Limba

Limba (lat.: Lingua grec.: Glossa) este un organ musculos acpoperit de mucoas Ioarte mobil cu sensibilitate
tactil mare aIlat n cavitatea bucal a animalelor si omului. Are rol n prehensiunea alimentelor n masticatie
deglutitie. Prin Iaptul c este dotat cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi) este considerat
"organul simtului gustativ" dar are un rol imporatant si n olIactie. La om si primate are rol si n Ionatie.
3atomia limbii
Partea dorsal a limbii orsum linguae este usor bombat partea anterioar Iiind liber cu un sant median
Septum linguae Iiind locul de insertie a muschilor limbii (care sunt bogat vascularizati si inervati) n partea
posterioar mucoasa limbii prezint deschiderea glandelor salivare partea ventral (inIerioar) median este
legat de planseul cavittii bucale prin fraul limbii (Frenulum linguae) astIel nct numai vrIul limbii este liber.
Baza limbii (Radix linguae) este prin muschi si ligamente Iixat de laringe.
:.oasa limbii
ucoasa dezvoltat care acoper limba este continuarea mucoasei cavittii bucale pe care se aIl papilele
linguale (Papillae linguales) prelungiri cu Iorme diIerite Papillae filiformes, Papillae conicae, Papillae
lentiformes cu rol mecanic (la rumegtoare aceste papile sunt acoperite cu strat cornos ceea ce determin
aspectul aspru al limbii)
Papilele gustative (Papillae gustatoriae) ce au Iorma de ciuperc (Papillae fungiformes) care sunt terminatiile
nervilor glosofaringian si facial au rol senzitiv: tactil termic si gustativ.
Pe marginea limbii se aIl papilele Papillae vallatae ce sunt nconjurate de un bru de glande salivare pe cnd
Papillae foliatae (papilele lamelare) dezvoltate la cabaline nu sunt prezente la toate mamiIerele.
ucoasa limbii contine mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.
ai demult s-a cutat zonarea limbii dup simtul gustativ (srat acru dulce) teoria lui avid Hnig (1901)
teorie ce azi este considerat Ials.
#ol:l limbii
Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport amestec cu saliva si ajutor n masticatia si
deglutitia hranei la nivelul Iaringelui.
La om are un rol important n vorbire Iormarea sunetelor articulate.
De asemenea joac un rol important ca organ gustativ (a gustului dulce acru amar srat gras) aceste papile
gustative Iiind uniIorm repartizate pe supraIata limbii cu exceptia gustului amar care este mai bine reprezentat
la baza limbii.
I307;a(ia limbii
Limba prezinta mai multe tipuri de inervatie:
- senzitiva: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni) prin acetsi nervi putem simti temperatura alimentelor.
- motorie: de la perechea XII de nervi cranieni(hipoglosi) acesti nervi intervin in miscarile limbii in deglutitie
masticatie.
- senzoriala: aceasta inervatie constituie calea de conducere a analizatorului gustativ: Protoneuronul (primul
neuron) caii gustative se aIla in ganglionii anexati nervilor VII(ggl geniculat) IX si X( ggl inIerior pentru ambii
nervi) dendritele lor vin la baza radacinii limbii de unde vor culege inIormatii gustative. Axonii lor se
indreapta catre bulbul rahidian(nucleul solitar) unde se aIla deutoneuronul(al II-lea neuron) caii gustative.