Sunteți pe pagina 1din 5

TERAPIE DE VIITOR IN BOLILE AUTOIMUNE

Sistemul imunitar este un complex organizat din numeroase celule, mediatori si anticorpi destinati recunoasterii, depistarii rapide si distrugerii agentilor straini, daunatori organismului. Bolile autoimune apar atunci cand tesuturile sunt in mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Mecanismul care determina declansarea bolilor autoimune nu este cunoscut pana in prezent, desi exista o multitudine de ipoteze. Caracteristic bolilor autoimune este faptul ca, pe langa afectarea articulatiilor, mai sunt afectate numeroase alte structuri, organe si aparate. Aceste afectiuni se cunosc sub denumirea de boli autoimmune sistemice fiind reprezentate de: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia sistemica, artrita psoriazica, artrita reactiva, boala Reiter, boala Behcet, artritele enteropatice - din bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica etc). Este vorba despre o patologie vasta, cu manifestari complexe si variate necesitand tratament medicamentos de lunga durata care, din nefericire nu are rolul de a induce vindecarea bolii, ci doar ameliorarea simptomatologiei si prelungirea perioadei de remisiune. Una din noile forme de vindecare despre care se vorbeste in documentatia medicala este terapia celulara tocmai in vederea evitarii remisiei si pentru o reala ameliorare a simptomatologiei acestor boli. Terapia celular este tratamentul cu ajutorul celulelor stem i esuturilor, precum i a substanelor biologic active, care sunt eliminate de acestea.

Celulele stem sunt definite de trei caracteristici principale. n primul rnd, acestea nu sunt celule specializate (spre deosebire de celulele, din care sunt alctuii muschii, creierul, sngele). n al doilea rnd, celulele stem sunt capabile de a se diviza o lung perioad de timp, i, ca urmare a divizrii, se formeaz dou celule identice. Cea de-a treia proprietate important a celulelor stem este ca acestea pot s se diferenieze n tipuri de celule specializate, aa cum sunt celulele musculare, creierului, sngelui, etc. Celulele stem a embrionului de o zi pot s se diferenieze n orice din toate 240 de tipuri de celule, care formeaz organismul uman. n organismele adulte un numr mic de celule stem sunt prezente in toate organele, ndeplinind funcia de reparaie (regenerare) a esuturilor deteriorate i bolnave. Cu ct mai tnr este organismul, cu att mai mare este rezerva de celule stem i, relativ, potenialul de recuperare. Se consider, c folosirea celulelor stem n medicin va oferi posibilitatea de a lupta cu succes mpotriva bolilor, care acum sunt considerate incurabile. In funcie de origine celulele stem sunt mprite n celule embrionare, fetale, celulele stem ale sngelui cordonului ombilical i celulele stem ale persoanei adulte. Sursa celulelor stem embrionare este blastocita - embrionul, care este format ctre cea de-a cincea zi de fertilizare. Celulele stem fetale sunt produse din material rudimentar la a 912 sptmn de sarcin. n ceea ce privete posibilitile de utilizare n medicina regenerativ, aceste celulele stem sunt ideale. Cercetrile experimentale i clinice au demonstrat eficacitatea nalt a acestora n tratarea unui numr mare de boli. O sursa preioas de celule stem este, de asemenea, sngele cordonului ombilical, colectat dup naterea unui copil. Alegnd din cordonul ombilical celulele stem i depunndu-le n crio-banc, ele pot fi folosite n continuarie pentru reconstrucia, practic, a tuturor esuturilor i organelor, precum i pentru tratamentul diferitelor boli, inclusiv i a celor oncologice. O posibilitate de alternativ a obinerii celulelor stem pentru aplicarea clinic este utilizarea celulele stem somatice ale organismului adult. Cea mai accesibil surs de celule stem este mduva osoas a omului, aa cum coninutul de celule stem n ea este maximal. Celulele stem adulte i embrionare difer n numrul i tipurile de celule, care pot fi primite din ele. Celulele stem embrionare pot da nceput pentru toate celulele din

organism, ele sunt pluripotente. Celulele stem adulte de cele mai multe ori se limiteaz cu difereniarea n celule, caracteristice pentru acel esut, n care se afl. Celulele stem asigur regenerarea prilor deteriorate de organe i esuturi. Mecanismul de aciune este dup cum urmeaz: dup ce au primit un semnal cu privire la perturbri, celulele stem sunt trimise la organul afectat, unde se transform n celule necesare organismului i stimuleaz rezervele interne ale organismului la regenerarea unui organ sau esut. Progresul studiilor teoretice a biologiei celulei stem n ultimii 10 ani, a fost ca baz pentru elaborarea unor metode de tratamente pentru bolile grave ale omului. Scleroz multipl, congestie cerebral, traumatisme ale spinrii i creierului, bolile Alzheimer i Parkinson, atacul de cord, insuficien cardiac, diabet zaharat, boli autoimune, leucemii, boala de arsur nu sunt o list exhaustiv a acrstora. Proprietile unicale ale celulelor stem, care permit a crea noi de esut pentru a nlocui, cum a fost considerat anterior, zonele ireversibil deteriorate ale esuturilor organismului bolnav, a dat o speran multor oameni bolnavi de boli incurabile. ontraindicaii pentru terapia cu celule stem practic nu sunt. Cu toate acestea, pot fi stri, in care transplantarea celulelor stem poate fi amnat. n orice caz, necesitatea de a utiliza celulele stem sau de a le refuza pentru un pacient anumit decide consiliumul medical. Avnd n vedere cerinele nalte pentru calitatea preparatului, care se ntroduce, exist contraindicaii absolute i relative de obinere a celulelor stem. Aceste contraindicaii includ, de exemplu, prezena la donator a infeciei HIV, hepatitei B, a infeciei micotice, citomegalovirale i o serie de alte patologii. Problema de tratare a diabetului zaharat este o prioritate, printre cele mai importante domenii de cercetri medicale n Europa. Potrivit OMS, n fiecare an, numrul de diabetici crete cu 5 - 7%, iar la fiecare 12 -15 ani se dubleaz. n momentul de fa se studiaz o serie de posibiliti de a ajuta la astfel de pacieni. Se propun metode de transplantare a celulelor allogenice (strine), productoare de insulin, de creare a depozitelor de insulin, multe moduri de a stimula producerea de insulin i utilizarea glucozei de ctre esuturi. Cea mai promitoare este metoda de introducere a celulelor stem n organismul pacientului, n care aceste celule vor fi transformate n acele celule,

care produc insulina, de a activa fincionarea propriilor lor celule pancreatice, precum i de a crea un micromediu favorabil pentru funcionarea normal a celulelor ntroduse. Institutul de terapie celular este un membru al programului de tratare a pacienilor cu diabet zaharat cu celule stem,. Pentru tratamentul hepatitelor i cirozei, alturi de metodele devenite acum traditionale de tratament cu interferon i hepatoprotectori, unt folosite i celulelor stem. Primizia teoretic este posibilitatea dovedit de a transforma celulele stem sanguine i celor mezenhimale n celule hepatice (hepatocite). Intensitatea de cretere a numrului de celule stem n ficat este direct legat de gradul de afectare a organului. Transplantarea celulelor stem avnd patologia ficatului acioneaz pozitiv asupra cursului de boal, duce la corectarea perturbrilor metabolice, reducerea agresiunei autoimune. Efectul terapeutic este legat direct cu etapa procesului. Cu ct mai devreme este nceput tratamentul, cu att mai bune sunt rezultatele cum dup indicatorii clinici, aa i dup durata de via. Congestia cerebral este etapa final n dezvoltarea dereglrilor .cerebrale vasculare. Congestia cerebral este precedat de fazele de compensare i de decompensare. Eficacitatea tratamentului dereglrilor .cerebrale vasculare este activ studiat n mai multe ri din ntreaga lume. Deoarece aceasta este o metod relativ nou de tratament, nc nu s- au acumulat suficiente dovezi pentru a face concluzii definitive. Cu toate acestea, cercetrile efectuate arat cum posibilitatea de a crea noi celule ale sistemului nervos (care mai devreme se refuza categoric) din celulele stem ntroduse, aa i efectul pozitiv de activare a acestora la celulele stem proprii "latente" ale pacientului. Are loc formarea noului esut nervos, care poate ndeplini funciile celulelor anterior pierdute ca urmare a congestiei cerebrale. Prerea oamenilor de tiin cu privire la inceput de tratament este n mod clar: cu ct mai devreme, de la fazele iniiale ale dereglrilor vasculare s-a nceput tratamentul, cu att mai mari sunt ansele de recuperare. Tratamente experimentale pentru lupus Metodele terapeutice aflate in prezent in studiu sunt menite sa altereze functionarea sistemului imunitar, prevenind astfel progresia bolii. Aceste noi tratamente includ transplantul de celule stem si terapiile biologice.

Transplantul de celule stem consta in inlocuirea celulelor maduvei osoase afectate de boala, cu celule noi, sanatoase, denumite celule stem. Aceste celule sunt imature si sunt produse de maduva osoasa. Ele se pot divide si da nastere astfel la noi celule stem, sau se pot matura rezultand globule rosii, globule albe si trombocite. Acest tratament si eficienta lui in tratarea lupusului este inca in cercetare. Tratamentul biologic blocheaza anumite faze ale procesului autoimun din lupus, fara sa suprime intregul sistem imunitar. Cercetatorii experimenteaza in prezent anumite substante, precum anticorpi si nucleotide, care blocheaza fazele initiale ale procesului autoimun. Au fost publicate studii asupra a 13 agenti biologici in ultimii ani. Dintre acestea amintim CTLA-4, anti-C5B si CD154. Alte substante biologice, precum LJP-395, aflate inca in studiu, s-au aratat eficiente in reducerea activitatii bolii. DHEA este un supliment nutritiv androgenic extras din ignamul slbatic; este eficient numai produsul farmaceutic nu si planta in forma sa naturala. Rezultatele cercetarilor sunt neconcordante, dar sugereaza ca DHEA poate reduce simptomatologia lupusului. Cele mai des intalnite efecte secundare ale DHEA sunt acneea si hirsutismul (cresterea parului facial) la femei si pierderea parului la barbati. Deoarece acest supliment nutritiv este un hormon, este necesara recomandarea unui medic si evaluarea nivelurilor sanguine de DHEA la fiecare 6 luni. Plasmafereza, indepartarea unei parti a sangelui, este rar folosita in tratamentul lupusului, exceptie facand cazurile grave in care nici un alt tratament nu s-a dovedit eficient. Aceasta metoda terapeutica se afla inca in studiu. Administrarea intravenoasa de imunoglobuline poate fi folosita in lupusul care se asociaza cu distrugerea trombocitelor.