Sunteți pe pagina 1din 102

INSTITUTUL DE ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

eTwinning

Ghid pentru profesori

DE ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare eTwinning Ghid pentru profesori

Autori:

Simona Velea (coord.), cap. I, II, IV.1., V, VI.4, VI.5, VI.8 Olimpius Istrate, cap. I, II, IV.2, IV.5 Petre Botnariuc, cap. III, VI.2 Oana Gheorghe, cap. IV.3, IV.4, VI.1, VI.3, VI.7

Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, AcŃiunea eTwinning. Opiniile exprimate în această lucrare aparŃin autorilor si nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei sau ale Comisiei Europene.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Valorificarea noilor tehnologii în parteneriatele şcolare / Luciana Simona Velea, Olimpius Istrate, Petre Botnariuc, Oana Liliana Gheorghe. - Iaşi :

PIM, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-520-746-2

I. Velea, Luciana-Simona II. Istrate, Olimpius

III. Botnariuc, Petre

IV. Gheorghe, Oana Liliana

004:37

2

2
2

Cuprins

I. Introducere

5

I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de elearning

6

I.2. eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa

8

II. Utilizarea noilor tehnologii pentru educaŃie

10

II.1. Avantaje şi limite ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie

10

II.2. ÎnvăŃarea prin proiecte

13

II.3. Proiectarea situaŃiilor de învăŃare cu suport TIC

16

II.4. Stabilirea obiectivelor operaŃionale

19

II.5. Metodologia proiectului

25

III. ÎnvăŃarea în comunităŃi virtuale

27

III.1. Precizări conceptuale

28

III.2. PotenŃialul de învăŃare al comunităŃilor virtuale

31

III.3. ÎnvăŃare prin colaborare vs. învăŃarea prin cooperare

34

III.4. Dezvoltarea şi susŃinerea comunităŃilor virtuale de învăŃare

38

IV. Impactul programelor de elearning asupra procesului de educaŃie

41

IV.1. Dezvoltarea competenŃelor-cheie prin eTwinning

42

IV.3. ImplicaŃii asupra activităŃii didactice

44

IV.4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin eTwinning

45

IV.5. CompetenŃele cadrului didactic

47

V.

Utilizarea portalului eTwinning.net

49

V.1. Înscrierea în comunitatea eTwinning

49

V.2. Administrarea instrumentelor din pagina personală

53

V.3. IniŃierea unui proiect de colaborare

57

V.4. Utilizarea spaŃiului de lucru al unui proiect (twinspace)

61

V.5. ModalităŃi de recunoaştere a activităŃii din cadrul eTwinning

66

3
3

3

V.6. Reguli de comunicare şi de comportament în spaŃiul comunităŃii eTwinning

67

VI. Studii de caz. Exemple de bune practici

69

VI.1. Proiectul "My Town in numbers", prof. Irina Vasilescu

70

VI.2. Proiectul "Measuring the Circumference of the Earth", prof. Lucia GuŃu

74

VI.3. Proiectul "The Pizza Bussiness Across Europe", prof. Alexandrina Lişcan

78

VI.4. Proiectul "Mythes, légendes et contes de feés - moyens

d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre", prof.

Carmen Lozonschi

81

VI.5. Proiectul "Life Labyrinth", prof. Ionela Cristina Nicolae

84

VI.6. Proiectul "Golden Ratio - Number and Universe", prof. Ina Paraschiv

 

87

VI.7. Proiectul "Liniştea din sat vs aglomeraŃia urbană", prof. Gabriela ChiŃu

90

VI.8. Proiectul "Magic But Real Experiments", prof. Claudia Cziprok

93

Bibliografie

96

4

4

I. Introducere

Problematica integrării noilor tehnologii în educaŃie a fost deja de mult timp abordată şi analizată din multiple perspective, fiind în special evidenŃiate avantajele, resursele necesare şi implicaŃiile estimate la diferite niveluri.

S-au înregistrat progrese semnificative: dotarea şcolilor cu tehnologie informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de soft educaŃional, elaborarea de materiale suport şi furnizarea de activităŃi de formare pentru cadrele didactice. Foarte multe programe sau proiecte au urmărit promovarea noilor tehnologii în educaŃie şi susŃinerea învăŃării asistate de computer (elearning). Un exemplu în acest sens îl reprezintă acŃiunea eTwinning – parte componentă a Programului de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi al Comisiei Europene.

Programele de elearning se pot defini ca un set de practici sau intervenŃii care promovează semnificativ utilizarea noilor tehnologii ale informaŃiei şi comunicării la nivelul sistemului de educaŃie sau la nivelul unei componente a sistemului, cu scopul de a influenŃa pozitiv rezultatele procesului instructiv-educativ sau de a îmbunătăŃi performanŃa sistemului educaŃional ca sistem social deschis. În această accepŃiune, includem în categoria programelor de elearning nu doar proiectele şi programele instituŃionale care fac apel la noile tehnologii, ci şi intervenŃiile la nivel macro, care urmăresc promovarea colaborării la distanŃă pentru schimburi de bune practici între sisteme de învăŃământ, sau care vizează componenta de formare a cadrelor didactice în utilizarea computerului. eTwinning reprezintă un exemplu semnificativ pentru ambele tipuri de programe de elearning, fiind în egală măsură orientat spre promovarea noilor tehnologii, dezvoltarea competenŃelor de utilizare a tehnologiei, susŃinerea parteneriatelor şcolare şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Programele de elearning oferă oportunităŃi de acces la cunoaştere şi formare pentru multiple categorii de persoane. Legitimarea programelor de elearning are două dimensiuni, strâns legate de nevoile sociale, economice şi educaŃionale identificate la nivelul grupului-Ńintă:

i.) ameliorarea eficienŃei sistemului de educaŃie şi formare – la nivelul organizaŃional-managerial; ii.) asigurarea accesului şi formarea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii pentru o cât mai largă categorie de persoane – prin asigurarea resurselor tehnologice şi accesului la Internet, prin implementarea şi promovarea unor cursuri de formare în utilizarea computerului, prin

5
5

5

ameliorarea

domeniul tehnologic.

practicii

pedagogice

prin

introducerea

inovaŃiilor

din

I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de elearning

Cadrul strategic şi politicile comunitare pentru elearning se legitimează prin obiectivul strategic al Uniunii Europene, afirmat la Lisabona în martie 2000, de a deveni „cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică sustenabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu o coeziune socială sporită”. Calea de urmat pentru atingerea acestui obiectiv vizează în special o transformare la nivelul sistemelor de educaŃie din Europa, pentru a asimila noile tehnologii, pentru a le utiliza eficient, pentru a creşte accesul la resurse educaŃionale digitale şi pentru a crea noi medii virtuale de învăŃare.

Planul de acŃiune în domeniul elearning (The eLearning Action Plan. Designing tomorrow’s education), lansat în martie 2001 printr-un comunicat al Comisiei ComunităŃii Europene, afirma obiectivul de accelerare a dezvoltării unei infrastructuri de calitate şi la un cost rezonabil în Uniunea Europeană, asumându-şi şi obiectivele eEurope.

Prin RezoluŃia asupra eLearning a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2001 1 , toate statele membre sunt încurajate:

să integreze noile tehnologii în educaŃie şi să valorifice potenŃialul Internet-ului, tehnologiilor multimedia şi mediilor virtuale de învăŃare pentru stimularea educaŃiei de-a lungul întregii vieŃi şi pentru creşterea accesului la oportunităŃi de formare;

să integreze TIC în curriculumul preuniversitar şi în cel de la nivelul învăŃământului superior;

să asigure formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice pentru utilizarea pedagogică a noilor tehnologii;

să asigure dotarea cu echipamente şi crearea infrastructurii pentru educaŃie şi formare, în ritmul cerut de avansul tehnologic, precum şi asigurarea resurselor umane necesare pentru suport şi servicii de întreŃinere;

să încurajeze dezvoltarea materialelor de predare şi învăŃare în format digital, pentru a asigura calitatea ofertelor educaŃionale online;

să susŃină dezvoltarea şi adaptarea didacticilor inovative, care integrează utilizarea noilor tehnologii în cadrul mai larg al abordărilor cross-curriculare; să susŃină noi abordări şi metode pedagogice care utilizează TIC, pentru a stimula formarea şi a creşte motivaŃia elevilor pentru învăŃare;

1 European Commission. Council Resolution of 13 July 2001 on e-Learning. În: Official Journal of the European Communities, 2001.

6

6
6

să exploateze potenŃialul de comunicare al TIC pentru a încuraja conştiinŃa apartenenŃei europene, schimburile şi colaborarea la toate nivelurile educaŃiei, în special în şcoli; să ia în considerare posibilitatea integrării acestor experienŃe europene în curriculumul formal şi să susŃină mobilitatea ca dimensiune importantă a sistemului de formare, dezvoltând noi abilităŃi şi competenŃe cerute de societatea multilingvă şi multiculturală;

să susŃină şi să stimuleze cooperarea şi schimbul de informaŃii, experienŃe şi bune practici, în cadrul comunităŃilor virtuale; să promoveze noi forme de cooperare între cei care învaŃă şi între formatori pentru a stimula crearea de reŃele la toate nivelurile în domeniul multimedia, utilizarea educaŃională a Internet-ului, instruire asistată de calculator şi elearning;

să intensifice activităŃile de cercetare în eLearning, în special în domeniile îmbunătăŃirii performanŃei în învăŃare prin TIC, dezvoltării unor modele pedagogice specifice, implicaŃiilor predării şi învăŃării asistate de calculator;

să încurajeze factorii de decizie să ajungă la nivelul necesar de înŃelegere a potenŃialului oferit de TIC pentru instruire, cu scopul de a integra şi a gestiona eficient noile tehnologii.

Acest cadru general, în conjuncŃie cu programele europene de cercetare- dezvoltare, determină programe comunitare, naŃionale şi locale în domeniul elearning, care pot viza unul sau mai multe obiective dintre cele enumerate în RezoluŃie.

Programul eTwinning răspunde obiectivelor majore europene în domeniul promovării şi valorificării TIC în educaŃie, contribuind la formarea continuă a cadrelor didactice, prin ateliere de dezvoltare profesională, cursuri online, materiale didactice şi exemple de utilizare pedagogică a TIC. De asemenea, facilitează şi stimulează cooperarea dintre şcoli din întreaga Europă, schimbul de practici şi de resurse educaŃionale.

7
7

7

I.2. eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa

eTwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005, cu scopul iniŃial de a facilita parteneriatele între instituŃii de învăŃământ preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acŃiunii s-au consolidat, platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind peste 75000 de cadre didactice 2 .

Începând din octombrie 2007, acŃiunea eTwinning a început să fie derulată şi în România. Până în decembrie 2009, peste 4000 de cadre didactice din România din aproximativ 3000 de instituŃii de învăŃământ s-au înscris pe platforma eTwinning. Numărul proiectelor în care au participat cadrele didactice din Ńara noastră, într-un interval relativ scurt, a fost de peste

1600.

Scopul principal al acŃiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli din Ńările membre ale Uniunii Europene, implicând cadrele didactice şi elevii în activităŃi noi de învăŃare: crearea de diverse produse educaŃionale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în elaborarea cărora colaborează cu echipe din alte Ńări. Pe termen lung, se urmăreşte îmbunătăŃirea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii (atât în cazul cadrelor didactice cât şi în cazul elevilor), îmbunătăŃirea comunicării în limbi străine (competenŃă de bază în Uniunea Europeană - comunicarea în cel puŃin două limbi străine), cunoaşterea şi dialogul intercultural.

Platforma etwinning.net oferă:

instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul de învăŃare;

apropierea de celelalte Ńări participante şi mai buna cunoaştere a acestora;

implicarea în activităŃi curriculare comune;

participarea profesorilor la o reŃea europeană şi oportunităŃi pentru dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte internaŃionale şi prin participarea la seminarii internaŃionale de formare/ schimburi de experienŃă;

un cadru atractiv de învăŃare pentru elevi şi pentru profesori;

recunoaşterea oficială şi o mai mare vizibilitate a activităŃii participanŃilor la nivel naŃional şi european;

premii anuale şi certificate naŃionale şi europene de calitate pentru cele mai bune proiecte.

2 Numărul cadrelor de didactice se modifică permanent, înscrierea de noi membri fiind posibilă oricând.

8

8
8

AcŃiunea eTwinning se adresează:

- personalului didactic şi didactic auxiliar, personalului de management din învăŃământ, formatorilor

eTwinning le facilitează accesul la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienŃă, la parteneriate cu alŃi profesori şi la activităŃi de formare profesională, alături de colegi din Ńările europene.

- elevilor

Prin participarea la proiecte de eTwinning, elevii au posibilitatea să comunice cu alŃi elevi din Ńările participante, să afle elemente de specific cultural sau de specific al educaŃiei în Ńările partenere, să înveŃe utilizând noile tehnologii şi să îşi perfecŃioneze competenŃele de comunicare în limbi străine.

- comunităŃilor locale ÎnfrăŃirea online a şcolilor poate fi însoŃită de înfrăŃirea comunităŃilor. Unele localităŃi au decis să se „înfrăŃească” şi completeze comunicarea şi cooperarea online prin alte proiecte - vizite, activităŃi culturale pentru adulŃi etc.

9
9

9

II. Utilizarea noilor tehnologii pentru educaŃie

ImportanŃa noilor tehnologii pentru educaŃie este larg recunoscută, devenind, în ultimele decenii, un leit-motiv al discursului despre educaŃie la toate nivelurile – curriculum şi practica didactică, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituŃiilor şcolare, politici educaŃionale sau administrarea sistemului de învăŃământ.

II.1. Avantaje şi limite ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie

ComparaŃiile între mediul de instruire convenŃional sau tradiŃional şi cel în care se utilizează extensiv noile tehnologii pentru a realiza predarea, învăŃarea şi/sau evaluarea relevă o serie de diferenŃe căutate în general la nivelul performanŃelor şcolare, însa descoperite cu precădere la nivelul motivaŃiei pentru învăŃare, la nivelul metodologiei didactice şi în ceea ce priveşte climatul clasei. De aceea, se consideră că elearning constituie în primul rând un răspuns social la cererea crescândă de educaŃie, la nevoia de diversificare şi sofisticare a ofertelor şi instituŃiilor de formare, pe multiple planuri: actorii implicaŃi (formatori competenŃi, comunităŃi mixte de învăŃare etc.), conŃinuturile vehiculate (suporturi şi materiale didactice diverse, multitudinea de elemente didactice dezvoltate doar pe suport electronic, programe modulare, o varietate de conŃinuturi adiacente, complementare, alternative, discipline noi), proceduri de evaluare (teste adaptive, teste standardizate automatizate cu feedback imediat), proceduri de management instituŃional (gestionarea elevilor, înscrieri online, selecŃia şi certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate etc.), activităŃi extraşcolare (resurse online, activităŃi colaborative la distanŃă, participarea în comunităŃi online de practică sau în campusuri virtuale etc.).

Atât educaŃia în manieră tradiŃională, cât şi instruirea asistată de calculator oferă unele oportunităŃi specifice, care nu pot fi transferate. Extensiile proprii utilizării mediului tehnologic pentru instruire, încă insuficient explorate şi valorificate, se referă la:

(a) orientarea către cel care învaŃă, prin personalizarea parcursului de formare (compunerea diferită a obiectelor educaŃionale sau a modulelor de studiu, în funcŃie de cerinŃele fiecărui beneficiar etc.), prin individualizarea formării (structurarea non-lineară a informaŃiilor, cu posibilitatea revenirii la conŃinuturi mai dificile în urma identificării automate a lacunelor), prin autonomia sporită (eludarea unui ritm impus, independenŃa faŃă de o locaŃie, seminarii asincrone), prin integrarea testelor adaptive; (b) resurse distribuite, prin integrarea bibliotecilor electronice şi materialelor multimedia, prin antrenarea specialiştilor în discuŃiile elevilor;

10

10

(c) roluri flexibile, prin balansul continuu al rolului educat-educator în grupul de învăŃare, prin integrarea lucrului în grup cu studiul individual, prin restructurarea continuă a echipelor de învăŃare în funcŃie de centrul de interes cognitiv sau pe criterii de eficienŃă în sarcină.

În mod curent, termenul de elearning este circumscris de o serie de caracteristici asociate cu parcursurile educaŃionale asistate de tehnologii. Astfel, dubla determinare pedagogică şi tehnologică poate fi surprinsă în perechi de aspecte ale demersului educaŃional, respectiv instrumentele care le susŃin 3 :

1. IndependenŃă, flexibilitate, autonomie şi auto- determinare în învăŃare, deschidere, educaŃie la distanŃă

obiecte educaŃionale reutilizabile, medii virtuale de învăŃare (VLE), sisteme de management al învăŃării (LMS), sisteme de management al conŃinutului (CMS)

2. Lucru în grup şi în echipă, învăŃare colaborativă asistată de calculator, social elearning

social networking, reŃele de învăŃare asincronă

3. (Auto)evaluare şi exersare

teste de evaluare pe calculator, bănci de itemi, analiză automată a rezultatelor, teste adaptive, analiză semantică automată a textelor

4. Motivare şi angajament

5. ÎnvăŃare prin descoperire

multimedia, realitate virtuală

hypermedia, simulări, jocuri educaŃionale pe calculator

6. Personalizare

medii de învăŃare adaptive, sisteme de formare prin completarea portofoliului

7. ÎnvăŃare nonformală şi informală

mobile learning, acces de oriunde şi oricând (ubiquitous computing), forum de discuŃii

Atributele mediului de învăŃare cu ajutorul noilor tehnologii, enumerate mai sus, nu sunt mai puŃin atribute ale situaŃiilor de instruire tradiŃională, însă, datorită caracterului de noutate al contextului în care se desfăşoară instruirea şi datorită potenŃialului noilor tehnologii de a crea un mediu atractiv şi bogat în resurse, aceste caracteristici capătă noi valenŃe pentru cei care învaŃă şi constituie nucleul tare al unui program de elearning eficient. Spre exemplu, caracteristicile unui program de elearning sunt enumerate de R.C. Clark şi R. Mayer (2003) după cum urmează:

3 Schema a fost adaptată după Cook, J. et alii. The design of learning technologies. În:

Conole, G. & M. Oliver (ed.). Contemporary perspectives in E-learning research. London: Routledge, 2007.

11

11

include conŃinut relevant pentru obiectivele învăŃării;

face apel la diverse metode de instruire, precum exemplificarea şi activităŃile practice, pentru a susŃine învăŃarea;

utilizează elemente multimedia – text, imagini, animaŃie, fişiere audio, filme – ca suport pentru accesibilizarea conŃinutului şi pentru diversificarea metodelor de instruire;

construieşte cunoaştere şi dezvoltă competenŃe în relaŃie directă cu obiectivele individuale ale celui care învaŃă, constituind o soluŃie pentru parcursuri de învăŃare personalizate.

Atât datorită specificului noilor tehnologii, cât şi datorită necesităŃii centrării activităŃilor educative pe dezvoltarea de competenŃe pentru secolul XXI – comunicare, civism, cooperare, a învăŃa să înveŃi, gândire critică, competenŃe digitale etc. –, în sistemul de învăŃământ procesul didactic pune un accent din ce în ce mai mare pe învăŃarea bazată pe proiect şi pe învăŃarea prin colaborare.

Mai mult, educaŃia formală se deschide către experienŃele de învăŃare nonformale, tinzând către valorificarea acestora la nivelul achiziŃiilor, la nivelul creării unui context familiar şi motivant, la nivelul utilizării unor metode alternative atractive şi la nivelul relaŃiei mai puŃin formalizate între cadrul didactic şi grupul de învăŃare.

Acesta este contextul favorabil în care oportunităŃile specifice mediului tehnologizat pot fi exploatate de programe educaŃionale inovative. Odată cu aspectele favorizante pentru un proces didactic eficient apar însă şi noi provocări, cu efecte mai puŃin dezirabile, în evitarea cărora primordială ar trebui să fie formarea pedagogică temeinică şi apelul la experienŃa didactică.

Riscuri ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie

Pe fondul entuziasmului care caracterizează primele etape ale oricărui nou fenomen, există riscul de a pierde din vedere aspecte cheie privind impactul real în practica didactică, relevanŃa pentru nevoile şi interesele elevilor sau utilitatea demersurilor pentru principalii actori şi beneficiari ai sistemului de învăŃământ. Acest capitol încearcă să aducă în dezbatere atât beneficiile, cât şi aspectele critice sau neîmplinirile asociate integrării TIC în educaŃie, în scopul conturării unor soluŃii ameliorative.

Analizând proiectele de colaborare în mediu virtual derulate de cadre didactice nu numai din România, ci şi din alte Ńări, se poate însă uşor constata diferenŃa dintre nivelul declarativ şi implicaŃiile concrete la nivelul activităŃii didactice. Cele mai multe proiecte rămân la un stadiu incipient de colaborare sau de adaptare a activităŃilor de predare-învăŃare astfel încât să permită colaborarea între elevi (din aceeaşi clasă sau din clase din

12

12

Ńări diferite). Colaborarea se reduce la prezentarea şcolilor şi postarea unor materiale în spaŃiul comun de lucru (twinspace), pe o pagină web sau un blog. Materialele postate reflectă activitatea cadrelor didactice, rareori pe cea a elevilor. Însă, în ambele situaŃii materialele tind să fie rezultate ale unor iniŃiative sau interese individuale şi nu un produs al parteneriatului, al lucrului în echipă.

Din punct de vedere al activităŃilor propuse în cadrul parteneriatelor, cele mai multe având în vedere comunicarea prin email, videoconferinŃe, elaborarea unor prezentări sau a unor albume de fotografii, reviste electronice, glosare etc. Într-o pondere mai mică apar activităŃi inovatoare precum: implicarea elevilor din mai multe Ńări în elaborarea împreună a unei prezentări a Ńărilor lor, pornind de la elemente comune şi elemente diferenŃiatoare; analiza consecinŃelor deciziilor pe care le adoptăm în viaŃa de zi-cu-zi şi discutarea lor în grup, luând în calcul şi elemente de specific cultural; realizarea unor experimente ştiinŃifice şi discutarea observaŃiilor împreună cu colegi din alte Ńări etc.

Progresul individual al unor cadre didactice este vizibil în timp; dacă primul proiect nu era propriu-zis colaborativ, următoarele au valorificat experienŃa şi au diminuat neajunsurile primei etape. În multe cazuri însă, indiferent dacă un cadru didactic a ajuns să participe la peste 20 de proiecte, acest progres nu este vizibil. Care este cauza? Pornind de la premisele că există motivaŃie solidă pentru dezvoltarea profesională proprie şi că activitatea de colaborare este abordată cu responsabilitate, singura explicaŃie o constituie insuficienta pregătire pedagogică pentru a integra într-adevăr noile tehnologii în educaŃie.

Elearning are încă de realizat progrese serioase pentru a depăşi problemele referitoare la oferirea de suport în învăŃare şi pentru a-şi îmbunătăŃi calitatea conŃinuturilor şi evaluării 4 . ActivităŃile de elearning ar trebui să fie orientate către „a face învăŃarea mai atractivă” în special pentru cei care nu sunt obişnuiŃi să înveŃe.

II.2. ÎnvăŃarea prin proiecte

Proiectele educaŃionale sau socio-educaŃionale constituie o modalitate atractivă şi eficientă prin care elevii şi profesorii lucrează împreună, identifică şi rezolvă probleme, învaŃă aplicând sau utilizând spaŃii din afara şcolii pentru a realiza aplicaŃii practice. Obiectivele şi amploarea proiectelor pot fi diferite, însă structura şi etapele parcurse sunt, în general, aceleaşi. Important este ca proiectele să răspundă nevoilor şcolii, cadrelor didactice

4 Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006. Brussels: Menon Network EEIG, 2006.

13

13

şi/ sau elevilor, să-şi propună ameliorarea unor aspecte ale vieŃii şcolii, fie din sfera curriculară, fie extracurriculară.

II.2.1. Ce este un proiect?

Proiectele sunt definite ca un set de acŃiuni planificate pe o durată determinată de timp care urmăresc atingerea unor obiective. Conform accepŃiunii Comisiei Europene (1986), proiectul înseamnă “un grup de activităŃi care trebuie realizate într-o secvenŃă logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite”.

În sens didactic, proiectul este o metodă de învăŃare. „ÎnvăŃarea bazată pe proiect este o învăŃare în profunzime în care copiii sunt stăpânii propriei activităŃi, unde li se oferă libertatea de alegere dintr-o serie de posibilităŃi stabilite de cadru didactic împreună cu elevii. Acest tip de învăŃare este proiectată după nevoile şi interesele individuale ale fiecărui elev, fapt destul de greu de împlinit în toate tipurile de activităŃi din programul şcolar” 5 .

II.2.2. DistincŃia program - proiect

Proiectul este primul nivel în care se subdivizează un program şi poate cuprinde, la rândul său, mai multe subproiecte.

Programele şi proiectele au structuri asemănătoare: obiective, grup Ńintă, resurse, plan de activităŃi, durată de desfăşurare, echipă de lucru. Există însă şi diferenŃe: resursele alocate unui proiect sunt de regulă, fixe, stabilite dinainte, iar cele ale programului sunt flexibile, stabilite global; durata proiectelor este mai mică decât a programelor. Programele sunt un mijloc de implementare a unei politici, iar proiectele sunt componente ale programului. Rolul echipei programului este de coordonare şi supervizare, în timp ce echipa de proiect are rol de implementare.

Proiectele derulate în şcoală sunt o acŃiune de grup, în care sunt implicaŃi elevi, cadre didactice şi alŃi parteneri din comunitate – părinŃi, reprezentanŃi ai instituŃiilor din comunitate, persoane interesate de educaŃie. Succesul proiectului depinde, pe de o parte de claritatea planificării sale, de relevanŃa sa, iar pe de altă parte, de motivaŃia, coeziunea şi nivelul de responsabilitate al celor implicaŃi.

II.2.3. Structura unui proiect

5 Chard, Sylvia, Teaching in the Digital Age: Project-Based Learning and Assessment Videocassette, The George Lucas Foundation, 2002.

14

14

În general atunci când planificăm un proiect, avem în vedere principalele sale elemente, pe care le prezentăm în cele ce urmează într-o ordine logică a proiectării.

Justificarea

proiectului:

posibilităŃilor de dezvoltare.

identificarea

nevoilor,

a

problemelor

sau

a

Scopuri şi obiective Scop: ce îşi propune proiectul, în ansamblu; Obiective: Ńinte de atins, transpuneri ale scopului în finalităŃi mai concrete şi posibil de evaluat; Scopurile şi obiectivele trebuie să fie formulate pe baza nevoilor identificate, a intereselor elevilor sau nevoilor lor de cunoaştere. De asemenea, pot fi stabilite pe baza ariilor problematice care necesită ameliorare. Obiectivele proiectului nu trebuie să se adreseze tuturor problemelor sau nevoilor identificate. Este necesară o selecŃie, astfel încât să fie realiste şi posibil de atins într-un interval rezonabil de timp (de la o lună la un an şcolar).

Grup-Ńintă: pe cine vizează proiectul sau cui se adresează acŃiunile sale. Unele proiecte se adresează elevilor, altele cadrelor didactice, iar altele combină mai multe categorii de grupuri-Ńintă (elevi, cadre didactice, părinŃi). În funcŃie de grupul-Ńintă, sunt proiectate anumite activităŃi, sunt angrenate anumite resurse şi realizate parteneriate.

ActivităŃi: seturi de acŃiuni şi operaŃii necesare pentru atingerea obiectivelor Obiectivele proiectului se transpun în activităŃi de parcurs; un obiectiv poate fi realizat prin una sau mai multe activităŃi. ActivităŃile constituie "miezul" unui proiect, acŃiuni colective care reunesc şi valorifică potenŃialul fiecărui participant.

Resurse umane, materiale, procedurale şi de timp De ce avem nevoie pentru a pune în practică proiectul? Cine poate să se implice, pe a cui expertiză ne bazăm, cine ne poate susŃine, cu alte cuvinte ce "resurse umane" sunt vizate. Cum sunt realizate activităŃile, cum sunt rezolvate anumite probleme sau ce "resurse procedurale" avem? Similar, luăm în calcul ce resurse materiale sunt necesare: spaŃiu, materiale, echipamente, fonduri etc., precum şi timpul estimat pentru fiecare activitate.

Rezultate aşteptate/ produse Obiectivele proiectului conduc spre anumite rezultate care vor da măsura succesului obŃinut. Identificarea rezultatelor aşteptate ajută ulterior la evaluarea proiectului.

15

15

Evaluare/ autoevaluare Evaluarea înseamnă aprecierea sistematică a activităŃilor şi rezultatelor unui proiect, prin raportare la rezultatele aşteptate, în scopul ameliorării activităŃii pe parcurs sau ulterior.

II.2.4. Structura proiectelor eTwinning

Formularul de proiect eTwinning solicită stabilirea următoarelor informaŃii despre proiectul pe care îl iniŃiaŃi:

titlul proiectului;

rezumatul proiectului (o scurtă descriere);

limba de lucru a proiectului;

intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaŃi în proiect;

temele abordate (conŃinuturi ale învăŃării);

instrumentele care vor fi utilizate (de ex., conferinŃe audio sau video, email, clase virtuale, forum, chat etc.);

obiectivele propuse;

metodologia – activităŃile şi modul de lucru;

rezultatele aşteptate (descrise în principal prin produsele activităŃilor).

Atragem atenŃia în mod special asupra a două aspecte importante, definitorii pentru proiectarea unor activităŃi de învăŃare, pornind de la premisa că orice proiect eTwinning trebuie să fie în primul rând o ocazie de învăŃare pentru elevii implicaŃi. Acestea constau în etapa de elaborare a obiectivelor şi în etapa de proiectare a activităŃilor.

II.3. Proiectarea situaŃiilor de învăŃare cu suport TIC

Proiectele eTwinning sunt realizate, de regulă, între două şcoli, însă este posibilă şi implicarea mai multor instituŃii sau cadre didactice partenere. Pot fi proiecte pe discipline de studiu sau transdisciplinare. De exemplu, pentru disciplina EducaŃie/Cultură civică, pot fi propuse proiecte privind tradiŃiile din fiecare Ńară parteneră, rolurile şi responsabilităŃile elevilor în şcolile partenere, privind formele de organizare a elevilor – de ex., Consiliul elevilor, elevii făcând prezentări Powerpoint, poze, luând interviuri sau schimbând impresii prin e-mail cu colegii de la “şcoala geamănă” (şcoala parteneră). Alte proiecte pot aborda:

- problematica mediului (ex., în ce fel de mediu vrem să trăim, cum ne ajută natura şi cum o ajutăm noi, care sunt principalele surse de

16

16

poluare etc.), a alimentaŃiei (de ex., mâncarea fast-food, chipsurile etc.), a igienei;

- matematica şi aplicaŃiile sale în viaŃa de zi-cu-zi;

- geografia – locul în care trăim, elemente de geografia mediului, elemente de geografie economică etc.

- teme cross-curriculare, de ex., tradiŃii, istorie şi interculturalitate, Uniunea Europeană – instituŃii, roluri, implicaŃii asupra vieŃii cotidiene etc., stiluri de viaŃă, legende etc.

În galeria de proiecte disponibilă pe situl etwinning.net pot fi găsite exemple de proiecte pe discipline sau pe teme, în diferite limbi, din diferite Ńări.

Câteva aspecte creionează profilul unei activităŃi eficiente de instruire

asistată de calculator şi constituie Ńinte de atins sau repere pentru cei care elaborează proiectul didactic. Acestea marchează în principal diferenŃele dintre învăŃarea în sistem tradiŃional şi învăŃarea în cadrul unui program de elearning:

- obiectivele activităŃii de învăŃare şi modalităŃile de evaluare trebuie descrise foarte clar şi exact;

- motivaŃia (tuturor) participanŃilor trebuie susŃinută prin metode şi tehnici speciale; încă din faza de proiectare, trebuie prevăzute modalităŃi specifice de susŃinere a elevilor cu ritmuri diferite de învăŃare şi de includere a elevilor cu diferite niveluri de performanŃă;

- trebuie păstrat un ritm constant de învăŃare; trebuie pus accent pe sarcini suficiente, cu termene limită; pauzele lungi între activităŃi pot conduce la scăderea motivaŃiei participanŃilor;

- o sesiune de elearning trebuie să fie cât mai interactivă şi să implice emoŃional cursanŃii;

- suportul în învăŃare şi feedbackul oferit celor care învaŃă trebuie să fie prompt şi la obiect; cadrul didactic trebuie să monitorizeze cât mai bine activitatea fiecărui elev şi să-i susŃină parcursul în direcŃia atingerii obiectivelor, situându-se mereu în „zona proximei dezvoltări” cognitive şi socio-afective;

- trebuie încurajată şi susŃinută cooperarea între elevi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru în colaborare, pentru realizarea unor proiecte în echipă etc.;

- elementele noi în parcursul de învăŃare şi modalităŃile inovative de interacŃiune trebuie introduse treptat şi descrise pe cât posibil prin apel la experienŃele de învăŃare tradiŃionale, cunoscute.

17

17

O posibilă sintaxă de abordare a conŃinutului predării şi învăŃării evidenŃiază câteva reguli de proiectare 6 a situaŃiilor educative eficiente, inclusiv a celor cu componentă TIC:

să se urmărească simultan formarea capacităŃilor şi transmiterea de cunoştinŃe;

să se faciliteze acŃiuni de structurare independentă a conŃinutului printr-un efort de acŃiune sinergică a învăŃării dirijate şi nedirijate;

să se aleagă forme adecvate de punere a problemelor în raport cu obiectivele prioritare, care să faciliteze manifestarea gândirii creative, independente;

să se anticipeze şi să se organizeze prin predare formarea şi antrenarea unor strategii eficiente de gândire;

să se organizeze structurile de conŃinut astfel încât să se varieze nivelurile de activitate mintală;

să se creeze condiŃii şi elemente pentru o orientare eficientă a instruirii şi învăŃării;

să se creeze situaŃii didactice care să permită autocontrolul.

Principalele operaŃii care ghidează proiectarea activităŃii de instruire pot fi traduse şi aplicate într-un mediu educaŃional cu componentă TIC prin

specificarea particularităŃilor cerute de specificul instruirii. Succint, aceste operaŃii sunt:

a) stabilirea obiectivelor;

b) elaborarea modalităŃilor finale de evaluare a cunoştinŃelor şi competenŃelor elevilor;

c) ordonarea pe capitole/ unităŃi de învăŃare a conŃinutului materialului;

d) specificarea şi detalierea secvenŃelor de studiu şi a materialelor auxiliare necesare;

e) elaborarea programului sub forma textului, a schemelor iconice, simbolice sau sub forma suporturilor audiovizuale;

f) implementarea/ derularea programului;

g) evaluarea;

h) reelaborarea programului.

ConstrucŃia situaŃiilor educative – şi în speŃă a celor care includ TIC – se realizează prin luarea în considerare a următoarelor etape generale (adaptare după Noveanu, 1974):

stabilirea clară a obiectivelor (subordonate scopurilor generale/ competenŃelor din programa şcolară)

6 Gunter Clauss, apud Neacşu, Ioan. Instruire şi învăŃare. Bucureşti: ŞtiinŃfică 1990, p. 196-198.

18

18

elaborarea instrumentelor de măsură a nivelului de atingere a obiectivelor

analiza caracteristicilor elevilor pentru care se proiectează secvenŃa de instruire

stabilirea conŃinutului instruirii – a temei şi subtemelor, precum şi a nivelului de complexitate şi de aprofundare la care vor fi abordate

stabilirea strategiilor didactice, a metodelor şi procedeelor de lucru

alegerea şi elaborarea materialelor suport şi a scenariului activităŃii de instruire

determinarea valorii şi impactului secvenŃei de instruire desfăşurată

(proceduri de) ameliorare a proiectului pe baza datelor obŃinute

II.4. Stabilirea obiectivelor operaŃionale

O primă etapă – poate cea mai importantă – în elaborarea proiectelor educaŃionale asistate de calculator constă în formularea obiectivelor operaŃionale, acele finalităŃi concrete, exprimate prin comportamente

19

19

observabile şi măsurabile. Considerând că obiectivele trebuie să descrie cât mai precis ceea ce ne aşteptăm să se formeze la elevi ca rezultat al participării acestora la situaŃia de învăŃare creată, definirea lor operaŃională trebuie să cuprindă:

a.) identificarea (denumirea) comportamentului observabil; b.) descrierea condiŃiilor în care trebuie să se manifeste comportamentul respectiv; c.) criteriile unei performanŃe acceptabile.

Pentru domeniul cognitiv, ierarhia claselor de comportament aşteptat la finalul sesiunii de instruire vizează, în ordine: cunoaşterea (achiziŃia de informaŃii), înŃelegerea, aplicarea, analiza, sinteza şi/sau evaluarea, la care se adaugă (conform taxonomiilor mai noi) crearea.

CD

Clase de comportament, domeniul cognitiv

 

CD01

comportament cognitiv – achiziŃie de informaŃii

-

Presupune evocarea/ reamintirea faptelor

particulare şi generale, a metodelor şi proceselor, sau evocarea unui model, a unei structuri sau a unei categorii. În materie de măsurare a cunoştinŃelor, comportamentul evocării nu cere decât să provoci reapariŃia datelor înmagazinate în memorie.

CD02

comportament

-

Este vorba de nivelul cel mai elementar al

cognitiv –

înŃelegerii. Această înŃelegere sau percepere individuală permite celui ce studiază să cunoască ceea ce este comunicat fără a stabili cu necesitate o legătură între acest material şi un altul sau a-şi da seama de toată însemnătatea sa.

înŃelegere

CD03

comportament cognitiv – aplicare

Utilizarea reprezentărilor abstracte în cazuri particulare şi concrete. Aceste reprezentări pot lua fie forma unei idei generale, a unor reguli de a acŃiona conform unui procedeu sau forma unor metode larg răspândite, fie pe aceea a unor principii, idei, teorii pe care trebuie să ni le amintim şi să le aplicăm.

CD04

comportament cognitiv – analiză

Separarea elementelor sau părŃilor constitutive ale unei comunicări în aşa fel încât să se lămurească ierarhia relativă a ideilor şi (sau) a raporturilor dintre ideile exprimate.

CD05

comportament cognitiv – sinteză

Îmbinarea elementelor sau părŃilor în scopul de

a

forma un tot.

 

Această operaŃie constă în a aşeza şi combina fragmentele, părŃile, elementele etc. în aşa fel încât ele să formeze un plan sau o structură

20

20
   

care înainte nu se distingea clar.

CD06

comportament cognitiv – evaluare

Formularea judecăŃilor asupra valorii materialelor şi a metodelor folosite cu un scop precis. JudecăŃi calitative sau cantitative care stabilesc până la ce nivel materialul şi metodele corespund criteriilor. Utilizarea unei norme de apreciere.

Întrucât operaŃia practică de definire este destul de dificilă – categoriile comportamentale reprezentând un plan abstract, au fost elaborate variate instrumente care facilitează procesul de operaŃionalizare. În tabelul de mai jos redăm verbele care denumesc comportamentele cele mai (susceptibile de a fi) utilizate pentru fiecare categorie taxonomică, precum şi exemple de conŃinuturi cu care operează unele discipline.

Nivel

AcŃiune

ConŃinut

1. Cunoaştere

   

1.1.1

Cunoaşterea

a

defini, a distinge, a

vocabular, termeni, terminologie,

terminologiei

identifica, a aminti, a

recunoaşte

semnificaŃie(ii), definiŃie,

1.1.2

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi, a identifica

a

referenŃi, elemente, fapte, informaŃii faptice, surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp, proprietăŃi, exemple, fenomene

faptelor

particulare

 

1.2 Cunoaşterea

   

mijloacelor care

permit utilizarea

datelor

particulare

1.2.1

Cunoaşterea

aminti, a identifica, a recunoaşte, a dobândi

a

formă(e), convenŃii, uzanŃe, utilizări, reguli,

convenŃiilor

1.2.2

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

modalităŃi, mijloace, simboluri, reprezentări, stil(uri), format(e), acŃiune(i), proces, mişcare(ări), continuitate, dezvoltare(ări), tendinŃă, secvenŃă(e), cauze, relaŃie(ii), forŃe, influenŃe

tendinŃelor şi

secvenŃelor

 

1.2.3

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

arie(ii), tip(uri), caracteristică(i), clasă(e), ansamblu(ri), diviziune(i),

clasificărilor şi

datelor

 
21

21

1.2.4

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

aranjare(ări), clasificare(ări), categorii, criterii, baze, elemente

criteriilor

1.2.5

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

metode, tehnici, abordări, utilizări, procedee, tratamente

metodelor

1.3

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

principiu(ii), lege(i), propoziŃie(ii),

reprezentărilor

abstracte

   

1.3.1

Cunoaşterea

 

principiilor şi

legilor

1.3.2

Cunoaşterea

aminti, a recunoaşte, a dobândi a identifica

a

teorii, baze, interrelaŃii structură(i), organizare(ări), formulare(ări)

teoriilor

2.

ÎnŃelegerea

   

2.1

Transpunere

a traduce, a transforma,

semnificaŃie(ii),

a exprima prin propriile

exemplu(e), definiŃii, abstracŃii, reprezentări, cuvinte, fraze

cuvinte, a ilustra, a pregăti, a citi, a reprezenta, a schimba, a scrie din nou, a redefini

2.2

Interpretare

a

interpreta, a

pertinenŃă, relaŃii, fapte esenŃiale, aspecte, punct(e) de vedere nou(i), caracterizări, concluzii,

reorganiza, a rearanja, a diferenŃia, a distinge, a

face, a stabili, a explica,

a demonstra

metode, teorii, abstracŃii

2.3

Extrapolare

a estima, a induce, a

consecinŃe, implicaŃii, concluzii, factori, ramificaŃii, semnificaŃii,

conchide, a prevedea, a

diferenŃia, a determina,

a

extinde, a interpola, a

efecte, probabilităŃi

extrapola, a completa, a

stabili

3. Aplicare

a

aplica, a generaliza, a

principii, legi, concluzii, efecte, metoda teorii, abstracŃii situaŃii, generalizări, procese, fenomene, procedee

stabili legături, a alege, a dezvolta, a organiza, a utiliza, a se servi de, a transfera, a restructura,

a clasifica

 

4. Analiză

   

4.1

Căutarea

a distinge, a detecta, a

elemente, ipoteză(e), concluzii, supoziŃii, enunŃuri (de fapte),

elementelor

identifica, a clasifica, a discrimina, a recunoaşte,

a

categorisi, a deduce

enunŃuri (de intenŃii), argumente, particularităŃi

22

22

4.2

Căutarea

analiza, a contrasta, a compara, a distinge, a

a

relaŃii, interrelaŃii, pertinenŃă, temă,

relaŃiilor

deduce

evidenŃă, argumente, cauză(e), efect(e), consistenŃă(e), părŃi, idei, căi indirecte

4.3

Căutarea

analiza, a distinge, a detecta, a deduce

a

forma(e), patern(uri), scop(uri), punct(e) de vedere, tehnici, mijloc indirect, structură(i), temă(e), aranjament(e), organizare

principiilor de

organizare

 

5.

Sinteză

   

5.1

Crearea unei

a

scrie, a povesti, a

structură(i), model(e), produs(e), performanŃă(e), lucrare(ări), comunicări, efort(uri), fapte specifice,

opere personale

relata, a produce, a

constitui, a transmite, a crea, a modifica, a

documenta

compunere(i)

5.2

Elaborarea

propune, a planifica, a produce, a proiecta, a modifica, a specifica

a

plan(uri), obiective, specificare(ări), fapte schematice, operaŃii, modalitate(ăŃi), soluŃie(i), mijloace

unui plan de acŃiune

5.3

Derivarea unor

a

produce, a deriva, a

fenomene, taxonomii, concept(e), schemă(e), teorii, relaŃii, abstracŃii, generalizări, ipoteză(e), percepŃii, modalităŃi, descoperire

relaŃii abstracte

dezvolta, a combina, a organiza, a sintetiza, a clasifica, a deduce, a formula, a modifica

6.

Evaluare

   

6.1

Critică internă

a

judeca, a argumenta, a

exactitate(ăŃi), pertinenŃă(e), erori, veracitate, lacune, sofisme, precizie, grad de exactitate

 

valida, a evalua, a decide

6.2

Critică

a

judeca, a argumenta, a

eficienŃă, scopuri, mijloace, economie(i), utilizate, alternative,

externă

considera, a compara, a contrasta, a standardiza,

a

evalua

planuri de acŃiune, standarde, teorii, generalizări

Exemplificăm aplicarea regulilor de elaborare a obiectivelor operaŃionale în cadrul proiectelor didactice prin apelul la un proiect eTwinning: "Mythes, légendes et contes de feés - moyens d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre", elaborat de prof. Carmen Lozonschi de la Grupul Şcolar "Vasile Sav" din Roman:

23

23

Obiectivele proiectului:

Motivarea adolescenŃilor pentru însuşirea unui vocabular de bază într-o limbă străină de circulaŃie restrânsă (cehă, română si/ sau poloneză); Valorificarea cunoştinŃelor dintr-o limbă străină studiată în cele trei Ńări partenere (franceza); Valorificarea trăsăturilor fundamentale celor trei culturi şi împărtăşirea valorilor universale identificate; Dezvoltarea capacităŃii elevilor de receptare şi de apreciere a propriei culturi şi a altor culturi; Valorificarea laturii ludice a activităŃilor şi a resurselor artei dramatice pentru a dezvolta capacităŃi de exprimare lingvistică şi corporală; Dezvoltarea capacităŃilor de utilizare a TIC ale elevilor prin antrenarea lor în utilizarea noilor tehnologii pentru realizarea activităŃilor de schimb de idei şi resurse; Furnizarea de noi resurse pedagogice cadrelor didactice; Realizarea unei mini-antologii de basme europene prin colaborare cu instituŃii şcolare din alte Ńări.

Obiective operaŃionale. La finalul unităŃii de învăŃare, elevii vor fi capabili:

să utilizeze câteva formule uzuale pentru a putea începe o conversaŃie în limba partenerilor, atingând astfel nivelul A1 (utilizator elementar); să susŃină o conversaŃie în limba franceză cu elevi din alte Ńări, astfel încât să se atingă nivelele de competenŃă B1/ B2 (utilizator independent, după criteriile de competenŃă ale Cadrului European comun de referinŃă pentru limbile străine); să redacteze fără ajutor o piesă dramatică şi un jurnal de documentare; să identifice elementele structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acŃiunii) în vederea realizării unui studiu comparativ; să redacteze texte funcŃionale (corespondenŃă şcolară dirijată) variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori; să participe la interpretarea unui spectacol de teatru prin demonstrarea unor abilităŃi de joc de rol; să proiecteze un spectacol de teatru şcolar prin utilizarea adecvată a accesoriilor (decoruri, costume, machiaj), sunetului, tehnicilor teatrale (gesturi, mimică, timbrul vocii, poziŃia personajelor pe scenă, intrările şi ieşirile din scenă); să utilizeze fără ajutor instrumentele informatice pentru a purta o conversaŃie la distanŃă în scris şi pentru a edita imagini, texte, pagini web; să interpreteze corect elementele culturale din diferite Ńări prin decodarea semnificaŃiilor acestora şi explicarea similitudinilor şi diferenŃelor culturale, religioase şi sociale.

24

24

II.5. Metodologia proiectului

În momentul elaborării unui proiect, după stabilirea obiectivelor urmează etapa de planificare a activităŃilor. Cadrul didactic trebuie să răspundă la întrebarea prin ce activităŃi, metode şi cu ce mijloace pot fi atinse obiectivele propuse? Fiind un proiect în parteneriat, calendarul este foarte important. În acest fel, fiecare partener va cunoaşte perioadele dedicate anumitor activităŃi, termenele de predare a unor produse, timpul stabilit pentru comunicări directe (de ex., chat, videoconferinŃe).

Tot în această etapă, vom reflecta asupra echipei de proiect şi asupra împărŃirii responsabilităŃilor. Este vorba despre echipa nucleu a proiectului - reprezentanŃii şcolilor partenere – şi despre echipe locale, la nivelul fiecărei şcoli participante.

SelecŃia activităŃilor va lua în calcul: potenŃialul lor de a duce la îndeplinirea obiectivelor, implicarea cât mai multor participanŃi, cuprinderea grupului Ńintă, resursele implicate, riscurile posibile în realizarea lor, potenŃialul de impact etc.

Planificarea resurselor este foarte importantă pentru derularea unui proiect până la capăt şi cu succes. Pentru aceasta, sunt necesari următorii paşi:

- identificarea resurselor necesare;

- inventarierea resurselor disponibile;

- compararea resurselor necesare cu cele disponibile şi identificarea posibilităŃilor de echilibrare a raportului necesar- disponibil (de unde şi cum vor fi completate resursele; cum pot fi ajustate obiectivele şi activităŃile în vederea proiectării unui demers realist);

- acoperirea necesarului de resurse sau reajustarea proiectului în funcŃie de resurse.

Etapa de implementare/ derulare propriu-zisă a proiectului este etapa cea mai consistentă în ciclul de viaŃă al unui proiect. În cadrul acestei etape, elevii au posibilitatea să înveŃe ce înseamnă să aplici un plan stabilit, să colaborezi cu ceilalŃi pentru a-l duce la bun sfârşit, să te confrunŃi cu situaŃii neprevăzute, să negociezi, să iei decizii în momente importante etc.

Pe durata implementării se realizează şi evaluarea continuă, adică se culeg informaŃii despre mersul proiectului, despre eventualele probleme sau întârzieri ale activităŃilor, astfel încât activitatea echipei de proiect să se adapteze situaŃiilor concrete identificate. În acest scop, discuŃiile formale sau informale între membrii echipei, consultarea cu cei implicaŃi, sesiunile de feedback, jurnalul sau alte metode sunt foarte utile şi uşor de realizat.

Pentru încheierea proiectului, planificăm o evaluare de final sau sumativă, care ne va ajuta să vedem în ce măsură ne-am atins obiectivele, în ce

25

25

măsură s-au obŃinut rezultatele aşteptate, care sunt efectele (inclusiv cele neanticipate), care este nivelul de satisfacŃie al participanŃilor la proiect. Metode utile de culegere de informaŃii: interviul individual sau de grup, chestionarul, jurnalul proiectului etc.

Chestionarul: o tehnică şi, corespunzător, un instrument de culegere de informaŃii, constând într-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice.

Reguli de bază pentru formularea întrebărilor într-un chestionar:

- întrebări clare şi concise, corecte gramatical, fără înflorituri stilistice;

-

pe cât posibil se evită negaŃia şi, mai ales, dubla negaŃie;

 

-

întrebările

trebuie

fie

legate

de

context

(nu

foarte

generale);

- să vizeze o singură problemă şi să evite interogaŃiile multiple;

- să evite încărcătura emoŃională sau agresivă.

Rezultatele chestionarelor se centralizează şi se prelucrează statistic. Ele pot fi completate cu date mai nuanŃate, obŃinute prin alte tehnici – interviu, observarea comportamentului participanŃilor etc.

Interviul individual şi de grup: tehnică de obŃinere a unor informaŃii verbale de la diferite persoane sau grupuri, prin întrebări şi răspunsuri. Porneşte de la prezumŃia că există o corelaŃie pozitivă cât mai mare între ceea ce se declară şi ceea ce este/ există/ se întâmplă în realitate. Presupune elaborarea unui ghid de interviu, atunci când interviul este structurat, dirijat sau semi-structurat/ dirijat.

Portofoliul: instrument complex de evaluare prin care se prezintă activităŃile şi rezultatele/ produsele proiectului pe etape sau pe toată durata sa.

Fiecare proiect este o experienŃă de învăŃare. În acest sens, asiguraŃi-vă că

atât profesorii, cât şi elevii reflectează asupra experienŃei parcurse şi a "lecŃiilor învăŃate". PuteŃi organiza activităŃi în care participanŃii să împărtăşească satisfacŃia rezultatelor obŃinute şi a lucrului în echipă.

Important!
Important!

26

26

III. ÎnvăŃarea în comunităŃi virtuale

Moto:

„…(cu toŃii suntem) membri ai mai multor comunităŃi – de natură socială, religioasă, etnică, politică, de loc de muncă sau asociaŃii profesionale … Acestea se suprapun şi condiŃionează reciproc, fiind esenŃiale pentru a sprijini existenŃa umană şi libertatea individuală … dar în acelaşi timp, acestea nu pot supravieŃui dacă membrii care le compun nu îşi dedică o parte din atenŃia, energia şi resursele lor în proiecte comune. … Urmărirea exclusivă a interesului personal erodează reŃeaua mediilor sociale de care depindem şi compromite posibilitatea de autoguvernare democratică. De aceea, drepturile individului nu pot fi păstrate fără o perspectivă comunitariană care să recunoască atât demnitatea umană individuală, cât şi dimensiunea socială a existenŃei umane”. Amitai Etzioni (1993)

În contextul utilizării tot mai ample a calculatorului în toate domeniile vieŃii, comunităŃile virtuale încep să cunoască noi forme şi o dezvoltare deosebită prin transcenderea distanŃei de timp şi spaŃiu cu ajutorul tehnologiei. În mod firesc, şi în domeniul educaŃiei se vorbeşte tot mai pregnant de noul fenomen social, cu potenŃial şi probleme specifice numit:

comunităŃi virtuale de învăŃare (CVI).

Tehnologia existentă impune o regândire a modului în care sunt înŃelese educaŃia şi învăŃarea, dar pe lângă factorul tehnologic, apariŃia CVI este determinată şi de premise de natură socială, educaŃională, economică şi politică. Autorii americani Brown & Gray (1995) vorbesc de o trecere de la realitatea virtuală bipolară presupusă de interacŃiunea om-calculator la cea a realităŃii virtuale sociale a colaborării.

Societatea cunoaşterii modifică în mod esenŃial modul în care i se cere individului să înveŃe şi să muncească, punând accent mai degrabă pe capacitatea de interpretare a informaŃiilor, decât pe cunoaşterea lor. Nu în ultimul rând imperativul democratizării societăŃii, al libertăŃii de acces şi de exprimare îşi găsesc noi valenŃe în comunităŃile virtuale de învăŃare.

Important!
Important!

Utilizarea tehnologiei pentru

facilitarea învăŃării prin comunităŃi virtuale, trebuie să aibă în vedere concepŃia pedagogică asupra învăŃării identificând tehnologia potrivită pentru a favoriza aplicarea anumitor idei pedagogice.

27

27

Simpla utilizare a comunicării mediate de calculator nu garantează cu nimic efecte educaŃionale dezirabile la elevi.

Cultivarea CVI în cadrul sau în completarea activităŃilor formale de învăŃare răspunde exigenŃelor învăŃământului liceal, care acordă prioritate intereselor elevilor, implicării directe şi permanente a acestora în construirea propriului traseu de învăŃare, rolului profesorului de organizator şi moderator al experienŃelor de învăŃare, implicării liceului în viaŃa comunităŃii locale 7 .

În ceea ce priveşte învăŃarea, se urmăreşte: „formarea capacităŃii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaŃionării cunoştinŃelor din diferite domenii, valorizarea propriilor experienŃe, dezvoltarea capacităŃii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite, dezvoltarea competenŃelor funcŃionale esenŃiale pentru reuşita socială:

comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaŃii complexe, cultivarea expresivităŃii şi a sensibilităŃii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieŃi de calitate şi formarea autonomiei morale” 8 .

III.1. Precizări conceptuale

Termenul de comunitate virtuală de învăŃare apare la intersecŃia a trei concepte: comunitate, spaŃiu virtual şi procese de învăŃare, reunind caracteristicile specifice ale acestora.

Comunitate int er CVI ac SpaŃiu virtual ÎnvăŃare
Comunitate
int
er
CVI ac
SpaŃiu virtual
ÎnvăŃare

7 Noul curriculum naŃional. Cadru de referinŃă, MEN, CNC, 1998

8 idem

28

28

În cadrul unei CVI, elevii dobândesc prin colaborare o “înŃelegere comună şi asumată a evenimentelor, conferind o direcŃie previzibilă de acŃiune pentru abordarea unor astfel de evenimente în viitor” (Sharp, 1997). â

ComunităŃile virtuale s-au dezvoltat rapid deoarece reprezintă o formă mai flexibilă de învăŃare în situaŃiile în care transferul cunoaşterii este obstrucŃionat de factori precum:

- inabilitatea de a recunoaşte şi articula competenŃe dobândite şi înalt intuitive sau cunoaşterea tacită;

- distanŃa geografică;

- lipsa de identităŃi sociale comune;

- limbajul; domeniile de expertiză;

- diferenŃe între generaŃii;

- utilizarea reprezentărilor vizuale pentru transferul cunoaşterii;

- dificultăŃi în acceptarea unor teze sau norme culturale;

- experienŃa anterioară;

- cultură organizaŃională refractară la împărtăşirea cunoaşterii;

- lipsa de motivaŃie.

Tabelele următoare ajută la diferenŃierea şi înŃelegerea mai bună a unor termeni care sunt adesea folosiŃi cu înŃelesuri asemănătoare CVI.

29

29

ComunităŃile închise - definite de cultura unei organizaŃii şi de un set de valori ce limitează gama de flexibilitate strategică. O comunitate de învăŃare este deschisă permiŃând elevilor şi educatorilor să valorifice orice oportunitate de învăŃare, inclusiv interacŃiunea cu alŃi elevi, profesori sau persoane reprezentative dintr-un domeniu, aflate în afara limitelor tradiŃionale ale şcolii.

Echipe de lucru – sunt stabilite şi răspund pe cale ierarhică, urmăresc obiective stabilite de persoane din exterior, rolurile şi relaŃiile formale sunt desemnate din exterior. ComunităŃile de învăŃare se formează pornind de la activitatea curentă, decurg din interacŃiunile dintre membri cu niveluri diferite de expertiză, îşi dezvoltă propriile procese şi îşi stabilesc legitimitatea prin interacŃiuni legate de practica lor curentă.

ReŃelele de cunoaştere – reŃele informale de profesionişti care organizează domenii ale cunoaşterii, împărtăşesc un sentiment de comunitate, au o întindere

globală, sunt responsabili faŃă de starea şi evoluŃia unui domeniu al cunoaşterii, convin asupra unui set de reguli pentru organizarea cunoştinŃelor, asigură oportunităŃi de împărtăşire a cunoaşterii tacite între membri, utilizează aplicaŃii software de management

 

al

capitalului intelectual

pentru proiecte comune.

ComunităŃile de practică - desemnează grupuri mici de persoane care au un domeniu comun de interes, interacŃionează în mod regulat pentru a-şi împăr- tăşi experienŃa şi sunt orientate spre rezolvarea problemelor practice curente cu care se confrun- tă membrii lor. Comunită- Ńile de învăŃare sunt văzute ca nişte comunităŃi de practică, a căror activitate este învăŃarea însăşi. Astfel, comunităŃile de învăŃare sunt definite ca grupuri de “indivizi autonomi, independenŃi, angajaŃi prin influenŃare reciprocă într-un proces de învăŃare".

ComunităŃile virtuale de învăŃare

ReŃelele de practică cunoscute şi sub denumirea de comunităŃi de practică, reŃele electronice de practică/comunităŃi virtuale/comunităŃi electronice se referă la acele reŃele sociale informale care facilitează învăŃarea şi schimbul de cunoştinŃe între indivizi şi care realizează diferite sarcini practice, relaŃiile

decurgând din interacŃiunile indivizilor şi nu din interese comune 9 .

nu trebuie confundate cu:

O

comunitate denotă o

relaŃie socială mai puternică şi mai stabilă.

9 John Seely Brown şi Paul Duguit, 2000

30

30

ComunităŃile virtuale - regăsite în literatură de specialitate şi sub denumirile de comunităŃi on-line 10 , comunităŃi

mediate de calculator 11 , comunităŃi electronice 12 sau comunităŃi

ComunităŃile de învăŃare - grupuri de indivizi legaŃi între ei de o dorinŃă naturală de a fi împreună şi de

ComunităŃile de interes – sunt comunităŃi care se limitează la schimbul de idei despre un domeniu sau despre o pasiune comună declarată. Comunitatea poate fi foarte unită pe această direcŃie, iar participarea angajantă şi recreativă, membrii revenind frecvent în spaŃiul comun şi rămânând activi pentru perioade mari de timp.

distribuite

13

, sunt acele

un set de idei şi idealuri comune 14 .

tipuri de comunităŃi de practică ce utilizează comunicarea mediată de

calculator (CMC).

III.2. PotenŃialul de învăŃare al comunităŃilor virtuale

PosibilităŃile de facilitare a învăŃării oferite de noile medii virtuale rămân controversate la nivelul dezbaterilor teoretice. Astfel, unii cercetători scot în evidenŃă posibilitatea sporită a elevului de comunicare, de descoperire, de exprimare, de construire a propriei cunoaşteri prin angajarea activă în comunitatea de care aparŃine, în timp ce alŃi autori pun în discuŃie toate aceste potenŃiale avantaje considerând mai degrabă riscul elevului de a se rătăci în „jungla reŃelelor de calculatoare”, de a se confrunta cu influenŃele negative inerente unui mediu public şi necenzurat. Mai mult aceşti autori pun în discuŃie însăşi ideea de comunitate, în condiŃiile în care elevul interacŃionează de fapt cu o maşină care mai degrabă îl îndepărtează de realitatea socială şi îi răpeşte posibilitatea de a comunica deplin cu colegii lui, în mod direct.

În acest context, educatorul trebuie să înŃeleagă avantajele şi limitele CVI, să evalueze propriile necesităŃi didactice şi să găsească modalităŃi optime de valorificare. Pentru a facilita analiza potenŃialelor avantaje sau riscuri implicate de comunităŃile virtuale de învăŃare în raport cu elevii, tabelul următor prezintă o sinteză a acestora.

10 Cothrel & Williams, 1999

11 Etzioni & Etzioni, 1999

12 Wasko & Faraj, 2000

13 Wenger et al., 2002

14 Storck & Hill, apud Lesser & Storck, 2003

31

31

ComunităŃi virtuale de învăŃare

Avantaje

Dezavantaje

-

comunităŃile de învăŃare răspund

- utilizarea inadecvată a computerului poate izola elevul, (singurele) „configuraŃii sociale permise de calculator pentru învăŃare fiind:

unor nevoi individuale:

multiculturalitate,

pluralism,

diversitate,

învăŃarea cu, la, pe lângă şi prin calculator19 ; în acest sens, există riscul ca o exacerbare a utilizării mediilor virtuale să afecteze negativ abilităŃile sociale şi cele de comunicare orală,

scrisă sau de gestiune a mediilor tradiŃionale de informare;

adecvarea la specificul cultural,

comunicarea la distanŃă între persoane cu interese comune,

adaptare la societatea şi economia cunoaşterii;

- CVI permite transferul cunoaşterii

 

implicite. Prin relaŃiile informale dintre membri, comunităŃile permit, pe de o parte, o învăŃare sporită şi permanentă, iar pe de altă parte, o stăpânire şi dezvoltare superioară a cunoştinŃelor;

- tehnologia poate facilita o învăŃare autonomă, „dar mai degrabă individuală decât prin cooperare”, fapt care contrazice însăşi ideea de comunitate 20 ;

- cunoaşterea transmisă prin succesiuni de emailuri se pierde odată cu încetarea

-

CVI reprezintă un răspuns viabil

pentru abordările socio- constructiviste în învăŃare, predare şi evaluare, putând completa procesul educaŃional cu elementele necesare unei activităŃi de învăŃare semnificative, eficiente şi eficace;

acestor schimburi în cazul în care nu se folosesc forumuri de discuŃii 21 ;

- dacă aplicaŃia software permite doar afişarea în ordine cronologică a succesiunii de mesaje, atunci regăsirea ulterioară a soluŃiilor vechi la probleme similare este anevoioasă;

-

organizarea activităŃilor de învăŃare

în cadrul CVI încurajează implicarea elevului, favorizează creşterea nivelului motivaŃional al acestuia şi în special a celei intrinseci, centrată pe dezvoltarea de cunoştinŃe solide pe termen lung;

- indivizii din exterior interesaŃi sau care întâmpină probleme noi nu au cunoştinŃă despre comunităŃile adhoc şi nu pot beneficia de expertiza acestora;

- atunci când un membru părăseşte comunitatea, cunoştinŃele personale acumulate din experienŃă nu vor mai fi disponibile celorlalŃi;

- plecarea unor membri afectează

-

„Internetul determină schimbarea

naturii interacŃiunilor, reconfigurarea spaŃiului social” 15 ;

15 Stone, 1992, apud Heckscher, 1994

16 Heckscher, 1994

17 Palloff şi Pratt, 1999

18 Brown & Gray, 1995; Jones apud Grainne, 2007

19 Crook, 1994, apud Grainne et al., 2007

20 Thomson, 1998, apud Grainne et al., 2007

21 Burk, 2000

32

32

calculatorul are potenŃialul de a revoluŃiona însăşi natura învăŃării, devenind un veritabil mediu de manifestare şi de comunicare;

reŃelele informale, determinând dispariŃia vechilor canale prin care comunicau membrii când întâmpinau o problemă;

-

utilizată ca instrument de

- spre deosebire de locul de muncă unde este încurajată învăŃarea prin colaborare, învăŃământul se bazează preponderent pe „recunoaşterea performanŃelor individuale în cadrul unui mediu competitiv, iar colaborarea între elevi este uneori etichetată ca trişare” 22 . Procesul educaŃiei a fost văzut mai degrabă ca o „încurajare la izolarea elevului” 23 , sau ceea ce învaŃă elevul este „pasivitatea şi alienarea de sine şi faŃă de alŃii, iar cele mai fructuoase relaŃii cu oamenii vor fi la fel de pasive şi impersonale ca şi interacŃiunea solitară cu computerul” 24 ;

- în plus, procesul evaluării se bazează pe note individuale, iar „colaborarea poate fi privită de elevii care se centrează pe note ca neproductivă, chiar ameninŃătoare pentru cei cu performanŃe sau ca pe o povară

25

comunicare, “tehnologia oferă oportunităŃi pentru extinderea procesului învăŃării dincolo de limitele unei săli de clasă, localitate sau Ńară, favorizând dezvoltarea unei bogate game de comunităŃi de învăŃare formale sau informale” 16 ;

-

cunoştinŃe 17 : motivează elevii pentru

sprijină şi încurajează achiziŃia de

învăŃarea împreună; readuce pasiunea pentru explorarea de noi domenii în procesul educaŃiei; promovează învăŃarea prin colaborare creând o adevărată stare de sinergie; rezultatul final al cunoştinŃelor acumulate şi împărtăşite este mult superior faŃă de implicarea independentă, individuală cu materialul de studiu;

-

puterea unei comunităŃi de învăŃare este superioară întrucât sprijină creşterea şi dezvoltarea atât intelectuală, cât şi personală a membrilor săi;

inutilă”

;

- utilizarea CVI în educaŃie ridică serioase probleme de ordin etic ce Ńin de barierele de acces pentru cei care nu dispun de echipamentul, cunoştinŃele şi abilităŃile necesare, conducând la accentuarea diviziunii digitale; la acestea se adaugă bariere afective precum percepŃiile despre tehnologie, anxietăŃi despre utilizarea acesteia;

-

învăŃarea are, pe lângă latura

individuală evidentă, şi o importantă componentă socială; noile tehnologii permit şi dezvoltarea de comunităŃi virtuale de învăŃare în care elevii pot accesa comunităŃi de experŃi din afara şcolii

18

.

- învăŃarea prin colaborare vine în

 

contradicŃie cu tendinŃa recentă către

individualismul în reŃea

26

.

22 Kaye, 1992, apud Grainne et al., 2007

23 Jones ,2007, apud Grainne et al., 2007

24 Kreuger, 1989, apud Grainne et al., 2007

25 idem

26 Welmann 2003

33

33

ComunităŃile online de învăŃare au potenŃialul de a dezvolta la elevi o serie

: comunicare, discuŃii de grup, împărtăşirea

informaŃiilor, compararea/ construirea/ organizarea informaŃiilor, schimbul de experienŃe, realizarea de publicaŃii/ lecŃii/ vizite virtuale, rezolvarea în comun sau individuală de probleme, feedback între colegi, simulare, mentorat.

de abilităŃi specifice

27

Principalele probleme ale mediilor virtuale de învăŃare identificate de Palloff şi Pratt (1999) sunt cele legate de: cunoaşterea nivelului de implicare în studiul disciplinei, contorizarea frecvenŃei şi a participării, cunoaşterea dificultăŃilor sau a diverselor motive din pricina cărora ar putea fi distras elevul, identificarea stărilor afective în textele editate de elevi, strategiile optime de intervenŃie pentru elevii care nu participă activ, recunoaşterea şi soluŃionarea dezacordurilor şi conflictelor.

III.3. ÎnvăŃare prin colaborare vs. învăŃarea prin cooperare

Deşi activitatea de învăŃare prin colaborare reprezintă un proces dezirabil, organizarea acesteia ridică o serie de probleme. Abilitatea şi disponibilitatea de colaborare a elevilor este condiŃionată de factori de personalitate şi culturali. Un elev cu temperament sangvin se va angaja în mod diferit într-o sarcină de grup decât unul cu temperament melancolic, iar un elev crescut în spiritul individualismului şi al competiŃiei se va implica diferit într-o sarcină colectivă faŃă de unul care valorizează colaborarea şi interesul grupului social.

Beneficiile învăŃării prin colaborare se pot clasifica în trei categorii 28 :

academice

-

promovarea gândirii critice;

-

implicarea elevilor în procesele de învăŃare;

-

îmbunătăŃirea rezultatelor clasei;

-

implicarea în tehnici adecvate de rezolvarea problemelor;

sociale

-

dezvoltarea unor sisteme de sprijin social pentru elevi;

-

construirea unei diversităŃi a înŃelegerii şi stabilirea unei atmosfere pozitive pentru modelarea şi practicarea cooperării;

psihologice

-

o mai bună imagine de sine a studentului;

-

dezvoltarea unor atitudini pozitive faŃă de profesor.

27 Noveanu, 2005 28 Roberts, 2005, apud, Grainne, 2007

34

34

Pentru a asigura o activitate eficientă de învăŃare prin colaborare în cadrul comunităŃilor virtuale, profesorul trebuie să se asigure că mediul virtual ales permite:

- negocierea – pentru a da posibilitatea elevilor să ajungă la un acord asupra temelor dezbătute, asupra obiectivelor şi modului de interacŃiune; soluŃiile tehnice alese şi setarea acestora trebuie să permită acces deschis şi nerestricŃionat pe baza intereselor şi nevoilor individuale;

- intimitatea - membrii unei comunităŃi pot selecta un nivel adecvat de intimitate (care poate varia de la opŃiunea anonimităŃii, în comunităŃile mai puŃin coezive la o implicare deplină şi responsabilă);

- implicarea în activităŃi - este influenŃă de relevanŃa identităŃii comunităŃii pentru individ şi de existenŃa unor valori comune; implicarea influenŃează calitatea rezultatelor colective, menŃinerea participării membrilor şi puterea comunităŃii;

- angajarea - se referă la gradul în care elevii se înscriu în interacŃiuni imediate, efervescente, dezvoltând o comunicare semnificativă.

Pentru promovarea cooperării între elevi, se pot adopta următoarele opŃiuni strategice (IFTF, 2005):

- angajarea elevilor în dezvoltarea de reguli care să se potrivească culturii, obiectivelor şi instrumentelor proprii;

- descoperirea modalităŃilor de recunoaştere a resurselor invizibile sau neînregistrate;

- identificarea unor praguri cheie pentru obŃinerea performanŃei;

- urmărirea şi alimentarea unor bucle de feedback emergente şi diverse;

- căutarea de modalităŃi de convertire a cunoaşterii prezente în memorie de lungă durată;

- sprijinirea unei identităŃi participative.

ÎnvăŃarea prin colaborare dovedeşte o influenŃă pozitivă asupra unor variabile noncognitive 29 precum: imaginea de sine a studentului, ajutorul din partea colegilor pentru realizarea sarcinii, internalizarea controlului, timpul necesar pentru realizarea unei sarcini, agrearea clasei şi a colegilor de clasă, cooperarea.

În ceea ce priveşte performanŃele învăŃării se constată că în situaŃiile de învăŃare prin cooperare acestea sunt, în general, superioare faŃă de cele de competiŃie sau de învăŃare individuală, întrucât „efortul de cooperare conduce la o utilizare mai frecventă a strategiilor superioare de raŃionare, la procese mai complexe şi fenomene de inducŃie colectivă mai frecvente, cât şi la transferul de la grup la individ al cunoaşterii” 30 .

29 Slavin, 1990, apud Grainne, 2007

30 Johnson & Johnson, 1989, apud Grainne, 2007

35

35

Indiferent că vorbim de organizarea de activităŃi separate pentru a ajunge la un produs comun (cooperare), ori de a implica elevii în activităŃi comune (colaborare), accentul se pune în ambele cazuri pe motivaŃia şi participarea activă a acestora în procesele de învăŃare.

ÎnvăŃarea prin cooperare vs. învăŃarea prin colaborare (Panitz, 1996)

ÎnvăŃarea prin cooperare

ÎnvăŃarea prin colaborare

Mărimea grupului

Mărimea grupului

cooperare în grupe mici

Scopul

rezolvarea unei probleme interacŃioneze pentru realizarea unui obiectiv specific sau dezvoltarea unui produs final anume sarcina elevilor este de a descoperi răspunsul corect

interacŃiunea în grupe mici

a descoperi răspunsul corect interacŃiunea în grupe mici ajungerii la consens/soluŃie care să fie susŃinută de

ajungerii la consens/soluŃie care să fie susŃinută de întregul grupul estompării spiritului de competiŃie dezvoltării unui răspuns propriu dezvoltarea creativităŃii transferului ulterior al cunoştinŃelor în sarcinile ulterioare

Metode şi procedee

Metode şi procedee

învăŃare directivă îndrumată/controlată de profesor parcurgerea unei serii de procese

profesorul nu intervine pentru corectarea greşelilor nu se caută un răspuns unic valorifică abilităŃile şi contribuŃiile grupului elevii se consultă şi analizează diferiŃi factori încurajarea implicării active autoritatea şi responsabilitatea acŃiunilor revin tuturor membrilor

SituaŃia de învăŃare

SituaŃia de învăŃare

abordează exclusiv cunoaşterea fundamentală şi probleme închise

pentru problemele care nu au o soluŃie evidentă

36

36

Prin urmare, utilizarea de activităŃi de cooperare este indicată pentru însuşirea cunoaşterii fundamentale, iar activităŃile de colaborare pentru realizarea de obiective superioare din taxonomia obiectivelor pedagogice a lui Bloom.

Studiile realizate indică existenŃa unei corelaŃii între modul în care învaŃă elevii şi rezultatele învăŃării, iar pentru a asigura aplicabilitatea şi transferul ulterior al cunoştinŃelor în viaŃă elevii trebuie să fie implicaŃi într-o învăŃare de profunzime.

ÎnvăŃarea profundă

ÎnvăŃarea superficială

elevii încearcă să obŃină o înŃelegere deplină a materiei de studiu;

elevii încearcă să rezolve sarcinile cât mai repede posibil

examinează critic conŃinutul;

fără să aprofundeze materia de studiu

acceptă necritic faptele prezentate

din perspectiva cunoştinŃelor anterioare;

încearcă să stabilească legături între diferitele elemente.

memorează mecanic fără să încerce să facă legătura între materia de studiu şi cunoştinŃele anterioare. Marton şi Saljo (1976, apud Verburgb)

Formularea şi exprimarea în cuvinte a propriilor idei, determinată de comunicarea mediată de calculator, au un efect pozitiv asupra proceselor învăŃării. În plus, „ipotezele complexe pot fi examinate mai profund de un grup de elevi, dezvoltând împreună o imagine mai largă asupra problemei decât fiecare elev separat” (Palincsar şi Brown 1984, apud Verburgb).

ÎnvăŃarea în comunităŃile virtuale este facilitată de procesul comunicării în reŃea şi prin faptul că elevul este determinat să îşi aştearnă gândurile în scris. Pentru a conferi contribuŃiei proprii coerenŃă şi logică, elevul trebuie să îşi exprime propriile gânduri într-un limbaj inteligibil pentru ceilalŃi, clarificându-şi atât ideile proprii, cât şi modul de organizare al acestora. CoerenŃa permisă de comunicarea scrisă, istoria conversaŃională pe care aceasta o produce, „permit ca fiecare aspect al discuŃiei să fie dezvoltat ulterior, independent de timp, de către orice membru. Recitirea mesajelor permite acumularea şi specializarea graduală a cunoaşterii, eliminându-se posibilitatea ca unele idei de pe parcursul conversaŃiei să fie uitate sau să se devieze de la tema în discuŃie”.

37

37

În CVI, fiecare membru al grupului are aceleaşi şanse de a se exprima, inclusiv cei care au nevoie de mai mult timp pentru a formula un răspuns, întrucât comunicarea este de cele mai multe ori asincronă.

Pentru dezvoltarea motivaŃiei intrinseci a învăŃării, trebuie să se Ńină cont de: relevanŃa activităŃilor propuse, gradul de atenŃie, încrederea,

satisfacŃia, curiozitatea, provocarea, creativitatea şi controlul

31

.

MotivaŃia elevilor şi modul lor de raportare la ceilalŃi are implicaŃii asupra eficacităŃii învăŃării în comunităŃile virtuale. Din această perspectivă se disting trei situaŃii:

- comportamentul de separare, în care elevii nu iau în considerare opiniile celorlalŃi, blocând activitatea de colaborare;

- comportamentul de conectare, în care elevii acceptă subiectivitatea celorlalŃi încercând să asculte, să pună întrebări pentru a înŃelege punctul de vedere al celuilalt, stimulând astfel activităŃile de colaborare;

- comportamentul construit, întâlnit atunci când persoana adoptă una din cele două atitudini în funcŃie de context.

În organizarea activităŃilor, profesorul trebuie să mobilizeze o masă critică de elevi pentru un comportament de conectare în cadrul comunităŃii de învăŃare, stimulând astfel învăŃarea prin încurajarea reflecŃiei profunde şi prin reexaminarea convingerilor lor preexistente.

Succesul CVI este influenŃat şi de factorii afectivi precum: mărimea grupului, cunoaşterea celorlalŃi participanŃi, experienŃa elevului, sentimentul de proprietate a sarcinii, nevoia de comunicare virtuală 32 .

III.4. Dezvoltarea şi susŃinerea comunităŃilor virtuale de învăŃare

„Cheia unei învăŃări de succes în cadrul unei comunităŃi virtuale de învăŃare o reprezintă participarea instructorului ca membru egal” (Palloff şi Pratt, 1999).

Întrucât comunităŃile de învăŃare sunt fenomene naturale, profesorul trebuie să urmărească, în primul rând, identificarea lor şi eliminarea factorilor care le obstrucŃionează sau le ameninŃă. Acolo unde ele încă nu s-au format, dar există condiŃiile necesare pornind de la reŃelele naturale existente, poate sprijini dezvoltarea lor.

31 Grainne, 2007 32 Tolmie şi Boyle, 2000, apud Grainne, 2007

38

38

III.4.1. CondiŃii pentru crearea unei comunităŃi virtuale de învăŃare

Pentru a crea o comunitate virtuală, trebuie parcurşi câŃiva paşi necesari pentru asigurarea condiŃiilor funcŃionării acesteia:

- definirea clară a scopului grupului;

- crearea unui spaŃiu distinct de întâlnire;

- crearea unui leadership eficace din interior;

- definirea normelor şi a unui cod clar de conduită;

- permiterea unei variate game de roluri ale membrilor;

- organizarea şi facilitarea de subgrupuri;

- acordarea dreptului membrilor de rezolvare internă a disputelor.

III.4.2. Consolidarea comunităŃilor virtuale de învăŃare

Cadrele didactice au posibilitatea şi responsabilitatea de a superviza dezvoltarea şi consolidarea comunităŃilor virtuale, de a monitoriza evoluŃia lor şi efectele benefice pentru învăŃare. În acest sens, o serie de măsuri sunt identificate în literatura de specialitate

33

.

În primul rând, este nevoie de mijloacele tehnice necesare colaborării la distanŃă şi de identificarea şi dezvoltarea competenŃelor necesare elevilor şi cadrelor didactice pentru a comunica şi lucra împreună cu alŃii în spaŃiul virtual.

şi lucra împreună cu alŃii în spaŃiul virtual. Dezvoltarea unei comunităŃi necesită acordarea de timp,

Dezvoltarea unei comunităŃi necesită acordarea de timp, răbdare şi spaŃiu pentru construirea de relaŃii între indivizi - condiŃie esenŃială pentru a cultiva dorinŃa indivizilor de a împărtăşi cunoaşterea prin testarea probităŃii celorlalŃi şi dezvoltarea unui sentiment de obligaŃie reciprocă şi pentru a identifica tipul adecvat de informaŃii de împărtăşit, nivelul adecvat de detaliere, membrii potriviŃi şi tipurile adecvate de forumuri de discuŃii.şi lucra împreună cu alŃii în spaŃiul virtual. Stabilirea unui set comun de norme, standarde şi

potriviŃi şi tipurile adecvate de forumuri de discuŃii. Stabilirea unui set comun de norme, standarde şi

Stabilirea unui set comun de norme, standarde şi un limbaj care să permită transferul eficace al cunoaşterii. Se stabilesc rolurile participanŃilor şi normele de conduită virtuală.

Pentru un management eficient al cunoaşterii, comunităŃile se construiesc la început în jurul temelor cele mai importante pentru membrii, iar ulterior se pot dezvolta alte comunităŃi prin aprofundarea unei anumite teme. Se propune activităŃi simple de împărtăşire a cunoştinŃelor.

activităŃi simple de împărtăşire a cunoştinŃelor. Coordonatorul şi grupurile nucleu animă colaborarea,
activităŃi simple de împărtăşire a cunoştinŃelor. Coordonatorul şi grupurile nucleu animă colaborarea,

Coordonatorul şi grupurile nucleu animă colaborarea, facilitează interacŃiunile dintre membri, propun teme de discuŃie, încurajează.

33 Grainne, 2007; Lesser & Storck, 2003; McDermott, 1999

39

39

Construiesc un context care să permită elevilor să se înŃeleagă între ei. Împărtăşirea de idei nu este o simplă problemă de transmitere; pentru a fi inteligibilă, informaŃia trebuie să fie interpretată nu în lumina contextului în care a fost dezvoltată, ci în cea a contextului în care va fi aplicată.

Pentru împărtăşirea ideilor sunt utilizate atât sistemele informatice, cât şi comunicarea personală; împărtăşirea de idei presupune prin excelenŃă o relaŃie directă între două persoane care asigură un context comun, implicarea şi angajarea, dar odată ce aceste relaŃii au fost stabilite, mijloacele electronice asigură un mediu prielnic pentru menŃinerea comunicării.ci în cea a contextului în care va fi aplicată. Pentru a facilita învăŃarea profundă, organizarea

Pentru a facilita învăŃarea profundă, organizarea situaŃiilor de colaborare în cadrul comunităŃilor virtuale trebuie să promoveze interacŃiunii între elevi, să încurajeze exprimarea ideilor proprii, interevaluarea critică între membrii grupului şi comunicarea clară a ideilor către ceilalŃi (apud Verburgb, 2002).asigură un mediu prielnic pentru menŃinerea comunicării. Este esenŃial ca profesorii şi elevii să înŃeleagă

clară a ideilor către ceilalŃi (apud Verburgb, 2002). Este esenŃial ca profesorii şi elevii să înŃeleagă

Este esenŃial ca profesorii şi elevii să înŃeleagă dinamica învăŃării prin colaborare, pentru a putea lucra în grupuri. De asemenea, mediile de învăŃare trebuie să fie proiectate ca parte integrantă din contexte socio- individuale mai largi.

40

40

IV. Impactul programelor de elearning asupra procesului de educaŃie

ContribuŃia

politicilor educaŃionale ale Uniunii Europene a fost evidenŃiată de unii specialişti prin analiza programelor educaŃionale cu componentă TIC şi gruparea rezultatelor pe câteva paliere după cum urmează 34 :

la atingerea obiectivelor

instruirii

asistate

de

calculator

1. acces la educaŃie;

2. şanse mai mari de inserŃie pe piaŃa muncii pentru absolvenŃi;

3. dezvoltare personală şi cetăŃenie;

4. internaŃionalizarea educaŃiei şi formării;

5. schimbare organizaŃională;

6. inovare la nivelul sistemelor de educaŃie şi formare.

Analizele tematice 35 asupra rezultatelor proiectelor europene de elearning au evidenŃiat zonele de impact, dar au permis şi punerea în discuŃie a unor "convingeri" care nu sunt încă susŃinute de date certe. De exemplu, se consideră că utilizarea noilor tehnologii creşte accesul la educaŃie, în general, deşi nu există suficiente date despre efectele benefice asupra categoriilor defavorizate. De asemenea, s-a argumentat că învăŃarea în echipă sau în grup cu ajutorul noilor tehnologii este încă privită ca fiind mai puŃin eficientă decât învăŃarea individuală.

Un alt studiu a arătat că utilizarea noilor tehnologii în şcoală are efecte pozitive asupra elevilor: creşterea interesului pentru învăŃare, o mai bună frecvenŃă la ore, rezultate şcolare mai bune. "Din punct de vedere psihologic şi pedagogic, cele trei se află în relaŃie de cauzalitate directă (lanŃul cauzal:

creşterea interesului induce frecventarea cursurilor care, la rândul său, poate optimiza rezultatele şcolare) 36 .

În ansamblu, utilizarea tehnologiei informatice şi de comunicare are efecte benefice în multiple planuri. La nivelul instituŃional, parteneriatele şi transferul de informaŃii sau de bune practici sunt foarte relevante pentru dezvoltarea unei şcoli. Cadrele didactice îşi diversifică activitatea, îşi formează noi competenŃe, parcurg programe de formare (online sau blended), comunică şi împărtăşesc experienŃe/idei/practici cu colegi din

34 Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006. Brussels: Menon Network EEIG, 2006.

35 ibidem, pg. 6 ş.u.

36 Făt, Silvia. Eficienta utilizarii noilor tehnologii in educatie. Studiul EduTIC 2009. Apărut în: Elearning.Romania, 2009-11-29. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.

41

41

alte Ńări, fapt care le dă sentimentul de apartenenŃă la o comunitate profesională europeană. În cele din urmă, toate acestea ar trebui să se reflecte în oferta educaŃională, în activitatea de predare-învăŃare şi în climatul pedagogic.

IV.1. Dezvoltarea competenŃelor-cheie prin eTwinning

Majoritatea Ńărilor europene sunt preocupate să reorganizeze activitatea didactică astfel încât elevii să îşi formeze competenŃe, în condiŃiile în care solicitările societăŃii în raport cu şcoala sunt din ce în ce mai mari şi variate. Preocuparea pentru formarea de competenŃe este justificată prin potenŃialul acestora de transferabilitate în contexte noi, fapt ce ar creşte adaptabilitatea absolvenŃilor şi capacitatea lor de a face faŃă noilor solicitări ale vieŃii profesionale.

În acest context, proiectele eTwinning oferă cadrelor didactice şi elevilor posibilitatea de a Ńinti atât dezvoltarea competenŃelor de bază (dezvoltarea limbajului, calcul matematic etc.), cât şi a competenŃelor transversale (a învăŃa să înveŃi, competenŃe sociale şi civice etc.).

Unele proiecte au abordat teme circumscrise unei discipline de studiu, altele au îmbinat, de exemplu, limbile străine cu ştiinŃele, ştiinŃa şi filosofia, istoria sau geografia. Astfel, învăŃarea unei limbi străine prin activităŃi didactice la fizică, chimie, matematică etc. au determinat creşterea atractivităŃii lecŃiilor şi a motivaŃiei elevilor; activităŃile individuale de documentare au fost înlocuite cu dezbaterile şi experienŃele realizate împreună cu colegii din Ńara parteneră.

CompetenŃe

Aspecte ale valorii adăugate a proiectelor eTwinning. Exemple de proiecte

cheie

Comunicare în

Cunoaşterea limbii unei Ńări deschide calea către cultura

limba maternă

acesteia, iar înŃelegerea contextului cultural al celuilalt înseamnă acceptarea şi preŃuirea diversităŃii.

Comunicare în

limbi moderne

În toate proiectele eTwinning, atât elevii, cât şi cadrele didactice trebuie să folosească o limbă străină pentru comunicarea cu partenerii, iar limba maternă pentru comunicarea la nivel local. În mod direct sau indirect, toate proiectele eTwinning ar trebui să determine ameliorarea competenŃelor de comunicare ale elevilor, în sensul competenŃelor lingvistice, de utilizare a unei limbi străine, dar şi în sens social, de comunicare interpersonală.

42

42

CompetenŃe

matematice, în

ştiinŃe şi

tehnologii

eTwinning dezvoltă competenŃele tehnologice – foarte importante pentru inserŃia profesională ulterioară. Foarte multe proiecte vizează matematica şi ştiinŃele, propunând situaŃii atractive şi aplicative de învăŃare. Exemple de proiecte de ştiinŃe: "Measuring the circumference of Earth", "Science is everywhere", "Magic but real experiments" etc. Exemple de proiecte de matematică: "My town in numbers"

CompetenŃe

digitale

Elevii învaŃă folosind tehnologia: internet, email, prezentări Powerpoint, fişiere media etc.

CompetenŃe metacognitive (a învăŃa să înveŃi)

Autonomia în învăŃare este încurajată, în general, de noile tehnologii. În cadrul acŃiunii eTwinning, cadrele didactice stimulează elevii să îşi asume noi responsabilităŃi, să reflecteze asupra propriului proces de învăŃare, să evalueze activitatea lor şi a colegilor, să identifice aspectele care necesită ameliorare. De asemenea, elevii învaŃă să îşi prezinte rezultatele învăŃării, prin portofoliile online.

CompetenŃe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

Prin participarea la proiecte de eTwinning, elevii au posibilitatea să comunice cu colegi din Europa, să afle elemente de specific cultural sau de specific al educaŃiei din Ńările partenere.

ContribuŃia eTwinning la comunicarea interculturală a fost subliniată de profesorul Piet van de Craen: "cu cât schimbul cultural este mai intens, cu atât mai bine îl vom cunoaşte pe „celălalt” şi cu atât mai europeni vom deveni." (van de Craen, 2008)

La nivelul practicienilor, există convingerea că elearning are un impact pozitiv în creşterea toleranŃei şi nivelului de acceptare a grupurilor în situaŃii de risc

37

.

CompetenŃe

antreprenoriale

Elevii au dobândit competenŃe şi cunoştinŃe de bază în raport cu educaŃia antreprenorială, de la aspecte generale (bugetul personal) până la teme foarte aplicate, cum ar fi simularea începerii unei afaceri, verificarea cadrului legal şi a paşilor administrativi pentru înfiinŃarea unei companii etc. Exemple de proiecte: The Pizza Business across Europe, I change my way, My business, Working in a virtual exercise firm

37 Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006. Brussels: Menon Network EEIG, 2006.

43

43

Sensibilizare şi

Parteneriatele eTwinning au o puternică dimensiune culturală. Elevii se familiarizează, în mod direct sau indirect cu elemente culturale specifice altor Ńări – tradiŃii, obiceiuri, stil de viaŃă. În acelaşi timp, constituie un spaŃiu de manifestare a propriei culturi. La intersecŃia dintre aceste două aspecte, elevii şi profesorii au posibilitatea de a conştientiza importanŃa cunoaşterii celuilalt, a respectării identităŃilor şi valorilor proprii.

exprimare

culturală

IV.2. eTwinning şi motivaŃia pentru învăŃare

eTwinning are un impact mai larg asupra elevilor, dincolo de formarea

anumitor competenŃe. Cadrele didactice participante la eTwinning susŃin că "motivaŃia pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare s-a îmbunătăŃit. Elevii au manifestat un interes sporit de a lucra la computer pentru realizarea

Metodele de predare bazate pe TIC s-au

diversificat, devenind mai eficiente şi mai motivante nu numai pentru elevii şi profesorii participanŃi la proiectele derulate, dar şi pentru alŃi elevi şi profesori din şcoală, unii dintre aceştia manifestându-şi dorinŃa de a începe să lucreze la un astfel de proiect." (Gheorghe, 2008)

Majoritatea elevilor români doresc "să utilizeze mai mult computerul şi Internetul pentru lecŃii la diferite discipline. Ei consideră, în proporŃie de 90%, că aceia dintre ei care nu au acces la un calculator vor fi dezavantajaŃi mai târziu." (Istrate, 2008)

eTwinning a arătat că elevii sunt foarte dornici să înveŃe, cu condiŃia să fie stimulaŃi şi îndrumaŃi cu grijă. (van de Craen, 2008)

proiectelor colaborative. (

)

IV.3. ImplicaŃii asupra activităŃii didactice

Cadrele didactice au utilizat noile tehnologii atât pentru comunicarea rapidă şi eficientă cu instituŃiile partenere, cât şi pentru proiectarea-desfăşurarea- evaluarea activităŃii de predare.

Metodele de predare bazate pe TIC s-au diversificat, devenind mai eficiente şi mai motivante nu numai pentru elevii şi profesorii participanŃi la proiectele derulate, dar şi pentru alŃi elevi şi profesori din şcoală, unii dintre aceştia manifestându-şi dorinŃa de a începe să lucreze la un astfel de proiect.

Cadrele didactice care au derulat proiecte eTwinning recomandă ca la clasă să se lucreze cu texte, ilustraŃii, comentarii scrise, prezentări documentare,

44

44

bloguri, spaŃiul virtual eTwinning şi site-uri. De asemenea, în funcŃie de organizarea şi de echipamentele TIC disponibile în fiecare şcoală, acestea sugerează că ar trebui să se lucreze în grupuri mici de elevi, astfel încât fiecare să contribuie la realizarea proiectului.

Iată câteva opinii ale cadrelor didactice implicate în derularea proiectelor eTwinning, cu privire la utilizarea TIC:

„Mereu am fost o susŃinătoare TIC. În acest sens, proiectul mi-a întărit opiniile şi mi-a permis să iau legătura cu alŃi profesionişti, să fac schimb de experienŃă şi să învăŃ noi tehnici şi metode care mi-au influenŃat stilul de predare.” A. G., Spania

Una din cele mai mari provocări a fost nevoia de a ne îmbunătăŃi competenŃele TIC. Schimbul regulat de informaŃii ne-a obligat să fim mereu la curent. Din fericire, am fost ajutaŃi şi de partenerii de proiect.” M. V., Austria 38

Utilizarea sau crearea unor aplicaŃii pentru activitatea didactică conferă noi dimensiuni activităŃii educaŃionale. Calculatorul şi internetul au un potenŃial semnificativ în raport cu învăŃarea, în condiŃiile în care profesorii sunt pregătiŃi să le valorifice în mod responsabil şi calitativ.

IV.4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin eTwinning

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este un proces continuu de învăŃare pe tot parcursul vieŃii, de formare, de dobândire sau de îmbunătăŃire a competenŃelor şi o modalitate eficientă de a ajunge la o anumită maturitate şi înŃelepciune în profesia didactică.

AcŃiunea eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienŃă, la parteneriate cu alŃi profesori şi la activităŃi de formare profesională, alături de colegi din Ńările europene.

Pe lângă parteneriatele iniŃiate în spaŃiul comunităŃii eTwinning, cadrele didactice au posibilitatea de a participa la ateliere internaŃionale de dezvoltare profesională, la grupuri online de învăŃare sau la alte evenimente de formare.

IV.4.1. Atelierele de dezvoltare profesională eTwinning

Atelierele sunt organizate în Ńările participante la program, fiecare eveniment reunind aproximativ 100 de cadre didactice.

38 Galvin Conor, Gilleran Anne, Hogenbirk Pieter, Hunza Márta, Delinger Michelle, Zeidler Bettina. (2007). Reflection on eTwinning - Cultural Understanding and Integration. Hofi Studio: Prague.

45

45

Scopurile acestor ateliere sunt:

- familiarizarea cadrelor didactice cu portalul eTwinning;

- dezvoltarea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii pentru susŃinerea activităŃii didactice şi pentru parteneriate;

- stimularea şi motivarea cadrelor didactice pentru a-şi perfecŃiona activitatea;

- dezvoltarea creativităŃii în raport cu utilizarea TIC şi a inovaŃiilor didactice.

IV.4.2. Formarea continuă prin colaborarea cu alte cadre didactice

Prin derularea de proiecte eTwinning, cadrele didactice au posibilitatea de a se familiariza cu sistemele de educaŃie din celelalte Ńări membre ale Uniunii Europene, din Norvegia, Islanda, CroaŃia, Turcia sau Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

De asemenea, fiecare proiect aduce noi provocări pentru profesori: crearea unui mediu atractiv de învăŃare, diversificarea situaŃiilor de învăŃare, combinarea mai multor teme în activităŃi relevante, elaborarea de material didactic adecvat (prezentări Powerpoint, blog, pagini wiki, pagini web, alte aplicaŃii).

Fiind vorba de proiecte în parteneriat cu colegi din alte Ńări, sunt necesare şi alte tipuri de competenŃe sau de calităŃi decât cele didactice: toleranŃă şi comunicare interculturală, respect reciproc, flexibilitate, creativitate, capacitatea de a soluŃiona probleme etc.

În acest context, este necesar ca profesorii:

- să fie pregătiŃi pentru colaborare;

- să fie dispuşi să facă schimb de responsabilităŃi cu alŃii;

- să îşi motiveze elevii pentru a lucra într-un mod diferit şi nou;

- să stăpânească utilizarea TIC;

- să poată comunica într-o limbă străină;

- să aibă competenŃe de gestionare a unui proiect.

Prin urmare, este necesară o pregătire anterioară şi o formare continuă a cadrelor didactice pentru această activitate. Unele probleme pe care le întâmpină pot fi depăşite prin învăŃarea de la ceilalŃi profesori activi pe portalul eTwinning. Deşi cadrele didactice au nevoi individuale foarte variate, condiŃiile de lucru dau naştere unor probleme comune, care pot fi surmontate cu ajutorul instrumentelor specifice reŃelelor sociale. Printre aceste se numără, pe de o parte, lipsa de cooperare şi colaborare între colegi, însoŃită de lipsa de feedback profesional şi de învăŃare prin colaborare. Pe de altă parte, schimbările frecvente în curriculum şi în metodologia didactică nu sunt, cel mai adesea, însoŃite de oportunităŃi de

46

46

formare adecvate, caz în care cadrele didactice sunt nevoite să se adapteze şi să-şi dezvolte competenŃele pedagogice în mod continuu. 39

Atât pentru elevi, cât şi pentru cadre didactice, eTwinning reprezintă un mediu autentic de învăŃare şi un vast domeniu unde pot experimenta şi învăŃa prin intermediul comunicării, prin utilizarea TIC şi prin managementul de proiect.

IV.5. CompetenŃele cadrului didactic

Deoarece într-un program de elearning cadrele didactice şi elevii desfăşoară, de cele mai multe ori, activităŃi comune la distanŃă, provocarea pentru practicienii educaŃiei este de a depăşi noutatea şi ineditul nu doar prin folosirea corespunzătoare a tehnologiilor, ci şi prin cunoaşterea şi utilizarea unor practici educative adecvate, scopul fiind acela de a crea toate condiŃiile pentru o învăŃare cât mai eficientă.

Astfel, pregătirea personalului care va fi implicat în activitatea didactică din cadrul unui program de elearning are două dimensiuni: una tehnică, referitoare la utilizarea câtorva instrumente de lucru pe calculator, şi o dimensiune pedagogică.

Aspectele tehnice se referă la folosirea corespunzătoare, în scop didactic, a unor instrumente precum forum de discuŃii, chat, wiki, blog, instrumente de marcare şi etichetare, documente şi foi de calcul colaborative – necesitând atât o formare minimală cât şi câteva sesiuni de practică.

Dimensiunea pedagogică este cu mult mai complexă şi vizează dezvoltarea competenŃelor pedagogice, în relaŃie cu mediul în care se desfăşoară formarea:

abordare centrată pe cel care învaŃă (utilizând platforme virtuale de învăŃare); promovarea învăŃării în colaborare în medii online (social elearning, comunităŃi virtuale de învăŃare şi de practică etc.); suport la distanŃă prin comunicare predominant scrisă; evaluarea online (iniŃială, continuă şi finală) a elevilor; motivarea celor care învaŃă la distanŃă etc.

ActivităŃile de formare a cadrelor didactice nu trebuie să se rezume la dezvoltarea competenŃelor de utilizare a computerului şi a tehnologiei, în general. Aceasta este o condiŃie şi un prim stadiu în pregătirea pentru integrarea TIC în educaŃie, însă este nevoie de activităŃi susŃinute de pregătire pedagogică. "În domeniul educaŃiei, cadrele didactice au tendinŃa

39 Christine Redecker, ReŃelele sociale în educaŃie, 2009

47

47

să accepte tehnologia în loc să o adapteze propriului lor stil de predare." 40 Este esenŃial ca profesorii să îşi dezvolte competenŃe pedagogice de proiectare a demersului didactic integrând noile tehnologii ca resursă şi nu ca scop în procesul de predare-învăŃare.

Formarea continuă – adesea invocată drept soluŃie – nu poate acoperi consistent întreaga gamă a nevoilor de formare pedagogică. Este nevoie de consolidarea formării iniŃiale şi de mai buna pregătire practică.

40 Gheorghe, O. (2009)

48

48

V. Utilizarea portalului eTwinning.net

Pentru a avea acces la instrumentele de colaborare şi la resursele oferite de portalul eTwinning, este necesară crearea unui cont personal. Acesta se realizează prin completarea unui formular de înscriere.

V.1. Înscrierea în comunitatea eTwinning

Pasul 1
Pasul 1

Accesarea portalului www.etwinning.net şi alegerea limbii de lucru

IntraŃi pe situl www.etwinning şi alegeŃi limba în care să fie afişate informaŃiile. Portalul eTwinning conŃine informaŃii în limbile Ńărilor participante. Însă, fiind un program de colaborare internaŃională, este necesară cunoaşterea unei limbi străine pentru a putea comunica şi lucra împreună cu alte cadre didactice din alte Ńări. Paginile în limba română sunt disponibile pentru administrarea conturilor personale, nu si pentru spaŃiile de lucru ale proiectelor (twinspace) – unde toate informaŃiile trebuie postate într-o limbă accesibilă partenerilor din proiectele respective.

Selectarea limbii de lucru se poate face din caseta situată în dreapta, în partea de sus a paginii de start, conform imaginii de mai jos.

lucru se poate face din caseta situată în dreapta, în partea de sus a paginii de
49

49

Pasul 2
Pasul 2

Înscrierea unui nou membru

Dacă nu sunteŃi deja înregistrat ca membru al comunităŃii eTwinning, vă puteŃi înscrie, făcând click pe "Înscriere" (en., Registration), în partea stângă a paginii de start (săgeta 01 din imaginea următoare).

a paginii de start (săgeta 01 din imaginea următoare). Crearea unui cont nou se realizează în

Crearea unui cont nou se realizează în două etape: etapa de preînregistrare şi înregistrarea propriu zisă. După ce aŃi făcut click pe "Înscriere", completaŃi câteva informaŃii de contact, pentru preînregistrare: numele şi prenumele, adresa de email, numele de utilizator şi parola.

prenumele, adresa de email, numele de utilizator şi parola. Pe adresa de email pe care aŃi

Pe adresa de email pe care aŃi indicat-o, veŃi primi un link către formularul de înscriere.

FaceŃi click pe acest link şi completaŃi informaŃiile cerute:

profilul

persoanei

înscrise:

rolul

în

şcoală,

disciplinele

predate,

grupele

de

vârstă ale elevilor cu

care lucrează,

expe-

rienŃa

în

proiecte

etc.);

50

50

preferinŃe pentru parteneriate (domenii de interes pentru proiecte, limbile de lucru ale proiectelor, idei pentru viitoare proiecte);

informaŃii despre şcoală (adresă, tip, telefon, fax, email, informaŃii despre conducerea şcolii, număr de elevi, participarea la alte proiecte, echipamentele IT disponibile în şcoală pentru proiectele de colaborare la distanŃă, tip de conexiune la Internet etc.).

Important!
Important!

Scrierea corectă a numelui de

utilizator şi a parolei Portalul recunoaşte literele mici sau majusculele din numele de utilizator sau parolă. Când doriŃi să intraŃi în contul dvs., trebuie să scrieŃi exact numele de utilizator şi parola alese. De asemenea, dacă tastatura are selectată o altă limbă de lucru, este posibil ca numele de utilizator şi parola să conŃină alte simboluri.

Actualizarea profilului InformaŃiile furnizate în formularul de înscriere, pot fi modificate ulterior, din pagina

Actualizarea profilului InformaŃiile furnizate în formularul de înscriere, pot fi modificate ulterior, din pagina personală.

Evitarea înscrierii multiple a unei şcoli

Evitarea înscrierii multiple a unei şcoli

Mai multe cadre didactice sau alte persoane dintr-o şcoală (bibliotecar sau alt personal auxiliar) se pot înscrie pe platformă, fără să înscrie şcoala de mai multe ori. Primul cadru didactic care se înscrie, înscrie şi şcoala, completând informaŃiile despre şcoală (adresa, tip, echipamente etc.). Următoarele cadre didactice, în momentul în care se înscriu, verifică dacă şcoala lor este deja în lista şcolilor înscrise din judeŃul/localitatea lor. Pentru aceasta, fac click pe opŃiunea "Şcoala mea este deja înscrisă", selectează judeŃul şi localitatea şi parcurg lista afişată. Dacă regăsesc în listă şcoala în care activează, o bifează şi trec la pasul următor. Dacă nu, revin la formularul de înscriere şi completează datele şcolii.

Întrebarea dacă şcoala este deja înregistrată se află la începutul paginii cu întrebări legate de şcoală.

Înscrierea de noi membri este permanent posibilă!

Înscrierea de noi membri este permanent posibilă!

Nu există un termen limită pentru înscriere. Înscrierea se poate face acum sau ulterior, după fiecare îşi defineşte domeniile de interes pentru colaborare.

51

51

De asemenea, fiecare şcoală poate începe un proiect atunci când are o idee clară de parteneriat, îl înscrie pe site şi îşi găseşte parteneri.

Şcoala poate fi contactată de alte şcoli şi invitată să participe ori poate contacta ea alte şcoli, invitându-le să se alăture propunerii sale de proiect.

Pasul 3
Pasul 3

Accesarea portalului eTwinning după crearea unui cont personal

După ce v-aŃi înregistrat, puteŃi accesa pagina personală de pe portalul eTwinning, utilizând numele dvs. de utilizator şi parola aleasă, în căsuŃele partea de sus a paginii, în dreapta (săgeata 02, prima imagine de la pasul 2).

După introducerea numelui de utilizator şi a parolei, faceŃi click pe opŃiunea "Salt la panoul de control" (en., Go to desktop), conform imaginii de mai jos.

(en., Go to desktop ), conform imaginii de mai jos. Pagina care se va afişa reprezintă

Pagina care se va afişa reprezintă pagina personală a utilizatorului, din care acesta poate gestiona activităŃile viitoare.

52

52

V.2. Administrarea instrumentelor din pagina personală

Pasul 4
Pasul 4

Utilizarea instrumentelor din pagina personală

Pagina personală cuprinde câteva instrumente de lucru, care vor fi descrise în continuare, în ordinea numerotării lor în imaginea următoare:

01. Modificarea profilului (pasul 4.01)

02. Căutarea de parteneri

03. Adăugarea sau ştergerea persoanelor de contact

04. IniŃierea unui proiect de colaborare

05. Resurse

06. Notificări

unui proiect de colaborare 05. Resurse 06. Notificări 01. Modificarea profilului Făcând click pe "Profilul

01. Modificarea profilului

Făcând click pe "Profilul meu" (en., My profile), apoi pe "Modificare" (en., Edit), puteŃi actualiza informaŃiile despre dumneavoastră sau despre şcoala în care activaŃi. În cazul în care vă mutaŃi la altă şcoală sau dacă aveŃi ore la mai multe şcoli, faceŃi click pe opŃiunea "Adaugă o şcoală nouă" (en., Add a new school) şi introduceŃi datele despre noua instituŃie. Tot în această pagină, în dreapta sus, aveŃi şi posibilitatea de a dezactiva profilul dvs.:

faceŃi click pe "Dezactivarea profilului" (en., Deactivate my profile), apoi, în

53

53

partea de jos a paginii, click pe "Salvarea informaŃiilor" (en., Save information). Imaginea de mai jos vă ajută să localizaŃi opŃiunea "Modificare profil".

să localizaŃi opŃiunea "Modificare profil". 02. Căutarea de parteneri eTwinning este platforma oficiala

02. Căutarea de parteneri

eTwinning este platforma oficiala de căutare de parteneri în cadrul Programului Comenius. Pentru a căuta parteneri, faceŃi click pe opŃiunea "Căutare parteneri", din pagina personală. Se va deschide un formular de căutare, în care puteŃi introduce numele unei şcoli sau al unui cadru didactic. Pentru a uşura căutarea, faceŃi click pe opŃiunea "Căutare avansată" (en. Advanced Search), pentru a putea introduce unul sau mai multe criterii.

opŃiunea "Căutare avansată" (en. Advanced Search ), pentru a putea introduce unul sau mai multe criterii.

54

54

Altă modalitate de a căuta parteneri este să postaŃi un mesaj pe forum-ul eTwinning şi să descrieŃi ariile de interes. De asemenea, puteŃi răspunde mesajelor postate de alŃi membri sau căuta postările pe anumite teme.

Important!
Important!

În formularul de căutare avansată, puteŃi introduce criterii precum: Ńara

şcolii potenŃial partenere, regiunea, zona în care se află şcoala (montană, industrială etc.), tipul şcolii, discipline predate sau rolul pe care îl are în şcoală un cadru didactic anume, limba de lucru pentru proiecte). După ce aŃi introdus cel puŃin un criteriu, faceŃi click pe "Căutare" (en., Search), în partea de jos a paginii. Se va afişa o listă de cadre didactice din diverse instituŃii de învăŃământ care îndeplinesc criteriul/ criteriile de căutare. ParcurgeŃi lista, citiŃi informaŃiile /profilul cadrelor didactice şi alegeŃi câteva pe care aŃi dori să le contactaŃi. În cazul în care nu sunteŃi mulŃumit de rezultatele căutării, puteŃi relua procesul folosind alt criteriu sau o combinaŃie de criterii.

03. Adăugarea sau ştergerea persoanelor de contact

Din lista afişată în urma căutării de parteneri, alegeŃi unul sau câteva cadre didactice pe care doriŃi să le contactaŃi şi faceŃi click pe simbolul din dreptul lor, indicat de săgeată în imaginea de mai jos. Făcând click pe acest simbol, îi veŃi adăuga în lista dumneavoastră de contacte.

îi veŃi adăuga în lista dumneavoastră de contacte. În momentul în care aŃi invitat pe cineva

În momentul în care aŃi invitat pe cineva să facă parte din lista de contacte, acesta va primi o notificare prin care va fi informat despre invitaŃia dumneavoastră, pe care o va accepta sau respinge.

55

55

Rezultatul invitaŃiei îl veŃi vedea în pagina personală, la rubrica de notificări. În cazul acceptării invitaŃiei, persoana respectivă va apărea în lista dvs. de contacte, iar dumeavoastră în lista persoanei invitate.

Important!
Important!

Dacă cineva respinge invitaŃia de a

face parte din contactele dumneavoastră, nu este recomandat să reveniŃi cu o nouă invitaŃie. Fiecare are dreptul să decidă câte persoane şi pe cine doreşte să aibă în lista de contacte. Revenirea cu una sau mai multe invitaŃii poate fi interpretată drept abuzivă şi poate conduce la restricŃionarea activităŃii în cadrul comunităŃii eTwinning.

56

56

V.3. IniŃierea unui proiect de colaborare

Înainte de a iniŃia un proiect sau un parteneriat, este necesar ca partenerul să fie în lista de contacte. Pentru a înscrie un proiect, având deja o schiŃă elaborată, obiective stabilite, activităŃi prin care se pot obŃine rezultatele dorite, modalităŃi de evaluare etc. (a se vedea capitolul referitor la aspectele pedagogice ale proiectelor eTwinning), faceŃi click din pagina personală pe "Proiectele mele" (en., My projects), apoi click pe "ConcepeŃi un nou proiect" (en., Create a new project).

un nou proiect" (en., Create a new project ). Pagina care se va deschide va indica

Pagina care se va deschide va indica paşii care trebuie parcurşi şi lista de contacte din care puteŃi alege un cadru didactic care să fie partener- fondator al proiectului, împreună cu dumneavoastră.

fondator al proiectului, împreună cu dumneavoastră. BifaŃi în dreapta paginii, persoana cu care veŃi începe

BifaŃi în dreapta paginii, persoana cu care veŃi începe proiectul (săgeata 01), apoi treceŃi la pasul următor (săgeata 02).

57

57

Pasul următor solicită completarea unui formular de proiect:

titlul proiectului;

rezumatul proiectului;

limba de lucru a proiectului;

intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaŃi în proiect;

temele abordate;

instrumente care vor fi utilizate (de ex., conferinŃe audio sau video, email, clase virtuale, forum, chat etc.);

obiectivele;

metodologia – activităŃile şi modul de lucru;

rezultatele aşteptate.

După completarea acestor informaŃii, faceŃi click pe "Previzualizare" (en., Preview). RevedeŃi schiŃa proiectului şi faceŃi modificări, dacă este cazul. Apoi, faceŃi click pe "Trimitere" (en., Submit). Proiectul va apărea în pagina dvs. (Proiectele mele) şi în pagina partenerului.

Partenerul - fondator va primi o notificare asupra proiectului, pe care trebuie să îl aprobe, dacă este de acord cu derularea proiectului, sau să îl respingă. Aprobarea sau respingerea unui proiect primit se face din pagina de proiecte, click pe una dintre opŃiunile afişate în dreptul respectivului proiect.

După aprobarea proiectului de către partener, acesta va fi afişat în paginile centrelor naŃionale eTwinning din Ńările fondatorilor. Acestea vor evalua proiectul şi îl vor aproba sau respinge.

După aprobare, fiecare proiect are alocată o pagină proprie, numită twinspace sau spaŃiul virtual de lucru, accesibil doar partenerilor proiectului. SpaŃiul de lucru al proiectului are propriile instrumente care vor fi descrise ulterior.

Important!
Important!

Un proiect este înregistrat de doi

membri fondatori, din Ńări diferite. După înregistrare, alŃi parteneri (inclusiv din Ńările celor doi membri fondatori) pot fi adăugaŃi.

Membrii fondatori au statut de administrator al spaŃiului de lucru al proiectului (twinspace), având drepturi de administrare:

adăugare sau ştergerea unor parteneri, modificarea statutului partenerilor, postarea de fişiere etc. CeilalŃi parteneri au statut de membru şi au drepturi limitate de utilizarea a spaŃiului de lucru al proiectului. Fondatorii pot decide să modifice statutul unui membru în cel de administrator, fapt care ii va conferi aceleaşi drepturi de administrare precum cele ale fondatorilor proiectului.

58

58

După ce proiectul este aprobat de partener şi de centrele naŃionale, poate fi gestionat din pagina personală, click pe "Proiectele mele". În dreptul fiecărui proiect al unui cadru didactic, sunt afişate acŃiunile pe care le poate face, în funcŃie de statutul său în proiect.

De exemplu, imaginea următoare arată opŃiunile unui cadru didactic într-un proiect în care este doar membru (s-a alăturat echipei de proiect după ce acesta a fost înscris de alte două şcoli) şi într-un proiect în care are drepturi de administrator (fie că este fondator, fie că i-a fost modificat statutul de membru în cel de administrator).

fost modificat statutul de membru în cel de administrator). Astfel, în prima situaŃie, statutul de membru

Astfel, în prima situaŃie, statutul de membru îi dă posibilitatea de a publica pe blog şi de a accesa spaŃiul virtual de lucru al proiectului. În al doilea caz, statutul de administrator oferă posibilitatea de:

a modifica proiectul;

a adăuga noi parteneri

a modifica statutul partenerilor sau a elimina unul dintre parteneri, la cererea acestuia sau din alte motive întemeiate;

a închide proiectul (atunci când obiectivele au fost atinse, activităŃile desfăşurate sau când, din alte motive, proiectul nu poate fi continuat)

a gestiona jurnalul proiectului;

a accesa spaŃiul de lucru al proiectului.

59

59

05. Resurse

În pagina personală, există o secŃiune de resurse. Aceasta vă permite accesul la resurse deja încărcate pe portal sau adăugarea unor materiale create de dumneavoastră.

Materialele sunt grupate pe domenii / teme, prin urmare puteŃi căuta anumite informaŃii folosind cuvinte-cheie.

puteŃi căuta anumite informaŃii folosind cuvinte-cheie. 06. Notificări În pagina personală, există o secŃiune

06. Notificări

În pagina personală, există o secŃiune de "Notificări", unde sunt anunŃate diferite acŃiuni ale membrilor comunităŃii: solicitări de adăugare în lista de contacte, adăugarea unui nou partener într-un proiect etc.

Unele dintre anunŃuri necesită un răspuns privind acordul sau dezacordul cu privire la solicitarea respectivă (de ex., invitaŃia de a fi adăugat în lista de contacte a unui alt membru trebuie acceptată sau respinsă).

60

60

V.4. Utilizarea spaŃiului de lucru al unui proiect (twinspace)

Pasul 5
Pasul 5

Administarea spaŃiului de lucru al unui proiect

SpaŃiul virtual de lucru al unui proiect (twinspace) este creat special pentru parteneri proiectului şi accesibil numai acestora. Accesul pe twinspace se face pe baza numelui de utilizator şi a parolei.

Twinspace oferă un set de instrumente pe care fiecare parteneriat decide cum să le folosească: fie pentru comunicare, fie pentru a stoca documente, fişiere media etc., fie îl pot concepe ca pe un portofoliu care să prezinte activităŃile, rezultatele şi produsele realizate. Unii parteneri optează pentru o parte publică a spaŃiului de proiect, pe care o pot vizita si alte persoane. De asemenea, pot invita pe twinspace şi alŃi colegi care nu sunt membri in proiect.

V.4.1. Organizarea spaŃiului virtual al proiectului

SpaŃiile de lucru au fost proiectate astfel încât să conŃină principalele instrumente necesare pentru managementul unui proiect. Imaginea de mai jos prezintă pagina de start a spaŃiului unui proiect. SecŃiunile sale vor fi prezentate în continuare.

proiect. SecŃiunile sale vor fi prezentate în continuare. Staff Room Pagina cadrelor didactice partenere, unde acestea

Staff Room

Pagina cadrelor didactice partenere, unde acestea pot comunica şi pregăti activităŃile din proiect

61

61

ActivităŃile

proiectului

(Project activities)

SecŃiune în care pot fi organizate activităŃile. Făcând click pe "Administrarea paginilor" (en., "Manage pages"), puteŃi adăuga câte o pagină nouă pentru fiecare activitate. Apoi, pentru fiecare activitate noua, puteŃi adăuga ce instrumente doriŃi să folosiŃi, făcând click pe "Adăugare aplicaŃii" (en., Add applications), în mesajul de bun-venit. Instrumentele pe care le puteŃi adăuga sunt:

forum

arhivă de fişiere

galerie de imagini

blog

wiki

Toate aceste acŃiuni pot fi realizate numai de partenerii cu statut de administrator.

SpaŃiul

elevilor

Pagină destinată elevilor. Numai elevii invitaŃi de un

(Pupils Corner)

cadru didactic pot avea acces la twinspace. Accesul este, de asemenea, limitat la pagina specială pentru elevi.

Chat

Instrument de comunicare online în timp real, accesibil tuturor partenerilor unui proiect. Sunt posibile discuŃii individuale sau discuŃii între clase de elevi.

Pentru discuŃiile cu clasa de elevi, este necesar să stabiliŃi o temă şi obiectivele conversaŃiei, pentru a evita situaŃiile de blocaj în comunicare sau irosirea timpului. De asemenea, stabiliŃi durata chat-ului cu clasa. PregătiŃi elevii pentru comunicare, consultându-i asupra temei, informându-i asupra duratei şi obiectivelor activităŃii, asupra modalităŃilor concrete de desfăşurare.

Spre finalul convorbirii, puteŃi acorda un timp pentru discuŃii libere. LuaŃi în calcul competenŃele elevilor de comunicare într-o limbă străină.

Instrumentele de comunicare online solicită un ritm relativ rapid al comunicării/ răspunsului. În cazul în care elevii au competenŃe minime de comunicare într-o limbă străină, comunicarea "unu-la-unu" este mai potrivită.

62

62

V.4.2. FuncŃii ale spaŃiului virtual de lucru

1
1

Comunicarea

Pentru a comunica direct din spaŃiul de lucru cu ceilalŃi parteneri, folosind mesageria sau forumul.

SpaŃiul vă oferă posibilitatea de a trimite şi primi mesaje partenerilor, fără să mai accesaŃi contul personal de email. Acest instrument nu permite trimiterea sau primirea de mesaje de la alte persoane care nu sunt înscrise în proiect. Este o modalitate de a trimite, de exemplu, mesaje / anunŃuri către elevii invitaŃi în proiect, fără a fi nevoie de alte conturi de email.

Forumul este un alt instrument de comunicare oferit de spaŃiul virtual al proiectului. Dacă doriŃi, pe lângă forumul iniŃial oferit de twinspace, puteŃi adăuga altele, organizate pe subiecte de discuŃii (pentru aceasta, utilizaŃi CMS – Content Management System / Sistem de management al conŃinutului).

AveŃi, de asemenea, şi posibilitatea de a comunica prin chat cu partenerii din proiect. În funcŃie de scopul comunicării, de conŃinutul mesajului, de grupul-Ńintă, alegeŃi cel mai potrivit instrument!

2
2

Planificarea

Într-un proiect cu mai mulŃi parteneri, planificarea este foarte importantă. Partenerii trebuie să îşi armonizeze acŃiunile, să îşi planifice timpul şi să ştie când şi cum vor comunica sau primi feedback de la ceilalŃi. În spaŃiul proiectului există un calendar în care puteŃi marca datele importante, termene, perioade ale vacanŃelor şcolare, examene etc. PuteŃi introduce o scurtă descriere a evenimentului marcat.

Avizierul (en., Bulletin Board) poate fi folosit pentru anunŃuri legate de proiect. Mesajele pot fi vizualizate de toŃi membrii spaŃiului de lucru.

3
3

Stocarea de documente

PuteŃi organiza spaŃiul de lucru în dosare cu documente, galerii foto, filme sau alte fişiere media.

Dosarele sunt poziŃionate în partea stângă a paginii. De exemplu, puteŃi crea pentru fiecare activitate un dosar cu numele acesteia sau dosare pentru fiecare şcoală parteneră, dosare cu informaŃii organizatorice (de ex., lista elevilor participanŃi, fise de evaluare a activităŃilor etc.). Fiecare dosar poate conŃine, la rândul său, un forum, o pagină web sau o galerie foto.

63

63

PuteŃi, de asemenea, folosi şablonul de pagină web şi construi o pagină cu text, fotografii, link-uri către alte situri. Culorile, dimensiunea şi tipul de caractere pot fi ajustate.

Galeria foto este un instrument pentru a afişa fotografii. Acestea pot fi organizate în funcŃie de temă.

În arhiva de documente, puteŃi încărca şi păstra fişiere text, prezentări Powerpoint, fotografii, filme scurte, fişiere audio etc.

Prezentarea rezultatelor şi a produselor proiectului

SpaŃiul partenerilor poate fi folosit şi ca "portofoliu" sau ca "expoziŃie". PuteŃi configura o secŃiune publică a spaŃiului, unde să expuneŃi produsele realizate, să prezentaŃi activităŃile şi rezultatele obŃinute.

Publicarea proiectelor şi a produselor activităŃilor desfăşurate poate fi foarte motivantă pentru elevi. Însă, este necesar să ne asigurăm că informaŃiile postate şi făcute publice nu pun în primejdie siguranŃa nimănui – cadru didactic sau elev – şi nu afectează viaŃa privată. łările europene au diferite prevederi legale referitoare la publicarea fotografiilor sau a datelor personale ale elevilor /persoanelor minore. Prin urmare, este necesar să adoptăm măsuri de precauŃie în momentul postării pe blog sau pe alte situri accesibile publicului larg. În spaŃiile de lucru (twinspace) accesul altor persoane decât partenerii proiectului este limitat până în momentul în care optaŃi pentru modificarea statutului şi publicarea acestuia.

Pentru a păstra accesul restricŃionat la twinspace, dar, în acelaşi timp, pentru a putea împărtăşi cu alte persoane conŃinutul său, puteŃi crea mai multe conturi de "vizitator" şi acorda acces la anumite fişiere (modificările se fac prin intermediul opŃiunii "Echipa mea" / en., My team). De asemenea, şi accesul elevilor pe twinspace poate fi limitat la anumite fişiere sau poate fi liber, prin acordarea statutului de administrator.

4
4
Important!
Important!

Este

bine

grupaŃi

documentele

dosare.

îngreuna utilizarea spaŃiului.

Un

număr

prea

mare

de

în

dosare

câteva

va

Pentru prezentări care necesită text şi fotografii, este de preferat să folosiŃi şablonul şi să construiŃi o pagină web, decât să

Dacă vreŃi să încărcaŃi mai multe fotografii, folosiŃi galeria foto, nu un dosar din arhivă.

64

64
Pasul 6
Pasul 6

Închiderea paginii personale sau a spaŃiului de lucru al proiectului

Atunci când aŃi încheiat lucrul şi doriŃi să închideŃi pagina care afişează spaŃiul proiectului, faceŃi click pe "Deconectare" (en., Logout). OpŃiunea de deconectare este disponibilă atât în pagina personală, cât şi în paginile proiectelor.

în pagina personală, cât şi în paginile proiectelor. În cazul în care după ce v-aŃi conectat

În cazul în care după ce v-aŃi conectat la pagina personală, decideŃi să părăsiŃi spaŃiul eTwinning chiar dacă nu aŃi accesat spaŃiile de lucru ale proiectelor sau alte instrumente, este bine să faceŃi click pe "Deconectare" (conform imaginii de mai jos).

pe "Deconectare" (conform imaginii de mai jos). Activarea opŃiunii de deconectare vă protejează spaŃiul

Activarea opŃiunii de deconectare vă protejează spaŃiul de lucru de alŃi posibili utilizatori şi asigură o securitate sporită a datelor.

65

65

V.5. ModalităŃi de recunoaştere a activităŃii din cadrul eTwinning

Certificatul

eTwinning

Certificatul

naŃional

de calitate

(Quality Label)

Certificatul

european

de calitate

(European

Quality Label)

Premiile anuale

eTwinning

Este un certificat care atestă înscrierea proiectului. După ce proiectul este aprobat de centrele naŃionale, certificatul poate fi descărcat şi tipărit direct din pagina personală (click pe "Proiectele mele", în dreptul proiectului, click pe semnul rotund "eTwinning label". Acest certificat nu indică performanŃa proiectului, ci doar înscrierea lui.

Pentru a obŃine certificatul naŃional de calitate, cadrele didactice trebuie să completeze un formular de candidatură (click pe "ÎnscrieŃi-vă pentru un certificat de calitate" / en., Apply for Quality Label), în care să descrie şi să argumenteze calitatea proiectului: atingerea rezultatelor, originalitatea proiectului/activităŃilor, impactul asupra elevilor, aspecte inovatoare, modalitatea de integrare/valorificare a activităŃilor proiectului în curriculum etc.

Acordarea certificatului de calitate se realizează pe baza evaluării activităŃii cadrului didactic solicitant. Nu este obligatoriu ca şi alŃi parteneri să primească certificatul, dacă activitatea lor nu este consistentă şi relevantă pentru obiectivele proiectului. Înainte de a solicita acordarea certificatului de calitate, cadrele didactice trebuie să facă propria evaluare a proiectului şi să analizeze dacă este întemeiată solicitarea.

CompetiŃia pentru certificatele de calitate este organizată de fiecare centru naŃional, după propriul calendar sau regulament. De regulă, acestea preced acordarea certificatelor europene de calitate.

Atunci când cel puŃin două şcoli partenere din Ńări diferite obŃin certificatul naŃional de calitate, ele vor primi şi “Certificatul european de calitate”, acordat de Serviciul Central de Coordonare a programului eTwinning (Central Support Service – CSS). În cazul unui proiect cu mai mulŃi parteneri, numai cei care au obŃinut certificatul naŃional de calitate vor primi şi pe cel european.

În fiecare an, în cadrul ConferinŃei anuale eTwinning, sunt acordate premii pentru cele mai bune proiecte pe diferite categorii, în funcŃie de vârsta elevilor participanŃi, de tematica abordată sau de alte criterii. La aceste premii pot candida numai proiectele care au obŃinut certificatul european de calitate.

66

66

V.6. Reguli de comunicare şi de comportament în spaŃiul comunităŃii eTwinning

Portalul eTwinning este o comunitate a cadrelor didactice din întreaga Europă. Este, aşadar, un spaŃiu intercultural şi multilingvistic, în care fiecare dintre noi trebuie să se manifeste responsabil. În mod firesc, normele de comportament şi de comunicare ar trebui să fie aceleaşi cu cele pe care le transpunem zi-de-zi în comportamentul nostru: politeŃe, onestitate, respect, bunătate, coeziune, corectitudine, responsabilitate, toleranŃă, raŃionalitate, decenŃă etc.

Cu toate acestea, pentru a preîntâmpina eventuale neînŃelegeri şi pentru a ne asigura că toŃi partenerii unui proiect împărtăşesc aceleaşi valori şi norme de conduită, este bine ca în prima etapă a parteneriatului să stabilim normele de bază ale colaborării. Altminteri, unele reguli se vor stabili pe parcurs, atunci când se va resimŃi nevoia, în urma unor nemulŃumiri sau conflicte.

Pe lângă stabilirea normelor de colaborare cu partenerii, este bine să discutaŃi şi cu elevii participanŃi la proiect despre specificul comunicării online, în medii interculturale şi multilingvistice. În momentul utilizării forum-ului, email-ului, chat-ului ori videconferinŃelor, elevii trebuie să fie conştienŃi de posibilitatea diferenŃelor de interpretare a limbajului (inclusiv nonverbal, în cazul videoconferinŃelor) sau de manifestare culturală.

Dincolo de aceste norme generale, este bine să reflectăm şi asupra specificului comunicării la distanŃă.

Spre deosebire de comunicarea faŃă-în-faŃă, în acest context răspunsul nu va fi imediat, ci poate

apărea după câteva zile sau chiar mai mult. De aceea, este bine să anticipăm posibilitatea unei reacŃii târzii şi să nu stabilim termene foarte strânse de răspuns sau să avem reacŃii de supărare sau reproş. De asemenea, în cazul în care avem nevoie de un feedback rapid, este mai bine să optăm pentru utilizarea altor mijloace de comunicare (de ex, telefonul).

Important!
Important!
altor mijloace de comunicare (de ex, telefonul). Important! Modul de adresare să fie politicos, iar limbajul

Modul de adresare să fie politicos, iar limbajul folosit – cât mai simplu. În acest fel, se evită neînŃelegerile sau interpretările greşite cauzate de utilizarea neadecvată a unei limbi străine. LuaŃi în calcul faptul că majoritatea utilizatorilor nu sunt vorbitori nativi ai limbilor utilizate, iar nivelul competenŃelor

67

67

lingvistice poate fi foarte diferit. De aceea, este mai bine să evitaŃi "glumele" sau expresiile cu mai multe înŃelesuri.

EvitaŃi utilizarea literelor majuscule în cadrul mesajului, atunci când nu sunt necesare. Utilizarea lor poate fi interpretată drept un ton agresiv, , atunci când nu sunt necesare. Utilizarea lor poate fi interpretată drept un ton agresiv, răstit, fiind astfel nepoliticoasă.

Pentru siguranŃă, nu numai în acest spaŃiu virtual, ci şi în celelalte, evitaŃi să furnizaŃi date personale sau date foarte importante. Pentru scopurile proiectului, acestea sunt oricum evitaŃi să furnizaŃi date personale sau date foarte importante. Pentru scopurile proiectului, acestea sunt oricum nerelevante.

PăstraŃi activitatea dumneavoastră în cadrul comunităŃii în limite rezonabile! Implicarea într-un număr prea mare de proiecte va afecta calitatea acestora şi beneficiile reale atât Implicarea într-un număr prea mare de proiecte va afecta calitatea acestora şi beneficiile reale atât pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională, cât şi pentru elevi! De asemenea, adăugarea unui număr prea mare de persoane în lista de contacte va îngreuna utilizarea ei şi va diminua prestanŃa statutului de membru al listei!

Mai mult, modul în care veŃi folosi comunitatea transmite anumite valori elevilor şi celorlalŃi colegi! Seriozitatea, modul în care veŃi folosi comunitatea transmite anumite valori elevilor şi celorlalŃi colegi! Seriozitatea, profunzimea activităŃii, complexitatea produselor sunt valori care se transmit implicit celor cu care lucraŃi.

AcordaŃi sprijin ori de câte ori puteŃi! eTwinning este o comunitate de învăŃare , prin urmare transferul ori de câte ori puteŃi! eTwinning este o comunitate de învăŃare, prin urmare transferul de idei, de practici şi suportul reciproc sunt acŃiuni de bază pe platformă. eTwinning încurajează performanŃa, nu şi competiŃia. CompetiŃia este doar cu noi înşine, pentru a ne perfecŃiona propriile competenŃe, cunoştinŃe şi atitudini!

68

68

VI. Studii de caz. Exemple de bune practici

Acest capitol prezintă câteva exemple de bune practici – proiecte realizate de cadre didactice din Ńara noastră care pot constitui o sursă de inspiraŃie din punct de vedere al temelor abordate, al obiectivelor urmărite, al activităŃilor realizate, al instrumentelor/ mijloacelor tehnice utilizate sau al mijloacelor de diseminare.

Studiile de caz au fost realizate cu ajutorul cadrelor didactice care le-au realizat şi, în unele cazuri, cu sprijinul conducerii instituŃiilor de învăŃământ. InformaŃiile prezentate sunt selectate astfel încât să permită conturarea unei imagini de ansamblu asupra proiectului, neacoperind însă toate aspectele legate de proiectarea, implementarea, evaluarea şi/sau diseminarea activităŃilor. InformaŃii detaliate se pot obŃine căutând proiectele pe portalul eTwinning, iar, după caz, din paginile web ale instituŃiilor de învăŃământ sau alte modalităŃi de diseminare (reviste, broşuri, pliante, blog-uri etc.).

SelecŃia proiectelor pentru studiile de caz a fost operată pe baza următoarelor criterii principale:

recunoaşterea obŃinută (premii obŃinute în cadrul competiŃiei anuale "Premiile eTwinning 2009" – proiectele "The Pizza Bussiness Across Europe" şi "Mythes, légendes et contes de feés - moyens d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre"; nominalizări pentru finala competiŃiei europene din 2010, certificate de calitate, alte recunoaşteri – de ex., Global Junior Challenge, Made for Europe etc.);

temele abordate; s-a urmărit cuprinderea unor teme cât mai diverse: matematică, ştiinŃe, educaŃie antreprenorială, educaŃie pentru viaŃă /teme interdisciplinare;

complexitatea; proiectele prezentate sunt exemple de demersuri coerente, în care o serie de resurse şi de activităŃi sunt mobilizate pentru atingerea unor obiective complexe şi relevante pentru elevi.

Exemplele de bună practică sunt transferabile şi adaptabile în noi contexte, pentru noi teme sau domenii de studiu / de activitate. Profesorii care le-au dezvoltat au încercat să extragă şi să prezinte "lecŃiile învăŃate" – recomandări ce pot fi avute în vedere în momentul iniŃierii unui parteneriat.

69

69

Şcoala nr. 92 Bucureşti, România

Şcoala nr. 92 Bucureşti, România

VI.1. Proiectul "My Town in numbers", prof. Irina Vasilescu

ORAŞUL MEU ÎN NUMERE

Puncte de plecare

Şcoala nr. 92 se află în sectorul 3, al municipiului Bucureşti.

nr. 92 se află în sectorul 3, al municipiului Bucureşti. Din Şcoala nr. 92 s-au implicat

Din Şcoala nr. 92 s-au implicat cu mult entuziasm în acest proiect elevii clasei a VI-a C.

cu mult entuziasm în acest proiect elevii clasei a VI-a C. Parteneri Şcoala nr. 92, Bucureşti

Parteneri

Şcoala nr. 92, Bucureştiîn acest proiect elevii clasei a VI-a C. Parteneri Hervormd Lyceum West ZŠ Karviná Proiectul a

Hervormd Lyceum Westelevii clasei a VI-a C. Parteneri Şcoala nr. 92, Bucureşti ZŠ Karviná Proiectul a debutat cu

ZŠ KarvináC. Parteneri Şcoala nr. 92, Bucureşti Hervormd Lyceum West Proiectul a debutat cu un concurs pentru

Proiectul a debutat cu un concurs pentru stabilirea unui logo al proiectului. Concursul s-a desfăşurat în două etape:

- alegerea celei mai bune propuneri a nivel naŃional; - alegerea prin vot a celui mai bun şi mai potrivit dintre logo-urile finaliste.

Câştigătorul a fost

prin vot a celui mai bun şi mai potrivit dintre logo-urile finaliste. Câştigătorul a fost Propunerea

Propunerea elevilor cehi

70

70

Scopurile proiectului

Creşterea interesului pentru matematică Matematica este o disciplină relativ dificilă şi greu accesibilă celor mai mulŃi dintre elevi. Proiectul a încercat să lege matematica de aspecte din viaŃa de zi cu zi pentru a o transforma într-o disciplină uşor de înŃeles şi mult mai accesibilă. Profesorii au utilizat în cadrul acestui proiect materiale didactice destinate să facă exerciŃiile matematice atractive (puzzle-uri, prezentarea animată a unor soluŃii, PPT-uri etc.).

Prezentarea oraşului natal într-un mod inedit şi creativ Proiectul şi-a propus să folosească în exerciŃiile de matematică propuse partenerilor, diferite locuri din oraşele natale. Astfel, echipa din România a propus sarcini care au implicat date, imagini şi monumente cunoscute din Bucureşti.

Noi competenŃe şi atitudini pentru elevi Prin participarea la acest proiect, elevii au dobândit cunoştinŃe temeinice de matematică în urma diferitelor tipuri de activităŃi realizate şi li s-a oferit ocazia de a utiliza, într-un mod creativ, computerul. Au învăŃat, de asemenea, să aprecieze valoarea muncii în echipă şi-au dezvoltat abilităŃile de comunicare în limba engleză şi abilităŃile de comunicare.

Încă o dată, mi s-a oferit ocazia de a lucra într-un mod interdisciplinar, deschis şi flexibil. Acest lucru a dus la perfecŃionarea mea şi la abordare unei noi modalităŃi de predare a matematicii.

Irina Vasilescu – profesoară de matematică

Dimensiune europeană Partenerii au încercat să dea o dimensiune europeană proiectului prin învăŃarea a cât mai mult posibil despre mediul şi modul de viaŃă al celorlalŃi, precum şi despre modul de predare şi învăŃare a matematicii în alte Ńări.

Noi câştiguri pentru profesori Cadrele didactice participante au încercat o abordare mult mai creativă şi mai constructivă de predare a matematicii, prin utilizarea noilor tehnologii atât ca instrument pentru creativitate, cât şi pentru comunicare.

Un proiect cu greutate…

Proiectul a primit Certificatul naŃional de calitate (NQL) şi Certificatul european de calitate (EQL).

De asemenea, s-a aflat printre finaliştii

naŃional de calitate (NQL) şi Certificatul european de calitate (EQL). De asemenea, s-a aflat printre finaliştii
71

71

celei de-a cincia ediŃii a concursului „Global Junior Challenge 2009”, organizat de Fondazione Mondo Digitale şi susŃinută de Primăria Romei .

S-a clasat în Top 50 la eLearning Awards.

Proiectul My Town in numbers a fost desemnat proiectul anului la categoria învăŃământ secundar, în Olanda.

anului la categoria învăŃământ secundar, în Olanda. Punctele forte ale proiectului Impactul proiectului Elevii

Punctele forte ale proiectului

Impactul proiectului Elevii au fost foarte entuziasmaŃi de noua abordare de învăŃare a matematicii şi de utilizare a calculatorului. Au apreciat colaborarea atât cu colegii lor de clasă, cât şi cu cei din Cehia şi Olanda. Orizontul lor cultural s-a lărgit considerabil.

Materialele

obŃinute

în

cadrul

proiectului

sunt

vizibile

pe

pagina

web

şi

pe

blog:

http://mytowninnumbers.blogspot.com/. Multe dintre acestea pot fi utilizate în anii următori, ca materiale auxiliare pentru predarea diverselor teme.

Proiectul nu tratează o singură ramură a matematicii, ci abordează această disciplină ca un întreg. Problemele de matematică propuse pentru a fi rezolvate au fost diverse: de la proporŃii şi noŃiuni de geometrie, până la pătrate magice, legi ale mişcării, unităŃi de măsură, mesaje criptate etc. Implicarea elevilor în proiect a fost permanentă, atât în ceea ce priveşte propunerea, cât şi rezolvarea exerciŃiilor.

Comunicarea dintre profesori şi elevi a fost constantă pe toată durata proiectului. Aceştia au comunicat atât pe forum cât şi pe blog.

ActivităŃile din proiect au fost clar stabilite încă de la început. Toate echipele partenere au avut aceleaşi sarcini în timpul desfăşurării proiectului. Stabilirea grupurilor de elevi implicate în proiect s-a realizat după analiza curriculum-ului din fiecare Ńară participantă.

LecŃii învăŃate

ÎnvăŃarea matematicii prin joc oferă o motivaŃie puternică elevilor. Cel mai important aspect al acestui proiect a fost interactivitatea, deoarece, principala activitate a constat în propunerea şi rezolvarea de probleme, iar

72

72

acest lucru s-a realizat cu ajutorul forumului şi al blog-ului. Faptul că problemele au fost legate de oraşele natale ale partenerilor, a dus la crearea unei atmosfere de cunoaştere reciprocă, în timp ce găsirea de soluŃii şi compararea rezultatelor au dat naştere unui spirit de competiŃie foarte stimulativ pentru elevi.

InformaŃii suplimentare:

http://irina.sorinvasilescu.ro/

Studiul de caz a fost elaborat pe baza datelor furnizate de profesorii coordonatori în formularul de candidatură la Premiile anuale eTwinning, precum şi pe baza informaŃiilor oferite de prof. Irina Vasilescu. Proiectul a fost nominalizat pentru finala Premiilor

2010.

73

73

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" Cluj-Napoca, jud. Cluj

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" Cluj-Napoca, jud. Cluj

VI.2. Proiectul "Measuring the Circumference of the Earth", prof. Lucia GuŃu

MĂSURÂND CIRCUMFERINłA TERREI

MotivaŃia Prin acest proiect, intenŃionăm să creăm o comunitate europeană în care tinerii să schimbe idei, să lucreze împreună, să crească împreună şi să se cunoască reciproc prin învăŃarea ştiinŃei şi astronomiei”.

Gutu Lucia Dorina, profesor de geografie, Colegiul Tehnic de Comunicatii "Augustin Maior" din Cluj-Napoca

Ideea proiectului se bazează pe colaborarea elevilor din şcoli având latitudini diferite, care să realizeze măsurători simple şi apoi să facă schimb de date, să realizeze tabele comparative şi să calculeze circumferinŃa Pământului utilizând datele şcolilor partenere şi metoda lui Eratostene.

Scopul proiectului a fost să recreeze ingenioasa măsurătoare a circumferinŃei Terrei, realizată de părintele geografiei – Eratostene -, utilizând datele despre amplasarea geografică a şcolilor partenere, cât şi o serie de instrumente uşor accesibile elevilor.

Proiectul reprezintă o variantă modernă şi interesantă a unei idei străvechi. Acesta pune în legătură elevi de diferite vârste şi preocupări, aflaŃi în diferite spaŃii geografice, pentru:

- a măsura umbra unui gnomon

utilizat ca etalon la diferite ore ale unor zile importante din punct de vedere astronomic;

- a calcula unghiul şi a compara măsurătorile la diferite latitudini;

- a colabora online pe baza acestor informaŃii cu elevii din şcolile partenere.

Experimentul lui

Eratostene

Se fixează un băŃ în lumina soarelui, se măsoară umbra acestuia în momentul în care soarele se află în punctul cel mai înalt pe cer, se deduce unghiul razelor soarelui faŃă de băŃul vertical, apoi se face schimb de rezultate cu alte şcoli situate la alte latitudini. Apoi se calculează lungimea meridianului pământului.

schimb de rezultate cu alte şcoli situate la alte latitudini. Apoi se calculează lungimea meridianului pământului.

74

74

Etapele proiectului

1. Trebuie să se asigure participarea a cel

puŃin două şcoli a căror latitudine (distanŃă

nord-sud) este suficient de mare pentru a da măsurătorilor o diferenŃă semnificativă. Perioadele sunt planificate în lunile martie şi septembrie.

2. La data agreată de şcolile partenere,

elevii fac măsurători în aer liber la momentul amiazii. Fiecare echipă de elevi va:

a) desfăşura o coală mare de hârtie pe sol;

b) Ńine/ va fixa o riglă de un metru în poziŃie perfect verticală pe sol;

c) marca pe coală capătul umbrei la intervale de un minut pe o perioadă de zece până la două zcci de minute (ar trebui să se realizeze mai multe astfel de măsurători de către elevi diferiŃi);

d) măsura lungimea umbrei lăsată de riglă şi va analiza aceste măsurători;

e) utilizând calcule statistice, clasa ar trebui să convină asupra lungimii umbrei la miezul zilei (momentul când umbra este cea mai scurtă).

4. Lungimea umbrei şi data zilei în care s-a

efectuat măsurătoarea vor fi afişate pe siteul proiectului.

5. Aceste date, cât şi latitudinea fiecărei

şcoli sunt utilizate pentru a determina circumferinŃa Pământului.

Proiectul încearcă o abordare interdisciplinară a activităŃilor de învăŃare fîcând trimiteri la concepte din diferite discipline: astronomia, informatica, TIC, matematica (geometria, fracŃiile, trasarea de grafice, măsurători, introducerea în trigonometrie), geografia, ştiinŃele, ştiinŃele sociale, tehnologia, artele, limbile străine (engleza, franceza) şi nu în ultimul rând istoria.

Instrumente/ materiale utilizate

- „soarele”,

- un ceas,

- o riglă standard cu lungimea de 1 metru,

- un metru.

Instrumente online:

- Google Earth, pentru

identificarea latitudinii exacte

a şcolii;

- Calculatorul Solar NOAA,

pentru identificarea timpului

solar;

- simulator Java, pentru

explorarea unghiurilor formate de razele soarelui în Alexandria and Syene.

Grupul-Ńintă

Proiectul se adresează elevilor cuprinşi în clasele de la a 5-a la

a 12-a. Pentru realizarea

măsurătorilor pot fi implicaŃi un număr nelimitat de elevi. Sarcinile din acest proiect au inclus copii şi tineri de toate

vârstele, interesele, pasiunile

şi opŃiunile şi au un impact

pozitiv şi extins asupra altor clase şi altor elevi arătându-ne cât de importantă este

promovarea creativităŃii elevilor în educaŃia şcolare în viitor.

75

75

Impact

După cum arată coordonatoarea proiectului, Profesor Gutu Lucia Dorina de la Colegiul Tehnic de Comunicatii "Augustin Maior" din Cluj-Napoca, „acest proiect evidenŃiază importanŃa utilizării TIC în educaŃie, şi în special pentru disciplinele fizică, astronomie şi tehnologie. Toate studiile, datele obŃinute şi măsurătorile realizate de către elevi au fost resimŃite ca o invitaŃie la studiul ştiinŃei într-un cadru modern, (o ştiinŃă construită) cu şi pentru tineri, astfel încât ei să îşi dezvolte competenŃele necesare pentru o şcoală modernă bazată pe proiecte inovative”.

Prin activităŃile lui - întâlniri online, activităŃi de învăŃare prin colaborare online, măsurători – proiectul a permis şi încurajat un mare număr de elevi să comunice în mod direct, să utilizeze aceeaşi limbă, să îşi împărtăşească cunoştinŃele în ştiinŃă şi tehnologie şi să îşi îmbunătăŃească competenŃele digitale, lingvistice şi în ştiinŃă cultivând astfel „deschiderea elevilor către alte culturi şi sporirea motivaŃiei pentru învăŃarea limbilor străine”.

Prin acest parteneriat şi prin măsurătorile şi resursele concrete realizate în decursul acestei colaborări online etwinning, elevii au resimŃit că „au contribuit efectiv la documentarea şi fundamentarea ştiinŃei”.

Proiectul favorizează utilizarea creativă a TIC de către elevi (pentru videoconferinŃe, publicaŃii web, discuŃii pe forum, galerie foto, bibliotecă online), motivează elevii să caute şi să facă schimb de informaŃii şi să îşi prezinte propriile rezultate altora, cât şi să colaboreze prin Internet cu elevii şcolilor partenere într-un mod creativ şi semnificativ.

Proiectul prevede un volum de timp considerabil studiului individual al elevilor, aceasta fiind chiar o condiŃie prealabilă

Parteneriatul

Au participat mai multe şcoli (şi echipe de elevi), dintre care opt au fost activ implicate.

Parteneriatul şcolar a urmărit sincronizarea activităŃilor astfel încât să se asigure comparabilitatea datelor.

astfel încât să se asigure comparabilitatea datelor. Efectele în planul învăŃării Efectele în planul

Efectele în planul învăŃării

Efectele în planul învăŃării la elevi sunt multiple, variind de la o motivaŃie superioară la dezvoltarea unor cunoştinŃe şi competenŃe disciplinare sau TIC: operarea cu date ştiinŃifice, dezbaterea opiniilor tuturor elevilor, elaborarea de dosare tematice şi portofolii, operarea cu aplicaŃii grafice pentru realizarea de imagini, crearea şi utilizarea de chestionare.

În activitatea lor, elevii au utilizat şi adaptat nevoilor proprii diverse metode şi tehnici moderne TIC pentru comunicarea şi prezentarea datelor, a fotografiilor şi

76

76

realizării măsurătorilor şi experimentării centrat pe noŃiuni din discipline diferite precum: fizică, astronomie, geometrie, geografie, limbi străine, informatică, iar produsul lor final poate fi utilizat ulterior ca resursă bibliografică sau material didactic.

Calitatea şi coerenŃa lucrărilor realizate de elevi reflectată în portofoliile realizate ilustrează dimensiunea europeană şi, mai mult, pe cea globală a educaŃiei.

LecŃii învăŃate

imaginilor, precum: Galerie foto, Forum, Blogul proiectului, Mp3, Power Point, Video, mediu virtual de învăŃare.

Nu este nevoie de foarte mult efort şi inovaŃie pentru a realiza situaŃii de învăŃare motivante şi semnificative pentru elevi şi care să promoveze abordările constructiviste ale învăŃării.

ExperienŃele de predare-învăŃare realizate de alte şcoli pot fi adaptate cu succes în propriul plan de predare.

Acolo unde este posibil trebuie antrenaŃi toŃi elevii în activităŃi, iar munca lor trebuie recunoscută, fie prin discuŃii pe baza rezultatelor, fie prin exploatarea ulterioară în diferite contexte a produselor activităŃii (prezentări PowerPoint, imagini, fotografii, portofolii) Proiectul este adecvat tuturor tipurilor de şcoli.

Studiul de caz a fost elaborat pe baza datelor furnizate de profesorii coordonatori în formularul de candidatură la Premiile anuale eTwinning. Proiectul a fost nominalizat pentru finala Premiilor 2010.

77

77

Colegiul Tehnic Raluca Ripan Cluj-Napoca

Colegiul Tehnic Raluca Ripan Cluj-Napoca

VI.3. Proiectul "The Pizza Bussiness Across Europe", prof. Alexandrina Lişcan

THE PIZZA BUSINESS ACROSS EUROPE

“Acest proiect a fost prima experienŃă importantă în eTwinning. Prin intermediul său, elevii şi cadrele didactice au lucrat şi au învăŃat împreună, au descoperit culturile altor Ńări, alte modalităŃi de a trăi. Şi, cel mai important, au învăŃat cum să realizeze o afacere cu pizza.”

Fondatorii proiectului:

Barna Sipkay Secondary School of Commerce, Catering and Tourism, prof. Livia Margittay, Ungaria