IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1

1
CALCULUL CIRCUITELOR DE PUNERE LA PMANT

No(iuni introductive

a) Instalatiile de legare la pmnt sunt:
De protec(ie (pmntul este legat la unele elemente metalice
ale instalatiei, Ir a Iace parte ns din circuitele normale ale
acesteia (Iig.1.1) legtura putnd Ii deIinitiv sau provizorie si,




















De exploatare, cnd legturile la pmnt se execut n scopul
de a asigura Iunctionarea normal a instalatiei (legarea la
pmnt a punctului neutru, legarea la pmnt a unei Iaze cu
sistemul 'dou conductoare pmnt, legarea la pmnt a
descrctoarelor (Iig.1.2) si a altor instalatii de protectie
mpotriva supratensiunilor atmosIerice).

b) Instalatiile de legare la pmnt de protectie au rolul de a reduce la
maximum tensiunea de atingere si tensiunea de pas, astIel ca mrimea
curentului ce poate strbate corpul omenesc n cazul unui accident de
electrocutare, s Iie sub valorile periculoase ( mA).
V
R
l
R
t
R
p
V
dt
di
L i R u
p p
+ =

ig. 1.1. Legarea la pmant a carcasei unui motor.
R
p
re:istenta de trecere la pmant, R
l
re:istenta
legturilor, R
t
re:istenta de trecere de la electrod
la sol.
ig. 1.2. Legarea la pmant a unui
descrctor
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
2
n acest sens tensiunea de atingere
at
, a crei mrime depinde n mod
substantial de rezistenta instalatiei de pmntare R
p
si a curentului de punere
la pmnt I
p
, nu trebuie s depseasc valorile indicate n tabelul din anexa
7.34 (Curelaru, A., Probleme de statii si retele electrice, Editura Scrisul
Romnesc, Craiova, 1979).

Anexa 7.34 Tensiunile de atingere i de pas maxim admisibile pentru
instalatii i echipamente peste 1000J
Nr.
crt.
Categoria instalatiei si a
echipamentului
Timpul de ntrerupere a curentului de punere
la pmnt prin priz, n secunde
,2 ,3 ,4 , ,6 ,7 8 , > dar
3
I Zone cu circulatie
Irecvent
12 1 8 8 7 79
II Zone cu circulatie
redus
2 2 16 1 14 13 12
III Zone cu circulatie
redus, n care se
Iolosesc mijloace
individuale de protectie
4 33 3 28 26 230

Conditiile de calcul ale instalatiilor de legare la pmnt de protectie
trebuie s se Iac conIorm tabelului din anexa 7.3.
1.1. Prizele de pmnt

a) Prizele de pmnt pot Ii:
Naturale, alctuite din prti metalice introduse n pmnt pentru alte
scopuri (conducte ap, canale, conducte gaze, mantale metalice ale retelei de
cabluri subterane, etc.);
Artificiale, instalate special pentru scopuri de protectie, cu electrozi
din tevi sau proIile de otel si benzi de otel;
Mixte, compuse din prize naturale completate cu prize artiIiciale.
Rezistenta total de trecere la pmnt a instalatiei de legare la pmnt
trebuie s Iie mai mic de 4O. Aceast valoare se obtine prin alegerea unui
numr de n prize de pmnt verticale, legate ntre ele cu elemente de
platband (ce constituie o priz orizontal cu rezistenta de trecere la pmnt
r
b
).
b) Rezisten(a de trecere la pmnt r
p
, a diIeritelor tipuri de prize
singulare se calculeaz cu Iormulele (conIorm notatiilor din Iig. 1.3).
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
3

































ig.1.3
Electrod emisferic:
| |
2

O =
r
r
e
x
p
(1.1.)

Electrod sferic:
r

emisIera

r

H
r

H
sIera
t
d
q
L
2d
d
d
L
Prize singulare
Priz - band
2d
d
4
L
h >
L
h
h
Priz trus
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
4
| |
4

O
x
p
=
r
r
s
(1.2)

Electrod tip (ruy:

| |
4
4
ln
2
1
d
2L
ln
2
O

+
+
x
p
=
L t
L t
L
r
t
(1.3)
unde:
2
L
q t + =

cnd trusul nu este btut complet:
| |
d
4L
lg ,366
d
4L
ln
2
O =

x
p
=
L
r
t
(1.4)

Electrod tip band:

| | lg 366 , ln
2
2 2
O = =
hd
L
L hd
L
L
r
b
p
x
p
(1.)

Dac banda este ngropat la supraIata solului:

| |
d
2L
ln O =
L
r
b
x
p
(1.6)

n cazul benzilor orizontale de proIile diIerite, simple sau n contur
nchis, ngropate la adncimea h n sol, relatia general de calcul este:

| |
dh
kL
ln
L 2 h d
L
ln
2
2 2
O =

'
+

'

=
x
p
x
p
A
L
r
b
(1.7)

n care:
A ln k este un coeIicient ce tine seama de Iorma prizei, valorile
lui Iiind date n tabelul din Iig. 1.4.
L lungimea total a benzii ngropate;
d diametrul electrodului (pentru banda de ltime b,
2
b
d = ;
pentru cornier cu brate egale d0,95e, e Iiind ltimea cornierului);
h adncimea de plantare a prizei.
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1

Priza k Priza k L
1
/
L
2
Priza A Priza A Priza A Priza A Priza A
1 8,4 1, 1,76 3,41 4,3 ,16 8,4
1,27 19,2 2 1,8 3,31 4,37 ,44 9,4
1,46 L
2
/4D
2
3 2,1 3,29 4,7 6, 1,3
2,38 ,3 4 2,34 3,2 ,1 6,2 11,

ig. 1.4. Jalorile coeficientului A pentru diferite pri:e ori:ontale

n relatiile de mai sus, n aIara notatiilor din Iig. 1.3, p este rezistivitatea
solului n Om, iar valorile ei sunt date, pentru diIerite tipuri de sol, n anexa
7.36.

Re:istivittile (re:istentele specifice), in m O ale principalelor soluri i ape
Nr.
crt.
Natura solului Limitele
valorilor n
Iunctie de
umiditate si
continut de
sruri
Valorile
recomandate
pentru
calcule
prealabile
CoeIicienti de
corectie
1
-
2
-
3
-
1. Sol pietros 2-4 3 2, 1, 1,2
2. Pietris cu nisip 3-12 1 1, 1,3 1,2
3. Nisip 4-1 2,4 1,6 1,2
4. Pmnt nisipos 1- 4 3 1,8 1,2 1,1
. Loess 1- 3 2 - - -
6. Pmnt argilos 4- 1 8 2, 1, 1,4
7. Argile 2- 1 6 2,1 1,36 1,2
8. Cernoziomuri 1- 7 - 1,32 1,2
9. Turb 1- 7 2 1,4 1,1 1,
1. Ap de ru 2- - - -
11. Ap de iaz 4- - - -
12. Ap de mare - 1 - - -
-807;,x
1. CoeIicientii de corectie sunt dati pentru adncimi de ngropare de
peste ,8 m.
2. n calcul se ia valoarea rezistivittilor msurate, nmultite cu unul
dintre coeIicienti si anume:
L
1
L
2
L
2
L
1 L
1
L
2
L
1
L
2
L
1
L
2
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
6
1
- - cnd msurarea s-a Icut cu solul Ioarte umed;

2
- - dac la msurare, solul avea o umezeal medie;
3
- - dac msurarea s-a Iacut cnd solul era uscat.
3. Pentru prizele de supraIat (benzi) cu electrozi ngropati ntre , m si ,8
m, indiIerent de natura solului se va lua: ; 3
1
= - ; 2
2
= - . 6 , 1
3
= -

c) Rezisten(a unei prize compuse, R
T
, Iormat din mai multi
electrozi identici legati ntre ei, este dat de relatia:
- pentru electrozi verticali:
| |
1
1
O

= =

u n
r
r
u
R
t
t
T
(1.8)
- pentru electrozi verticali si band orizontal de legtur:


u
1

=
t b
b t
T
r nr
r r
R (1.9)

n aceste relatii:
u coeIicientul de utilizare a electrozilor conIorm tabelului din anexa
7.37;
n numrul electrozilor verticali;
r
t
rezistenta electrodului vertical;
r
b
rezistenta electrodului tip band de legtur.

Anexa 7. 37
A. Coeficientii de utili:are pentru electro:ii verticali
Ayezare n rnd Ayezare n contur Observa(ii
v
b
l
l

n
v
u
v
v
b
l
l

n
v
u
v
Se vor considera
pentru u
v
valorile
minime
1 2 ,840,87 1 4 ,660,72
2 2 ,90,92 2 4 ,760,80
3 2 ,930,9 3 4 ,840,8
1 3 ,760,80 1 6 ,80,
2 3 ,80,88 2 6 ,710,7
3 3 ,90,92 3 6 ,780,82
1 ,670,72 1 1 ,20,8
2 ,790,83 2 1 ,60,71
3 ,80,88 3 1 ,740,78
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
7
1 1 ,0,2 1 2 ,410,0
2 1 ,720,77 2 2 ,610,
3 1 ,790,83 3 2 ,680,73
1 1 ,10, 1 4 ,380,44
2 1 ,660,73 2 4 ,0,1
3 1 ,760,80 3 4 ,640,9
1 2 ,470,0 1 6 ,360,42
2 2 ,60,70 2 6 ,20,8
3 2 0,76 3 6 ,620,7
1 1 ,3
2 1 ,
3 1 ,6

B. Coeficientii de utili:are pentru electro:ii ori:ontali (ben:i de legtur)
Ayezare n
rnd
v
b
l
l

Numrul electrozilor verticali (tuburilor) n rnd
4 8 1 2 3 6 1
1 ,77 ,74 ,67 ,62 ,4 ,31 ,21 ,2 -
2 ,89 ,86 ,79 ,7 ,6 ,46 ,36 ,34 -
3 ,92 ,9 ,8 ,82 ,68 ,8 ,49 ,47 -
Ayezare n
contur
v
b
l
l

Numrul electrozilor verticali (tuburilor) n contur
4 6 8 1 2 3 7 1
1 ,4 ,4 ,36 ,34 ,27 ,24 ,21 ,2 ,19
2 , ,48 ,43 ,4 ,32 ,3 ,28 ,26 ,24
3 ,7 ,64 ,6 ,6 ,4 ,41 ,37 ,3 ,33


d) Rezisten(a prizelor tip re(ea, R
p
, n sol omogen se poate calcula
cu o eroare de I 1 cu relatiile:

Re(ea fr electrozi verticali:
| |
4
O =
r
R
p
p
(1.1)
sau:

S
R
p
p
) 7 , , ( = (1.11)
cnd reteaua este suIicient de deas, unde s-a notat:
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
8

S supraIata retelei, m
2
);
p - rezistivitatea solului, Om);
r raza cercului de supraIat S, m).

n cazul cnd reteaua nu este suIicient de deas:

L r
R
p
p p
+ =
4
(1.12)
sau

L p
R
p
p p
+ =
2
(1.13)
n care: p este perimetrul retelei m);
L lungimea total a conductoarelor de priz;
r raza cercului de supraIat S.

Re(ea cu electrozi verticali

+

=
2
1
2
1
8
ln
2
n
S
l k
d
l
l n
R
v l v
v
v
x
p
(1.14)
n care: l
v
este lungimea unui electrod vertical, m);
d diametrul electrodului, m);
n numrul electrozilor;
k
1
o constant ce se determin din Iig. 1..

















,2 ,4 ,6 ,8 1,
1,8
1,7
1,6

1,
1,4

1,3
1,2

1,1

1,

k
1

b
s


2
3
4
a/b1
7,
6,

6,

,
,

4,
4,

3,

3,

k
2

A


B


C


1h


S
1
1
h 2 =


S
6
1
h 3 =


1 2 3 4 6 7 8
b
a


ig. 1.. Jalorile constantelor k
1
i k
2
, in functie de dimensiunile pri:ei. s ochiurile retelei,
a lungimea retelei, b - ltimea retelei, A adancimea retelei egal cu :ero, B adancimea
retelei de S
1
1
, C adancimea retelei de S
6
1
.
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
9
Rezistenta de dispersie a unui sistem de retea de electrozi se
determin cu relatia:

pv v p
pv v p
T
R R R
R R R
R
2
2
+

= (1.1)

n care:
R
p
este rezistenta retelei orizontale, determinat cu una din relatiile:
1.1, 1.11, 1.12, 1.13;
R
v
rezistenta electrozilor verticali, determinat conIorm relatiei 1.14;
R
pv
rezistenta 'mutual ntre reteaua orizontal si electrozii
verticali, calculat cu relatia:

'
+

'

+ + =
2 1
1
2
ln k
S
L
k
l
L
L
R
v
pv
x
p
(1.16)
n care L, l
v
, S au semniIicatiile cunoscute iar k
2
se gseste n curbele din Iig.
1..
e) Rezisten(a prizelor n sol neomogen, se poate determina prin
urmtoarele metode:
- metoda potentialelor;
- metoda coeIicientilor de utilizare;
- metoda relatiilor simpliIicate.
Se recomand Iolosirea metodei relatiilor simpliIicate, cnd se reduc
toate straturile solului eterogen, numai la dou straturi de rezistivitti
constante p
1
si p
2
. n acest caz rezistenta de dispersie a prizelor complexe, se
poate determina cu relatiile empirice:
ormula lui Laurentz:
| |
4
1 2
O + =
L r
R
p p
(1.17)
n care: p
1
este rezistivitatea stratului superior, Om);
p
2
- rezistivitatea stratului inIerior, Om);
r raza cercului cu supraIat egal cu aria acoperit de priz, m);
L lungimea total a elementelor de legare la pmnt, m).
n practic, prescriptiile americane recomand utilizarea Iormulei lui
Kinyon:
IAS1ALAJII DE LECARE LA PMA1
1
| |
1
4
1

O
'
+

'

+ =
L r
R p (1.18)
unde p
0
este rezistivitatea medie a solului, determinat dup metoda celor
patru electrozi.

Metoda coeficien(ilor de utilizare este mult mai exact. CoeIicientul
de utilizare se deIineste ca raportul dintre rezistenta elementelor
individuale si rezistenta prizei complexe.
Rezistenta ansamblului de n electrozi verticali, identici si legati n
paralel, R
v
, va Ii n acest caz:

n p
R
R
e
v

= (1.19)
n care:
R
e
este rezistenta individual a Iiecrui electrod, n Iunctie numai de
rezistivitatea stratului superior;
- coeIicient de utilizare.
CoeIicientii de utilizare depind de neomogenitatea straturilor k, de
raportul dintre lungimea electrozilor l si grosimea stratului superior
'
+

'

h
l
h , de
numrul electrozilor n si de distanta relativ dintre acestia a (a/l). Valorile
coeIicientilor de utilizare pentu electrozi verticali sunt indicate n anexa
7.38.
n cazul n care priza este Iormat din electrozi verticali si din benzi
de legtur orizontale, relatia de calcul a rezistentei complexe este:

h v
p
R R
R

+
=
1
1
(1.2)
n care:
este coeIicientul de utilizare pentru benzi de legtur a tevilor
asezate n sir sau n contur (anexa 7.39);
R
p
rezistenta prizei complexe;
R
v
rezistenta sistemului de electrozi verticali;
R
h
rezistenta elementelor orizontale ale prizei, n Iunctie
numai de rezistivitatea stratului superior al solului.