimensiuni şi destina ii produsele meşteşugăreşti şi artizanale din lemn au fost căutate şi sunt căutate şi în prezent de oamenii iubitori de artă şi utilul casnic.

suprafa a agricolă este fragmentată într-o multitudine de parcele mici.63 Majoritatea explota iilor agricole sunt ferme de subzisten ă. fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor. Cultura de orzoiacă a apărut cu caracter ocazional la Oteşani în anul 2005. m3 din totalul de peste 14 mil. sistem care crează dificultă i în realizarea lucrărilor în regim mecanizat. Tomsani.reduceri de suprafe e care numai o parte sunt reîmpădurite.23 STROESTI 1516 1513 3 3149. anual se exploatează cantită i însemnate de masă lemnoasă.86 JUDET TOTAL 106656 106275 381 217923.06 HOREZU 2077 2071 6 3377.19 MALDARESTI 854 848 6 1878. Oteşani. dezvoltarea silviculturii influentează pozitiv majoritatea activită iilor productive din spa iul rural.8 mil. la care se adaugă tăierile ilegale de către diverşi cetă eni sau agen i economici.5 FRANCESTI 1886 1877 9 2982. cota de masă lemnoasă pentru popula ia rurală a fost de 2. Ovăz a fost cultivat în Stroeşti pe o suprafa ă redusă de 2-5 ha în perioada 2005-2006 şi Oteşani în 2005.72 12. Maldaresti dispun de teren arabil (peste 30% din totalul terenului agricol). Cereale se cultivă în comunele din sudul microregiunii Frânceşti.07 VAIDEENI 1742 1733 9 8285.48 COSTESTI 1406 1395 11 2130.72 COMUNE BARBATESTI 1634 1631 3 3261.09 Pondere judetul Valcea % 12. Astfel pentru anul 2002.87 OTESANI 1202 1201 1 2323.53 13. folosirea amenajărilor pentru iriga ii. dar la o analiză atentă se poate constata şi o reac ie inversă. 10 ha. m3. Grâul se cultivă pe scară ceva 73 . aprobate.26 Total microregiune 16324 16269 55 33410. ceea ce creaza premisele dezvoltarii limitate a activitatilor agricole de tip vegetal. Slătioara şi Stroeşti cu precădere grâu pe suprafe e relativ mici şi aproape constante în timp. Totusi. Culturi . Oteşani.72 11. Există totuşi şi 55 de exploata ii cu personalitate juridică. adică multe activită i din alte domenii decât silvice au efecte benefice asupra silviculturii.vezi tabelele de pe paginile următoare Comunele din sudul microregiunii Frânceşti. În concluzie. 2006 şi 2007 aprox.77 TOMSANI 2099 2094 5 2530.66 SLATIOARA 1908 1906 2 3491. furajarea unor efective mari de animale. trebuie remarcat ca. Slătioara şi Stroeşti dar într-o aoarecare măsură şi Costesti. Agricultură şi creşterea animalelor Exploata ii agricole Jude ul/ TOTAL Exploata ii Unită i cu Suprafa ă Localitatea EXPLOATA II agricole personalitate agricolă AGRICOLE individuale juridică agricolă (ha) TOTAL 128351 127874 477 245091. efectuarea unor investi ii pentru dotări sau între inerea capacită ii productive a terenurilor.

Suprafe ele cultivate cu vii sunt de asemenea reduse. Suprafe ele cultivate cu căpşuni deşi în creştere constantă rămân în continuare modeste. pentru producerea concentratelor. Slătioara şi Frânceşti dar chiar şi aşa suprafe ele cultivate sunt în scădere. caprine). ovine. raportata la totalul suprafetelor de teren agricol (peste 50%). lucru foarte putin exploatat in prezent. Suprafe ele cu păşuni şi fâne e au înregistrat importante scăderi . O creştere constantă au înregistrat ultura cartofului li legumele (cel mai probabil pentru consum propriu). Suprafe ele cultivate cu pomi fructiferi au avut un uşor recul în perioada 2004-2005 în prezent fiind în creştere. element de furajare absolut necesar dezvoltarii activitatilor zootehnice eficiente. ceea ce creaza premise favorabile pentru dezvoltarea activitatilor de tip zootehnic (bovine. in special cereale. Faptul ca suprafetele destinate culturilor vegetale.pot fi justificate de sistemul de înregistrare. Majoritatea culturilor au înregistrat uşoare scăderi ale suprafe elor cultivate.mai mare în comunele Oteşani. Suprafata ocupata de fanete si pasuni este relativ mare. Evolutia suprafetelor cultivate in perioada 20032007 pe total microregiune 18000 16000 14000 12000 ha 10000 8000 6000 4000 2000 0 2003 2004 2005 Anul 2006 2007 Plante de nutret Pomi Porumb Cartof Leguminoase Legume Capsuni 74 . sunt restante. face ca zootehnia sa capete valente ecologice.

- 2005 - 2006 - 2007 Otesani 2003 2004 .SPECIFICARE U/M Grau Slatioara 2003 2004 2005 2006 2007 Otesani 2003 2004 5 2005 2006 2007 8 Francesti 2003 2004 2005 ha to 50 133 347 95 342 74 133 35 50 5 6 15 5 15 5 15 5 115 280 162 740 163 SPECIFICARE U/M Orz Otesani 2003 2004 ..2005 2006 2007 ha to 10 20 SPECIFICARE U/M Ovaz Stroesti 2003 2004 .- 10 20 10 10 SPECIFICARE U/M Orzoaica U/M ha to Otesani 2003 2004 .7 14 7 21 7 35 3 21 10 62 Sursa datelor Direc ia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală Vâlcea 75 ...- 2005 10 20 2006 - 2007 - ha to - Vie Stroesti Slatioara Otesani Francesti 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 3 15 3 12 3 6 1 2 1 5 2 16 2 12 2 6 2 6 2 6 .- 2005 2 4 2006 5 8 2007 - ha to - 20 50 .

Evolutia productiilor la principalele culturi in perioada 2003-2007 180000 160000 140000 120000 tone 100000 80000 60000 40000 20000 0 2003 2004 2005 An 2006 2007 Porumb Cartof Leguminoase Legume Capsuni Plante de nutret Pomi Pasuni naturale Fanete naturale 76 .

Porumb ha 20 ha ha ha ha ha Cartof Leguminoase Legume Capsuni Pomi Pasuni naturale ha 7115 7115 Fanete naturale ha 1650 1650 2 2 2 5 5 30 20 25 22 35 20 20 35 35 58 55 85 90 47 16 24 4 31 Plante de nutret ha 133 133 133 30 40 200 170 192 195 170 80 143 5492 3265 1 95 1052 5 85 7 80 5 85 9 55 9 75 9 75 1286 1160 1125 1125 1125 1739 1650 836 531 836 836 836 1143 1143 1288 1230 1230 1280 1280 1280 2 2 3 3 4 5 4 1 1 2 2 3 3 6 7 10 10 15 2 2 2 4 2 2 2 2 9 72 404 77 SPECIFICARE 2003 Total 2004 micro 2005 regiune 2006 2007 55 55 55 54 50 382 400 360 300 396 591 531 509 505 452 350 518 490 543 448 437 363 462 426 462 342 342 342 15 15 32 20 31 30 30 50 47 300 20 20 20 149 208 186 113 33 34 141 77 180 80 80 100 80 80 80 90 90 90 160 104 70 52 80 90 80 30 18 40 22 22 25 30 76 75 75 50 50 50 50 50 20 20 20 640 640 640 640 640 343 333 343 343 343 185 185 185 42 42 280 280 59 57 57 240 210 210 209 240 173 173 173 9 32 9 32 2 95 2 95 2 95 404 404 1230 1000 1000 15 15 15 15 15 225 2 70 79 79 79 79 79 186 225 225 225 225 1 40 1400 1400 1400 1400 2280 1191 1130 1130 1130 1135 1191 1000 1014 1014 1014 1014 1014 180 180 180 180 180 180 SPECIFICARE U/M 2003 2004 Vaideeni 2005 2006 2007 2003 2004 Tomsani 2005 2006 2007 2003 2004 Stroesti 2005 2006 2007 2003 2004 Slatioara 2005 2006 2007 2003 2004 Otesani 2005 2006 2007 2003 2004 Maldaresti 2005 2006 2007 2003 2004 Horezu 2005 2006 2007 2003 2004 Francesti 2005 2006 2007 2003 2004 Costesti 2005 2006 2007 2003 2004 Barbatesti 2005 2006 2007 332 336 336 336 336 336 1015 944 883 1137 1039 294 299 294 294 303 40 40 40 41 50 Porumb 3842 3828 3771 3636 3868 40 60 60 60 60 60 75 75 75 75 75 50 46 50 50 50 100 100 110 110 100 Cartof 570 541 651 692 656 10 10 1 Leguminoase 37 253 48 46 12 20 20 20 20 20 20 42 42 42 42 42 20 9 21 21 20 18 20 20 20 25 Legume 239 255 310 326 540 1 1 2 2 2 25 25 35 32 30 Capsuni 49 70 64 64 108 25 25 25 25 80 80 60 60 60 Plante de nutret 1101 1228 907 877 1118 173 401 401 401 401 401 247 247 242 22 242 225 220 220 220 220 271 271 271 271 271 Pomi 3005 2960 2744 2205 2629 1017 6 86 1646 9 60 1163 1163 Pasuni naturale 14314 15745 5495 14014 10625 501 755 755 755 755 755 Fanete naturale 8218 7907 5065 7997 7119 .

5 533 21107 9902 156940 116350 10.7 1070 66 9 42 0 212.2 2.2 723 34069 13929 132125 69030 44 3783.5 16 634 16 2.58 3159.5 3008.2 582 21851 6893 54600 65990 48.5 415.5 14 5.2 Plante de nutret to 5280 5280 4900 1050 1200 3010 6450 2880 2925 2550 2395 3900 18 4768 3824 4425 2705 924 680 1980 1600 3740 900 580 1890 1600 1800 1600 9320 9 320 2900 2 900 2900 323 2 323 2 12300 100 0 100 0 42 .86 102 1124 196 140 0 162 150 1504 2595 14000 10140 162 150 2604 2145 14 000 10140 162 150 2604 2595 14000 10140 162 150 1504 2595 14000 10140 162 150 1504 2595 23680 10140 595 3060 2223 10719 162 0 1098 4910 58 4 16 950 270 0 2.5 41 5.5 925 5500 33 7 5650 180 0 975 5500 66 5650 405 0 662 3375 51 5 219 15 1080 1245 10719 162 0 8 11 900 73 6 5 223 15 900 13 0 10 152 20 1000 50 9 8136 450 9 1 148 7 1600 1340 135 75 1000 20 0 1620 151 0 359 250 1780 52 5 14232 739 7 146 315 1625 24 2 2170 11300 138 256 3100 66 2 12793 679 5 236 120 1200 1576 7000 452 8 Capsuni Plante de Pomi Pasuni Fanete Legumino Legume ase nutret naturale natura le 39.25 2040 1940 27 15 5 15 0 1903 1658 42 9 1369 1912 91 3 91 3 91 3 Legumino Legume Capsuni ase to to to 2 2 540 220 2 625 7.5 700 280 30 372 20 698 25 643 22 833 297 16 366 361 2 303 10 4 378 21 232 8 5 260 48 3 315 70 4 47 92 3 203 70 2 46 30 484 16 1 534 22 1 564 2 87 0.5 4490.25 102601 84890 .Porumb to to to Cartof Pomi Pasuni Fanete naturale natura le to to 41250 18150 46 250 18150 67380 32650 1474 12 098 1755 1911 1755 9550 1 075 9750 12860 13 920 28125 28000 28 000 10 700 33000 24750 334 4 520 3 335 0 334 4 244 0 914 4 17150 12880 12300 123 0 38400 38400 38400 606 0 78 SPECIFICARE 2003 Total 2004 micro 2005 2006 regiune 2007 154 150 130 162 150 764 1581 960 750 990 2096 2470 2290 720 486 1820 4200 2292 1981 1096 1683 1379 1617 1650 924 1400 1400 1400 662 1529 1529 1529 1529 1529 4974 6266 3885 6317 3060 1146 956 882 823 588 200 160 120 100 50 Porumb 15766 20091 15105 14032 9535 480 1020 1020 1020 1020 1020 750 1125 900 750 1125 450 450 500 400 650 400 2600 1100 770 1050 Cartof 5575 8685 6634 7156 7383 0.5 4411.2 304 24954 16777.08 SPECIFICARE U/M 2003 2004 2005 2006 2007 Vaideeni 2003 2004 2005 2006 Tomsani 2007 2003 2004 2005 2006 Stroesti 2007 2003 2004 2005 2006 Slatioara 2007 2003 2004 2005 2006 Otesani 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Maldaresti 2003 2004 2005 2006 Horezu 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Francesti 2003 2004 2005 2006 Costesti 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Barbatesti 900 1000 900 1280 1232 700 800 800 900 800 350 290 600 396 176 425 600 114 1140 450 380 600 500 500 400 200 200 200 3340 3340 1020 3080 3030 80 3 1018 53 1 1046 1046 1515.86 627 19225 13500.2 2.7 105092 70128 28.5 700 7.

04 2605 1115 1335 150 394 156 1226 516 496 57124 65117 141 677 290 159 59 119 9 130 149 232 1965 2300 1870 1639 3315 1338 1765 2231 1840 1816 2461 20575 210462 9. Jude ul Vâlcea nu este însă un jude dezvoltat din punct de vedere al zootehniei după cum se poate vedea din tabelul de mai jos care redă ponderea sa la nivel na ional.Creşterea animalelor La recensământul agricol din 2002 au fost înregistrate următoarele CAPETE Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari şi catâri 84 230 105 273 84 242 146 38 209 120 1531 31 29 12 54 4 5 8 6 54 203 965 21.Valcea se situeaza pe locul 1 la nivel national. nici o alta ramura zootehnica nu «intra» in top 10.53 Comuna Vaideeni era situată pe locul 1 pe jude în ceea ce priveşte numărul de ovine şi bovine.Profit Plus SRL la comanda FPDL 2006 79 .04 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total microregiune TOTAL JUDET Pondere judet% 1657 730 918 1093 948 1025 2259 1278 1440 3533 14881 87347 17.78 17943 17423 14532 24085 8494 12800 15578 13818 17581 14375 156629 Iepuri de casă 292 73 96 170 70 109 461 32 169 100 1572 18920 8. În ceea ce priveşte creşterea bovinelor şi alte localită i sunt pe locuri frunta e şi anume Slătioara (2).52 % 2. Horezu (9).19 Judet--Grupa de animale Bovine Porcine 19 Valcea Efectiv 76462 143463 Procent din total Romania 2.15 13. Cu exceptia albinaritului cu care jud.50 % Loc 16 13 Raport de evaluare a resurselor si oportunitatilor de dezvoltare . Tomşani (13).90 11.31 Familii de albine 686 172 265 392 186 430 248 58 275 268 2980 22395 13.31 127940 17833 50.02 2190032 11317 7.

tehnicieni veterinari si personal de intretinere sau auxiliar.20 Ferma şi abatorul Francesti se află în perioadă de tranzi ie pentru prevederileOG 34 până în 2015.85 Caprin e 76 432 153 88 25 41 6 87 77 67 1052 7776 13. respectiv 159 posturi. Numarul de capete din aceasta unitate este de 3033236.Ovine Caprine Cabaline Pasari Albine (mii familii) 82575 13988 7600 1162800 31800 1.21 % 0.10 Măgari şi catâri 17 21 8 6 3 2 6 5 28 96 613 15.44 % 4. in principal crescatori si taietori de pasari.01 % 2. cu excep ia fermei specializate cresterea pasarilor (AVICOLA BABENI – ferma Francesti).78 Păsări Cabalin e 1476 1282 1094 1514 617 964 1260 1064 1348 1388 1200 7 9330 0 12.58 Ovin e 191 408 343 36 115 67 356 156 174 439 2285 8840 25. care însă se găseşte pe teritoriul comunei Băbeni. ferma nu detine teren in proprietate. Există un număr de crescători de animale ami mari dar nu există ferme organizate modern.66 Iepuri de casă 41 26 22 46 15 25 32 11 37 13 268 3082 8.99 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDAREST I OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total micro regiune TOTAL JUDET Pondere microregiune 20 Via a Vâlcii . Numarul exploatatiilor agricole specializate in cresterea animalelor Jude ul Localitatea / Bovin e 743 506 515 627 386 543 1015 553 757 1029 6674 40244 16. Conform unei ştiri de presă Cele mai multe locuri de munca sunt oferite de firma Avicarvil SRL din comuna Francesti (fosta Avicola Babeni).87 65 179 84 241 63 190 130 33 185 105 1275 9736 13.53 Porcin e 1325 1133 914 1408 560 897 1218 961 1100 1088 10604 82948 12.94 % 1.57 % 38 14 40 34 1 Creşterea animalelor se face în general în ferme de subzisten ă. Firma pare să fie în ascensiune.26 iulie 2008 80 .70 Familii de albine 39 8 13 24 8 24 13 6 13 19 167 1194 13.

Bovine .capete 2003 2005 BARBATESTI 900 701 COSTESTI 849 670 FRANCESTI 1080 928 MALDARESTI 968 670 OTESANI 1093 798 SLATIOARA 2006 1683 STROESTI 1250 1059 TOMSANI 1374 1170 VAIDEENI 2068 2445 HOREZU 1680 1750 Total microregiune 15271 13879 21 2006 651 682 928 670 775 1110 1100 1260 3600 1650 2007 651 682 904 670 669 1413 960 1100 4000 1600 Caprine-ovine (capete) 2003 2005 2006 2480 1517 1517 1580 1750 1774 225 304 304 455 110 110 275 857 105 1087 714 680 1013 689 331 600 462 300 47018 32610 47500 2741 2870 2815 2007 1517 1774 245 110 85 550 200 423 49200 2350 porcine (capete) 2003 2005 2006 1505 959 748 880 800 900 1480 820 820 1341 250 250 1040 1468 1024 1847 818 870 1832 638 1200 1700 1310 800 2700 1650 2400 1950 1280 1135 2007 748 900 2200 250 570 1421 1000 870 2200 1230 pasari capete 2003 2005 17263 18000 15000 9000 10000 21500 14180 10160 8100 21750 21750 11599 19200 9371 17000 16800 12000 10000 16600 20000 2006 17000 9100 21500 10160 12000 12600 10000 17000 13300 15000 14432 14656 59477 43888 57442 58461 18278 11998 12153 13396 153096 150185 139666 21 În italic date estimate pe baza cifrelor din ceilal i ani 81 .

Evolutia zootehniei in microregiunea Horezu in perioada 2003-2007 160000 140000 numar capete .familii 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2003 2005 Anul 2006 2007 Bovine Caprine+ovine porcine Pasari capete Albine familii 82 .

Costesti si Maldaresti in 2003).centrul de la Măldărăşti este în prezent în reorganizare -. albine (familii) 2003 2005 2006 400 350 450 525 1100 1200 800 785 785 1100 1340 1340 800 336 1753 487 454 450 212 276 300 1087 1010 1200 820 750 1200 850 1230 1616 9084 9636 12300 2007 450 1200 790 1340 1148 637 320 1260 1150 1616 11918 BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI HOREZU Total microregiune Sursa DADR Vâlcea Agricultura . 35% 22 Institutul -. Suprafata acoperita de livezi poate furniza importante productii de fructe (8000 tone in Horezu. doar capitalul si forta de 45% munca necalificata sunt resurse deficitare. Costesti si Maldaresti in 2003. Activează ca centru de transfer tehnologic. Horezu. Vaideeni. Ea beneficiază şi de existen a în zonă a Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura Statia Zonala Valcea – Maldarasti22 care derulează: activitati de cercetare prevazute si in programul national de ameliorare.Oportunitati de dezvoltare Agricultura este in general neproductiva si fara canale eficiente de distributie si prelucrare. În a nul 2003 erau încă înregistrate importante productii de carne in viu (5000 tone)) si lana 160.Apicultura reprezintă pentru jude ul Vâlcea şi pentru microregiune o ramură cu mare poten ial de dezvoltare.decembrie 2005 despre posibilitatile de dezvoltare creaza un model agregat structurat dupa cum urmeaza: Domenii de activitate cu potential de dezvoltare si care ar trebui luate in calcul in cazul dezvoltarii unei afaceri: Tabel 4.000 kg in Vaideeni.sediul său din Măldăreşti a fost retrocedat fo tilor proprietari 23 Subiecti chestionati 83 . promovare a cunoasterii stiintifice si implementare a rezultatelor cercetarii. Analiza principalelor resurse de dezvoltare coroborata cu perceptia unor subiecti chestionati de firma Profit Plus la comanda FPDL in noiembrie . Apicultura este o ramură de mare importan ă 2980 familii de albine (15% din albinele din judet). Pomicultura Traditie si potential in zona colinara. 55% In zona pre-montana si montana sau in zona ovine colinara in stabulatie 40% Turism rural Dintre resurse.1 Domeniu Resurse Perceptie 23 Zootehnie Ingrasare taurine si ferme de vaci de lapte bovine familiale de tip ecologic.

Este evident ca agricultura primara nu are resursele necesare unei dezvoltari armonioase in zona tinta. etc). Nu in ultimul rand.Prelucrarea lemnului Agricultura primara Capital intensiv si de aceea deficitar 20% (valorificare superioara). Dezvoltarea unor activitati de productie (cresterea animalelor) de tip ecologic. Astfel. asociatii. in ceea ce priveste zootehnia. Trebuie insa. contabilitate. Resurse limitate : pamant ! 20% Perceptia subiectilor chestionati este in mare masura corecta. acolo unde este posibil si necesar. Cu toate acestea. Cresterea ovinelor are de asemenea potential. zona tinta prezinta valente ecologice. capital) si ar pozitiona aceasta ramura a agriculturii in zona de atractivitate a agro-turismului.etc) 84 . in special in zona pre-montana si montana. iar conditiile pedo-climatice sunt favorabile. transferul de «know-how» prin implementarea si promovarea de modele de dezvoltare si crearea de servicii de extensie specializate. UNITATI DE PROCESARE A PRODUSELOR AGRICOLE microregiunea Horezu -2007 conforme cu standardele UE Adresa unitatii de Denumirea agentului economic Productie productie(localitate.str. fie profilarea pe activitati de tip ecologic care valorifica doar resursele de hrana nepoluate. datorate in special resurselor deficitare (pamant. strategia economica nationala si regionala de sustinere tehnica. putand astfel crea efecte sinergetice benefice. Acest tip de integrare nu se poate realiza insa decat sub presiunea unor factori “stimulatori”: cererea de produse ecologice. resursele naturale şi culturale recomanda dezvoltarea acestui tip de activitati. financiara si manageriala a acestui sector agro-zootehnic. desi din aceleasi motive (resursele limitate de furaje concentrate ieftine). subiectii chestionati au pozitionat albinaritul ca fiind un segment interesant de dezvoltare. avute in vedere optiunea ecologica si valorificarea superioara a produselor prin mici ateliere de prelucrare a fructelor.nr. desi perceput de cei mai multi ca un segment saturat. ar compensa lipsa de eficienta si productivitate. Pomicultura trebuie mentinuta si dezvoltata pentru ca are traditie. cresterea bovinelor (de preferabil de tip mixt carne-lapte sau numai carne) este amendata doar de resursele de pamant limitate pentru producerea furajelor concentrate. fie achizitionarea acestora din zonele abundente (sudul tarii) prin forme asociative (cooperative. Sunt necesare cunostiinte de management. Se recomanda dezvoltarea activitatilor turistice in completarea celor de tip agro-zootehnic mai putin eficiente din cauza resurselor limitate si nu doar activitati de tip cazare/masa. absolut necesare din punctul de vedere al eficientei economice a sectorului cresterii animalelor in regim ecologic. alimentatie publica. marketing. Turismul rural este un concept nou si.de asemenea. Afectata doar la extremitati de influenta ramurilor industriale poluante (chimie si minerit). inca necesita practicarea transhumantei. se recomanda folosirea metodelor ecologice in vederea obtinerii de «furaje concentrate». In aceste conditii se recomanda. resursa «problema» este forta de munca «necalificata» pentru practicarea pe baze profitabile a unor activitati de agro-turism. Evident ca in acest caz. in cele mai multe cazuri. Totusi. inteles in mod gresit. eventual coroborate cu activitati de agro-turism.

conform defini iei de la Capitolul 5.2. (iv) pepiniere şi planta iile de vi ă de vie pentru vin (cu excep ia restructurării/reconversiei planta iilor de vi ă de vie) şi struguri de masă.Produse din lapte SC FIVE CONTINENT SA Produse de morarit si panificatie SC REDCOM SRL Productia de bauturi SC FRUCT ALCOOL SRL SC VINALCOOL SA oras Horezu oras Horezu oras Horezu oras Horezu bauturi alcoolice tuica Oportunită i prin PNDR 112 Instalarea tinerilor fermieri Obiectiv opera ional Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploata ii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investi ii. (v) păsări în sistem extensiv22 pentru ouă de consum Perioada 2007-2009: 85 .absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol. înfiin area de planta ii etc. se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condi ii: Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploata iile agricole. Sectoare prioritare În cadrul măsurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal: (i) legume. ca şi conducători (şefi) ai exploata iei. Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condi ia ca investi iile realizate să deservească interesele propriilor membri. căpşunării. (iii) culturi de câmp. Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiin are şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploata ii agricole între 6-40 UDE. veterinar şi economic cu profil agricol. . Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activită ilor agricole din cadrul exploata iei. De in sau se angajează să dobândească competen e şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare. Măsura 121 Modernizarea exploata iilor agricole Obiective opera ionale Promovarea investi iilor în exploata iile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construc ii noi şi/sau modernizarea construc iilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilită ilor aferente. (ii) pepiniere şi planta ii de pomi şi arbuşti fructiferi. care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel pu in 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. (iii) porcine (iv) ovine şi caprine. Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte. pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploata ie. Nivelul minim de calificare solicitat . (ii) bovine pentru carne. Beneficiarii măsurii sunt fermieri. Sunt membri ai familiei de fermier. Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari poten iali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finana are. achizi ionarea de maşini şi utilaje noi. Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură.

91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole. la data depunerii cererii de finan are.000.000. Investitii corporale si necorporale în cadrul întreprinderilor pentru: . Valoarea maximă eligibilă va fi de 4.500.000. Pentru aceste sectoare. pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII: Dezvoltare Rurală.1 86 . • 10% pentru investi iile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. care fac obiectul Schemei de ajutor de stat pentru Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase. .procesarea si marketingul produselor forestiere. 1698/2005.2007.000. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01. XS 13/2008. punctele (i). dar nu va depăşi 1. ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 1. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%. 36 litera (a). nr.000 Euro. Horezu a devenit sta iune turistică de interes local în anul 2005.procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza materii prime care fac obiectul Schemei de ajutor de stat pentru stimularea IMM-urilor care proceseaza produse agricole în vederea obtinerii unor produse alimentare. pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr.Pentru investitiile care apartin unei forme asociative si care deservesc membrii acesteia – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibila a investitiei. nr.000 Euro.000 Euro/proiect.000 Euro/proiect.01. Prin Masura 123 se pot acorda beneficiarilor eligibili si selectati fonduri nerambursabile în procent de pâna la 50%.Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.Pentru microîntreprinderi si întreprinderi mici si mijlocii – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibila a investitiei. Masura 123 Obiectiv general cresterea competitivitatii întreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere.000 Euro. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3.000 Euro pentru proiectele care includ şi investi ii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile.000. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr. ca una din direc iile strategice pentru dezvoltarea locală. sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: • 5% pentru investi iile realizate de tinerii agricultori sub 40 de ani.000 Euro/proiect. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000 Euro. . fondurile acordate reprezentând cofinantarea publica (raportata la valoarea totala eligibila a proiectului) la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata.000 Euro pentru proiectele care apar in unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.000. altele decât cele prevazute în Anexa I la Tratatul CE. 2. (iii) din Regulamentul (CE) nr.Pentru alte întreprinderi – cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibila a proiectului. (ii). . Valoarea maximă eligibilă va fi de 3.000. În acelaşi an trei dintre localită ile din zonă se asociau şi ini iau un proiect de Reabilitare şi Dezvoltare a Infrastructurii Generale şi Turistice în Zona Cultural – Istorică a Depresiunii Horezu (Jude ul Vâlcea). iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 2. Date fiind resursele turistice deja enumerate localită ile din zonă şi-au îndreptat începând din 2004 aten ia spre dezvoltarea turism. XS 28/2008.Dezvoltare În Turism . Sec iunea II: Dispozi ii speciale privind sprijinul pentru investi ii). Cuantumul sprijinului si plafoanele maxime ale cofinantarii publice pentru un proiect sunt urmatoarele: .000. În acest sens a fost elaborat un studiu de marketing de către Institutul Na ional De Cercetare .INCDT Conform acestui studiu turismul cunoştea o dezvoltare în zonă numărul locurilor de cazare dublându-se în perioada 1989 -2003 Tabelul nr. • 25% pentru investi iile având drept scop implementarea Directivei Consiliului nr. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.

locuri 50 6 6 8 4 4 10 14 8 30 35 18 195 87 . an în care s-a făcut un recensământ al acestora. unită i 1 10 1 12 3 3 3 3 10 10 28 Nr.Structura capacită ii de cazare pe tipuri de unită i Tip unitate Hotel Pensiune Han turistic Căsu e turistice Total Horezu Pensiune Total Costeşti Pensiune Total Slătioara Pensiune Total Vaideeni TOTAL GENERAL Sursa: INCDT 1989 Nr. locuri 54 70 124 124 Nr. Evolu ia structurilor de cazare pentru oraşul Horezu arată astfel Evolu ia structurilor de cazare 2006 2007 Tipul unită ii 2002 2003 2004 2005 Hoteluri Campinguri Pensiuni turistice Total 1 1 2 1 1 2 1 1 1 3 1 1 3 5 1 1 6 8 1 1 10 12 Situa ia unită ilor de cazare din Sta iunea Horezu 2007 Categorie Denumire Tipul unită ii de confort Horezu Hotel 2 stele Casa Horezeană Pensiune turistică 2 flori Criveanu Pensiune turistică 3 flori Dana Pensiune turistică 2 flori Fârtat Ilie Pensiune turistică 2 flori Irina Pensiune turistică 2 flori Steldan Pensiunea turistică 2 flori Stejarii Camping 1 stea Daniela Pensiune turistică 3 flori Alex Pensiunea Taco Pensiunea Horezu Total Pensiune turistică Pensiune 10 unită i 3 flori 4 stele 3 stele Nr. locuri 54 38 68 160 22 22 18 18 46 46 246 Este de men ionat că majoritatea pensiunilor nu aveau autoriza ii în vigoare în anul 2005. unită i 1 1 2 2 2003 Nr. camere 27 3 3 4 2 2 5 7 8 15 18 9 103 Nr.

44 1.450 2.00 1.126 48 1.72 1.366 106 2.48 191.04 49.634 50 1.520 1. Cursul de calificare în ocupa ia ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICĂ a fost organizat la cererea proprietarilor administratorilor de pensiuni turistice de c[tre Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL) şi sus inut de SC TOURISM.407 50 3. Măldăreşti.00 2006 1. Localitatea Costesti Horezu Madaresti Polovragi Vaideeni Numar cursanti 1 13 1 1 3 Ecoturism Zona a fost studiată în perioada 2005-2006 pentru poten ialul de dezvoltare a ecoturismului. Crasna.12 1. Tomşani.00 2004 1.00 2007 2.472 1.25 0.50 1.763 37 1.613 1.457 2.66 1.4% a numărului de înnpptări. În continuare prezentăm concluziile expertului pentru ecoturism Paul Iacobaş 88 .472 48 2.684 3. înnoptări Durata medie a unui sejur Anii Total Români Străini Total Români Străini Total Romani Straini 2003 1. Horezu. Polovragi.24 50. La finalul cursului cursan ii au ob inut certificat de calificare atestat de Ministerul Muncii.12 1.00 Crestere 2007 fata de 2003 (%) 90. HOTEL AND RESTAURANT CONSULTING GROUP SRL furnizor de pregătire profesională în turism autorizat.00 2005 1. În mod corespunzător durata sejurului a crescut cu aproape 50% adică unul din 2 turisti petrece mai mult de 1 noapte în localitate. Novaci.65 2. Solidarită ii Sociale şi Familiei /Ministerul Educa iei şi Cercetării. Cursul a fost destinat proprietarilor administratorilor de pensiuni turistice din localită ile Costeşti. Vaideeni şi s-a desfăşurat în perioada 21 octombrie 2005 .800 1.00 Măsurile luate pentru dezvoltarea turismului au dat roade prin creşterea cu 90% a numărului de turişti sosi i în unită ile de cazare din localitate şi creşeterea cu 184.289 1.20 februarie 2006 cu 8 module teoretice.240 49 1.Acelaşi Institut aprecia numărul total al locurilor de cazare din zona Horezu la 626 (luând în calcul şi spa iile de cazare la mănăstirile din zonă şi 300 locuri de cazare disponibile în casele de vacan ă (reşedin e secundare).246 49 1.344 106 1.295 1.00 1.51 1. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Horezu 20 Mănăstirea Arnota 12 (-18 locuri în construc ie) Mănăstirea Bistri a 30 TOTAL 80 Nr.43 1.04 184.174 2. sosiri Nr.61 94.11 2.576 37 1. Cursul a fost urmat de vizite de studiu în zone din ară unde agroturismul este bine dezvoltat.

Tinând cont de cele expuse in acest raport.ex. 89 . insa este legata prin linii de autobuze si autocare cu majoritatea centrelor urbane majore din Oltenia. Cheile Bistritei. . Cheile Galbenu. paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita. . etc).Infrastructura generala rutiera a microregiunii este relativ bine dezvoltata. turismul in natura si turismul rural reprezintă alternative de dezvoltare a turismului de masa sau a turismului de tip case de vacanta. mister. demonstrand ca circulatia turistica in zona este destul de redusa.. mancare traditionala). existand drumuri locale si judetene care leaga zonele de interes turistic cu drumurile nationale. . Capitalul natural si cel cultural sint relativ bine conservate. urs. neexistand interventii umane majore. drumul spre satul Olari) sint amenintari majore. Zona de ine resurse care o recomandă pentru ecoturism.Zona dispune de cateva trasee turistice marcate (majoritatea in zona Parcului National Buila Vanturarita si in masivul Parang). Capitalul natural al zonei şi capitalul cultural Zona dispune de un capital natural si cultural deosebit de valoros in context national si european.Zona dispune de un numarîn creştere de pensiuni. drumetie (mai ales in zona Parcului National Buila Vanturarita). reiese faptul ca zona Horezu si imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani. ralatia om-natura bine conservata. Nu exista meniuri in limbi straine iar atmosfera (muzica. de o mare valoare naturala. fauna cavernicola. culturala dar si economica. cu mici exceptii. prezenta carnivorelor mari (lup. Din informatiile pe care le detinem. nu utilizeaza specificul local in meniuri sau in amenajarea interioara si exterioara. ras).Infrastructura de canalizare si apa este relative bine dezvoltata doar in mediul urban.Liliecilor. etc). traditii autentice: ceramica de Horezu. traditii crestine (manastirile Arnota. astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita.Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2-3 zile si nu vin prin intermediul unui program organizat de catre o agentie sau un touroperator. sau ca turistii care vin in zona raman destul de rar peste noapte. Din pacate. lipsind in mare parte în cel rural (mai ales canalizarea). biodiversitate mare (Parcul National Buila Vanturarita. concesionarea unor terenuri in imediata vecinatate a unor zone naturale de exceptie (Cheile Oltetului sau Vf. etc). mancare traditionala. peisaj divers. amenejare interioara. fiind necesare proiecte de investitii in acest domeniu. P.Polovragi. . In viitor. o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei. Hurezi. Gradul lor de ocupare este mic fata de potentialul zonei. Bistrita). nici una din pensiunile existente nu utilizeaza specificul local (arhitectura.Marketing . Cheile Oltetului -partial). In acest moment zona nu este “vanduta” in mod organizat in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. ambianta) este fara personalitate. agrement. neexistand insa servicii de informare turistica. Bistri a) . drumuri care se afla in general in stare buna.Serviciile de cazare si alimenta ie publică . infrastructura de canalizare si racordare la apa va conditiona dezvoltarea de servicii turistice de calitate. aducand pe langa conservarea capitalului natural si cultural si resurse financiare mai mari si pe termen mai lung în microregiunea Horezu . scoartele oltenesti.lui Roman) sau infrastructura de slaba calitate (drumuri neintretinute. care vor putea distruge iremedial un peisaj natural. majoritatea de 2 margarete. pesteri (P. ospitalitate.Restaurantele sint putine ca numar. ghizi locali (cu exceptia complexelor muzeale –Culele din maldaresti. sint deservite de un personal slab instruit si neatent. rudaritul. Muntenia si Transilvania. preferand alte locatii pentru cazare. proiecte ce pot fi cofinantate atat prin fonduri structurale cât şi PNDR. centre de inchiriere echipement. manastirile Hurezi. Turistii care vin in zona practica activitati de speoturism (vizite de pesteri amenajate). Ecoturismul.Zona nu dispune de infrastructura de cale ferata. escalada (Cheile Oltetului. plante medicinale. Polovragi.

Turoperatorii afirma că grupurile de ecoturisti pot şi doresc sa se adapteze la obiceiurile locale. Cine sint ecoturistii. Bistrita. marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale. sint iubitori de natura. carute trase de cai) . culele din Maldaresti. observarea animalelor salbatice . Măsuri recomandate pentru promovarea ecoturismului .cicloturism . Ecotouristii doresc: • Servicii de calitate • Ghizi locali profesionisti • Grupuri mici (max 15 pers) • Programe educative • Mancare gustoasa si de calitate. speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate) . sint interesati de diversitatea peisajului. insa nu de lux. in general universitara. doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu valorile lor. turism cu atelaje (sanii trase de cai. vor trebui proiectate P.tururi pentru fotografie in natura.schi de tura (mai ales in masivul Capatanii). bazata pe produse locale • Zone linistite. minimalizarea influentei negative asupra mediului Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului. caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici.turism ecvestru (cu cai).observarea pasarilor. Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Principiile ecoturismului Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante. etc).Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor turistice . . schitul Pahomie.U. au spirit de echipa si flexibilitate. Polovragi. mestesuguri: olarit in Horezu sau rudarii. Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise.U. Astfel.Amenajarea turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. nu le place turismul de masa. au venituri peste medie. 2002) au varste cuprinse intre 30-59 ani. Parcul National Buila Vanturarita). insclusiv fotografie in pesteri . neaglomerate • Cazare de calitate. pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. a oamenilor si a culturilor locale. sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa. care sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor. cu o natura atractiva (adesea zone/arii protejate) Ecoturismul: Parte a turismului legat de natura.G-uri si P. sint dinamici si activi. Dezvoltarea de programe turistice: Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: . O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta.turism stiintific (studiul unor plante si animale) .drumetie de iarna 90 . planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica. Arnota. vor sa invete intotdeauna ceva. De asemenea.Cheile Bistritei. Patrunsa. au o educatie peste medie. toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele si de regulamentele ariilor naturale protejate. vizite culturale de scurta durata (manastirile Hurezi. care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor protejate. curata • Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre conservarea naturii).drumetii tematice. concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea.

care sa utilizeze servicii locale (cazare. OFERTA TURISTICA . stresati.. iubitori de munte .eco-oltenia. .Zona turistică OLTENIA DE SUB MUNTE În anul 2006 a fost lansat brandul microregional Oltenia de sub Munte.tineri sportivi) Se regăseşte în pagina următoare. viitoare destinatie ecoturistica” a continuat preocupările în domeniul ecoturismului în zonă pe parcursul anului 2007 Realizat de un grup operational format din membrii ai Asociatiei “Depresiunea Horezu”.promovarea produselor de ecoturism si a destinatiei Horezu pe piata nationala si internationala site-ul www. partener: Asociatia Kogayon. ruta manastirilor.tururi culturale (tabere de creatie. ruta mestesugurilor si arhitecturii traditionale.turisti din mediul urban. reprezentanti ai autoritatilor locale si reprezentanti ai ofertantilor de servicii turistice din regiune. ghizi locali.montaniarzi. statut social. centre de inchiriere echipament. . demonstratii de mestesuguri. alimentatie publica. urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice.PLANURI DE DEZVOLTARE (dezvoltată pentru 3 categorii de turişti şi anume . etc) Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate. veniti cu familiile in concediu . obositi. centre de informare turistica). cauta liniste si relaxare. poate diferentia zona de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite (ca si varsta.crearea a 3 produse de ecoturism reprezentative pentru specificul zonei . Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a ofertantilor de servicii locale. asociatie de protectie a mediului si protectie a naturii. 91 . educatie. ruta ariilor naturale protejate. etc) Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat (sau de catre asociatia locala de turism). Administra iile locale din zonă împreună cu agen ii economici implica i în turism s-au reunit pentru dezvoltarea ofertei lor turistice. venituri. Proiectul “Oltenia de nord.instruirea a 25 de persoane in dezvoltarea de produse de ecoturism si marketing ecoturistic. coadministrator al Parcului National Buila-Vinturarita proiectul a avut următoarele rezultate principale .ro .

miere. gemuri. ciuperci si lectii de heliport pentru turisti bogati si stresati care sa vina la manastiri sa se relaxeze preparat cazare si masa la cabana cheia si intre rauri 2 trasee escalada pe Bistrita si trenulet (mocanita reamenjata) locuri de campare la stog si intre rauri Arnota cazare si masa la Evrika organizare vizite la culele din maldarasti vizitare Pestera Liliecilor noi pensiuni 2 trasee marcate in parcul national jocuri de echipa 1 traseu escalada pe Buila traseu ecoturism in parcul national Buila Vanturarita Maldarasti noi pensiuni cu gradini excursii le monumente excursii in aer liber teren de sport spatii pentru picnic cules plante medicinale si fructe de padure organizare vizite la manastiri Horezu. impletituri de alun (branza. Polovragi si Costesti calorie foc de tabara excursii cu ghid la varful magura si rosoveni Tomsani pescuit in lac teren de sport sala de sport teren de fotbal cu dus tratamente cu miere cules fructe sauna foc de tabara pensiuni cu gradini drumetii pe dealul Magura pescuit. plimbari pe lac lac cu apa sarata calarie Vaideeni vizite la obiective culturale. teatru teren tenis si fotbal la han ceramica de Horezu utilitara si ecologica trenulet (kikicar) traseu turistic promovare si vanzare prin internet servicii turistice si produse locale amenajare loc promenda dealungul raului Sali de fitness Bazin de inot in Romani si Horezu (cooperatie mestesugareasca) Pulovere de lana si suveniruri cu marca parcului national Buila – Vanturarita trasee montane marcate si indicatoare ghizi si salvamont noi pensiuni Costesti noi pensiuni cu gradini cazare manastiri complex balnear pentru folosirea izvoarelor drumetii pentru cules fructe de trenulet (mocanita) padure. cantece.elaborate de grupul de lucru al administra iei publice şi agen ilor economici din turism Oltenia de Sub Munte Rânca 2006 2006 În 5 ani Horezu birou informare turistica cazare in pensiuni si manastiri festival mancaruri traditionale (zilele orasului septembrie) tabere initiere in ceramica locuri amenjate pentru picnic produse alimentare in recipienti de lemn. tuica) cu marca cocosul de Horezu transport din Bucuresti in zona/si indicatoare pentru informare standardizate inapoi organizare spectacole dans. tuica) populara transport excursii organizate produse alimentare in ceramica (unt.PLANURI DE DEZVOLTARE A OFERTEI TURISTICE . pensiuni cu gradini muzeul traditiei pastoresti si turism pe cai (ecvestru) fluierului stani specializate cu implicarea ocupationala a turistilor servicii de supraveghere copii vizite stane biblioteca noi pensiuni acces internet organizare vanatoare vizionare spectacole folclorice si pastoresti jocuri de cabana drumetii pe munte cazare si masa la pensiuni 92 .

au realizat materiale de promovare a turismului . nationale pentru dezvoltarea produselor turistice şi activitati de marketing si de promovare. www. nefiind promovata zona in intregul ei. calitatea si accesibilitatea informatiei lasă de dorit. www. Existenta parteneriatelor. 93 .ro.hăr i. localită ile din Oltenia de Sub Munte cu sprijinul FPDL au lansat site-ul www. cultural si serviciile oferite turistilor. initiativele avute în domeniul dezvoltarii turismului durabilş participarea la proiecte locale. contribuie la o circulatie turistica relativ redusa. etc . specificul din mediul rural. Costesti.valcea-turism. care dispun însa de o bogata mostenire culturala. a cooperarilor la nivel local a fort unul dintre criteriile de selectie alături de bogatia resurselor naturale si culturale cu elemente de unicitate. publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice.pe site-urile www.organizat de Directoratul General pentru Antreprenoriat si Industrie al Comisiei Europene.olteniadesubmunte. S-a realizat la nivel national.ro.in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei.ro.ro.ici.ro. pentru evaluarea finala fiind selectate 15 proiecte.prin publicatii realizate de administra iile locale. Promovarea turistica existentă In acest moment zona turistica Horezu si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente: . Slatioara) fiind evidentiate valorile patrimoniului natural. cu o imagine proprie. etc. Asocia ia Depresiunea Horezu..infoturism. Vaideeni. Astfel Depresiunea Horezu va fi parte dintr-o retea nationala a destinatiilor culturale netraditionale care vor fi promovate.turism. cu elemente de unicitate.olteniadesubmunte. www. Acest lucru.valceaturistica. Maldaresti. «Depresiunea Horezu .eco-oltenia. clar diferentiata de alte destinatii.ro.prezen a constantă la târgurile de turism. Promovarea existentă în acest moment face ca zona sa fie perceputa din ce în ce mai mult de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica. coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe. www. www. etc .Destinatie Europeana de Excelenta» Proiectul Asociatiei Depresiunea Horezu a prezentat atractiile turistice din localitatile componente ale Asocia iei (Horezu. artizanat.ro. regionale.teren de sport Împreună. slab integrate iar modul de distribuire a materielelor. www. Proiectul a primit premiul I în cadrul concursului de "Destinatii europene de excelenta"cu tema "turismul si mostenirea locala intangibila" (mostenirea locala intangibila include gastronomie. www. ca destinatie turistica) .ro. cat si portalurile de turism nationale : www. la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei.). .antrec. Instumentele sunt însă relativ limitate.ro.ro. La concurs au participat mai multe proiecte din toata tara. pliante şi s-u prezentat la Tîrgul Na ional de Turism pentru prima dată în 2006. o ierarhie a destinatiilor de excelenta – destinatii turistice netraditionale.Horezuonline. ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare: pliante de promovare realizate de catre FPDL sau de catre Asociatia Kogayon.

A. As a result many of the co-operative potteries are looking to export with all the inevitable compromises this entails.se extrage si se prepara calcar. referitor la componenta sol. A SARII "SALROM" BUCURESTI (Adresa Calea Victoriei nr.000 2. Aici este găzduită o expozi ie etnografică permanentă (la Casa de cultură şi la atelierele meşterilor olari) şi un târg anual Autorul unui articol număra în anul 2000 18 ateliere pe o stradă de nu mai mult de 500 de metri. Riscul de alunecari de teren.Evolutia turismului in localitatea Horezu in perioada 2003-2007 4. sosiri Total Nr. Rezervele de petrol. strada Olari din oraşul Horezu24 Meşteşugul este de fapt întins şi în comunele vecine. inca existent. La Cariera Bistrita . NAT. (cca. la S. Conform Planului Local de Ac iune pentru Mediu are următoarele impacte asupra mediului Halda de steril nu este stabila si provoaca alunecari de teren.500 1. especially with inflation of over 100% a year. înnoptări Total Industria extractivă SOC. izvoare minerale şi geotermale nu sunt exploatate după ştiin a noastră. Societatea Comercială Oltchim SA şi-a exprimat interesul să o achizi ioneze.220-sector 1 BUCURESTI.500 2. 40 km). Produc ia fiecărui atelier variază între 250 şi 4000 de piese de ceramică 24 “There are 18 potterystudios in a village of only 500 yards long. In plus. UZINELE SODICE Govora S.500 3. Societatea Na ională SALROM este în prezent supusă privatizării.000 1.000 3. Calcarul extras este transportat cu trenul. punand in pericol asezarile locuitorilor. tel 6506565) este de inătoarea permisului de exploatare a calcarului industrial şi de construc ii la exploatarea Arnota Bistri a. efectul de reducere a potentialului de dezvoltare turistica a fost evaluat ca fiind redus. Sterilul rezultat in urma exploatarii este depozitat pe halda de steril. Ceramica Centrul de ceramică Horezu este cel mai important centru de ceramică smăl uită din România.000 500 0 2003 2004 2005 An 2006 2007 Numar persoane Nr. Industrii locale – Ex.” Dintr-un articol pe internet intitulat „The most famous pottery town in Romania” 94 . cărbune. Pricing of the pots is still very cheap and consequently the lives of most of the traditional potters is very poor. Emisiile de particule minerale de la concasarea calcarului si halda de steril provoaca un efect semnificativ asupra calitatii vietii. Recensământul organizat în cadrul Şcolii de Vară “De Vorbă cu Actorii Locali” a intervievat 17 meşteri chiar în ateliere lor. unii fiind deja stramutati.C. a fost evaluat ca mare.

Florinel 1000 5000 Nd Bâscu Constantin şi Mihai 1000 Nd 1000 Nd Mischiu Gheorghe fiul 3500 Nd 350 Nd Palosi Ion Nd Nd Nd Nd Popa Costel 1000 Nd Nd Nd Mischiu Ion 400 Nd Nd Nd Giubega Ion Sorinel 3500 Nd 1500 Nd Bâscu Ion 300 600 100 Nd Nd Total 16650 7550 6050 Media 1388 1258 864 Nd Estimat 23590 21388 14690 Nd Nd . cozi de cocos si spice de grau. De ceva vreme. verde. prin engrosişti-intermediari şi la târguri. atelierul de ploşti. spirale. Estimăm că meşterii din zonă produc cel pu in 60.romanian-pottery. Sursa www. şi artizanatul (sec ia de covoare.site specializat în comercializarea de ceramică Ceramică Ceramica Olar decorativă utilitară Altele Tambrea Gheorghe Nd Nd Nd Iorga Liviu si Alina Nd Nd Nd Tanasescu Viorel Nd Nd Nd Familia Gh.nu a dorit să declare Ceramica Societate Cooperatista are 30 de angaja i şi opt obiecte de activitate. Tot ce este legat de aceasta arta antica este un secret si in acelasi timp o afacere de familie avand in vedere ca toti membri adulti ai familiei sunt implicati in acest proces: barbatul este cel care da forma obiectelor la oala olarului iar femeia este cea care le decoreaza. Majoritatea obiectelor de ceramica sunt decorate in modele delicate si totusi puternic geometrice sau vegetale. Formele preferate de distribu ie sunt din atelier. Obiectele ceramice traditionale sunt: farfurii. stele. Deşi un are încă performan e economice suficiente considerăm că această industrie se poate constitui într-un exemplu de industrie locală familală. Produc ia este vândută integral. Ceramica de Horezu este realizata numai la roata traditionala a olarului cu obiecte de finisat traditionale. gri . ulcioare.com . maro. cercuri. Arderea obiectelor de ceramica este realizata in cuptoare orizontale pe lemne prin metoda oxidarii rezultand in acest fel obiecte ceramice cu o nuanta pamantie. pe primele locuri ca eficien ă fiind croitoria de serie şi prestările de servicii (frizerie. pictate cu maiestrie de sotiile maestrilor olari care folosesc culori 100% naturale si obiecte de decorat de genu cornului de bou sau a panii de gasca. Dezvoltarea turismului creşte pia a produselor Ceramica tradi ională de Horezu Nd Nd Nd 500 4000 200 250 Nd 1000 95 . ceramica decorativă şi de uz gospodăresc) au redevenit atractive pentru partenerii de afaceri. Ele afiseaza culori specifice .si modele specifice. Iorga 500 500 Nd Miutoiu Elena Nd 2000 400 Olariu Vasilica 200 Nd Nd Vicsoreanu Eufrosina 250 Nd Nd Mischiu Dumitru Nd Nd Nd Popa Ionel 1000 600 Nd Frigura Ion. cismărie). oale si chiar jucarii sau fluiere.000 de piese anual. Vasile Ionel. dar mai sunt si alte modele traditionale precum: pesti.pe an. Maria. Cel mai popular motiv din regiune este cocosul de Horezu.alb.

iar încurajarea dezvoltării turismului nu poate aduce decât beneficii şi pentru noi.. unitatea a reînnodat şi tradi ia participărilor la târguri şi expozi ii na ionale şi interna ionale. unelte agricole. Aceste retele industriale umplu numeroasele “crapaturi”. Aceasta incredere.2006. cu acte în regulă. ceramica de inalta calitate. si foarte… simpatici. se intalneau foarte bine si la carciuma (osteria) unde se puteau pune la cale afaceri de o maniera mult mai placuta. nise. micile afaceri de familie s-au grupat in “mici retele spontane cu companii asemanantoare si au realizat subcontracte cu alte firme mici pentru aprovizionare sau servicii de marketing” (Fukuyama). mobila.meşterii de tradi ie veche valorificându-şi produc ia cu precădere la târgurile specializate în timp ce meşterii tineri vând prin magazine proprii. . au devenit inovatoare. . fara a fi nevoie de expertul cu diploma MBA. pentru că turiştii sunt şi principalul segment de cumpărători de ceramică tradi ională”. case de economii sau cooperative de credit. cu produse ale meşterilor de la Horezu. Iorga Miutoiu Elena Olariu Vasilica Vicsoreanu Eufrosina Observatorul de Vâlcea 2008 96 .meşterii de tradi ie veche valorificându-şi produc ia cu precădere la târgurile specializate în timp ce meşterii tineri vând prin magazine proprii. faianta. Ele au fost si sunt in mod expres sustinute de guvernele locale prin servicii de training sau finantare. intermediari şi pe internet. In majoritatea cazurilor districtele industriale au depasit cadrul restrans al rubedeniilor antreprenorilor. Inovatiile si le comunicau prin viu grai. din piata italiana aducand capital material de mari dimensiuni si pastreaza o mare flexibilitate interna. Mai mult. dar si roboti industriali si masini unelte din cele mai sofisticate. In general nu au avut nevoie de o camera de comert.ro/ 05. transcendente spiritului rural. mesteri priceputi si foarte economicosi sunt.tradi ionale. Metoda de desfacere % Magazin Stand propriu stradal Atelier Angrosisti Targuri Altele 20 80 32 17 17 32 Internet 2 5 95 10 25 90 Olar Familia Gh. beneficiind în acest sens şi de sprijin financiar din fondurile guvernamentale alocate încurajării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Desfacerea produselor foloseşte o varietate de canale . 1995). altii “rezervoare locale de pricepere si cunostinte” (F. prin atitudinea lor informala fata de business. Din ce în ce mai mul i meşteri şi-au făcut magazine proprii de desfacere la şoseaua na ională care traversează localitatea. cu un pahar de sangiovese in fata. Intreprinzatorii din Italia de centru-nord. Printre produsele competitive ale acestora gasim textile.. ba poate nici macar italiana literara. Fukuyama. Merita mentionat si faptul ca institutiile de credit la care se apeleaza cel mai frecvent sunt in mod exceptional banci locale. Raul Cazan Desfacerea produselor foloseşte o varietate de canale . Sursa http://presa-alternativa. confectii. tradusa sociologic in ‘capital social’ i-a determinat pe antreprenorii locali italieni sa se grupeze in districte industriale.11. explică Grigore Toma preşedintele al Ceramica SCM Horezu.Unii teoreticieni le numesc comunitati locale de cunoastere. (Adrian PANĂ)25 Meşteşugul devenit industrie locală al ceramicii de Horezu poate duce la formarea unui «district industrial» după modelul italian al micilor industrii de succes descrise în articolul de mai jos Increderea izvorata din legaturile familiale si comunitare este baza dezvoltarii industriale din centru-nordul Italiei. orientate catre export si inalt tehnologizate. Fukuyama spune ca acest fapt confirma “ca nu este necesara nici o legatura intre industria mica si inapoierea tehnologica”. Afacerile de familie. incaltaminte. nu vorbesc limbi straine. intermediari şi pe internet. “Cocoşul de Hurez a devenit brand interna ional... În 2007.

Florinel Bâscu Constantin şi Mihai Mischiu Gheorghe fiul Palosi Ion Popa Costel Mischiu Ion Giubega Ion 5 comanda Sorinel Bâscu Ion 3 97 . Maria. Vasile Internet Ionel.100 10 90 10 5 5 50 10 40 40 40 10 90 67 30 50 10 50 50 10 80 100 5 30 Mischiu Dumitru la comanda 10 Popa Ionel Frigura Ion.

într-un număr de 57 de localită i (lista completă a satelor poate fi găsită în Anexa 3).localitatea de reşedin ă şi 8 locuitori (satul Roşoveni din Măldăreşti pare în extinc ie . Acest procent reflectă caracterul dominant rural al zonei.la data raportului mai trăiau în acest sat 2 locuitori). Dacă se ia în considerare însă strict popula ia localită ii Horezu (localitatea de reşedin ă are 3922 locuitori fără satele apar inătoare). caracter sus inut şi de dispersia relativ mare a popula iei. 90.9% popula ie urbană.3%.Resursele umane Zona studiată grupează o popula ie de peste 40. în oraşul Horezu. atunci ponderea popula iei rurale poate fi estimată la cca.000 locuitori (40. 16. din care cca. cu popula ii variind la recensământul din 2002 între 3922 . 98 .Horezu .247).

Total Barbatesti 3861 3699 Costesti 5599 Francesti 6807 Horezu Maldaresti 2069 3046 Otesani 3633 Slatioara 3104 Stroesti 4194 Tomsani 4235 Vaideeni Total Micro 20447 6891 3471 3420 23319 12032 regiune 40247 19790 Sursa Recensamantul populatiei si al locuintelor Institutul National de Statistica 2002 0-14 masculin feminin total 1934 1927 599 1872 1827 588 2713 2886 1045 3270 3527 1243 1018 1051 363 1545 1501 508 1773 1860 601 1542 1562 528 2063 2131 622 2060 2175 794 15-59 masculin feminin total 305 294 2107 290 298 2224 514 531 3326 626 617 4328 173 190 1181 259 249 1731 313 288 2029 258 270 1717 323 299 2344 410 384 2332 peste 60 masculin feminin total masculin 1141 966 1155 488 1200 1024 887 382 1699 1627 1228 500 2128 2200 1236 516 622 559 525 223 928 803 807 358 1032 997 1003 428 906 811 859 378 1218 1126 1228 522 1158 1174 1109 492 11287 10037 4287 feminin 667 505 728 720 302 449 575 481 706 617 5750 99 .

Oraşul Horezu are cea mai tânără popula ie dintre localită ile microregiunii cu numai 18% popula ie peste 60 de ani.8 -2.3 Slatioara 3753 3757 3703 3625 3587 3558 -195 -5.7 Dinamica populatiei stabile 2000-2005 Horezu Vaideeni Tomsani Stroesti Slatioara Otesani Maldaresti Francesti Costesti Barbatesti -500 -400 -300 -200 -100 0 100 200 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Microregiunea Horezu are o structură demografică favorabilă.6 Otesani 3158 3140 3102 3093 3015 2958 -200 -6. Popula ia este în scădere după cum arată datele din tabel şi graficul de mai jos POPULATIA Barbatesti Costesti Francesti 2000 3721 3583 5478 2001 3706 3539 5429 2002 3847 3639 5680 2003 3848 3654 5643 2004 3832 3600 5635 2005 3824 3498 5644 Dinamica populatiei stabile 103 -85 166 evolutie % 2. Localită ile cu popula ie îmbătrânită sunt numai Tomşani şi Bărbăteşti unde ponderea popula iei de peste 60de ani 100 .4 3. trebuie semnalată în zonă prezen a unui important grup de rudari (cca. 1500-2000) şi rromi localiza i cu precădere în Horezu.0 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Maldaresti 2166 2157 2098 2086 2069 2044 -122 -5. Alături de acest grup majoritar. popula ia zonei este relativ omogenă.7 Tomsan 4405 4378 4245 4220 4187 4152 -253 -5. principalul grup fiind al românilor ortodocşi. Rudarii sunt mari meşteri la împletituri şi prelucrarea lemnului.Din punct de vedere etnic şi confesional.2 Stroesti 3047 3011 3132 3113 3108 3100 53 1. Costeşti şi Vaideeni.

Ponderea populatiei peste 60 de ani in totalul populatiei stabile . 10.227. Cu alte cuvinte aici se compensează sporul migratoriu prin creştere demografică.2005 35 30 25 20 15 10 5 0 Lo ca li t a Ba tea rb at es ti C os te st Fr i an ce st i H or ez M u al da re st i O te sa ni Sl at io ar a St ro es To ti m sa Va ni id ee ni Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Balan a demografică a microregiunii Horezu pe anul 2005 arată spor demografic negativ în toate localită ile (conform tendin elor na ionale) iar sporul migratoriu este nesemnificativ . Această structură de vârste arată că localitatea Horezu este capabilă să ofere oportunită i popula iei active din zonă. O excep ie o reprezintă localitatea Horezu care înregistrează creşteri ale popula iei prin spor demografic în localitate mai mari decât sporulul migratoriu.apropiindu-se de 30%. total salariati 4.5% din total populatie). O mare parte a populatiei este ocupată în economia de subsistenta în sectorul agricol si forestier. 101 . Spor Spor Balanta demografic migratoriu demografica Anul 2005 -42 26 -16 Barbatesti -19 -16 -35 Costesti -21 21 0 Francesti -15 1 -14 Maldaresti -18 -24 -42 Otesani -29 5 -24 Slatioara -23 12 -11 Stroesti -44 -15 -59 Tomsani -28 -21 -49 Vaideeni 16 -1 15 Horezu Total microregiune -223 -12 -235 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Rata de ocupare a fortei de munca este slaba (nr.

posta.92 sanatate si asistenta sociala 9. depozitare. ceea ce este peste media na ională pentru mediul rural.15 transp. Ambele valori sunt sub media na ională. 266 Slatioara. 202 Tomsani.97 comert 23. iar un alt sfert în domeniul comercial.80 administratie publica 5.30 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea 102 .46 constructii 10. Se remarca localitatea Frânceşti care de altfel de ine 40 din cele 45 de locuri de muncă din domeniu cel mai probabil la ferma de psăsăriAvicola Frânceşti. Celelalte localită i oferă între 200 şi 350 de locuri de muncă salariate fiecare. Distributia salariatilor pe localitatile microregiunii Horezu 2005 Barbatesti.Structura salaria ilor pe localită i arată că aproape jumătate din locurile de muncă salariate se găsesc în oraşul Horezu. 299 Horezu.12 invatamint 12.06 industrie total 25. comunicatii 7. 351 Maldaresti.06 agricultura 1. 186 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Un sfert din locurile de muncă salariate la nivelul microregiunii este oferit în domeniul industrial. 1966 Costesti. Agricultura nu ofera un numar semnificativ de locuri de munca desi zona este preponderent rural. Structura salariatilor din microregiune pe ramuri de activitate (% ) activitati financiare. ceea ce arată un anumit deficit de locuri de muncă salariate în industrie şi comer . 196 Vaideeni. 213 Otesani. 200 Stroesti. 348 Francesti. bancare si asigurari personale 4.

În ceea ce priveşte ramurile industriale se remarcă Horezu şi Frânceşti pentru o bună dezvoltare a industriei prelucrătoare şi Costeşti pentru industria extractivă. - Cunoştin ele şi nivelul de informare Furnizează legăturile şi accesul la informa ii de afaceri, economice, de pia ă, socială şi de mediu Conectivitatea Internet, abonamente ziare - Abilită ile, competen ele şi inovarea Spiritul antreprenorial, educa ia şi un mediu care stimulează învă area Densitatea de scoli Abilitati - cursuri de calificare Spirit antreprenorial - număr de întreprinderi, rata de înregistrare - Calificarea popula iei locale pentru derularea unor activită i economice şi atragerea unei for e de muncă calificate Popula ia şcolară din care Elevi inscrisi in - nr. Persoane Copii invatamant inscrisi Elevi invatamint profesional, Localitatea inscrisi primar si complementar invatamint invatamint in /Persoane gradinite - total gimnazial si de ucenici liceal postliceal 107 302 302 Barbatesti 120 419 298 121 Costesti 175 553 553 Francesti 46 154 154 Maldaresti 47 209 209 Otesani 119 255 255 Slatioara 80 269 Stroesti 118 292 292 Tomsani 130 369 369 Vaideeni 283 2388 1004 333 1124 55 Horezu Total micro1225 5210 3436 454 1124 55 regiune Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Grupul Şcolar "Constantin Brâncoveanu" Oraşul HOREZU Str. Str. Al. I. Cuza, Nr. 1, Tel-0250861091,tel/Fax-0250860420 email:lcbhorezu@yahoo.com Grupul scolar este situat in regiunea sud-vest Oltenia, în partea de nord a judetului Vâlcea si ofera servicii educationale pe o raza de 20 km în zona Olteniei de sub munte. Grupul Scolar instruieste elevi în domeniile electric, mecanic, industrie textila si pielarie, constructii, instalatii si lucrari publice, agricultura si resurse naturale si protectia mediului – pentru liceul tehnologic. În cadrul liceului se scolarizeaza elevi si pentru filiera teoretica, profilul real si umanist, respectiv specializarile matematica-informatica, stiintele naturii, filologie si stiinte socialeÎn anul şcolar 2006-2007 unitatea avut înscrişi la început de an şcolar 2167 elevi pe următoarele forme de învă ământ: Ø Învă ământ primar - 261 elevi; Ø Învă ământ gimnazial - 329 elevi; Ø Învă ământ liceal - ciclul inferior - 515 elevi; Ø Învă ământ liceal - ciclul superior - 585 elevi;

103

Ø Şcoala de Arte şi Meserii clasele IX-X - 212 elevi; Ø Clasa a XII-a ruta progresiva - 57 elevi; Ø Învă ământ frecven ă redusă - 208 elevi. Din numărul de elevi de 2167 sunt navetişti 1297 elevi adică 59,85%. Naveta zilnică a elevilor la locurile de domiciliu se realizează la nivelul a 16 localită i rurale la o depărtare maxima de circa 25 km. Comunele limitrofe sunt Tomşani, Măldăreşti, Pietrari, Bărbăteşti, Vaideeni, Slătioara, Milostea, Stroieşti, Oteşani., Cernisoara, Popesti, Mateesti, Izvoru Rece, Marita, Copaceni, Costesti, Bistrita. Pentru localitatea Urşani, cartier al oraşului Horezu, a fost pus la dispozi ia elevilor un microbuz pentru transportul acestora la unitatea de învă ământ. Proiecte educationale Programul "Construire de săli de sport"; Programul "Campus şcolar" ; Programul "Bani de liceu"; Programul "Euro 200"; Proiectul PHARE TVET RO 2004-2006; Proiecte Comenius - "Omul si mediul pentru sănătatea pământului"; "Educa ia pentru mediu";"Ewhum", “Muzeele locuri ale memoriei"; Proiectul „Educa ia 2000-"; Proiectuil "Leonardo" - Formare profesională la standarde europene în protec ia mediului şi agroturism Şcoala func ionează ca un mediu de învă are deschis, profesorii colaborează cu membrii comunită ii locale precum şi cu profesorii din alte şcoli. Grupul Şcolar este şi principalul furnizor de pregătire şi calificare profesională ÎNVĂ ĂMÂNT LICEAL - FILIERA TEORETICA Filiera Profil Specializare Real Matematică - informatică Teoretica Ştiin ele naturii Umanist Filologie Ştiin e sociale Ştiin ele naturii Teoretica - frecventa Real redusa ÎNVĂ ĂMÂNT LICEAL - Nivel 3 de calificare Filiera Profil Calificare profesionala Tehnologică Resurse naturale şi protec ia Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului mediului Tehnologică Tehnic Tehnic Tehnician mecanic de între inere şi repara ii Tehnician electrotehnist Tehnician în industria textilă Tehnician în instala ii electrice Tehnologica Tehnic Tehnician in constructii, instalatii si lucrari publice ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII - Nivel 1 de calificare Domeniul Calificare profesională Lucrător în mecanica de motoare Mecanică Lucrător în prelucrări la cald

104

Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri Lucrător în electrotehnică Electric Lucrător în tricotaje - confec ii Industrie textilă şi pielărie Constructii, instalatii si lucrari Lucrator finisor pentru constructii publice Lucrator in tamplarie Fabricarea produselor din lemn AN DE COMPLETARE- Nivel 2 de calificare Domeniul Calificare profesională Electrician exploatare medie si joasa tensiune Electric Lacatus constructii metalice, utilaj tehnologic Mecanic Confec ioner produse textile Industrie textile si pielărie Furnizori de servicii sociale acreditati: Centrul de Asistenta Sociala Pentru Persoane Varstnice-Primaria Stroesti (Serviciu specializat la nivel local) Stroesti, Valcea Stroesti Conducerea, parteneriatele şi organizarea La această sec iune am dorit să trecem în revistă - abilită ile de conducere din cadrul comunită ii de afaceri şi al administra iei locală care se manifestă inclusiv prin capacitatea de a genera şi implementa proiecte inclusiv de atragere a unor resurse externe - parteneriatele, re elele şi normele sociale, încrederea socială şi cultura integrită ii care facilitează coordonarea şi cooperarea în interes comun 1. Parteneriate • intre comunitatile din depresiune exista relatii teritoriale traditionale. Din punct de vedere administrativ, Horezu a avut un tol teritorial recunoscut inca din sec. al XIX-lea, cand este mentionat la 1855 “plaiul Horezu”, cu 34 de sate, cu resedinta in “Targul Horezu”. In perioada interbelica a functionat “plasa Horezu”, ca plasa rurala cu 45.713 locuitori, a doua ca marime din judet, subordonand 99 de sate. In perioada 1950 - 1968 sistemul de plase si judete a fost inlocuit de raioane si regiuni. Plasa Horezu, cu mici modificari de contur, a devenit raionul Horezu, cuprins initial in regiunea Valcea si din 1952 in regiunea Arges. In anul 1966, populatia raionului Horezu era de 83.165 de locuitori (7 % din populatia regiunii Arges), iar numarul de comune arondate era de 28. Populatia fostei comune Horezu a fost inclusa in mediul urban in anul 1968, cand Horezu a dobandit statut de oras. Pe teritoriul său func ionează un număr de servicii publice d einteres microregional şi anume Formatia de Gospodarire a Apelor Horezu Centrul de Distribuire si Furnizare a Energiei Electrice Horezu Administratia Finantelor Publice – Trezoreria Horezu Judecatoria Horezu Parchetul de Pe Langa Judecatoria Horezu Districtul de Drumuri Nationale Horezu Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca Ocolul Silvic Horezu Ocolul Silvic Romani Serviciul De Evidenta Informatizata A Persoanei • colaborarea/constituirea unor aliante strategice intre localitati de dimensiuni relativ mici, ca o necesitate pentru atragerea unor investitii si investitori, accesarea fondurilor structurale si dezvoltarea economica locala.

105

Stoenesti Colectarea selectiva a gunoiului . Barbatesti. Proiecte de viitor in cooperare cu localitatile vecine Proiect . Consiliile 2004 Coeziune Economica si Sociala comunale ale comunelor Costesti. Proiectul “Oltenia de nord.04..parteneri in proiect fiind Consiliul 2009 . Francesti. Otesani. 2. societă i comerciale. Băile Govora si Consiliile 2008.. Asocia ia îşi propune Proiecte in cooperare intre localitati 1.01. sa Proiectul isi propune achizitionarea de utilaje de transport. Slatioara) 2..Localitatea partenera Perioada sursa de finan are vizată “Sistem integrat de colectare si Băbeni. 2. Maldaresti. Stoenesti. Stroesti si Cernişoara.Proiectul “Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice in zona cultural-istorica a Depresiunii Horezu”. comuna Frâncesti Bărbătesti.. Proiecte încheiate sau în lucru . urmand a fi depus pana la data de . Asocia ia s-a creat în anul 2006 ca un parteneriat între administra iile locale şi sectorul privat (asocia ii de crescători de animale.stadiu . precum si a unor pubele si containere pentru colectarea selectiva a deseurilor din zona.include localitatile Tomsani. Puasesti. de Consiliul local Horezu cu consiliile locale ale comunelor Costesti si Maldaresti si cu sprijinul Consiliului Judetean Valcea.01. Proiectul de afla in faza de scriere si intocmire a Studiului de fezabilitate. Pietrari. Horezu.. “Schema de investitii pentru Proiecte Maldaresti si Vaideeni si Consiliul Mici de Gestionare a Deseurilor” (Faza Judetean Valcea.. cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructura Regionala in colaborare. Extinsa). Pietrari. asociatie de protectie a mediului si protectie a naturii. «Depresiunea Horezu .04. Mihăesti.Asociatia “Depresiunea Horezu” a fost infiintata la data de 05 aprilie 2005 si a obtinut personalitate juridica la data de 02 august 2005 prin Incheierea nr.scurtă descriere .. Vaideeni. Tomşani şi 106 . viitoare destinatie ecoturistica” al Asociatiei “Depresiunea Horezu” în parteneriat cu Asociatia Kogayon. 3.2010 depozitare temporară a deseurilor în Locale ale comunelor Frâncesti.Destinatie Europeana de Excelenta» Proiectul a prezentat atractiile turistice din localitatile componente ale Asociatiei Depresiunea Horezu (Horezu. Linia de buget: Phare/2004/016 . coadministrator al Parcului National Buila-Vinturarita. Bunesti.772. Păusesti.. etc) din zonă. Asociatia Depresiunea Bistrita Otasau . Măldăreşti . Costesti. judetul Valcea.01.2010 aplicatie in cadrul Programului Phare local al orasului Horezu.594/2005 emisa de Camera de consiliu a Judecatoriei Horezu. Asociatii Până la data încheierii acestui raport am putut identifica 42 de organiza ii neguvernamentale înregistrate în microregiunea (date din localită ile Costeşti.

Romsilva la administrarea Parcului National Buila-Vanturarita. Principala realizare a Asociatiei Kogayon a fost infiintarea Parcului National Buila-Vanturarita. Asociatia Kogayon este membra a Coalitiei ONG Natura 2000 si a participat in mod activ la implementarea retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. practica stundenti ai Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti Taberele Ranger Junior sunt organizate pe durata a 3-4 zile in diferite locatii ale parcului. Asociatia Kogayon este partener al R.kogayon. reguli de vizitare a unei arii protejate. orientare turistica. Activită i în anul 2008 Asociatia Kogayon impreuna cu Administratia Parcului Reconstruc ie Cabana Codric In perioada 6-22 august 2008 organizează o actiune de reparare a vechiului canton silvic Codric. Pana in prezent au fost organizate doua tabere la Poiana Prislop şi Cabana Codric cu elevi din Gr. busola.Vaideeni). Pe langa implicarea in administrarea Parcului National Buila. ce este localizat la iesirea din Cheile Cheii. aprinderea focului. gardul. vizitatorii zonei. Asociatia Kogayon mai are in custodie o arie naturala protejata: Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti. telescop. binoclu. C-tin Brancoveanu Horezu.05. diverse masuratori etc. precum si membra in CRESC SV Oltenia. montarea cortului. 12466/06. de diferite varste (10-18 ani. prin intocmirea studiului de fundamentare stiintifica si realizarea demersurilor necesare catre autoritatile competente. lanterne. Parcul a fost infiintat prin Hotararea Guvernului nr.Asociatia Kogayon este membra a CERI (Carpathian Ecoregion Initiative) si reprezentanta ONG-urilor in Comitetul de Bazin al Raului Olt. prin studii concretizate cu desemnarea Parcului National Buila-Vanturarita atat ca sit de importanta comunitara.09. etica montana. realizare fotografii. cu finantare externa sau din surse proprii. masuratori cu GPS-ul. cu grupuri de 10-30 copii. 3067/22. 2151/2004.ro Vara 2008 Tabere de educatie ecologica Ranger Junior al Parcului National Buila-Vanturarita. notiuni de prim-ajutor si supravietuire. obşti sau asocia ii cultural sportive. iar Asociatia Kogayon a primit. determinare flora-fauna. s-a infiintat in anul 2003 si are in prezent 135 membrii.2005.Vanturarita. magazie-anexa si cate si mai cate. publicul larg.www. conform conventiei de custodie nr.N. Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti. camera foto.2006 incheiat cu Agentia pentru Protectia Mediului Valcea. premiul pentru cel mai bun proiect de mediu al anului 2004. Asociatia Kogayon a implementat in anul 2007 sau are in curs de implementare mai multe proiecte.) precum si personal calificat. al 12-lea din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei. In prezent. Majoritatea au dotări precare şi nu au realizat proiecte semnificative în favoare membrilor acestora. saltele. in cadrul Galei Societatii Civile. Reparatiile la acest canton silvic ce apartine Administratiei Parcului au inceput inca de anul trecut dar mai au ramas de reparat una din camere. Organizatorii pun la dispozitie gratuit participantilor echipamentul de tabara (corturi. cat si ca sit de protectie avifaunistica. Restul de asociatii din zonă sunt preponderent asocia ii de crescători. comunitatile locale din preajma parcului national. acoperisul. elemnt foarte important al capitalului social al zonei. Si-au anuntat participarea si vreo 20 de voluntari de la un ONG din Belgia. in baza Protocolului de colaborare nr. saci de dormit. organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului cu sediul in CostestiValcea. Se remarca prin amploarea actvită ilor şi succesele repurtate Asociatia Kogayon Asociatia Kogayon. avand ca beneficiar Parcul National Buila-Vanturarita. care au fost si anul trecut si ne-au dat o mana de ajutor. Aceste date ne domnostrează că zona are un important esut asociativ . iar participantii trebuie sa suporte cheltuielile legate de transport si masa.P. 107 . tabara Cercetasii Romaniei . camera video etc. primusuri) si echipamentul de lucru (GPS. Pe durata acestora copiii vor invata diferite lucruri practice: organizarea taberei. Sc.

300 000 Ministerul Euro Educatiei sprijinul Bancii Mondiale demarat in si anul 2004 de 2006-2007 cu 2007-2008 cu 108 .I-IV aprox. Fonduri alimentare cu apa in zone rurale si 1. comuna Tomşani. 022. jude ul Vâlcea 2 Programul de reabilitare a infrastructurii 900000 lei şcolare în perioada 2006-2008 pentru Şcoala cu clasele I-VIII Tomşani. judetul Valcea Modernizare drumuri locale in comuna 780000 lei Tomsani Fondul 2006 Român de Dezvoltare Socială Banca 2006-2008 Mondială Banca Mondială CL 2006 2007-2008 3 4 VAIDEENI 1 Proiectarea si executia sistemelor de aprox. Capacitate administrativa si de absorptie a fondurilor europene Exemple de proiecte realizate in perioada 2006-2007 de APL din zonă (date par iale) Nr Proiect .3. 200 000 Guvernul Euro Romaniei sprijinul Bancii Mondiale 3 Construire sediu nou Scoala cu cls.746 lei comuna Tomşani. comuna Tomsani. 456 Euro Sapard locuinte sociale sustinuta catre Consiliul Judetean Valcea 2 Economia bazata pe Cunoastere aprox. jude ul Vâlcea Infiintare exploatatie apicola la Scoala 8520 lei cu clasele I-VIII Folestii de Sus. 210.Titlu Cost total Finantator/ Program Perioada de desfasurare Tomsani 1 Reabilitarea Drum Local Dumbrăveşti.

specifice pentru agricultură. diversificarea sau restructurarea produc iei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare) . ce reprezintă obiective principale ale politicii na ionale forestiere.111 Formare profesională (training). e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiin ei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel na ional. d) conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol. b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor. f) informări privind introducerea de noi tehnologii informa ionale şi de comunicare (IT). forestier şi al industriei alimentare în scopul îmbunătă irii protec iei mediului. 109 . informare şi difuzare de cunoştin e Obiective opera ionale a) îmbunătă irea cunoştin elor tehnice şi economice generale. c) respectarea condi iilor de eco-condi ionalitate şi a Standardelor Pie ei Agricole Comune. silvicultură şi industria alimentară.

Gabriel Pascariu iulie 2006 la cererea FPDL 110 .Bibliografie Planul De Amenajare A Teritoriului Na ional Sec iunea VI – Zone Turistice Strategia Na ională a Patrimoniului Cultural Na ional Planul Na ional de Combatere a Tăierilor Ilegale de Arbori Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) 2006 Planul Jude ean de Gestionare a Deşeurilor pentru Jude ul Vâlcea 2007 Strategia Culturală a Jude ului Vâlcea 2007-2013 Scurt raport privind Zona Horezu – Novaci.aspecte privitoare la poten ialul de dezvoltare economică locală – elaborate de SC URBAPLAN SRL sub coordonarea arh.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->