Sunteți pe pagina 1din 2

SOCIETATEA FILARMONICA

ocietatea filarmonica,societate cultural nfiinat la Bucureti la nceputul luniii octombrie 1833. ntemeietorii pot fi considerai I. Cmpineanu, Ion Heliade-Radulescu si C. Aristia. In specia prin Heliade, Societatea Filarmonica continu Societatea literar din 1827, propunndu-si sa contribuie la realizarea unor progrese grabnice in cultura romna, la naintarea literaturii, a muzicii vocale si instrumentale , precum si la formarea unui teatru national. Printre membrii societtii(la nceput in numar de 43), se aflau Gr.Baleanu, C.Brailoiu, I.Voinescu II, N.Golescu, Dimitri Ghica, C.Cornescu, I.Ionescu,I.Otetilisanu, P.Poenaru, I.Roset, Gr.Racovi, I.Slatineanu, St.Stoica,C.Faca, Iancu Vcrescu. Comitetul ales la 27 octombrie 1835 il avea c presedinte pe G. Filipescu, vicepreedinte fiind Cmpineanu, secretar-P.Poenaru, director al societatii-Heliade,iar membri -I.Voinescu,I.Manu, I.Roset si colonelul Nojin. Pentry atingerea unora dintre elurile propuse, membrii cotizau in vederea strangerii unor fonduri bneti. Sub acest raport, Cmpineanu a fost unul dintre cei mai de seama susintori.Tot el avea sa imprime ideologiei promovate e Societatea Filarmonica o nuanta democratic si burghez, contrar orientrii plutocrate a domnitorului, ca si a consulului tarist. Se pare c spre sfritul activittii ei societatea adapostea o organizaie politic secret, care milita pentru unirea Principatelor Romne, pentru egalitate infata legii, pentru egalitate in fata legii, pentru eliberarea robilor, vot universal, inlaturarea protectoratului tarist s.a. Lipsit de sprijinul material al oficialitilor, chiar combtuta de acestea, minat de disensiunile ntre unii membri de vaz,societatea si-a ncetat activitatea n cursul anului 1838. Societatea Filarmonica si-a propus , n primul rnd sa sprijine apariia unui teatru n limba romna. Prin cotizari, s-a deschis o coala de literatur,declamatie si muzic vocal. Printre elevi s-au aflat C.Caragiali si St.Mihaileanu. Deschis la 20 ianuarie 1834,aceasta este cea dinti coala romneasc n care s-au format actori dup un program bine chibzuit si sistematic. Se preda muzica, arta dramatic. Heliade tinea cursuri despre istoria literaturilor europene mai nsemnate, preda notiuni elementare de estetic, invata pe elevi sa analizeze literar textele pieselor ce urmau a fi prezentate. Mai predau E.Winterhalder(istoria artelor),Duport(dansul si scrima),Schalb(pianul), Conti(muzica vocal),C.Mihalache(limba romn). La 23 august 1834,are loc cea dinti reprezentaie, cu piesa lui Voltaire "Mahomet sau Fanatismul", n traducerea lui Heliade. ngrijindu-se de repertoriu, membrii societtii au fcut numeroase traduceri din dramatyrgia universal. Foarte apreciat era Moliere, din care se traduce intens:I.Em.Florescu("Amorul doctor"),C.Aristia("Silita cstorie"), C.Rasti("Vicleniile lui Scapin"),I.Voinescu("Doctorul fara voie"), I.Ghica("Precioasele"),Heliade("Badaranul boierit"),Gr.Grditeanu("George Dandin" sau "Brbatul cornat n prere"),I.Roset("Zgrcitul"). Din Corneille, s-a tradus numai

"Eraclie, mprat al Rasaritului", de catre I.Roset.Din Voltaire-"Alzira"(de catre C.Aristia),iar din Schiller -"Intriga si amorul"(de catre I.Cmpineanu).S-au mai talmacit piese de Goldoni("Vduva viclean",tradus de C.Moroiu),Alfieri("Virginia",tradus de Aristia),Lesage("Crispin,rival stpnsu",tradus de St.Burchi). Un autor preferat se pare ca era si Aug. von Kotzebue, din care traduc I.Niescu("Stefu nerod"), Iancu Vcrescu("Grdinaru orb" sau "Aloiu nflorit"), Gh.Munteanu("ncurctura"). Numarul mare al talmacirilor din piese strine se datora concepiei potrivit creia actorii se pot forma ndeosebi la coala unor lucrri de valoare recunoscut. Pe de alta parte in acest mod, Societatea Filarmonica a inlesnit cunoasterea de catre publicul romanesc a unora dintre capodoperele repertoriului european, contribuind, totodat, si la consolidarea limbii literare romneti moderne. Din att de pauperul repertoriu autohton s-a reprezentat, parese, numai piesa lui Faca "Comodia vremii". In schimb, dac nu i-a ndemnat prea mult pe sciitori catre dramaturgie, Societatea Filarmonica a avut un rol deosebit n foemarea unui public de teatry. A ajutat la aceasta, pe lng repertoriul , si infiintarea revistei "Gazeta Teatrului National", apruta sub patronajul societtii, din noiembrie 1835 pna in decembrie 1836. Urmrindu-si cu tenacitate elul, Societatea Filarmonica a adunat fondurile necesare pentru ridicarea unui edificiu destinat Teatrului National, a cumparat terenul, a alcatuit si planurile. mprejurrile iau fost nsa potrivnice. Reprezentaiile n limba romna, pentru prima oara att de frecvente in ara Romneasc, aveau loc n sali nchiriate si cu un regizor strain. Actorii elevi interpretau nsa cu pasiune, publicul fiind din ce n ce mai numeros si mai entuziast. In martie 1835, Societatea Filarmonica a nfiinat si o Scoal public de muzic vocala si instrumental,ai crei elevi, condui de I.A.Wachmann, au interpretau, un an mai trziu, opera "Semiramida " de Rossini, punnd astfel bazele spectacolului romnesc de oper. Printre elevele acestei scoli se afla si Eufrosina Popescu,cantareata de opera ce va deveni celebra sub numele E.Marcolini. In istoria culturii si literaturii romnesti, Societatea Filarmonica ramane ca o deschizatoare de drumuri, creia i se datoreaza cea mai mare parte a reusitelor teatrului romnesc din prima jumtate a secolului al XIX-lea.