P. 1
Judecarea apelului

Judecarea apelului

|Views: 152|Likes:
Published by danielle_1228

More info:

Published by: danielle_1228 on Nov 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Judecarea apelului

Judecata in apel se desfasoara in mare masura potrivit dispozitiilor generale referitoare la judecata, cuprinse in art.287 -312 Codul de procedura penala. Judecarea apelului se face si cu aplicarea prevederilor art.375 – 383 Codul de procedura penala, care contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac. Astfel, sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de sedinta de judecata in prima instanta, atat cu privire la participanti, cat si sub aspectul etapelor procesuale ale sedintei de judecata. In legatura cu participantii trebuie mentionat faptul ca judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere. Fac exceptie de la acesta regula, cazurile in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta. In aceste situatii prezenta inculpatului nu este obligatorie. Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. Potrivit art.375, alin.2, Codul de procedura penala, partile sunt citate pentru a participa la sedinta de judecata. Intrucat martorii, expertii au fost ascultati la judecata in prima instanta, nu se mai citeaza la judecata de apel, afara de cazul cand instanta de apel dispune reascultarea lor. Pana la data cand are loc sedinta de judecata, apelantul poate depune motivele de apel si orice inscrisuri noi. Din punct de vedere al structurii judecata in apel are trei mari diviziuni: masurile premergatoare, judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea apelului.

Masuri premergatoare sedintei de judecata in apel
Punerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum sunt : fixarea termenului de judecata, numirea completului de judecata, citarea partilor, asigurarea dreptului de aparare, afisarea listei cauzelor etc. La fixarea termenului de judecata, presedintele instantei de apel trebuie sa tina seama de ordinea intrarii dosarelor, de cauzele cu inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr-o alta cauza, judecata facandu-se cu precadere si in aceasta situatie. Pentru numirea completului de judecata presedintele instantei de apel trebuie sa aibe in vedere dispozitiile art.46 si 47 Cod de procedura penala, referitoare la cazurile de incompatibilitate ale judectorilor. Odata cu fixarea termenului de judecata presedintele instantei de apel va da dispozitii cu privire la citarea partilor, iar in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie va lua masuri pentru desemnarea aparatorului. Lista cauzelor fixate pentru judecata va fi intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inainte de termenul de judecata, tinandu-se seama de situatiile mentionate la fixarea termenului de judecata. Asa cum aratam mai sus, la judecata in apel partile sunt citate potrivit procedurii legale. Daca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere, aducerea lor la judecata este 1

379 Cod de procedura penala. 2 .378.Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului. La sedinta de judecata in apel. instanta poate da o noua apreciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare (art. daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata.376 Cod de procedura penala. prezentate la instanta de apel. poate da una din urmatoarele solutii: respinge apelul sau admite apelul. judecata in apel se supune in principiu normelor si regulilor ce guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care nu sunt corespunzatoare apelului (nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se pune problema inlaturarii lor din sala. completul trece la deliberare in vederea adoptarii unei solutii. activitatea este concentrata in principal pe momentul dezbaterilor unde ordinea in care se da cuvantul este diferita fata de judecata in prima instanta. Solutiile pronuntate in apel Dupa judecarea apelului. Desfasurarea sedintei de judecare a apelului Fiind o cale ordinara de atac.obligatorie.377. apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate. Potrivit legii in vederea solutionarii apelului. instanta judecand apelul. exclusiv asupra celor formulate oral in ziua judecatii. potrivit art. Potrivit art. Potrivit art. alin. respectiv dupa incheierea dezbaterilor. presedintele da cuvantul apelantului. In alineatul ultim al art. cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta. alin.377 Cod de procedura penala. apoi intimatului si in urma procurorului. Cod de procedura penala). primul cuvant il are acesta. Potrivit art. Dispozitiile privind procedura deliberarii in apel sunt aceleasi ca si la judecata in prima instanta.2. Daca procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe. Ca si in cazul judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. instanta judecand apelul. verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi.1 Cod de procedura penala.In acelasi timp instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate. deoarece in apel nu se audiaza martori).378 Cod de procedura penala. participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie oricare ar fi obiectul cauzei. Astfel. se arata ca si in cazul apelului incuplatul are cel din urma cuvantul.

sau de alte persoane. iar in anumite cazuri de exceptie termenul este de 3 zile. atrage decaderea din exercitiul dreptului si respingerea apelului ca tardiv. In literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul introdus de un membru al unui grup procesual a fost respins ca inadmisibil. c) Respingerea apelului ca nefondat Instanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nu este afectata de vreun viciu. Apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care este de 10 zile. cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii. instanta va respinge apelul ca inadmisibil. Instanta de apel este deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convinge daca a fost data cu respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor stabilit prin probe. Respingerea apelului Solutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca declararea apelului s-a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se justifica. neexercitarea caii de atac in timpul acestui termen. instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea atacata este legala si temeinica. instanta nu examineaza situatia celorlalti membrii ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari. si nu sunt intrunite conditiile inscrise in art. Ca urmare a respingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a fi puse in executare dispozitiile acesteia. Fiind un termen imperativ.A. pentru a se justifica o repunere in termen.363 Cod de procedura penala. deoarece instanta superioara nu este legal investita. anumite hotarari judecatoresti nu pot fi atacate cu apel si drept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi respins ca inadmisibil. 3 .364 si 365 Cod de procedura penala. Cu alte cuvinte. Spre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate. Referitor la prima situatie. Cu alte cuvinte un apel introdus tardiv este un apel inexistent si pe cale de consecinta o examinare in fapt si in drept a hotararii atacate nu mai poate avea loc. Cu privire la a doua situatie. inadmisibil sau nefondat. In literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa respinga apelul si deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu-si motivele primei judecati fie in baza unei motivari proprii. in afara limitelor conferite de lege duce la respingerea apelului ca inadmisibil. De notat ca apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efect extensiv. Exercitarea caii de atac a apelului de catre acesti subiecti. mentionam ca este vorba de anumiti subiecti care au o vocatie procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intr-o anumita latura sau numai cu privire la anumite aspecte. b) Respingerea apelului ca inadmisibil In situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul este exercitat de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept. Legea prevede trei situatii in care se respinge apelul si anume: cand acesta este tardiv. a) Respingerea apelului ca tardiv Respingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirarea termenului de apel prevazut in art.

admitand apelul. instanta de apel poate mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii atacate cu apel. In legatura cu primul caz. Astfel. Cod de procedura penala. In al doilea caz . pct. art.2. pct. instanta are obligatia sa tina seama de prevedrile art. Cu alte cuvinte. Cod de procedura penala. • hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei. achitarea sau incetarea procesului penal.B. In prima situatie. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre prima instnta Legea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata de trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta. Cu privire la al treilea caz. admitand apelul. dispune ca hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane. In literatura de specialitate se face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa priveasca tremenul la care cauza a fost solutionata in fond. potrivit.175-181 Cod de procedura penala.379. pct. instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata in fond. lit. referitoare la efectul devolutiv si efectul extensiv al apelului. b) Admiterea apelului. va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta in urmatoarele cazuri : • judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate . nelegalitatea citarii trebuie apreciata in raport cu dispozitiile art. daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei. care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil. instanta superioara desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta. instanta de apel poate pronunta oricare din solutiile – sub aspect penal sau civil – le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz condamnarea inculpatului. Admiterea apelului Potrivit art. art.a . dupa caz.382 alin. care desi legal citata. iar nereprezentarea sa se datoreze unui caz fortuit sau unui caz de forta majora. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre instanta de apel Potrivit art.2. • judecarea cauzei a avut loc in absenta partii. Al doilea caz are in vedere 2 conditii care trebuie indeplinite cumulative si anume: partea (legal citata) sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi timp sa se fi aflat in imposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate. Desfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala.2. 4 . a) Admiterea apelului. unii autori considera ca fondul cauzei nu a fost rezolvat cand in considerentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata. a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre acesta imposibilitate . Atunci cand prima instanta a dispus arestarea inculpatului.379. lit. Cod de procedura penala.2. referitoare la procedura de citare.379. ori numai in ce priveste latura penala sau civila.b. desi hotararea desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime. in urma careia va pronunta o noua hotarare judecatoreasca dand o noua rezolvare actiunii penale si actiunii civile in raport cu motivele de apel formulate si tinand seama de efectul extensiv al apelului. Cod de procedura penala.371 si 373 Cod de procedura penala.

aceasta nu poate determina desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare de catre instanta teritorial competenta. 5 . instanta de apel trebuie sa aibe in vedere si problema competentei materiale si personale a primei instante. Sub aspect structural decizia trebuie sa contina o parte introductiva.383 Cod de procedura penala. Rejudecarea de catre instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima instanta. Chestiunile complementare au in vedere prevederile art.355 iar in expunere vor fi mentionate temeiurile de fapt si de drept care au dus. pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale. timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel. In legatura cu necompetenta teritoriala. la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.379. pct. motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel. Procedand la verificarea hotararii atacate. alin. din care rezulta ca instanta. Posibilitatea instantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompetenta si trimiterea spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art.2. daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art. dispune restituirea cauzei procurorului.39. Cod de procedura penala. referitoare la neagravarea situatiei partii care a exercitat calea de atac a apelului. o expunere si dispozitivul. Cod de procedura penala. In acelasi timp instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga daca este cazul. in partea introductiva. Continutul deciziei Hotararile judectoaresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care este sesizata prin calea de atac a apelului.daca inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a se cunoaste adevarul cu privire la fondul cauzei. dupa caz. exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata. pct. sub toate aspectele de fapt si de drept. daca rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea acesteia decat cu mare intarziere.2. se numesc decizii. Astfel potrivit art.372 Cod de procedura penala. se arata ca in situatiile in care hotararea atacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta. decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art.379. precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute de art. Potrivit art. Solutii si chestiuni complementare Admitand apelul instanta poate dispune unele solutii complementare celor mai sus. rejudecarea cauzei se face de catre instanta competenta. la respingerea sau admiterea apelului. deoarece potrivit art. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre instanta competenta In partea finala a art. c) Admiterea apelului.b.380 Cod de procedura penala.2. Cod de procedura penala.381 Cod de procedura penala.333 Cod de procedura penala. deliberand asupra apelului face cand este cazul aplicatia dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor asiguratorii. lit.

in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa. data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. Atunci cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere.Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de apel. 6 .

Editie revizuita si adaugita. Bucuresti 2002 Codul de procedura penala 7 . Partea generala si Partea speciala. Pintea – Drept procesual penal. Ed.Bibliografie:   A. Lumina Lex.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->