Stresul este sentimentul pe care l simi atunci cnd percepi o diferen ntre ceea ce ai i ceea ce vrei.

Cu ct diferena este mai mare i cu ct chestiunea este mai important pentru tine, cu att mai mare este potenialul pentru stres.
John E. Newman

Termenul de stres, preluat din limba engleza, desemneaza lucruri destul de diferite pentru specialistii in domeniu. In general sunt acceptate trei perspective asupra stresului, in functie de accentul pus pe situatia stresanta, raspunsul la stres sau pe interactiunea dintre stimul si raspuns. Prima perspectiva considera ca stresul este inerent stimulilor sau situatiei. Acesti stimuli se numesc stresori sau factori stresanti. O situatie conflictuala sau frustranta este, de exemplu, un factor stresant. Factori stresanti sunt insa si zgomotul, aglomeratia, evenimentele negative de viata, suprasolicitarea etc. Fiecare persoana se raporteaza diferit la situatiile cu care se confrunta. Aceeasi situatie poate parea stresanta pentru un individ si neutra pentru altul. Daca socotim ca stresul este inerent stimulilor, nu putem explica modalitatea diferita de raspuns la situatiile stresante. Definirea stresului prin accentul pus pe reactia sau raspunsul organismului a castig 434h78e at teren odata cu cercetarile lui Hans Selye. Din aceasta perspectiva, stresul este raspunsul nespecific al organismu-lui la solicitarile externe. Stresul, in formele lui severe, afecteaza substantial capacitatea de raspuns a individului si conduce implicit la diminuarea performantei in munca. In zilele noastre, desi aleasa in majoritatea cazurilor pe baza unei reale vocatii, profesia sau ocupatia se poate constitui intr-o importanta sursa de stres psihic, factorii favorizanti grupandu-se si potentandu-se reciproc, dupa urmatorii parametrii: specificul profesiei, prezent prin dificultatea sarcinilor si exigentele de performanta; conditiile de ambient profesional (zgomot, poluare, aglomera-tie etc.);

caracteristicile relationarii interpersonale;

conditiile determinate de caracterul special al activitatii, constand in suprasolicitare intensa, neinsotite de masuri de recuperare adecvate. Desi face parte din cotidian, stresul vietii contemporane accentueaza permanent discrepanta dintre zestrea adapta-tiva a individului si exigentele crescande ale mediului psihosocial, prin: diminuarea capacitatii de raspuns bazat pe functionalitatea proceselor cognitive, accentuat de bombardamentul informational si dublat de viteza schimbarii sociale, specifice progresului tehnico-stiintific suprasolicitant; estomparea voluntara a reactivitatii emotionale prin aparitia multiplelor restrictii normative; deplasarea accentului in cadrul sferei motivationale catre satisfacerea prioritara a trebuintelor superioare, de stima, prestigiu, securitate etc., in defavoarea celor biologice; rezonanta afectiva negativa, generata atat de esecul adaptativ, cat si de nesatisfacerea motivatiilor de afirmare si/sau de afiliere.

Stresul este inamicul numrul 1 al omului secolului XXI, dar specialitii site-ului howstuffworks.com spun c absena unor perioade stresante din cotidian are efect negativ asupra sntii. Stresul este un rspuns al presiunii psihologice exercitate att de un eveniment negativ, ct i de unul pozitiv. Tocmai de aceea exist i cazuri n care stresul este benefic, pentru c adrenalina eliberat n organism poate avea influene pozitive asupra ntregului corp, de la sistemul digestiv i cardiovascular pn la cel pulmonar i afectiv. Dac aciunea factorilor externi persist ns pentru perioade ndelungate, stresul se transform ntr-un duman de temut, iar efectele pot fi extrem de grave, atrag atenia specialitii n psihologie. Printre efectele negative ale stresului se numr strile de anxietate sau depresie, ulcer, deshidratare i chiar slbirea general a organismului.

Oamenii resimt stresul atunci c-nd percep un dezechilibru ntre solicitrile care li se impun i resursele pe care le au la dispoziie pentru a soluiona aceste solicitri. Dei stresul se resimte la nivel psihologic, acesta afecteaz i sntatea fizic a oamenilor.

Printre factorii obinuii ai stresului la locul de munc se numr lipsa controlului asupra muncii, solicitrile necorespunztoare pentru lucrtori i lipsa sprijinului din partea colegilor i a conducerii.

Stresul este cauzat de potrivirea neadecvat dintre noi i munca pe care o realizm, relaiile precare i prezena violenei fizice sau psihologice la locul de munc, precum i de conflictele dintre sarcinile noastre de la locul de munc i din afara acestuia.

Reaciile n aceleai mprejurri difer de la individ la individ. Unii oameni pot face fa mai bine dec-t alii solicitrilor mari. Ceea ce este important este evaluarea subiectiv de ctre individ a situaiei n care se afl. Nu este posibil s se determine numai din situaia ca atare, volumul de stres pe care aceasta l poate produce.

Stresul pe termen scurt - de exemplu, c-nd se respect un termen - nu reprezint de obicei o problem: ntr-adevr, aceasta i poate ajuta pe oameni s i pun n practic cel mai bine abilitile. Stresul devine un risc pentru sntate i securitate atunci c-nd este prelungit. Simptomele stresului la locul de munc Resimirea stresului poate schimba modul n care simte, g-ndete i se comport o persoan. Printre simptome se numr:

La nivel de organizaie:

absenteism, o fluctuaie mare de personal, un calendar defectuos, probleme disciplinare, hruire, productivitate sczut, accidente, erori i costuri crescute n urma despgubirilor sau a asistenei medicale.

La nivel de individ:

reacii emoionale (iritabilitate, anxietate, tulburri ale somnului, depresii, ipohondrie, alienare, epuizare, probleme n relaiile familiale);

reacii cognitive (dificultate n concentrare, n memorie, n nvarea lucrurilor noi, n luarea deciziilor);

reacii comportamentale (abuzul de droguri, alcool i tutun; comportament destructiv), i

reacii fiziologice (probleme dorsale, imunitate sczut, ulcer gastric, probleme cu inima, hipertensiune).

Pentru individ, pe langa impactul devastator al deteriorarilor severe ale starii de sanatate la care ne-am referit, stresul poate conduce la scaderea eficientei in munca si implicit la ratarea oportunitatilor de evolutie in cariera, iar in final chiar la pierderea locului de munca. Acest fapt accentueaza incordarea din relatia

familiala si extrafamiliala, iar in cele din urma poate genera depresie si chiar suicid. Pentru organizatie, costurile legate de stres imbraca multe forme. Acestea includ absenteism, costuri medicale ridicate si dereglari ale fluxului de productie, asociate cu alte costuri pentru recrutarea si pregatirea noilor angajati. S-a observat, de asemenea, ca stresul a devenit o mare problema in ceea ce priveste productivitatea si eficienta. Comisia Europeana a pus deja in aplicare unele masuri care au scopul de a garanta securitatea si sanatatea lucratorilor. Directiva cadru 89/391 prevede reglementari fundamentale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce afirma cu claritate obligatia angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea la locul de munca, inclusiv cu referire la efectele stresului ocupational. Toate statele membre au implementat aceasta directiva in legislatia proprie iar unele dintre acestea au elaborat, in completare, ghiduri de prevenire a stresului in munca. Un numar din ce in ce mai mare de cercetatori in domeniul combaterii stresului declara ca se pot obtine rezultate semnificative in controlul acestuia doar daca se actioneaza atat la nivelul individului, cat si la nivelul organizatiei. Acest fapt implica actiunea la trei nivele distincte: la nivel primar, pentru identificarea agentilor stresori de la nivelul organizatiei, in scopul prevenirii stresului;

la nivel secundar, prin tehnici de interventie care sa ajute angajatii sau grupurile organizationale sa poata dezvolta, prin educatie si pregatire, strategii de solutionare si de crestere a rezistentei la stres;

la nivel tertiar, prin asistenta de specialitate, asigurandu-se angajatilor suportul necesar vindecarii simptomelor stresului.

Am gasit un exemplu stresul militar:

O alta` sursa` de stres, subliniata` de militarii participan]ii la ancheta, a fost neactualizarea regulamentelor conform realitatii. Avnd n vedere ca unele regulamente au fost modificate, altele sunt depasite, ar fi necesara actualizarea regulamentelor si adaptarea lor la realitatile din teren, la necesitatile sociale si financiare ale cadrelor militare. De asemenea, respectarea regulamentelor trebuie sa devina o regula corect si complet asumata de fiecare militar n parte. O alta problema mentionata de militari a fost repartizarea judicioasa a sarcinilor si misiunilor. Aceasta repartizare

este necesar sa se faca astfel nct sa se evite ncarcarea cu sarcini peste posibilitatile militarilor si acordarea timpului necesar pentru rezolvarea lor. Reticenaa la nou si dorinta unui cstiig mai mare sunt alte doua surse generatoare de stres indicate de militari. Armata are militari bine pregatiti, oameni de valoare n care a investit mult. Din pacate, nu exista foarte multe modalitatii de motivare puternica a lor pentru a ramne pentru mult timp n sistem. De asemenea, initiativele lor sunt de multe ori ngradite ntruct armata se caracterizeaza, n mare masura, prin conservatorism. Exista multe firme particulare si de stat care sunt interesate de serviciile acestor oameni si care au posibilitatea sa i motiveze financiar si sa le ofere locuri de munca mai tentante. De aceea, se impune gasirea unor sisteme de motivatii prin care armata sa-si pastreze oamenii bine pregatiti si, de asemenea, trebuie depuse eforturi mai mari

pentru cresterea atractivitatii]ii profesiei de militar si a statutului personalului din MApN.