VALOAREA INDICATOARE A UNOR PARAMETRI DENTARI ŞI MANDIBULARI IN DETERMINAREA VIRSTEI CERBULUI CARPATIN (CERVUS ELAPHUS HIPPELAPHUS ERXL.

J DIN ROMANIA
H . A L M Ă Ş A N , E. 1LIE

1. INTRODUCERE Una dintre problemele de cea mai mare importantă în gospodărirea vînatului este întocmirea cît mai judicioasă a planurilor de împuşcare. Acestea sînt fundamentate pe mai multe elemente ale populaţiilor de vînat, dintre care principalele sînt: efectivul real şi nivelul lui faţă de cel optim, raportul între sexe, dimensiunile sporului anual şi structura pe vîrste. Acest ultim element determină la rîndul său, în funcţie de extracţie, nivelul cantitativ şi calitativ al populaţiilor de vînat. Cercetările cinegetice, pe plan mondial, au accrdat o atenţie deosebită acestei probleme căutînd a stabili criterii de determinare precisă a vîrstei. Cele mai vechi încercări sau făcut pentru cerbul comun, la care s-au întocmit tabele de determinare a vîrstei după gradul de uzură al dentifiei maxilarului inferior (B i e g e r, 1931; M u 1 1 e r-U s i n g , 1961), folosindu-se cerbi proveniţi din ţarcuri, deci cu vîrstă cunoscută. Pentru vîrstele la care piesele comparative lipseau s-au făcut interpolări. Ulterior tabelele, ca urmare a marcării cerbilor din natură, s-au perfecţionat. Datorită variabilităţii gradului de uzură a dentiţiei, ca urmare a hranei deosebite şi a structurii diferite a dinţilor, în practica determinării precise a vîrstei cerbilor s-a renunţat la aceste tabele şi se folosesc metode perfecţionate. Acestea se datoresc apariţiei procedeului elaborat în 1931 de Eidmann (E id m a n n, 1933), care a fost perfecţionat de Rieck, (R i e c k, 1934) şi care constă în punerea în evidentă a inelelor de vîrstă din stratul de dentină al primului incisiv. Ulterior a fost concepută o metoda şi mai precisă (M i t c h e 1, 1967) prin care se pun în evidentă „inelele de vîrstă" existente în stratul cimentai al molarului 1, la cerbii din Scotia. Prin cercetările efectuate de A 1- m ă ş a n şi Rieck (1970), folosindu-se datele determinărilor efectuate de Institut fur Jagdkunde din Gottingen, s-a constatat că prin metoda Eidmann perfecţionată de Rieck, determinarea precisă a vîrstei se poate face numai în 66% din cazuri (1112 determinări). Prin aceleaşi cercetări a fost verificat, că metoda de lucru a lui Mitchel (1967) este valabilă şi pentru determinarea vîrstei cerbului comun din Europa mijlocie şi a celui din Carpaţi. S-a stabilit că vîrstă se poate determina cu precizie în dentitia premolarilor şi molarilor maxilarului inferior cu o exactitate de 45% (m2) şi 82% (ml), putînd atinge 100%. în urma precizărilor făcute în această lucrare, a devenit posibilă întocmirea unor tabele de determinare a vîrstei prin metoda Mitchel (modificată ) la cerbul carpantin, evitîndu-se în acest fel metoda marcării cer- bilor la vîrsta de subadult sau cea a creşterii în ţarcuri şi deci scurtarea considerabilă a termenului de elaborare a unei asemenea lucrări. Prezenta lucrare este rezultatul unei părţi din cercetările întreprinse pentru determinatorul de vîrstă al cerbului din Carpaţi (A 1 m ă ş a n, I 1 i e, S c ă r l ă t e s c u , 1974). 29

T. Metodologia de lucru pe care am folosit-o a fost următoarea: Toate maxilarele inferioare primite de pe teren sau recoltate de personalul laboratorului au fost individualizate primind fiecare un număr de înregistrare. s-a trecut la efectuarea a patru tipuri de măsurători şi anume: 1. Harghita. După aceasta. Rec. Rec. Bacău. Femele T. Argeş. + Foi.noaselor cu foioase. Ponderea cea mai mare au avut-o cerbii din zona centrală a arealului. Dimensiunile incisivilor (tabla 30 . Sibiu şi Suceava). Maramureş. 1. Mureş.înfradentale şi gonion-ventrale (fig. Rec. <o to feco E o cn co co Total genera 1 T. 2. T. urmaţi de cerbi din zona nordică. Răş. Hunedoara. Unghiul incisivilor faţă de linia care uneşte punctele mandibulare. răşinoase cu foioase şi 92 (18%) din zona de foioase. Măs. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU In perioada 1971-1973 s-au recoltat un număr de 488 maxilare inferioare de cerb carpatin. T. Bihor.). Trebuie remarcat că arealul cerbului în ţara noastră ocupă în majoritate zona răşinoaselor şi a răşi. Măs. Măs. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18i 7 20 17 9 11 18 9 15 18 6 3 34 22 20 19 14 12 19 9 20 28 23 22 13 17 15 5 9 5 13 8 8 26 32 19 16 9 9 4 4 2 1 2 10 35 18 3 5 19 17 11 10 1 18 1 3 1 3 6 20 1 21 11 4 1 3 4 31 3 9 12 12 7 10 8 511 241 1 1 II I! 1 1 1 1 1 1 1 1 1 24 1 13 23 43 33 36 34 45 16 28 26 13 5 3 4 31 22 36 69 53 50 47 62 37 35 17 8 3 4 311 Centralizare 253 220 143 127 81 73 li 9 334 154 488 Din analiza acestui tabel constatăm că din totalul de 488 maxilare inferioare: . Femele T. Repartizarea materialului biologic cercetat. Neamţ. Zona de foioase Masculi T. Rec. recoltat şi studiat Zona de răşinoase Vîrstă ani Masculi T.2.334 au fost de masculi (68%) şi 154 de femele (32%) din total. provenind din 14 inspectorate silvice (Arad. este redată în tabelul 1. subzone forestiere (foioase şi răşinoase) şi pe vîrste. Braşov. — 396 provin din zona de răşinoase (82%) sau a pădurilor de amestec. cei din partea de sud a spaţiului ocupat de specie reprezentînd efectivul cel mai mic. Măs. Total Total masculi femele Răş. pe sexe. Covasna. — 1 I 1 1 co 4». + Foi. Bistriţa Năsăud. Tabelul 1 Situaţia materialului craniologic la cerb. reprezentînd majoritatea arealului ocupat de cerbul carpatin pe teritoriul ţării.

6. înălţimea mandibulei S . 7. Înălţimea Cauda IS a ramului mandibulei . 9. lungimea ramului orizontal al mandibulei . înălţimea mijlocie a ramului mandibulei . lungimea Ml — MS . 18. 11. 4. 18. 13. 10. înălţimea mandibulei Ml : 8. lungimea marginii libere . lăţimea unghiului mandibulei . înălţimea orală a ramului mandibulei . grosimea mică a mandibulei . 17. lungimea slmflzel .Fig. 3. 15. lungimea de la candylion mediale la inlradentale . grosimea mandibulei în Ml 31 . Lungimea mandibulei . lungimea Pml — M3 • 14. 12. înălţimea mandibulei M3 . 2 — Măsurători efectuate pe mandibula de cerb carpatin : 1. lungimea Pml — PmS . înălţimea mandibulei Pml . s. 2.

îmbunătăţită d e A l m ă ş a n ş i R i e c k . Lucrarea noastră a avut la bază cea mai nouă metodă de determinare a vîrstei la cerb. In acest sens. 3). 4. analiza fluctuaţiilor prin procedeul diferenţelor succesive şi stabilirea indicilor şi estimatorilor statistici ai difereţilor parametri studiaţi.0 rădăcină — incisivi — De asemenea în elucidarea aspectelor care solicitau comparaţii s-au folosit metodele recomandate de biostatistică. 3. Dimensiunile unor parametri mandibulari (fig. b — faţa labială .dentară) (fig. Fig. Dimensiunile premolarilor şi molarilor (placa tritura. 1970). pe parcursul cercetărilor noastre s-au efectuat calcule de analiză a varianţei. bazată pe corelaţia existentă între apariţia inelelor de vîrstă din perna cimentală a molarului 1 şi vîrstă (Mitchel —1963. înălţimea bucclnală a molarului (H coroană) . 2 = H coroană (faţa labială) . 3 =.4). corelaţii.toare) (fig. 1 = H coroană (faţa linguală) . B. 3. Fig.2). 1967). faţa bucclnală . 4 — Măsurători efectuate la dentiţia de cerb carpatin — molari — A. înălţimea linguală a molarului (h coroană) . lungimea molarului 32 . 2. 1. 1' = lăţimea coroanei. faţa linguală . 3 — Măsurători la dentitia de cerb carpatin a — faţa linguală .

18.33 0. 9. observăm existenţa unei corelaţii pozitive la un număr de 11 parametri mandibulari. 7. înălţimea mandibulei în dreptul molarului 1.32 0.29 0.21 0. pe parcursul lucrărilor noastre s-au efectuat măsurători la 18 parametri mandibulari principali. constatăm că la 7 parametri mandibulari corelaţia este practic inexistentă atît la cerbii subzonei de foioase cît şi la cei din zona de răşinoase. la numai 6 parametri mandibulari se poate vorbi de exisetnţa unei corelaţii cu vîrstă. lăţimea unghiului mandibulei şi lungimea marginii libere — diastema): Rezultatele au arătat că diferenţele sînt nesemnificative. 14. Sensul corelaţiei este pozitiv . După ce s-au efectuat măsurătorile asupra mandibulelor a 36 şi respectiv 111 cerbi masculi din zonele de foioase şi răşinoase. 2.3.26 0. 6.36 0. 10. — la cerbii din zona de răşinoase.50 0.33 0.21 Din analiza acestui tabel desprindem următoarele: — în zona de foioase. Datele obţinute prin calcul sînt trecute în tabelul 2. VALOAREA INDICATOARE A UNOR PARAMETRI MANDIBULARI IN DIAGNOSTICUL VlRSTEI LA CERB După cum am arătat mai sus.07 0.36 0.37 0.vîrstă. 4.37 0.36 0.39 0. 12. 15. 5.frâdentale.07 0.26 0.22 0.24 0.34 0 12 0 26 0 24 0. 11.1.13 0 16 0. 8. Lungimea mandibulei Lungimea de la condylion-mediale şi infradentale 'înălţimea caudală a ramului mandibulei . REZULTATE OBŢINUTE 3.11 0. iar la 7 din aceştia corelaţia nu există practic. Tabelul 2 Corelaţia între diferiţi parametri ai mandibulei şi vîrstă Parametrul mandibulei Coeficientul Răşinoase de corelaţie Foioase 1. Efectuînd calcule. s-a trecut la analiza corelaţiilor statistice existente între aceşti parametri şi .36 0. 3.30 0. asupra semnificaţiei diferenţelor la nouă parametri mandibulari ai cerbilor din zona de foioase faţă de cei din pădurile de răşinoase ^lungimea mandibulei.13 0.32 0. la restul de 12 parametri corelaţia practic nu există. cu excepţia lungimii de la 33 . 13. înălţimea orală a ramului mandibulei înălţimea mijlocie a ramului mandibulei înălţimea mandibulei M3 Ml Pml s Lungimea sinfizei Lăţimea unghiului mandibulei Lungimea ramului orizontal al mandibulei Lungimea Pml — M3 Pml — Pm3 Ml — M3 „ marginei libere Grosimea mică a mandibulei „ mandibulei Ml 0.30 0. lungimea de la condylion-mediale la in. ert.02 0.53 0. Nr. 17.31 0. înălţimea caudală a ramului mandibulei. lungimea simfizei. — de asemenea. 16. înălţimea mandibulei în dreptul premolarului 1.03 0.16 0.

2. găsind un „ r empiric" = 0. aplicînd metoda analizei simple a variantei pentru grupe de mărimi diferite. am ajuns la concluzia că diferentele apărute sînt nesemnificative. deci se poate face comasarea datelor obţinute şi analizarea lor în comun. unde diferenţele sînt foarte semnificative şi a lăţimii unghiului mandibulei unde diferenţele sînt semnificative.1 % = 0. am aplicat procedeul statistic al diferentelor succesive. analizei variantei dintre cele două sexe. observăm că acesta are valorile cuprinse între 122° — 130° pînă la vîrstă de 8 ani — inclusiv şi între 110° şi 120° peste această vîrstă. VALOAREA INDICATOARE A UNGHIULUI DE ÎNCLINARE AL INCISIVILOR IN DIAGNOSTICUL V IR ST EI LA CERB Efectuînd măsurători asupra acestui unghi. ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că fluctuaţia unghiului incisivilor este produsă de factori neîntîmplători şi deci. putem presupune că ar putea fi determinată de vîrstă. în vederea stabilirii caracterului fluctuaţiilor unghiului incisivilor în decursul vieţii.120° obtuz T O T A L 299 exemplare Analizînd variaţia mediei unghiului incisivilor în decursul vieţii. la 1% = 0. Materialul studiat a fost initial împărţit pe sexe şi în urma efectuării. am obţinut rezultatele înscrise în tabelul 3. Faţă de cele de mai sus. 34 . 3. în elaborarea tabelelor de vîrstă aceşti doi parametri vor fi prezentaţi separat (pe zone forestiere). Deci pe măsură ce se avansează în vîrstă valoarea unghiului obtuz scade.250 (pentru N = 15). observăm că „r empiric" este mai mic.603). pe un număr de 299 maxilare inferioare de masculi şi femele. făcînd cgfaparaţie cu „r teoretic" (la 5% = 0.condylion-mediale la infradentale.327.467şi la 0. Tabelul 3 Unghiurile incisivilor in decursul vieţii la cerb Vîrstă Numărul de exemplare Valoarea unghiului Diagnostic <3 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 16 ani 18 ani 64 19 33 29 30 25 29 17 20 16 10 2 2 2 1 130° 126° 126° 124° 124° Intre 122° — 130° obtuz 122° 122° 120° 120° 120° 119° 115° 114° 114° 112° Intre 112°.

35 . am găsit situaţia expusă în tabelul 4.3. VALOAREA INDICATOARE A UZURII INCISIVILOR (TABLA DENTARA) ÎN DIAGNOSTICUL VlRSTEI LA CERB Prin efectuarea calculelor corelaţiei statistice care există între uzura tablei dentare şi vîrstă.3.

01 — 0.53 0. De fapt.46 0. Pentru zona de foioase nici un alt incisiv nu urmează o tocire progresivă. — 0.19 0. Deci nu pot fi luaţi în considerare în cazul unui diagnostic de vîrstă.25 • — 0. faţa linguală) şi lungimea coroanei.53 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului III. Parametrii dentari care prezintă corelaţii cu vîrstă sînt: înălţimea (faţa labială şi linguală) şi lăţimea coroanei. Mijlocaşii primari — — — — 0. Se constată că gradul de uzură al mijlocaşilor primari ne poate oferi indicii clare pentru diagnosticarea vîrstei la cerbi. 3. VALOAREA INDICATOARE A UZURII DENTIŢIEI MOLAR IFORME (PLACA TRITURATOARE) ÎN DIAGNOSTICUL VÎRSTEI LA CERB în vederea stabilirii gradului de uzură a plăcii trituratoare la cerbii recoltaţi.04 0.13 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului IV. Cerbii din zona de răşinoase prezintă corelaţii negative legate de vîrstă şi la cleşti şi la mijlocaşii secundari. In nici una din zonele forestiere. Cleştii 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului II. Măsurătorile luate în discuţie au fost: înălţimea coroanei (faţa buccinală.50 0. s-au efectuat măsurători pe un număr de 429 maxilare inferioare (136 femele şi 293 masculi).10 — 0.10 — 0.34 — 0. acestea pentru fiecare cuspidă în parte la premolari şi molari.07 0.51 0.Tabelul 4 Corelaţia între dimensiunile tablei dentare şi vîrstă Nr.65 — 0.01 — — — — 0. 36 .39 0.11 — — — — 0.09 — 0.28 .53 — 0. crt. rolul caninilor în hrănire la mamiferele fitofage este practic neglijabil. sincronă cu vîrstă. Elementele tablei dentare Coeficientul de corelaţie răşinoase foloase I.01 — 0.52 0.54 — 0. Lăturaşii (caninii) — 0.10 — 0.02 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială „ — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului — 0.20 ' Atît la cerbii din zona de foioase cît şi la cei din zona de răsinoase se constată existenţa unei corelaţii negative la uzura mijlocaşilor primari. Diametrul rădăcinii dinţilor nu înregistrează modificări sincrone şi sesizabile în decursul vieţii.26 — 0.01 — 0.36 0.64 0. lăturaşii (caninii) nu urmează o uzură sincronizată cu vîrstă.4.53 0. Mijlocaşii secundari — — — — 0.

090 0.614 0.475 0. B = cuspida posterioară H = creasta buccinală. Din calculele efectuate.341 0. M2 = premolarul 3.614 0.341 0.341 0.341 0.200 0.341 Pm„ M. la unii premolari şi molari ai plăcii trituratoare — procedeul diferenţelor succesive Specificaţie Pm3 Ml B M2 B H h H A h Lc H Tabelul 5 A H h Lc H A h H h Lc B h r empiric r 0.614 0.341 0.475 0.614 0.614 0. Analiza simplă a varianţei pentru grupe de mărimi diferite ne-a relevat că din cei 32 de parametri.341 0.7S0 0.341 0. că uzura plăcii trituratoare atît la masculi cît şi la femele urmează acelaşi aspect în decursul vieţii. aceştia fiind reprezentaţi de înălţimile buccinale ale premo. în determina. Pentru a ne convinge dacă această semnificaţie a diferenţei este datorită dimorfismului sexual sau unei uzuri diferite între sexe.080 0.1% 0.475 0.475 0.0.341 0. a rezultat deci. iar diferenţele de mări me sînt datorate dimorfismului sexual.341 0.080 0. Rezultatul calculelor noastre ne-a arătat că diferenţele apărute sînt nesemnificative.090 0. molarul 2 A = cuspida anterioară.614 0.270 i 0.475 . în urma elucidării aspectului prezentat mai sus. în acest sens am efectuat analiza varianţei la înălţimea crestelor linguale ale premolarului 3.614 0.înainte de a trece la analizarea plăcii trituratoare s-a efectuat analiza semnificaţiei diferenţelor apărute între masculi şi femele.341 0.090 0. diferenţele sînt nesemnificative la 28 şi numai la 4 diferenţele sînt semnificative.614 0. s-a trecut la analizarea semnificaţiei diferenţelor apărute între cerbii zonelor de foioase şi cei ai zonelor de răşinoase.toare atît materialul craniologic de masculi cît şi cel de femele poate fi prezentat la un loc.614 0.475 0.475 0. molarul 1.341 0. h = creasta linguală.341 0.070 0. S-au ales cele două vîrste raţionînd că la 4 ani măselele permanente au atins înălţimea maximă iar la 11 ani au un grad foarte avansat de uzură.030 0.475 0.614 0.475 0.420 0.475 0..475 0.580 0.341 0. Lc = lungimea coroanei W — 1 .614 0.475 0.614 1% 0.614 0.larilor 2—3 şi a molarului 3.614 0.614 0. s-a iniţiat analiza varianţei la diferenţele apărute între masculi şi femele de 4 şi 11 ani.475 0.140 r teoretic 5% 0.475 0. Din aceste calcule s-a obţinut numai pentru înălţimea molarului 1 la cerbii de 4 ani diferenţiere semnificativă iar la restul diferenţa este nesemnificativă. Analiza fluctuaţiilor dimensionale înregistrate în decursul vieţii. Deci.475 0.341 0. molarului 1 şi molarului 2 — dat fiind marele grad de uzură înregistrat de aceste măsele în'decursul vieţii.640 0.200 0.

Verlag Paul Parey. mijlocaşi primari şi mijlocaşi secundari) şi vîrstă. 1933 — Alterserscheimung am Gebiss des Rothirsches des Grundlage zur exakten Bestimung des Lebensalters. 4.5.C.Deci. acestea nu-sînt datorate provenienţei cerbilor dintr-o zonă forestieră sau alta ci variaţiilor individuale pe care le prezenta fiecare exemplar în parte. Hannower.SCHES (CERVUS ELAPHUS HIPPLAPHUS ERXL) — Zusammenfassung — Die Arbeit enthâlt die Analysenergebnisse von 488 Unterkiefern. R i e c k W. Vol. 2. M i t c h e l B. Din cei 18 parametri mandibulari numai 11 pot servi la determi.dliche Mitteilungen der Deutschen Jagd.) Zeitschrift fur Jagdwissenschaft Bd. A I m ă ş a n H. BIBLIOGRAFIE 1. manuscris. H.3.A. R i e c k W. Nature. acest aspect are valoare indicatoare.. 350—351 april 27../1974. în deter minatorul de vîrstă este justificată folosirea modificărilor de înălţime şi aspect ale măselelor (tabel 5). 5. îndreptăţesc concluzia că şi aceste caractere se pot folosi la stabilirea vîrstei cerbului carpatin. 16.2. este necesar să se ia în discuţie mai multe aspecte la un loc. Jagdkun.1. 4878 pp. 4. 1934 — Grundlagen zur Bestimmung des Damwildalters. 3. Toate calculele efectuate asupra plăcii trituratoare au dovedit că aceasta poate fi principalul indicator în diagnoza vîrstei cerbului carpatin. 4. die von den Hirsch abschiissen zwischen 1971 — 1973 herkommen.5. Munchen.M.S. în legătură cu vîrstă la cerb» placa trituratoare este considerată principala sursă de diagnostic am considerat util să efectuăm şi calculul fluctuaţiilor prin procedeul diferenţelor succesive. atragem atenţia că la aprecierea vîrstei cerbului carpatin. pentru a avea certitudinea rezultatelor. E i d m a n n N. A 1 m ă ş a n . —2. Existenţa unei corelaţii de sens negativ între lungimile şi lăţimile celor 3 perechi de incisivi (cleşti.4. CONCLUZII 4. Pentru că în deter minatoarele existente. . 198. H. Muller — U s i n g D. 4. Referat final Ia tema 9. Berlin". 4. Avînd în vedere cele arătate mai sus. I. In urma calculelor am constatat că uzura dentiţiei molariforme în decursul vieţii este datorată unor factori neîntîmplători. 4.minarea vîrstei cerbului carpatin. S.49—55 B i e g e r W. putînd concura alături de celelalte în determinarea vîrstei. 10. 1963 — Determination of age in Scottish red deer from growth layers in dental Cement. 1941 — Alterschătzung des Wildes im „Handbuch der deutschen Jagd. 1961 — Rotwildalter — Merkblatt 4 Auflage Dentsches Jagdschutzverband Mayer Verlag. 7. Nr. 6. S c ă r l ă t e s c u G. 38 . DER WEISERWERT EINIGER ZAHN —UND KIEFERPARAMETERN ZUR ALTERSBESTIMMUNG DES RUMĂNISCHEN KARPATENHIR. Bucureşti. Prin faptul că unghiul de înclinare al incisivilor este determinat de factori neîntîmplători în decursul vieţii. 1974 — Determinarea vîrstei la cerbul carpatin. Deci. Verlag Schaper. nr. 1970 — Untersuchungen der Zahnstrunkturzur Alterbestimmung bein Rottwild (Cervus elaphus L. Band I. I l i e E .

Das Material besteht aus 68% mănnlichen und 32% weiblichen.tern. Die Schlussfolgerungen lauten: — Aus den 18 Kieferparametern konnen 11 zur Altersbestimmung des rumânischen Karpatenhirsches dienen. — Der Abnutzungsgrad der Schneidezăhne. Die Autoren haben den Weiserwert bei der Altersbestimmung von 18 Kieferparame.del-oder Mi schwa 1 dun terzonen und 18% aus der Laubwaldunterzone stammenden Tieren. dass bei der Altersbestimmung des Hirsches mehrere sich ergăn. Eckzăhne und der Backzăhne sind die whichtigsten Anzeiger zur Altersbestimmung des Hirsches. so wie 82% aus Na.zende Arbeitsverfahren angewandt werden. Es ist zu empfehlen. Eckzăhne. die Winkelneigung der Schneidezăhne zur Graden. — Die Winkelneigung der Schneidezăhne kann wrtvolle Daten zur Altersbestimmung bieten. . als auch den Abnutzungsgrad der Schneidezăhne. welche die infradentalen und gonion ventralen Schădelpunkte einigt. Backzăhne studiert.