Sunteți pe pagina 1din 9

Analiza cmpului de fore Este o metod foarte util i uor de folosit n procesul de planificare, implementare i monitorizare a unui proces

de schimbare. Avantajele principale sunt aduse de simplitatea modelului i de susinerea sa grafic, aa cum se poate vedea mai jos:

Construirea modelului pleca de la ideea c fa de ideea de schimbare se manifest dou atitudini contrare: una de respingere i una de susinere. Ele sunt denumite fore i reprezentate n model sub forma unor sgei. Evaluarea unui proces de schimbare presupune parcurgerea ctorva etape: 1. Stabilirea clar a obiectivului procesului de schimbare; 2. Identificarea forelor pro i contra schimbrii. Tipurile de fore care pot fi luate n considerare n analiz: Resurse disponibile, tradiii/obiceiuri, interese individuale sau de grup, structura organizaional, relaiile interumane, atitdinile oamenilor, reglementrile specifice industriei, nevoile personale sau de grup, practici, cultura organizaional, valori, dorine, costuri. O metod des utilizat pentru identificarea forelor o reprezint brainstorming-ul; 3. Evidenierea forelor ntr-un table cu dou coloane; 4. Analizarea forelor prin prisma unui set de ntrebri de genul: o Sunt forele acestea reale? o Cum ne putem convinge de realitatea lor (ce dovezi exist?) o Care este importana acestora? o Ct de puternic acioneaz? o Care dintre ele pot fi modificate? o Care dintre ele nu pot fi modificate?

5. 6. 7. 8.

Care dintre ele pot fi modificate ntr-un interval scurt de timp? Care dintre ele necesit un interval de timp mai lung pentru modificare? Care dintre foe, o dat modificate, produc rezultate rapide/lente? Ce este necesar pentru a modifica anumite fore? Se pot mobiliza resusele necesare interveniei asupra forelor pro i contra? Cuantificarea forelor prin alocarea unui scor de la 1 la 5, n care 1 reprezint o for foarte slab iar 5 o for foarte puternic. Scorul este un mix ntre puterea de aciune a forei i gradul de flexibilitate (msura n care poate fi modificat); Construirea diagramei de fore, inndu-se seama de scorul fiecrei fore (lungimea sgeii este proporional cu scorul); Calcularea scorului total pentru fiecare tip de for: negativ i pozitiv; Luarea deciziei privind realizarea procesului de schimbare: este sau nu posibil, ce resurse sunt necesare, care va fi planul de aciune asupra forelor asupra crora se poate interveni (cum se pot ntri forele pozitive, slbi cele negative sau cum se pot introduce fore pozitive noi).
o o o o o

Forele care n mod semnificativ afecteaz succesul unui proces de schimbare sunt atitudinile i comportamentele indivizilor. Modul n care acestea se pot manifesta poate fi reprezentat sugestiv sub forma unei diagrame:

Cadranul I are n vedere forele negative expimate; indivizii au o atitudine negativ i un comportament similar. Cadranul II are n vedere forele negative ascunse; indivizii au o atitudine negativ dar ea nu este exprimat ca atare. Cadranul III are n vedere forele pozitive explicite; indivizii au o atitudine pozitiv i un comportament consistent cu aceast atitudine. Cadranul IV are n vedere forele pozitive poteniale; indivizii au o atitdine pozitiv dar se feresc, din diverse motive, s o exprime. Utilizarea acestei diagrame simplific i clarific procesul de analiz, cuantificare i

aciune n ceea ce privete factorul uman care este implicat direct sau indirect n procesul de schimbare.

Forta de frecare O forta care se exercita asupra unui corp, rezultnd din contactul direct cu un alt corp, este numita forta de contact . La contactul a doua corpuri apar ntotdeauna doua forte: reactiunea normala , notata cu sau , si forta de frecare, notata cu . n figura alaturata se observa aceste forte n cazul unui corp care aluneca pe o suprafata orizontala. (vezi figura 1) Legile frecarii : Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact, ci numai de natura acestor suprafete (prin coeficientul de frecare la alunecare, , marime fizica scalara, adimensionala, subunitara, tabelata). Forta de frecare la alunecare este proportionala cu rezultanta fortelor ce actioneaza pe directia normala la directia deplasarii. Astfel, modulul fortei de frecare este dat de relatia:

figura 1

Forta de tensiune La prezentarea principiului actiunii si reactiunii am mentionat ca n cazul corpurilor legate prin fire sau tije apare o forta numita tensiune. De obicei nu se iau n considerare masele firelor sau tijelor si sunt considerate inextensibile ;astfel, chiar daca li se imprima o acceleratie, forta aplicata la unul din capete se transmite integral la celalalt capat.

Tensiunea se transmite n firele inextensibile.

Forta elastica
Forta elastica, notata , ce apare ntr-un corp deformat elastic, se opune deformarii, valoarea ei numerica fiind direct proportionala cu deformatia produsa ( alungire/ comprimare):

Legea lui Hooke se bazeaza pe studio experimental si observatii ce au condus la urmatoarele concluzii: deformarea este direct proportionala cu forta care a produs-o ? mare; , ~F;

fiind lungimea initiala cu ct aceasta este mai mare, cu att si deformarea este mai

, s lo fiind aria sectiunii transversale initiale a corpului;

deformarea depinde de natura materialului prin modulul de elasticitate E , numit modulul lui Young . Expresia matematica a legii lui Hooke este:

(1)

Raportul se numeste tensiune sau efort unitar, iar raportul alungire/ comprimare) :

se numeste deformatie relativa(

(2) Se observa din relatia (1) ca legea lui Hooke exprima forta elastica n corpurile deformate elastic, daca n relatia (1) se noteaza .

Tot relatia (1) permite definirea modulului lui Young si a unitatii de masura a acesteia n S.I.

1 N/m este forta care actionnd asupra unui corp cu sectiunea unitara, i produce acestuia o alungire relativa egala cu unitatea

Forta centripeta Pentru a mentine un corp pe o traiectorie circulara, trebuie aplicata asupra acestuia o forta numita forta centripeta , care imprima corpului acceleratia centripeta, conform principiului al II-lea al dinamicii.

Modulul

acestei

forte

este

dat

de

relatia:

ntruct , aceasta forta este directionata pe suportul vectorului acceleratie centripeta si are acelasi sens, deci spre centrul de rotatie. Forta centripeta nu este un nou tip de forta;natura fortei centripete este diferita n diferite situatii, dupa cum rezulta din exemplele urmatoare: n cazul unui corp legat de o sfoara si rotit n plan orizontal sau vertical, forta centripeta este o forta elastica data de fir. Pentru Luna, care se roteste n jurul Pamntului pe o orbita circulara, forta centripeta este forta de atractie gravitationala exercitata de Pamnt asupra Lunii. Pentru un electron care se roteste n jurul nucleului atomic, forta centripeta este forta de atractie dintre electron si nucleu, de natura electrostatica. Forta centrifuga Conform principiului al III-lea al dinamicii, simultan cu forta centripeta (actiunea), apare si forta centrifuga (reactiunea).Ea este aplicata n centrul de rotatie si tinde sa deplaseze acest centru catre periferie.

Forta centrifuga la curbe :

Pentru a evita lunecarile laterale (sau deraierea trenului), trebuie ca rezultanta dintre greutatea vehiculului si forta centrifuga, ambele aplicate n centrul de greutate, sa fie perpendiculara pe suprafata drumului. (vezi figura 1)

, unde r este raza de curbura n figura alaturata se vede ca F Cf = mg tg

Deci :

figura 1

Principiile I,II,III ale dinamicii


A)Principiul I al dinamicii (Principiul inertiei )

Un corp si mentine starea de repaus relativ sau de miscare rectilinie si uniforma, atta timp ct asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-i modifice aceasta stare. *Corpul se opune oricarei actiuni exterioare care cauta sa-i schimbe starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma,. Proprietatea tuturor corpurilor de a se opune schimbarii starii de echilibru n care se afla se numeste inertie. Masura inertiei este masa , numita si masa inerta, marime fizica scalara, fundamentala, a carei unitate de masura n S.I. este kilogramul.

Instrumentul cu care se masoara masa este balanta / cntarul. B)Principiul al II-lea al dinamicii ( Principiul fundamental) Interactiunea reprezinta actiunea reciproca dintre corpuri, iar marimea fizica vectoriala ce masoara interactiunea este forta . Unitatea de masura a fortei n S.I. este Newtonul (1N este forta care imprima unui corp de masa 1 kg o acceleratie de 1 m/s 2 , dupa directia si n sensul fortei), iar instrumentul cu ajutorul caruia se masoara forta se numeste dinamometru. Efectele produse de actiunea fortelor asupra corpurilor sunt deformarile - plastice sau elastice - si schimbarea starii de miscare. Daca rezultanta tuturor fortelor care actioneaza asupra corpului este diferita de zero, , vectorul viteza se modifica si apare o acceleratie. Aceeasi forta aplicata diferitelor corpuri produce variatii diferite ale vitezei, efectele depinznd de masa corpului ce sufera actiunea fortei (a fortei rezultante);cu ct masa corpului este mai mare, cu att variatia vitezei este mai mica. Acceleratia imprimata corpului este pe directia fortei aplicate, fiind invers proportionala cu masa corpului. Principiul al II-lea al dinamicii se enunta astfel: Vectorul forta este egal cu produsul dintre masa corpului si vectorul acceleratie. Daca masa este constanta, se poate scrie : (vezi figura 1)

Produsul dintre masa corpului si viteza acestuia reprezinta impulsul corpului:

Se poate scrie :

C)Principiul al III-lea al dinamicii ( Principiul actiunii si reactiunii)

Daca un corp A exercita o forta fortei . (vezi figura 2)

asupra corpului B (actiune), atunci corpul B , egala n modul si de sens contrar

actioneaza asupra corpului A (reactiune) cu o forta

Cele doua forte se manifesta simultan si sunt aplicate unor corpuri diferite , actionnd dea lungul dreptei care uneste cele doua corpuri. n cazul corpurilor legate ntre ele prin fire sau bare, conform principiului actiunii si reactiunii, actioneaza doua forte egale ca marime si de sensuri opuse (o parte a firului / barei actioneaza asupra celeilalte parti) ;oricare din aceste forte se numeste tensiune si poate fi masurata cu un dinamometru inserat ntr-o sectiune a firului / barei. Se defineste sistemul de referinta inertial (galilean) ca un sistem n raport cu care un corp trebuie sa ramna n repaus sau sa se miste rectiliniu si uniform atunci cnd asupra lui nu actioneaza nici o forta ( rezultanta). n sistemele de referinta inertiale este valabil principiul inertiei. Un sistem de referinta inertial legat de Pamnt poate fi considerat un sistem de referinta inertial ;daca un sistem de referinta este inertial, un al doilea sistem care se misca uniform si rectiliniu fata de el, este, de asemenea, inertial.

figura 2

figura 1.