Soiuri de vin alb

Click to edit Master subtitle style

Istoria vinului
Istoria vinului ncepe acum 8000 de ani, cnd via de vie a fost adus din Asia Mic, n regiunea mediteranean. n anul 2000 .e.n. arta vinului era deja cunoscut n Egipt, pe insula Creta i pe teritoriul Israelului i Palestinei de astzi, fapt dovedit de numeroase inscripii n piatr i papirusuri egiptene.

Grecia Multe personaje din mitologia greac sunt legate de vin i vinificaie. n Grecia, zeul vinului era Dionysos, n Roma-Bahus, numit i Libero, n Egipt Sai. Zeul grecesc Dionysos s-a nscut mai trziu dect ceilali zei, de aceea nu a fost recunoscut din prima ca zeu.A cltorit prin multe ri i nva oamenii s sdeasc via de vie i s fac vin. Fcea minuni pentru a-i arta puterile de zeu. ntr-o zi, fiind confundat cu un tnar nobil, Dionysos a fost rpit de pirai. Care deja numrau ct aur vor primi pentru el, vnzndu-l n trgul de sclavi. ns, nu a fost s fie. Dionysos si-a artat toat mreia sa. Ca prin miracol funiile s-au dezlegat, catargul acoperindu-se n ntregime de o plant crtoare, care a i nflorit. ntreg vasul era nfrumuseat de vi de vie. Corabia prea transformat Click to edit Master de vie. Piraii uimii i speriai au srit n ap, atunci n ntregime n vi subtitle style Dionysos i-a transformat n delfini. Continundu-i cltoria, a ntilnit-o pe viitoarea sa soie Ariadna.

Egiptul n Egipt zeul vinului a fost Sai, avnd un caracter mai calm spre deosebire de Dionysos. Vinificatorii mult timp nu se puteau hotr crui zeu s-i slujeasc al pmntului i fertilitii, care le-a dat viade-vie sau zeului apei, care alimenta planta? Zeii nii nu puteau s se nteleag n aceast privin. Au rezolvat problema uor: au creat un nou zeu. Aa a aprut Sai micul zeu al viei de vie. A fost din ce n ce mai apreciat i devenise i zeul bogiei i al belugului. Mai apoi, a fost invitat chiar la judecata lui Asiris, fiind considerat de zei, ca cel mai bun cunosctor al firii omeneti, capabil s spun cu exactitate, ct timp i este rezervat fiecrui om.

Clasificarea comercial a vinurilor:

n funcie de material prim:

Vinul tulburel: este vinul provenit din musturile proaspete,incomplete fermentate,cu gust acrior,neptor,datorit CO2 ce l conine i dulceag datorit preyenei zahrului n produs. Vinurile curente de mas: n aceast grup intr vinurile de vi hibrid, de vi altoit i indigen.Concentraia de alcool este de maxim 8-9,5 pentru vinurile de vi altoit i indigen. Vinurile de Regiune i Regiune Superioar:aceste sortimente de vinuri provin de la soiuri de vi altoit si indigen.Ele au o concentraie de alcool cuprins ntre 10,511,0. Vinurile superioare:n aceast grup sunt cuprinse vinurile de ,,soiuri pure din podgoriile consecrate acestui sortiment.

n funcie de culoare:

Vinuri albe: galben pai, galben chihlimbar. Vinuri roii: roii deschise,royeuri i roii nchise,roii rubinii.

n funcie de coninutul n zahr:

Vinuri seci: cu coninut n zahr de pn la 10g/l,de culoare galben. Vinuri demiseci:cu coninut in zahr cuprins ntre 50-129g/l,corespunytor sortimentului de vin i podgoriei de provenien,vinuri galben pai i roii.

Feteasca Alba Tip : alb, sec sau demisec Culoare: galben pai Gust: miere de albine Buchet si aroma: flori de vita, de pajiste, si livada inflorita Aciditate: aciditate moderata, complexa, armonioasa

Clasificare: Vin cu denumire de origine controlata cules la maturitate deplina

Anul recoltei 2000 Este un vin de culoare galben pai cu o aciditate echilibrata, care il face foarte baubil fiind supranumit si "vin de cursa lunga". Aroma aminteste de mirosul florilor de vita de vie. Se consuma la temperatura de 8 10 C si se recomanda la preparatele din peste, pui si legume.

Tamaioasa Romaneasca Tip: alb. demidulce Culoare: galben auriu spre chihlimbar Gust : pere busuioace, miere, struguri supracopti Buchet si aroma: semanatoare florilor de salcam si tei Aciditate: armonioasa moderata

Clasificare: Vin cu denumire de origine controlata cules la tarziu

Anul recoltei: 2001 Este un "vin capodopera" a zonei viticole Pietroasa, de culoare galben auriu spre chihlimbar. Gustul complex, onctuos si catifelat este insotit de arome asemanatoare florilor de salcam si tei. Potentialul de aroma si gustative este pus in valoare la temperaturi de 16-18 C si poate fi asociat cu deserturi fine si fructe putin acide.

Muscat Ottonel Tip: alb. demisec Culoare: galben pai cu reflexe de auriu la invechire Gust: miere si fructe supracoapte Buchet si aroma: note subtile de miere de albine, fructe de toamna supracoapte si flori de lamai Aciditate: slab acid

Clasificare: Vin cu denumire de origine controlata cules la maturitate deplina

Anul recoltei: 2000 Este un vin de culoare galben pai cu reflexe de auriu la invechire. In gustul si aroma sa se combina note subtile de miere de albine, fructe de toamna supracoapte si flori de lamai. Fiind un vin aromat se recomanda a se consuma la temperatura de 1618 C si poate fi consumat la preparatele de desert prajituri, torturi, papanasi, placinte, strudele.

Riesling Italian Tip: alb, sec Culoare: alb verzui Gust: fructe mediteraneene si piersica Buchet si aroma: fn proaspat cosit, un vin barbatesc Aciditate: un vin cu aciditate ridicata, plin de vioiciune

Clasificare: Vin cu denumire de origine controlata

Anul recoltei: 1999 Are culoare galben verzui si este un vin mai acid, sobru, barbatesc, echilibrat, vioi si reconfortant. Aroma si buchetul amintesc de fructele mediteraniene si de mirosul fanului cosit. Gustul aminteste de cel al piersicilor lasand in final o usoara amareala placuta. Datorita aciditatii crescute se recomanda la preparatele de peste gras, carne de pasare si fructe de mare.

Tamaioasa de Pietroasa Tip: alb, demidulce Culoare: galben auriu Gust: pere busuioace, miere, struguri supracopti Buchet si aroma: deosebita Aciditate: armonioasa moderata

Clasificare: Vin de masa Este un vin de calitate superioara ,demidulce cu o concentratie alcoolica de 11 % si zahar rezidual nefermentat 40 gr./ l. Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 20% vin soi Tamaioasa Romaneasca cu 80% alte vinuri soiuri albe. Este un vin catifelat cu aroma discreta imprumutata de la Tamaioasa Romaneasca, aciditate moderata si un buchet bine armonizat. Datorita calitatilor sale, consumat la 1416 C poate insoti preparatele de patiserie, pizza, carne de pasare si deserturi.

Feteasca Regala Tip: alb, demisec Culoare: alb verzui Gust: de ceara de albine si roze Buchet si aroma: flori de camp si flori de mar Aciditate: acid

Anul recoltei: 2009 Este un soi autohton romanesc originar din Ardeal si mai este denumit si Feteasca de Ardeal. Provine din incrucisarea dintre Feteasca Alba si Grasa de Cotnari, are o culoare galben verzui si o aciditate mai mare decat Feteasca Alba, un vin alb demisec, vioi, usor acid, glicerinos si cu vascozitate mai mare. Esta un vin de calitate superioara obtinut in podgoria Dealurile Buzaului centru de vinificatie Ramnicu Sarat, are o concentratie alcoolica de 11,2 % si circa 10 gr. zahar / litru. Are o aroma discreta ce aminteste de florile de mar si de ceara de albine. Prin invechire capata un buchet armonios tipic zonei de cultura. Este recomandat pentru ospete traditionale, unde servit la temperatura de 10 12 C, datorita delicatetei si elegantei poate insoti cu succes preparatele din peste, legume, carne de pasare, branzeturi.

Zonarea produciei de vin n Romnia

V MULUMESC PENTRU ATENIE!!!!

Student: Macovei Monica Grupa: 4202 Controlul i expertiza produselor alimentare