n prezent, problemelor cstorie - parentale - rudenie li se acorde mai mult atentie, nu numai n aspectele

teoretice, dar si n cele practice. n lucrrile de Y.I. Aleshin, V.N. Drujinin, S. Kovalev, A.S. Spivakovsky,
E.G. Eydemillera si alti oameni de stiint se subliniaz c Iamilia n mod direct sau indirect reIlect schimbrile
n societate, desi este relativ independent si rezistent. n ciuda tuturor schimbrilor, Iamilia ca o institutie
social a rezistat. n ultimii ani, relatiile sale cu societatea au slbit, aIectnd n mod negativ att Iamilia ct ti
societatea n ntregime.
Psihologia relatiilor de Iamilie se dezvolt n legtur necesitatea n prevenirea bolilor nervoase si mintale,
precum si problemelor de educatie Iamilial. ntrebrile studiate de psihologia Iamiliei sunt diverse: problemele
cuplului, relatiile printe-copil, relatiile cu generatiile mai n vrst din Iamilie, tendintele de dezvoltare,
diagnostic si consultarea Iamiliei.
Familia este obiectul de studiu al multor stiinte - sociologie, economie, drept, etnologie, psihologie,
demograIie, pedagogie, etc Fiecare dintre ele n Iunctie de obiectul lor de studiu studiay aspecte speciIice ale
Iunctionrii si dezvoltrii Iamiliei. Economia - aspecte de consum ale Iamiliei si implicarea sa n producerea de
bunuri si servicii. EtnograIie - n special stilul de viat si de trai al Iamiliilor cu caracteristici etnice
diIerite. DemograIie - rolul Iamiliei n procesul de reproducere uman. Pedagigia - oportunitti sale
educationale.
Integrarea acestor zone permite obtinerea unei viziuni n ansamblu asupra Iamiliei ca un Ienomen social,
care combin caracteristicile unei institutii sociale si de un grup mic.
Psihologia relatiilor de Iamilie se concentreaz pe studiul de modele de relatii interpersonale n cadrul
relatiilor de Iamilie (de stabilitatea lor), din pozitia impactului acestora asupra dezvoltrii
personalittii. Cunoasterea acestor modele permite eIectuarea lucrrilor practice cu Iamiliile, diagnosticarea si
reconstruirea relatiilor de Iamilie. Principalii parametri ai relatiilor interpersonale - diIerentele de status-rol,
distanta psihologic, valent de dinamica relatiei, stabilitate.
Familia ca o institutie social are tendinte proprii. Astzi respingerea a cerintelor traditionale pentru o Iamilie
n secvent unic de cstorii, sexualitatea, procrearea (nastere) - nu este considerat o nclcare a normelor
socio-culturale (nasterea copiilor din Ilori, relatii sexuale nainte de cstorie, valoarea intrinsec a unei relatii
intime ntre sot si sotie si asa mai departe).
Multe Iemei moderne nu percep maternitatea exclusiv un atribut al cstoriei. O treime din Iamiliile
consider un obstacol nasterea copiilor n viata de cuplu, ce este interesant c mai multe Iemei dect brbati
(respectiv - 36 si 29). A aprut si o tendint nou: ne cstorim, de preIerint, dar nu neaprat, este de dorit s
aib copii, dar absenta lor nu este o anomalie; vieta sexuale n aIara cstoriei nu este un pcat de moarte.
O nou directie n dezvoltarea psihologiei a relatiilor de Iamilie este dezvoltarea bazelor sale
metodologice. n conIormitate cu principiile principale care stau la baza sistemelor metodologice, relatiile de
Iamilie sunt integate structural, iar elemente lor sunt interdependente. Acestea sunt relatiile cstorie, printe-
copil, printi si copii, copii-copii, bunici, printi, bunici-copil.
Un principiu important metodologic permite luarea n considerare a dinamica relatiilor din punct de vedere
neliniar, neechilibrat, tinnd seama de perioadele de criz.
n prezent n mod activ este dezvolatat terapia de Iamilie, bazat pe o abordare sistematic, stiintiIic,
integrnd lectiile nvtate, pentru a identiIica modele generale de terapie de Iamilie cu relatii aIectat.