P. 1
Istoriografia romaneasca

Istoriografia romaneasca

|Views: 34|Likes:
Published by Petrescu Razvan

More info:

Published by: Petrescu Razvan on Nov 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/23/2013

pdf

text

original

Istoriografia romaneasca

În ţara noastră, principalele forme de cultură au fost: traducerea şi tipărirea de texte religioase, publicarea de cărţi populare, scrierea de cronici. Această ultimă activitate se întinde de la sfârşitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XIX-lea. Cronicarii transmit idei fundamentale referitoare la etnogeneza romanilor,romanitatea poporului, latinitatea limbii,continuitatea poporului roman, unitatea romanilor. Din punct de vedere al limbii romane, isoriografia reprezinta un nivel superior de folosire a limbii romane vechi in comparatie cu textele religioase. Ilustreaza efortul de transmitere al limbii dintr-un mijloc de comunicare directa in unul de creatie si de transmitere a culturii. Cronicile sunt primele exercitii de exprimare in limba poporului. Valoarea literara presupune caracter subiectiv in relatare, valoare memorialista, prezenta unor procedee ale prozei artistice. Primele forme ale istoriografiei au fost: inscripţiile în limba slavonă de pe pietrele de mormânt aşezate de Ştefan cel Mare, în amintirea strămoşilor săi, în bisericile din Rădăuţi şi Putna. Cu aceste pietre s-a născut ideea de a se consemna în scris anumite fapte istorice. Ştefan poate fi considerat chiar iniţiator al istoriografiei noastre, într-ucât în timpul domniei lui a fost scrisă prima cronică propriu-zisă (Cronica lui Ştefan cel Mare), continuată în secolul al XVI-lea de letopiseţele slavone ale lui Macarie, Eftimie şi Azarie. Activitatea cronicărească ajunge la strălucire în secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea prin câteva personalităţi ca: Grigore Ureche, Miron Costin, Radu Greceanu, Radu Popescu sau Ion Neculce şi se încheie după 1800 prin „Hronograful Ţării Româneşti” de Dionisie Eclesiarhul şi „Hronologia domnilor Ţării Româneşti” de Naum Rîmniceanu. Cronicile realizează cea dintâi imagine scrisă a istoriei noastre. Textele care compun această imagine sunt numeroase. Exista cronici în toate provinciile româneşti, dar cele mai valoroase sunt ale cronicarilor moldoveni şi munteni. În seria celor moldoveneşti intră „Letopiseţul Ţării Moldovei” scris în ordine de Grigore Ureche de la1359 la 1594, de Miron Costin de la 1594 la 1661, de Ion Neculce de la 1661 la 1743 şi continuat de alţi cronicari de mai mică valoare. În seria muntenească intră „Letopiseţul Cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor”, cu autori necunoscuţi, cuprinzând intervalul 1290 – 1688, continuate de Radu Greceanu de la 1688 la 1714, de un anonim şi de Radu Popescu prelungind nararea evenimentelor până în 1729. Grigore Ureche (1590-1647) – este primul nostru cronicar care a formulat clar unitatea de origine, de neam si de limba a tuturor romanilor:”toti de la Ram se trag”. Miron Costin (1633-1691) supranumit şi „cronicar „savant”. Ceea ce l-a preocupat în mod deosebit pe cronicar a fost ideea unităţii de teritoriu şi limbă a poporului român, fiind conştient că toţi cei ce trăiesc în cele 3 principate sunt de un neam şi de o limbă. Opera sa este alcătuită din trei studii bazate pe izvoare ştiinţifice: „Letopiseţul Ţării Moldovei de la 1594-1661”; „De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor” din care nu a reuşit să scrie decât introducerea numită „Predoslovie”; „Viaţa lumii”- poem filozofic scris în limba polonă. Ion Neculce (1672-1745) – numit şi „cronicarul scriitor”, el face legătura dintre cronicarii adevăraţi şi scriitori. Având funcţii boiereşti la curtea domnească de la Iaşi, Ion Neculce are două mari opere prin care şi-a fixat un loc bine definit între cronicarii moldoveni: „Letopiseţul Ţării Moldovei de la 1661-1743 si „O samă de cuvinte”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->