VALOAREA INDICATOARE A UNOR PARAMETRI DENTARI ŞI MANDIBULARI IN DETERMINAREA VIRSTEI CERBULUI CARPATIN (CERVUS ELAPHUS HIPPELAPHUS ERXL.

J DIN ROMANIA
H . A L M Ă Ş A N , E. 1LIE

1. INTRODUCERE Una dintre problemele de cea mai mare importantă în gospodărirea vînatului este întocmirea cît mai judicioasă a planurilor de împuşcare. Acestea sînt fundamentate pe mai multe elemente ale populaţiilor de vînat, dintre care principalele sînt: efectivul real şi nivelul lui faţă de cel optim, raportul între sexe, dimensiunile sporului anual şi structura pe vîrste. Acest ultim element determină la rîndul său, în funcţie de extracţie, nivelul cantitativ şi calitativ al populaţiilor de vînat. Cercetările cinegetice, pe plan mondial, au accrdat o atenţie deosebită acestei probleme căutînd a stabili criterii de determinare precisă a vîrstei. Cele mai vechi încercări sau făcut pentru cerbul comun, la care s-au întocmit tabele de determinare a vîrstei după gradul de uzură al dentifiei maxilarului inferior (B i e g e r, 1931; M u 1 1 e r-U s i n g , 1961), folosindu-se cerbi proveniţi din ţarcuri, deci cu vîrstă cunoscută. Pentru vîrstele la care piesele comparative lipseau s-au făcut interpolări. Ulterior tabelele, ca urmare a marcării cerbilor din natură, s-au perfecţionat. Datorită variabilităţii gradului de uzură a dentiţiei, ca urmare a hranei deosebite şi a structurii diferite a dinţilor, în practica determinării precise a vîrstei cerbilor s-a renunţat la aceste tabele şi se folosesc metode perfecţionate. Acestea se datoresc apariţiei procedeului elaborat în 1931 de Eidmann (E id m a n n, 1933), care a fost perfecţionat de Rieck, (R i e c k, 1934) şi care constă în punerea în evidentă a inelelor de vîrstă din stratul de dentină al primului incisiv. Ulterior a fost concepută o metoda şi mai precisă (M i t c h e 1, 1967) prin care se pun în evidentă „inelele de vîrstă" existente în stratul cimentai al molarului 1, la cerbii din Scotia. Prin cercetările efectuate de A 1- m ă ş a n şi Rieck (1970), folosindu-se datele determinărilor efectuate de Institut fur Jagdkunde din Gottingen, s-a constatat că prin metoda Eidmann perfecţionată de Rieck, determinarea precisă a vîrstei se poate face numai în 66% din cazuri (1112 determinări). Prin aceleaşi cercetări a fost verificat, că metoda de lucru a lui Mitchel (1967) este valabilă şi pentru determinarea vîrstei cerbului comun din Europa mijlocie şi a celui din Carpaţi. S-a stabilit că vîrstă se poate determina cu precizie în dentitia premolarilor şi molarilor maxilarului inferior cu o exactitate de 45% (m2) şi 82% (ml), putînd atinge 100%. în urma precizărilor făcute în această lucrare, a devenit posibilă întocmirea unor tabele de determinare a vîrstei prin metoda Mitchel (modificată ) la cerbul carpantin, evitîndu-se în acest fel metoda marcării cer- bilor la vîrsta de subadult sau cea a creşterii în ţarcuri şi deci scurtarea considerabilă a termenului de elaborare a unei asemenea lucrări. Prezenta lucrare este rezultatul unei părţi din cercetările întreprinse pentru determinatorul de vîrstă al cerbului din Carpaţi (A 1 m ă ş a n, I 1 i e, S c ă r l ă t e s c u , 1974). 29

înfradentale şi gonion-ventrale (fig. Măs. Argeş. Braşov. reprezentînd majoritatea arealului ocupat de cerbul carpatin pe teritoriul ţării. 2. Metodologia de lucru pe care am folosit-o a fost următoarea: Toate maxilarele inferioare primite de pe teren sau recoltate de personalul laboratorului au fost individualizate primind fiecare un număr de înregistrare. Măs. Trebuie remarcat că arealul cerbului în ţara noastră ocupă în majoritate zona răşinoaselor şi a răşi. Total Total masculi femele Răş. răşinoase cu foioase şi 92 (18%) din zona de foioase. Bacău. recoltat şi studiat Zona de răşinoase Vîrstă ani Masculi T. Rec. Tabelul 1 Situaţia materialului craniologic la cerb. Repartizarea materialului biologic cercetat. 1. — 396 provin din zona de răşinoase (82%) sau a pădurilor de amestec.noaselor cu foioase. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU In perioada 1971-1973 s-au recoltat un număr de 488 maxilare inferioare de cerb carpatin.). Hunedoara. T. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18i 7 20 17 9 11 18 9 15 18 6 3 34 22 20 19 14 12 19 9 20 28 23 22 13 17 15 5 9 5 13 8 8 26 32 19 16 9 9 4 4 2 1 2 10 35 18 3 5 19 17 11 10 1 18 1 3 1 3 6 20 1 21 11 4 1 3 4 31 3 9 12 12 7 10 8 511 241 1 1 II I! 1 1 1 1 1 1 1 1 1 24 1 13 23 43 33 36 34 45 16 28 26 13 5 3 4 31 22 36 69 53 50 47 62 37 35 17 8 3 4 311 Centralizare 253 220 143 127 81 73 li 9 334 154 488 Din analiza acestui tabel constatăm că din totalul de 488 maxilare inferioare: . Măs. urmaţi de cerbi din zona nordică. T. pe sexe. este redată în tabelul 1. Rec. Zona de foioase Masculi T. T. Neamţ. Mureş. Bistriţa Năsăud. subzone forestiere (foioase şi răşinoase) şi pe vîrste. Bihor. Rec. Sibiu şi Suceava). Ponderea cea mai mare au avut-o cerbii din zona centrală a arealului. Măs. Harghita. s-a trecut la efectuarea a patru tipuri de măsurători şi anume: 1. Unghiul incisivilor faţă de linia care uneşte punctele mandibulare. Femele T.2. <o to feco E o cn co co Total genera 1 T. Maramureş. Rec. cei din partea de sud a spaţiului ocupat de specie reprezentînd efectivul cel mai mic. După aceasta. — 1 I 1 1 co 4».334 au fost de masculi (68%) şi 154 de femele (32%) din total. + Foi. + Foi. Femele T. Dimensiunile incisivilor (tabla 30 . provenind din 14 inspectorate silvice (Arad. Răş. Covasna.

înălţimea orală a ramului mandibulei . înălţimea mijlocie a ramului mandibulei . lăţimea unghiului mandibulei . înălţimea mandibulei S . 17. înălţimea mandibulei Pml . 4. lungimea slmflzel . lungimea Pml — PmS . 10. lungimea Ml — MS . 13. înălţimea mandibulei M3 . lungimea Pml — M3 • 14. lungimea marginii libere . Înălţimea Cauda IS a ramului mandibulei . 18. 2. 9. 2 — Măsurători efectuate pe mandibula de cerb carpatin : 1. 3. 12. Lungimea mandibulei . înălţimea mandibulei Ml : 8. 15. 11. s. grosimea mandibulei în Ml 31 . 6. grosimea mică a mandibulei . lungimea ramului orizontal al mandibulei . 7. 18. lungimea de la candylion mediale la inlradentale .Fig.

2 = H coroană (faţa labială) . 1 = H coroană (faţa linguală) . înălţimea linguală a molarului (h coroană) . lungimea molarului 32 .2). înălţimea bucclnală a molarului (H coroană) . îmbunătăţită d e A l m ă ş a n ş i R i e c k . analiza fluctuaţiilor prin procedeul diferenţelor succesive şi stabilirea indicilor şi estimatorilor statistici ai difereţilor parametri studiaţi. 1' = lăţimea coroanei.dentară) (fig. 3. b — faţa labială . bazată pe corelaţia existentă între apariţia inelelor de vîrstă din perna cimentală a molarului 1 şi vîrstă (Mitchel —1963. Fig. faţa linguală . 4. Lucrarea noastră a avut la bază cea mai nouă metodă de determinare a vîrstei la cerb. In acest sens. Fig. 3. 1. 2. 4 — Măsurători efectuate la dentiţia de cerb carpatin — molari — A. 1970).0 rădăcină — incisivi — De asemenea în elucidarea aspectelor care solicitau comparaţii s-au folosit metodele recomandate de biostatistică. Dimensiunile unor parametri mandibulari (fig. 3 =. 3).toare) (fig. pe parcursul cercetărilor noastre s-au efectuat calcule de analiză a varianţei. B. faţa bucclnală . 1967). 3 — Măsurători la dentitia de cerb carpatin a — faţa linguală . corelaţii.4). Dimensiunile premolarilor şi molarilor (placa tritura.

31 0.32 0.39 0.36 0. 13. asupra semnificaţiei diferenţelor la nouă parametri mandibulari ai cerbilor din zona de foioase faţă de cei din pădurile de răşinoase ^lungimea mandibulei. 4. 12.21 Din analiza acestui tabel desprindem următoarele: — în zona de foioase.33 0.24 0.22 0. 14. ert. Nr. VALOAREA INDICATOARE A UNOR PARAMETRI MANDIBULARI IN DIAGNOSTICUL VlRSTEI LA CERB După cum am arătat mai sus. constatăm că la 7 parametri mandibulari corelaţia este practic inexistentă atît la cerbii subzonei de foioase cît şi la cei din zona de răşinoase. 15.frâdentale.50 0. pe parcursul lucrărilor noastre s-au efectuat măsurători la 18 parametri mandibulari principali.13 0. 10. lungimea de la condylion-mediale la in. 6. observăm existenţa unei corelaţii pozitive la un număr de 11 parametri mandibulari.30 0.36 0. 9. 5. 7. Tabelul 2 Corelaţia între diferiţi parametri ai mandibulei şi vîrstă Parametrul mandibulei Coeficientul Răşinoase de corelaţie Foioase 1.30 0.26 0. — de asemenea.29 0.37 0.36 0. înălţimea caudală a ramului mandibulei.33 0. la restul de 12 parametri corelaţia practic nu există. 3.21 0. 8. înălţimea orală a ramului mandibulei înălţimea mijlocie a ramului mandibulei înălţimea mandibulei M3 Ml Pml s Lungimea sinfizei Lăţimea unghiului mandibulei Lungimea ramului orizontal al mandibulei Lungimea Pml — M3 Pml — Pm3 Ml — M3 „ marginei libere Grosimea mică a mandibulei „ mandibulei Ml 0.07 0. Efectuînd calcule. 17.3.02 0.53 0. la numai 6 parametri mandibulari se poate vorbi de exisetnţa unei corelaţii cu vîrstă.26 0. 2. lungimea simfizei. s-a trecut la analiza corelaţiilor statistice existente între aceşti parametri şi .07 0. — la cerbii din zona de răşinoase. lăţimea unghiului mandibulei şi lungimea marginii libere — diastema): Rezultatele au arătat că diferenţele sînt nesemnificative.11 0. Sensul corelaţiei este pozitiv .37 0. cu excepţia lungimii de la 33 .34 0 12 0 26 0 24 0.13 0 16 0. Datele obţinute prin calcul sînt trecute în tabelul 2.16 0. iar la 7 din aceştia corelaţia nu există practic.vîrstă.1.03 0. După ce s-au efectuat măsurătorile asupra mandibulelor a 36 şi respectiv 111 cerbi masculi din zonele de foioase şi răşinoase. REZULTATE OBŢINUTE 3. 16. înălţimea mandibulei în dreptul molarului 1. Lungimea mandibulei Lungimea de la condylion-mediale şi infradentale 'înălţimea caudală a ramului mandibulei .32 0. înălţimea mandibulei în dreptul premolarului 1. 11.36 0. 18.

2.condylion-mediale la infradentale.250 (pentru N = 15). unde diferenţele sînt foarte semnificative şi a lăţimii unghiului mandibulei unde diferenţele sînt semnificative. făcînd cgfaparaţie cu „r teoretic" (la 5% = 0.467şi la 0.603). putem presupune că ar putea fi determinată de vîrstă. Materialul studiat a fost initial împărţit pe sexe şi în urma efectuării. 3. în vederea stabilirii caracterului fluctuaţiilor unghiului incisivilor în decursul vieţii. VALOAREA INDICATOARE A UNGHIULUI DE ÎNCLINARE AL INCISIVILOR IN DIAGNOSTICUL V IR ST EI LA CERB Efectuînd măsurători asupra acestui unghi. am aplicat procedeul statistic al diferentelor succesive. aplicînd metoda analizei simple a variantei pentru grupe de mărimi diferite. la 1% = 0. analizei variantei dintre cele două sexe.120° obtuz T O T A L 299 exemplare Analizînd variaţia mediei unghiului incisivilor în decursul vieţii. Deci pe măsură ce se avansează în vîrstă valoarea unghiului obtuz scade. Faţă de cele de mai sus. găsind un „ r empiric" = 0. observăm că „r empiric" este mai mic.327. Tabelul 3 Unghiurile incisivilor in decursul vieţii la cerb Vîrstă Numărul de exemplare Valoarea unghiului Diagnostic <3 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 16 ani 18 ani 64 19 33 29 30 25 29 17 20 16 10 2 2 2 1 130° 126° 126° 124° 124° Intre 122° — 130° obtuz 122° 122° 120° 120° 120° 119° 115° 114° 114° 112° Intre 112°. în elaborarea tabelelor de vîrstă aceşti doi parametri vor fi prezentaţi separat (pe zone forestiere). am obţinut rezultatele înscrise în tabelul 3. am ajuns la concluzia că diferentele apărute sînt nesemnificative.1 % = 0. ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că fluctuaţia unghiului incisivilor este produsă de factori neîntîmplători şi deci. observăm că acesta are valorile cuprinse între 122° — 130° pînă la vîrstă de 8 ani — inclusiv şi între 110° şi 120° peste această vîrstă. 34 . pe un număr de 299 maxilare inferioare de masculi şi femele. deci se poate face comasarea datelor obţinute şi analizarea lor în comun.

35 . am găsit situaţia expusă în tabelul 4.3. VALOAREA INDICATOARE A UZURII INCISIVILOR (TABLA DENTARA) ÎN DIAGNOSTICUL VlRSTEI LA CERB Prin efectuarea calculelor corelaţiei statistice care există între uzura tablei dentare şi vîrstă.3.

Pentru zona de foioase nici un alt incisiv nu urmează o tocire progresivă.64 0. — 0.10 — 0. In nici una din zonele forestiere.51 0. VALOAREA INDICATOARE A UZURII DENTIŢIEI MOLAR IFORME (PLACA TRITURATOARE) ÎN DIAGNOSTICUL VÎRSTEI LA CERB în vederea stabilirii gradului de uzură a plăcii trituratoare la cerbii recoltaţi.53 0.10 — 0.19 0. Mijlocaşii primari — — — — 0. De fapt.11 — — — — 0.26 — 0. Măsurătorile luate în discuţie au fost: înălţimea coroanei (faţa buccinală.52 0. Cleştii 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului II.10 — 0. acestea pentru fiecare cuspidă în parte la premolari şi molari. lăturaşii (caninii) nu urmează o uzură sincronizată cu vîrstă.34 — 0.53 — 0.01 — 0.28 .09 — 0. 3.20 ' Atît la cerbii din zona de foioase cît şi la cei din zona de răsinoase se constată existenţa unei corelaţii negative la uzura mijlocaşilor primari. 36 . s-au efectuat măsurători pe un număr de 429 maxilare inferioare (136 femele şi 293 masculi).04 0. Mijlocaşii secundari — — — — 0. faţa linguală) şi lungimea coroanei. Elementele tablei dentare Coeficientul de corelaţie răşinoase foloase I.Tabelul 4 Corelaţia între dimensiunile tablei dentare şi vîrstă Nr. Cerbii din zona de răşinoase prezintă corelaţii negative legate de vîrstă şi la cleşti şi la mijlocaşii secundari.25 • — 0. Se constată că gradul de uzură al mijlocaşilor primari ne poate oferi indicii clare pentru diagnosticarea vîrstei la cerbi.65 — 0.01 — 0. Parametrii dentari care prezintă corelaţii cu vîrstă sînt: înălţimea (faţa labială şi linguală) şi lăţimea coroanei. Deci nu pot fi luaţi în considerare în cazul unui diagnostic de vîrstă. rolul caninilor în hrănire la mamiferele fitofage este practic neglijabil.13 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului IV.01 — 0.39 0.01 — — — — 0. Lăturaşii (caninii) — 0.54 — 0.4.53 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului III.07 0. sincronă cu vîrstă.02 12 3 4 înălţimea coroanei — faţa labială „ — faţa linguală Lăţimea coroanei Diametrul rădăcinii — zona gîtului — 0.50 0.36 0.53 0. Diametrul rădăcinii dinţilor nu înregistrează modificări sincrone şi sesizabile în decursul vieţii.46 0. crt.

molarului 1 şi molarului 2 — dat fiind marele grad de uzură înregistrat de aceste măsele în'decursul vieţii.030 0.614 0.090 0.475 0. S-au ales cele două vîrste raţionînd că la 4 ani măselele permanente au atins înălţimea maximă iar la 11 ani au un grad foarte avansat de uzură.341 0.341 0.341 0.1% 0.475 0. că uzura plăcii trituratoare atît la masculi cît şi la femele urmează acelaşi aspect în decursul vieţii.475 0. aceştia fiind reprezentaţi de înălţimile buccinale ale premo.înainte de a trece la analizarea plăcii trituratoare s-a efectuat analiza semnificaţiei diferenţelor apărute între masculi şi femele. M2 = premolarul 3. în determina.614 0.475 0. în acest sens am efectuat analiza varianţei la înălţimea crestelor linguale ale premolarului 3.475 0.614 0.475 0.341 0.640 0.341 0.475 0. Lc = lungimea coroanei W — 1 .614 0.toare atît materialul craniologic de masculi cît şi cel de femele poate fi prezentat la un loc.341 0.080 0.341 0.475 0.475 0.614 0. s-a iniţiat analiza varianţei la diferenţele apărute între masculi şi femele de 4 şi 11 ani.614 0.7S0 0.341 0.614 0.341 0.614 0.090 0..341 0.614 0.614 0.614 1% 0.614 0. Analiza simplă a varianţei pentru grupe de mărimi diferite ne-a relevat că din cei 32 de parametri.475 . a rezultat deci.0. h = creasta linguală.090 0. Deci.420 0.140 r teoretic 5% 0. în urma elucidării aspectului prezentat mai sus.341 Pm„ M. iar diferenţele de mări me sînt datorate dimorfismului sexual.475 0. B = cuspida posterioară H = creasta buccinală.614 0.475 0.070 0. s-a trecut la analizarea semnificaţiei diferenţelor apărute între cerbii zonelor de foioase şi cei ai zonelor de răşinoase.580 0.270 i 0. Din calculele efectuate.080 0.614 0.200 0. la unii premolari şi molari ai plăcii trituratoare — procedeul diferenţelor succesive Specificaţie Pm3 Ml B M2 B H h H A h Lc H Tabelul 5 A H h Lc H A h H h Lc B h r empiric r 0. molarul 2 A = cuspida anterioară.614 0.341 0.341 0.475 0. Rezultatul calculelor noastre ne-a arătat că diferenţele apărute sînt nesemnificative. Analiza fluctuaţiilor dimensionale înregistrate în decursul vieţii.341 0.475 0.475 0.larilor 2—3 şi a molarului 3. molarul 1. Din aceste calcule s-a obţinut numai pentru înălţimea molarului 1 la cerbii de 4 ani diferenţiere semnificativă iar la restul diferenţa este nesemnificativă.341 0. Pentru a ne convinge dacă această semnificaţie a diferenţei este datorită dimorfismului sexual sau unei uzuri diferite între sexe.200 0. diferenţele sînt nesemnificative la 28 şi numai la 4 diferenţele sînt semnificative.

în deter minatorul de vîrstă este justificată folosirea modificărilor de înălţime şi aspect ale măselelor (tabel 5). Vol. R i e c k W. 4.3. atragem atenţia că la aprecierea vîrstei cerbului carpatin. 4. 1963 — Determination of age in Scottish red deer from growth layers in dental Cement.M.1. S c ă r l ă t e s c u G. A I m ă ş a n H. BIBLIOGRAFIE 1./1974. 350—351 april 27. Berlin". Prin faptul că unghiul de înclinare al incisivilor este determinat de factori neîntîmplători în decursul vieţii. 1974 — Determinarea vîrstei la cerbul carpatin.dliche Mitteilungen der Deutschen Jagd. Din cei 18 parametri mandibulari numai 11 pot servi la determi. I.Deci. putînd concura alături de celelalte în determinarea vîrstei. Verlag Schaper. 5. —2. CONCLUZII 4. în legătură cu vîrstă la cerb» placa trituratoare este considerată principala sursă de diagnostic am considerat util să efectuăm şi calculul fluctuaţiilor prin procedeul diferenţelor succesive. Nr. E i d m a n n N. I l i e E . Referat final Ia tema 9. 7. 1961 — Rotwildalter — Merkblatt 4 Auflage Dentsches Jagdschutzverband Mayer Verlag. 1941 — Alterschătzung des Wildes im „Handbuch der deutschen Jagd. este necesar să se ia în discuţie mai multe aspecte la un loc.) Zeitschrift fur Jagdwissenschaft Bd.5. Band I. Munchen.5. DER WEISERWERT EINIGER ZAHN —UND KIEFERPARAMETERN ZUR ALTERSBESTIMMUNG DES RUMĂNISCHEN KARPATENHIR. 10. 4878 pp. 2.minarea vîrstei cerbului carpatin. acest aspect are valoare indicatoare. die von den Hirsch abschiissen zwischen 1971 — 1973 herkommen. acestea nu-sînt datorate provenienţei cerbilor dintr-o zonă forestieră sau alta ci variaţiilor individuale pe care le prezenta fiecare exemplar în parte. Bucureşti.49—55 B i e g e r W.A. 4. nr. 4. 4..S. îndreptăţesc concluzia că şi aceste caractere se pot folosi la stabilirea vîrstei cerbului carpatin. Deci. R i e c k W. mijlocaşi primari şi mijlocaşi secundari) şi vîrstă. Pentru că în deter minatoarele existente. 1933 — Alterserscheimung am Gebiss des Rothirsches des Grundlage zur exakten Bestimung des Lebensalters. H. Jagdkun. 16. Verlag Paul Parey. pentru a avea certitudinea rezultatelor. A 1 m ă ş a n . 3. S. M i t c h e l B..2. Muller — U s i n g D. manuscris.C. Nature. 1970 — Untersuchungen der Zahnstrunkturzur Alterbestimmung bein Rottwild (Cervus elaphus L. Hannower. 4. Avînd în vedere cele arătate mai sus. 38 . 1934 — Grundlagen zur Bestimmung des Damwildalters. 6. In urma calculelor am constatat că uzura dentiţiei molariforme în decursul vieţii este datorată unor factori neîntîmplători.SCHES (CERVUS ELAPHUS HIPPLAPHUS ERXL) — Zusammenfassung — Die Arbeit enthâlt die Analysenergebnisse von 488 Unterkiefern. 198.4. Toate calculele efectuate asupra plăcii trituratoare au dovedit că aceasta poate fi principalul indicator în diagnoza vîrstei cerbului carpatin. . Existenţa unei corelaţii de sens negativ între lungimile şi lăţimile celor 3 perechi de incisivi (cleşti. H.

Eckzăhne und der Backzăhne sind die whichtigsten Anzeiger zur Altersbestimmung des Hirsches.Das Material besteht aus 68% mănnlichen und 32% weiblichen. Eckzăhne. — Die Winkelneigung der Schneidezăhne kann wrtvolle Daten zur Altersbestimmung bieten. Die Schlussfolgerungen lauten: — Aus den 18 Kieferparametern konnen 11 zur Altersbestimmung des rumânischen Karpatenhirsches dienen.tern. als auch den Abnutzungsgrad der Schneidezăhne. welche die infradentalen und gonion ventralen Schădelpunkte einigt. Die Autoren haben den Weiserwert bei der Altersbestimmung von 18 Kieferparame. Es ist zu empfehlen. die Winkelneigung der Schneidezăhne zur Graden. dass bei der Altersbestimmung des Hirsches mehrere sich ergăn.zende Arbeitsverfahren angewandt werden. — Der Abnutzungsgrad der Schneidezăhne. so wie 82% aus Na.del-oder Mi schwa 1 dun terzonen und 18% aus der Laubwaldunterzone stammenden Tieren. . Backzăhne studiert.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful