Dispozitii generale
Motivele de divort Art.297 Divortul poate fi pronuntat: prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptat de cellalt sot; la cererea unuia dintre soti care nu mai doreste, indiferent de motiv, continuarea cstoriei; atunci cnd, datorit unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vtmate si continuarea cstoriei nu mai este posibil; n urma cererii oricruia dintre soti, dac starea snttii unuia dintre ei face imposibil continuarea cstoriei; cnd unul dintre soti a fost condamnat definitiv la o pedeaps privativ de libertate mai mare de 5 ani.
2.Divortul prin acordul sotilor Conditii Art.298 (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de data ncheierii cstoriei si indiferent dac exist sau nu copii minori rezultati din cstorie. (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis dac unul dintre soti este pus sub interdictie. Art.299 - Cererea de divort poate fi depus si prin intermediul unui mandatar comun, inclusiv avocat, cu procur special sub semntur legalizat. Art.300 Instanta este obligat s verifice existenta consimtmntului liber si neviciat al fiecrui sot. Art.301 (1) n toate cazurile, instanta va dispune desfacerea cstoriei fr a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. (2) Prin aceeasi hotrre instanta va lua act de nvoiala sotilor cu privire la cererile accesorii. n cazul n care nu exist nvoial sau aceasta este contrar intereselor copiilor minori ori ale unuia dintre soti, instanta va acorda un termen de cel mult trei luni. (3) Dac n termenul prevzut la alin.(2), acordul sotilor cu privire la cererile accesorii nu se realizeaz sau nu respect ndrumrile date de instant, actiunea va fi respins ca inadmisibil.
Art.302 (1) Oricare dintre soti poate cere divortul n cazul n care, din motive temeinice, continuarea cstoriei a devenit imposibil. (2) Dac cellalt sot recunoaste faptele care au dus la destrmarea vietii conjugale, instanta va admite cererea fr a cerceta temeinicia motivelor de divort si fr a se pronunta asupra culpei fiecruia dintre soti. (3) Declaratiile fcute de soti nu pot fi folosite ca mijloc de prob n nici o alt actiune n justitie. 3.Divortul la cererea unilateral a unuia dintre soti
Conditiile divortului
Art.303 (1) n cazul n care, indiferent de motiv, unul dintre soti nu mai doreste continuarea cstoriei el va obtine divortul numai dac au trecut cel putin sase luni de la ncheierea cstoriei. (2) n acest caz, divortul se pronunt din culpa exclusiv a reclamantului. (3) Dac, ns, sotul prt declar c este de acord cu divortul, sunt aplicabile dispozitiile art.301.
4.Divortul din culpa sotilor Conditiile divortului Art.304 n cazul prevzut de art.297 lit.c), divortul se poate pronunta dac instanta stabileste culpa sotului prt n destrmarea cstoriei. Cu toate acestea, dac din probele administrate rezult vina amndurora, instanta poate pronunta divortul din culpa comun a sotilor, chiar dac numai unul dintre ei a fcut cerere de divort. Art.305 - Divortul poate fi cerut de un sot, atunci cnd cellalt sot a fost condamnat definitiv la o pedeaps privativ de libertate mai mare de 5 ani. n acest caz, divortul se pronunt din culpa acestuia din urm. Art.306 (1) mpcarea sotilor poate interveni oricnd n timpul procesului de divort. ntr-o nou cerere de divort nu pot fi invocate drept motive fapte petrecute nainte de mpcarea sotilor sub sanctiunea respingerii cererii. (2) Mentinerea sau reluarea temporar a vietii comune nu sunt considerate ca mpcare dac au ca motiv doar nevoia, o ncercare de mpcare sau educarea copiilor.
5. Divortul remediu
Conditii
Art.307 (1) n cazul prevzut de art.297 lit.d), instanta va dispune desfacerea cstoriei fr a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. (2) Instanta va putea desface cstoria datorit strii snttii sotului prt, numai dac divortul nu ar produce pentru acesta consecinte deosebit de grave care s justifice mentinerea cstoriei.
Art.313 (1) Divortul este considerat pronuntat mpotriva sotului din a crui culp exclusiv s-a desfcut cstoria. (2) Sotul mpotriva cruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile ncheiate anterior cu tertii le atribuie sotului divortat. (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute n cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor. Art.314 Sotul nevinovat, care sufer un prejudiciu material sau moral prin desfacerea cstoriei, va putea cere sotului vinovat s-l despgubeasc. Instanta judectoreasc va solutiona cererea prin hotrrea de divort. Art.315 (1) Prin desfacerea cstoriei, obligatia de ntretinere ntre soti nceteaz. (2) Sotul divortat are dreptul la ntretinere, dac se afl n nevoie din pricina unei incapacitti de munc survenite nainte de cstorie, ori n timpul cstoriei; el are drept la ntretinere si atunci cnd incapacitatea se iveste n decurs de un an de la desfacerea cstoriei, ns numai dac incapacitatea se datoreaz unei mprejurri n legtur cu cstoria. (3) ntretinerea datorat potrivit dispozitiilor alin.(2) se stabileste pn la o ptrime din venitul net al sotului obligat la plata ei, n raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a sotului creditor. Aceast ntretinere, mpreun cu ntretinerea datorat copiilor, nu va putea depsi o treime din venitul net al sotului obligat la plat. (4) Cnd divortul este pronuntat din culpa exclusiv a unuia dintre soti, acesta nu va beneficia de prevederile alin.(2) si (3) dect timp de un an de la desfacerea cstoriei. (5) n afara altor cazuri prevzute de lege, obligatia de ntretinere nceteaz prin recstorirea sotului ndrepttit sau n cazul n care sotul ndrepttit trieste n stare notorie de concubinaj.
Dreptul la despgubiri
Obligatia de ntretinere
responsabilittii printesti
soti, afar de cazul n care instanta decide altfel. (2) n lipsa ntelegerii dintre printi sau dac aceasta este contrar interesului superior al copilului, instanta va stabili, o dat cu pronuntarea divortului, domiciliul copilului minor la printele la care acesta locuieste n mod statornic. (3) n mod exceptional, dac este n interesul superior al copilului, instanta poate stabili domiciliul la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtmntul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercit supravegherea minorului si ndeplinesc toate actele obisnuite privind sntatea, educatia si nvttura copilului. Art. 318 (1) Dac exist motive ntemeiate, avnd n vedere interesul copilului, instanta va hotr ca responsabilitatea printeasc s revin numai unuia dintre printi. (2) Cellalt printe pstreaz dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la cstoria acestuia.
Art.319 (1) n mod exceptional, instanta va putea hotr plasamentul Execitarea copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan, cu responsabilittii printesti de ctre consimtmntul acestora sau ntr-o institutie de ocrotire. Acestea exercit numai drepturile si ndatoririle care revin printilor cu privire alte persoane la persoana copilului. (2) Instanta judectoreasc va stabili dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de ctre printi n comun sau revin unuia dintre ei. Drepturile printelui Art. 320 - (1) Printele sau, dup caz, printii separati de copilul lor au dreptul de a avea legturi personale cu acesta. separat de copil (2) n caz de nentelegere, instanta decide cu privire la modalittile de exercitare a acestui drept. Stabilirea contributiei prin hotrrea judectoreasc Modificarea msurilor luate cu privire la copil Art. 321 Instanta, prin hotrrea de divort, va stabili contributia fiecrui printe la cheltuielile de crestere a copiilor. Art.322 - n cazul schimbrii mprejurrilor, instanta judectoreasc va putea modifica msurile cu privire la drepturile si ndatoririle printilor divortati fat de copii lor minori, la cererea oricruia dintre printi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.
Raporturile dintre Art.323 n cazul prevzut de art.205 alin.(2), instanta va hotr printi si copiii lor asupra raporturilor dintre printi si copiii lor minori, dispozitiile art. 316-322 fiind aplicabile n mod corespunztor. minori n alte cazuri