P. 1
Conjugarea verbului

Conjugarea verbului

|Views: 871|Likes:
Published by Ursaciuc Oana

More info:

Published by: Ursaciuc Oana on Nov 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • A. Conjugarea I:
  • B. Conjugarea a II a:
  • C. Conjugarea a III a:
  • OBSERVATII:
  • verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare;
  • 1. Se conjuga cu auxiliarul "avere":
  • 2. Se conjuga cu auxiliarul "essere":
  • Sinonime:
  • Parlare (a vorbi):
  • Andare ( a merge):
  • Credere (a crede):
  • Nascere ( a (se) naste):
  • Capire (a intelege):
  • Uscire ( a iesi):
  • De stiut:
  • Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt:
  • Formarea timpului Imperfect:
  • Formarea timpului Mai mult ca perfect:
  • Essere (a fi):
  • Avere (a avea):
  • Lavare( a spala)
  • Piacere ( a place)
  • Capire ( a intelege)
  • I: In cazul verbelor auxiliare:
  • 1. Conjunctii coordonate:
  • 2. Conjuctii subordonatoare:
  • 1. Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente":
  • 2. Dupa un adjectiv, pastrand aceeasi forma:
  • TIPURI DE ADVERBE:
  • 1. Pronumele personale:
  • 2. Pronumele de politete:
  • 3. Pronumele personal in functia de complement:
  • Pronumele relative:
  • 1. Adjectivele: "bello" si "quello":
  • 2. Adjectivele ' buonno" si "grande":
  • Gradele de comparatie ale adjectivului:
  • 1. Pozitiv:
  • b) Comparativul de superioritate:
  • c) Comparativ de inferioritate:
  • 3. Superlativ:
  • I. Prepozitia "DI":
  • II. Prepozitia IN:
  • III. Prepozitia SU:
  • IV. Prepozitia PER:
  • Expresii uzuale:
  • 1. NUMERALUL CARDINAL:
  • 2. NUMERALUL ORDINAL:
  • EXPRESII UZUALE:
  • Nota:
  • 3. NUMERALUL MULTIPLICATIV:
  • 4. NUMERALUL COLECTIV:
  • 5. NUMERALUL DISTRIBUTIV:
  • A) Plural/Singular:
  • I. Substantivul masculin:
  • II. Substantivul feminin:
  • III. Substantive cu plural invariabil:
  • IV. Substantive defective de plural sau singular:
  • V. Substantive cu forma dubla de singular sau plural:
  • B) Genul:
  • I. Masculin:
  • II. Feminin:
  • Avere-a avea:
  • Essere - a fi
  • I. Prepozitia "A":
  • II. Prepozitia "DA":
  • EXPRESII UTILIZATE:
  • 1. Eliziunea:
  • Exceptii:
  • 2. Trunchierea:
  • 3. Sunete de legatura:
  • 4. Accentul:
  • 5. Articolul hotarat:

Conjugarea verbului "abitare" (a locui) (avere

)
Indicativo Presente semplice
io abito tu abiti egli/ell bita noi abitiamo voi abitate essi/esse abitano

Indicativo Imperfetto
io abitavo tu abitavi egli/ella abitava noi abitamo voi abitavate essi/esse abitavano

Indicativo Futoro
abitero’ abiterai abitera’ abiteramo abiterete abiterano

Indicativo Passato prossimo
Ho abitato Hai abitato Ha abitato Abbiamo abitato Avete abitate Hanno abitato

Verbul - Conjugari
Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re", s-a stabilit sa se faca o diferentiere a acestora dupa cea de-a treia litera de la sfarsit. Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de verbe (cu terminatiile: "-are", "-ere", "-ire"), fiecare avand o conjugare diferita. A. Conjugarea I: Se aplica verbelor ce au terminatia "-are" (cantare, ballare, lavare).
Io cant-o = eu cant Tu cant-i = tu canti Lui/Lei cant-a = el/ea canta Noi cant-iamo = noi cantam Voi cant-ate = voi cantata Loro cant-ano = ei canta

Particularitati: * verbele de conjugarea I care se termina cu "-care" sau "gare" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane:
Io man-co = eu lipsesc Tu man-chi = tu lipsesti Lui/lei man-ca = el/ea lipseste Io ne-go = eu neg Tu ne-ghi = tu negi Lui/lei ne-ga = el/ea neaga Noi man-chiamo = noi lipsim Voi man-cate = voi lipsiti Loro man-cano = ei lipsesc Noi ne-ghiamo = noi negam Voi ne-gate = voi negati Loro ne-gano = ei neaga

B. Conjugarea a II a:

Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia "-ere" (scrivere, conoscere).
Io scriv-o = eu scriu Tu scriv-i = tu scri Lui/Lei scriv-e = el/ea scrie Noi scriv-iamo = noi scriem Voi scriv-ete = voi scrieti Loro scriv-ono = ei scriu

Particularitati: * verbele de conjugarea II care se termina cu "-gere" sau "cere" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-go" sau "-co" la anumite persoane (leggere - a citi, corregere- a corecta, respingere- a respinge, piangere- a plange, crescere -a creste, nascere- a naste, conoscere- a cunoaste, etc) :
Io le-ggo = eu citesc Tu le-ggi = tu citesti Lui/lei le-gge = el/ea citeste Io nas-co = eu nasc Tu nas-ci = tu nasti Lui/lei nas-ce = el/ea naste Noi le-ggiamo = noi citim Voi le-ggete = voi cititi Loro le-ggono = ei citesc Noi nas-ciamo = noi nastem Voi nas-cete = voi nasteti Loro nas-cono = ei nasc

C. Conjugarea a III a: Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia "ire" (dormire, punire).
Io dorm-o = eu dorm Tu dorm-I = tu dormi Lui/lei dorm-e = el/ea dorm Noi dorm-iamo = noi dormim Voi dorm-ite = voi dormiti Loro dorm-ono = ei dorm

Particularitati: * unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina de infinitiv si terminatia verbului, lucru ce va avea influenta asupra timpurilor verbale: prezent conjucativ, prezent indicativ si imperativ (finire- a termina, pulire- a curata, punire - a pedepsi, preferire- a prefera, capire - a intelege, etc).

Io capisco = eu inteleg Tu capisci = tu intelegi Lui/lei capisce = el/ea intelege

Noi capiamo = noi intelegem Voi capite = voi intelegeti Loro capiscono = ei intelegere

OBSERVATII: * persoanele I si II singular,precum si persoana I plural au aceeasi terminatie indiferent de conjugare. * persoana a II a plural isi schimba terminatia dupa vocala de la infinitiv. * persoana a III a singular/plural au aceleasi terminatii in cazul conjugarilor II si III.

Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbele regulate
Formare: verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare; (in cazul verbelor conjugate cu "essere", participiul se acorda in gen si numar cu subiectul.)

De stiut: 1. Se conjuga cu auxiliarul "avere": * verbele tranzitive : cantare, capire, etc. * unele verbe intranzitive ce arata actiunea in desfasurare: piangere, dormire, etc. * verbele "volare", " correre" si "saltare" ( care indica miscare) se pot conjuga atat cu auxiliarul "avere" cat si cu "essere". 2. Se conjuga cu auxiliarul "essere": * verbele reflexive: si e lavata, si e camminato, etc; * verbele intranzitive ce arata o miscare terminata: morire, arrivare, etc. * verbele impersonala se pot conjuga atat cu auxiliarul "essere" cat si cu "avere". Observatie: * verbele "incombere"( a ameninta cu, a fi iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt verbe deficite, motiv pentru care nu au forma de participiu trecut. I cazul lor s folosesc sinonime sau se reformuleaza propozitiile pentru a evita timpul perfect compus. Sinonime: * incombere - sovrastare, toccare, etc.

Conjugarea I: ("-are") Parlare (a vorbi): Io ho parlato Tu hai parlato Lui/lei ha parlato Noi abbiamo parlato Voi avete parlato Loro hanno parlato Andare ( a merge): Io sono andato/a Tu sei andato/a Lui/lei e andato/a Noi siame andati/e Voi siete andati/e Loro sono andati/e Conjugarea a II a: (".ire") Capire (a intelege): Io ho capito Tu hai capito Lui/lei ha capito Noi abbiamo capito Voi avete capito Loro hanno capito Noi siamo usciti/e Voi siete usciti/e Loro sono usciti/e Uscire ( a iesi): Io sono uscito/a Tu sei uscito/a Lui/lei e uscito/a .* soccombere .configgere.ere") Credere (a crede): Io ho creduto Tu hai creduto Lui/lei ha creduto Noi abbiamo creduto Voi avete creduto Loro hanno creduto Noi siamo nati/e Voi siete nati/e Loro sono nati/e Nascere ( a (se) naste): Io sono nato/a Tu sei nato/a Lui/lei e nato/a Conjugarea a III a: (". etc. darsi per vento.

multe verbe nu au forma de imperativ datorita lipsei de sens. fammi! (fa-mi!). imperativul precede verbul: mi dica (spune-mi).Imperativul verbelor regulate De stiut: 1. 5. instructiuni se foloseste infinitivul. pentru ordine genrale. 4.pentru forma de politete: fare attenzione . Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt: Conjugarea I (parlare) Parl-a (tu)! Conjugarea a IIa (credere) Cred-I (tu)! Cojugarea a IIIa (dormire) Dorm-i! (tu) . 2. . dire. persoana a IIIa se foloseste pentru: .invitatii adresate unor persoane: Vengano ale cinque . anunturi. forma de negativ a imperativului foloseste infinitivul doar la persoana a IIa si in vorbirea informala: no disturbare/ non ci disturbi.sa vina la cinci. etc. in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare. 6. pronumele se adauga doar in cazul formei de imperativ informal : parlami. fare. stare pronumele dubleaza consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-mi!). 3. in cazul vorbirii formale. dare. retete.atentie! 7.

vate.va. -vi. . .Parl-i (lui)! Parliam-o (noi)! Parl-ate (voi)! Parl-ino (loro)! Cred-a (lui)! Cred-iamo (noi)! Cred-ete (voi)! Cred-ano (loro)! Dorm-a (lui)! Dorm-iamo (noi)! Dorm-ite (voi)! Dorm-ano(loro)! Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassato prossimo) verbelor regulate Formarea timpului Imperfect: radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo. .vano). vamo. Formarea timpului Mai mult ca perfect: forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul verbului Conjugarea I: lavare (a spala) Imperfect Io lavavo Noi lavavamo Noi avevamo lavato Voi lavavate Voi avevate lavato Loro lavavano Mai mult ca Io avevo lavato perfect Imperfect Tu lavavi Mai mult ca Tu avevi lavato perfect Imperfect Lui/lei lavava .

Mai mult ca Lui/lei aveva lavato perfect Loro avevano lavato Conjugarea a II a: vedere (a vedea) Imperfect Io ved-evo Noi vedevamo Noi avevamo veduto Voi vedevate Voi avevate veduto Noi vedevano Loro avevano veduto Mai mult ca Io avevo veduto perfect Imperfect Tu vedevi Mai mult ca Tu avevi veduto perfect Imperfect Lui/lei vedeva Mai mult ca Lui/lei aveva veduto perfect Conjugarea a III a: capire ( a intelege) Imperfect Io capivo Noi capivamo Noi avevamo capito Voi captivate Voi avevate capito Loro capivano Loro avevano capito Mai mult ca Io avevo capito perfect Imperfect Tu capivi Mai mult ca Tu avevi capito perfect Imperfect Lui/lei capiva Mai mult ca Lui/lei aveva capito perfect Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare Viitorul simplu se formeaza astfel: .

-ere si -ire)pentru a forma terminatiile la toate persoanele. Conjugarea I: Lavare( a spala) Viitor simplu Io lavero Viitor anterior Io avro lavato Viitor simplu Tu laverai Viitor anterior Tu avrai lavato Viitor simplu Lui/lei lavera Viitor anterior Lui/lei avra lavato Noi laveremo Noi avremo lavato Voi laverete Voi avrete lavato Loro lavranno Loro avranno lavato Conjugarea a IIa: .viitorul simplu al verbului+participiul trecut al verbului Essere (a fi): Viitor simplu Io saro=eu voi fi Tu sarai=tu vei fi Lui/lei sera=el/ea va fi Noi seremo=noi vom fi Voi serete=voi veti fi Loro saranno=ei vor fi Viitor anterior Io saro stato/a = eu voi fi fost Tu sarai stato/a=tu vei fi fost Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fost Noi seremo stato/e=noi vom fi fost Voi serete stato/e=voi veti fi fost Loro saranno stato/e=ei vor fi fost Viitor anterior Io avro avuto=eu voi fi avut Tu avrai avuto=tu vei fi avut Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avut Noi avremo avuto=noi vom fi avut Voi avrete avuto=voi veti fi avut Loro avranno avuto=ei vor fi avut Avere (a avea): Viitor simplu Io avro=eu voi avea Tu avrai=tu vei avea Lui/lei avra=el/ea va avea Noi avremo=noi vom avea Voi avrete=voi veti avea Loro avranno=ei vor avea Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate * ca particularitate au inversarea terminatiei la infinitiv (are.

Piacere ( a place) Viitor simplu Io piacero Viitor anterior Io avro piaciuto Viitor simplu Tu piacerai Viitor anterior Tu avrai piaciuto Viitor simplu Lui/lei piacera Viitor anterior Lui/lei avra piaciuto Noi piaceremo Noi avremo piaciuto Voi piacerete Voi avrete piaciuto Loro piaceranno Loro avranno piaciuto Conjugarea aIIIa: Capire ( a intelege) Viitor simplu Io capiro Viitor anterior Io avro capito Viitor simplu Tu capirai Viitor anterior Tu avrai capito Viitor simplu Lui/leicapira Viitor anterior Lui/lei avra capito Noi capiremo Noi avremo capito Voi capirete Voi avrete capito Loro capiranno Loro avranno capito Perfectul simplu al verbelor simple * este des folosit ca timp al povestirii. * este timpul cu formele cele mai neregulate. * iata conjugarea catorva verbe simple: Fare (a face) Io feci (eu facui) Tu facesti (tu facusi) Lui/lei fece (el/ea facu) Noi facemmo (noi facuram) Voi faceste (voi facurati) Dire ( a spune) Io dissi (eu zisei) Tu dicesti (tu zisesi) Lui/lei disse (el/ea zise) Noi dicemmo (noi ziseram) Voi diceste voi ziserati) Sapere ( a sti) Io seppi (eu stiui) Tu sapesti (tu stiusi) Lui/lei seppe (el/ea stiu) Noi sapemmo (noi stiuram) Voi sapeste (voi stiurati) Dare ( a da) Io diedi (eu dadui) Tu desti (tu dadusi) Lui/lei diede (el/ea dadu) Noi demmo (noi daduram) Voi deste ( voi dadurati) .

* este introdus intotdeauna de conjunctia "che" ("ca").Loro facero (ei facura) Loro dissero (ei zisera) Loro seppero (ei stiura) Loro diedero (ei dadura) Perfectul simplu al verbelor neregulate * spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul simplu are forme neregulate de conjugare. * iata conjugarile: Essere ( a fi) Che io sia (ca eu sa fiu) Avere (a avea) Che io abbia (ca eu sa am ) .Iata astfel cum se conjuga verbele neregulate la acest timp: Stare ( a sta) Io stetti Tu stesti Lui/lei stette Noi stemmo Voi steste Loro stettero Venire (a veni) Io venni Tu vebisti Lui/lei venne Noi venemmo Voi veniste Loro vennero Volere (a vrea) Io volli Tu volesti Lui/lei volle Noi volemmo Voi voleste Loro vollero Dovere (a trebui) Io dovei/dovetti Tu dovesti Lui/lei dove/dovette Noi dovemmo Voi doveste Loro dovero/dovettero Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si al verbelor regulate I: In cazul verbelor auxiliare: * releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni in cadrul unei fraze sau propozitii.

* formare: conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare + participiul trecut al verbului de conjugat.Che tu sia ( ca tu sa fii) Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie) Che noi siamo ( ca noi sa fim) Che voi siate ( ca voi sa fiti) Che loro sianno (ca ei sa fie) Che tu abbia ( ca tu sa ai) Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba) Che noi abbiamo ( ca noi sa avem) Che voi abbiate (ca voi sa aveti) Che loro abbiano ( ca ei sa aiba) Conjuctivul la timpul trecut pentru verbele auxiliare * conjuctivul trecut se formeaza astfel: auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+ participiul trecut al verbului de conjugat Essere ( a fi) Che io sia stato/a Che tu sia stato/a Che lui/lei sia stato/a Che noi siamo stati/e Che voi siate stati/e Che loro siano stati/e Avere (a avea) Che io abbia avuto Che tu abbia avuto Che lui/lei abbia avuto Che noi abbiamo avuto Che voi abbiate avuto Che loro abbiamo avuto Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare * se foloseste pentru a arata concordanta timpurilor verbale. Essere (a fi) Avere (a avea) .

Iata cateva exemple: Bere ( a bea) Berrei Berresti Berrebbe Berremmo Berreste Berrebbero Dare ( a da) Darei Daresti Darebbe Daremmo Dareste Darebbero Fare ( a face) Farei Faresti Farebbe Faremmo Fareste Farebbero Potere (a putea) Potrei Potresi Potrebbe Potremmo Potreste Potrebbero Volere ( a vrea) Vorrei Vorresti Vorrebe Vorremmo Vorreste Vorrebero .Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Che io fossi Che io fossi stato/a Che tu fossi Che tu fossi stato/a Che lui/lei fosse Che lui/lei fosse stato/a Che noi fossiamo Che noi fossiamo stati/e Che voi foste Che voi foste stati/e Che loro fossero Che loro fossero stati/e Che io avessi Che io avessi avuto Che tu avessi Che tu avessi avuto Che lui/lei avesse Che lui/lei avesse avuto Che noi avessimo Che noi avessimo avuto Che voi aveste Che voi aveste avuto Che loro avessero Che loro avessero avuto Conditionalul prezent si trecut al verbelor neregulate * verbele neregulate nu au o anumita regula pe care sa o urmeze in cazul conjugarii.

Conjunctii coordonate: * se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu sunt independente unul de altul. . etc. b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de vorbireo. oppure.Conjunctia * partea de vorbire care face legatura intre parti de vorbire sau de propozitie. etc. anche.desi * dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo coordonate sau subordonate: 1.e.numai sa Nemmeno-nici macar Neppure.nici macar Sebbene .dimpotriva Conjunctii compuse Allorche-atunci cand Affinche-pentru ca sa Cioe-adica Eppure-si totusi Giacche –caci Purche. * ele pot fi: Conjunctii simple E -si O -sau Ma –dar Che-care. ca Se – daca Dunque – deci Anzi. eppure.ne. Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro. Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un cappucciono sau o cafea?). a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de vorbire cu aceeasi valoare. pure. (Ana se duce la film si rosa la teatru). ovvero.

dar filmul era prost).c) Adversative: contrarietate . oppure. de fapt ma ajuta mereu).che. ne.ma anche. fie o cafea).ma. b) conditionale: conditie fara de care actiunea principala nu s-a desfasura-se..ne.o. etc. quindi(deci). qualora.. Conjuctii subordonatoare: * folosite pntru a uni doua propozitii dintre care una este dependenta si una este regenta. (Laura este prietena mea. a) Declarative: declaratie.. d) Declarative sau explicative: declaratie sau explicatiecioe. Exemplu: Laura e un'amica. piutosto. . non solo. Exemplu: Ho studiato molto. etc. pero.. quindi ho presto un bon voto. Exemplu: Luca e andato al cinema. etc. come. etc.. (am invtat bine deci am luat o nota buna).. o. tuttavia. e) Concluzive: concluzie sau consecinte.. etc. etc. Exemplu: Dice che non ha visto niente..dunque.. (Luca s-a dus la cinema.che. infanti mi aiuta siempre. ma e il film era scadente. f) Corelative: coresponedenta intre doua constructii-e. ebbeme (deci). infanti. ovvero.(spune ca nu a vazut nimic). nel caso se. sia.. Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che un caffe. (pot comanda fie un cappuccino.e. 2.

siccome. etc.quando. ( vorbesc cu voce tare pentru ca toti sa ma aua). g) Modale: circumstanta modala . Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te ca acasa). mentre doveva farlo lentamente. etc.perche. (a facut-o repede. affinche. acciocche. d) Finale: scopul realizarii unui lucru . dopo. Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. (l-am vazut cand am fost la tine acasa).quando. c) Cauzale: cauza. etc. ogni volta. (fiindca este traziu. e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat in propozitia principala. h) Adversative: contrarietate. prendero un tassi. (Daca as fi in locul tau as actiona altfel). etc. come se. Exemplu: Lo ha fatto in fretta. (eram asa de obosit ca de-abia ma mai tineam pe picioare). motiv-perche. cand de fapt trebuia sa o faca mai incet). finche. agirei diversamente. voi lua un taxi).Exemplu: Se fossi te. Exemplu: siccome e tardi. quasi. mentre. prima. visto che. Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo in piedi. Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso sentire. . f) Temporale: circumstanta temporala.come. etc.

i) Exlusive: exceptie. eccetto che.cu usurinta) 2. Exemplu: Senza che ne accorgessimo. Exceptii: violento-violenta. * in cazul in care adjectivul se termina in "-le" sau "-re" cade ultima vocala inainte de sufixul adverbului: Exemple: gentile-gentilemente ( gentil . * se formeaza prin mai multe modalitati: 1.tranne che.violentemente (violent-violentala mod violent) leggero-leggera-leggeremente (usor-usoara. etc. pastrand aceeasi forma: Exemplu: camminavano lento. (s-a facut tarziu fara sa ne dam seama) Adverbul * este partea de vorbire utilizata pentru a modifica unverb . Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente": Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu dragalasenie). salve che. Dupa un adjectiv. un adjectiv sau un alt adverb. si a fatto tardi. fourche . .cu gentilete).

Avderbe de mod: * create cu ajutorul sufixului "-mente". peiorativelor. * pot fi aterate prin intermediul diminutivelor. * create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la radacina unui substantiv sau verb. etc. davanti. mai.meno velocemente velocissimamente . dopo. ci. Exemplu: bene-benone TIPURI DE ADVERBE: 1.piu velocemente.cu foarte mare rapiditate.cu mai mare rapiditate. cu exceptia comparativului de egalitate.il piu velocemente ( cu rapiditate. Adverbe de loc: * la. Exemplu: bocconi.cu cea mai mare rapiditate). ora. Exemplu: giusto. dietro etc. 3. etc. ieri. Exemple: velocemente . augumentativelor. * cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele corespunzatoare. Adverbe de timp: * ancora. 2. vi.cu mai putina rapiditate.* adverbele pot avea aproape aceleasi grade de comparatie ca si adjectivele. giu. qua. spesso. su. . li. prima.

Adverbe de cantitate: * tanto. Adverbe de negatie: * neppure. no. 7. quasi. Pronumele personale: * pot avea functia de subiect si complement. neanche. Adverbe de valoare: * giustamente. etc. si. 1. certo. . 8.4. quando. propriu. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie: * certamento. etc. forse. giamai. quanto. ne. como. perche. etc. poco.pers. 6. affato. Pronumele * are functia de a inlocui un substantiv si se foloseste pentru a face discursul mai fluent. etc. Adverbe de indoiala: * chissa. non.noi (pl). Ele indica: . 9. Adverbe interogative si exclamative: * dove. I (care vorbeste): io (sg). etc. magari. 5. eventualmente. stranamente. appunto. purtropo. etc.

pl). * "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi folosite: . Exemplu: si eu fosse lui. Exemplu: Oh...pl). 2. . essi (m.sg). Exemplu: Lei arrestata.sg).pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg).sg).in expresii exclamative. la banda si e sciola. "essa" se foloseste pentru persoane si obiecte.sg). . ella(f. voi(pl). lo ro (f.pl) . esso (m. beato lui! . loro(m. lui (m. Pronumele de politete: * cand se doreste exprimarea respectului fata de o persoana. esse(f. . OBSERVATII: * "lui". essa (f..sg).pl).langa un gerunziu sau participiu absolute. lei (f. * " ella" se foloseste pentru persoane. * "egli" se foloseste pentru persoane.sg). "lei" se folosesc cel mai des in functia de subiect. "esso" se foloseste pentru obiecte.cand u functie de nume predicativ.pers a IIIa (despre care se vorbeste): egli (m.

Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-complement indirect. Exemple: Io vedo te. si. esso Ella. gli. Persoana Ia singular A IIa singular A IIIa singular masculin A IIIa singular feminin Ia plural A IIa plural A IIIa plural masculin A IIIa plural feminine Functie de subiect Io Tu Egli.si Lei. ne. essi. esso. le. * se folosesc in functia de complement direct. te.si Voi Ci.si Esse. noi. da. lui. ci.se Le. essa Noi Voi Esssi.se Lo. se. si 3. b) forme atone: mi. a . Exemplu: Penso a lui.se Li. loro: * acentueaza mai mult persoana pronumelui si se folosesc numai dupa verb. loro Esse. Pronumele personal in functia de complement: * se intalneste in doua forme: a) forme tonice: me. loro: . lo. la.ne. loro. * in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma de la persoana a III-a singular: SUO (scrisa cu majuscula). ce Voi Vi. (ma gandesc la el). voi.ne. loro.ne. lei.* pentru pesoana a III a feminin forma de singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisa cu majuscula).introduc de prepozitiile: di. ve Essi. si complement indirect .se La. essa. ti. gli. loro Functie de complement Forma tonica Forma atona Me Mi Te Ti Lui. lui.caz acuzativ. ( eu te vad pe tine)-complement direct.

* forme: . Exemplu: Viene a trovarci. forma invariabila. (acesta este un razboi ce s-a terminat astazi). Exemplu: Questa e una guerra che ha finito ogidia.il/la quale sau i/le quali (care): complement prepozitional.(eu ii ofer) (complement indirect la dativ).cui (care): complement prepozitional. acel care) .* se pot folosi si inainte si dupa verb. . * sunt folosite in functia de complement direct si complement indirect-caz dativ.( eu il vad)-complement indirect.chi (cel. Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael. Pronumele relative: * fac legatura dintre un substantiv din propozitia principala si o propozitie secundara ce il califica. . forma invariabila. dar fara propozitia a. forma invariabila.referitor la persoane: Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro. . (cine nu . Io gli offero. Exemple: Io lo vedo.Che (care): subiect sau complement direct. ( Studentul despre care vorbesc este Michael). ( Studentul despre care vorbesc este Michael). (vine sa ne ia). Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael. dar cu prepozitii articulate.

* poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau dupa substantiv) sau de nume predicativ (legat de substantivul cu rol de subiect. (cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici). .ps.gn.(cele 3 forme nu sunt sinonime). cele.ceea ce. prin verbul copulativ). quel che./a carui/carei.tolereaza diversitatea este un barbar).quello che. Adjectivele: "bello" si "quello": * la masculin singular inaintea substantivelor care incep cu o consoana in afara de : z.il/la/i/le cui( a. cio che . quel. .x. Adjectivul * este o parte de vorbire flexibila. pierd silaba finala devenind: bel. ai/ale caror): Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta nella scuola e difficile da capire per noi. . (Maria e o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles pentru noi). 1. * exista doua categorii de adjective: calificative (se acorda in gen si numar cu substantivul) si determinative. Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui.pn si s+consoana.

* iniantea substantivelor care incep cu vocala se alideaza devenin: "bell'". * inaintea substantivelor care incep cu z. quell' albero (acel copac).gn. Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos).pn si s+consoana.x. cu o vocala sau vocala impura isi schimba forma in : "begli". * inaintea substantivelor care incep cu : z. quegli alberi. * la feminin exista o singura forma de singular: "bella". quell' alluna.pn. "quei": Exemple: bei tempi. Exemple: bell' uomo (barbat rumos). inaintea substantivelor care incep cu . "quella" care se elideaza in cazul in care cuvintele incep cu o vocala."quell'": Exemple: bell' amica. se folosesc formele: "bei". devenind:"beli'". s+consoana . "quegli": Exemple: begli uomini.x.ps. * la masculin plural inaintea substantivelor care incep cu o consoana.pn si s+consoana. "quell'". quei ragazzi. nu isi schimba forma. quel tempo (acel timp).ps.x. Adjectivele ' buonno" si "grande": * la masculin singular.ps. 2.Exemple: bel ragazzo (baiat frumos). in afara de z.gn.gn.

gn. buone anime. etc. Exemple: alto (inalt). inaintea substantivelor ce incep cu consoana isi mentin foemele: Exemple: grande cosa.iar la lural in: "buone": Exemple: buon' amica. grande (mare). gran canale. comparativ si superlativ. * la singular.x. "gran". * la feminin singular si plural.gn. * exista 3 grade de comparatie: pozitiv.ps. fenomen. 1.ps. feminin . in fata unui substantiv se schimba in "buon'".pn si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon". Gradele de comparatie ale adjectivului: * adjectivul calificativ exprima insusirea unui obiect. Comparativ: . Exemple: buon tempo.pn si s+consoana adjectivul buono nu isi schimba forma: Exemplu: buono strumento. Pozitiv: * cand adjectivul calificativ exprima o insusire la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect.o consoana (exceptand z. 2.x. grandi cose. * inaintea substantelor care incep cu z.

* cand adjectivul exprima insusirea la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect... .. ( Ana este mai inalta decat Alex).non meno di (nu mai putin de): Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex.piu (mai) + adj. Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex..ca).tanto.cat). + di (decat): Exemplu: Ana e piu alta di Alex. Exemple: meno stupida(mai putin proasta).quanto (tot atat de. b) Comparativul de superioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mare decat cea exprimata de termenii comparati: .cosi. Exmplu: Ana e cosi alta come Alex. .come (asa.. * are 3 forme: a) Comparativul de egalitate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este egala cu cea exprimata de termenii comparati: ..tanto grande quanto (la fel de mare ca)..(Ana este la fel de inalta ca si Alex). (Ana este la fel de inalta ca si Alex). (Ana este la fel de inalta ca si Alex). .

Prepozitiile DI. Exemple: il piu alto ( cel mai inalt).piu (mai) + adj. SU si PER I.. ( Ana este mai inalta decat Alex). Prepozitia "DI": .meno (mai putin) + adj. IN. + di (decat): Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul este mai putin acru decat lamaia). 3.meno (mai putin) + adj. il meno alto( cel mai scund). + che (decat): Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul este mai putin acru decat lamaia). . Superlativ: * cand intensitatea insusirii unui obiect este la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut. c) Comparativ de inferioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mica decat cea exprimata de termenii comparati: . + che (decat): Exemplu: Ana e piu alta che Alex.

2. . marca a genitivului: * le foglie dell'albero . 8. tradus prin "de": * data di nascita .incearca sa il convinga. tradus prin "ca".1.in timpul zilei. "decat": * hai piu libri di me . 7. cu sens partitiv: * magio delle melle . in constructiile verb+di+ verb la infinitiv: * cerca di convingerlo . tradus prin " cu": *vaso riempito d'aqua . formeaza complemente de timp cand este folosit impreuna cu anumite substantive temporale: * di giorno . 6.mananc mere.frunzele copacului. 3.data nasterii. 5.orasul Brasov. introduce nume proprii cu functii de apozitie: * il citta de Brasov . 4. 9.ai mai multe carti decat mine. tradus prin "din": *cavare di boca .a scoate din gura.vas umplut cu apa.

Prepozitia SU: 1. 2. "asupra": * un tratato sulla liberta . Prepozitia IN: 1. tradus prin "in".un tratat de/despre libertate. tradus prin "pe": * essere sul punto de partire .a cantari cam vreo 70 kg.laureat in geografie.a se intoarce in casa. "vreo": * passare sui settana chili . "in jur de". III. tradus prin "cam".o masina. 3. 2.sprea seara. in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv: *laureato in geografia . . 3. tradus prin "despre".a fi pe punctul de a pleca. 4.II. tradus prin "cu": * in auto . "cam pe la": * sulla sera . tradus prin "in": * tornare in casa .

"de": * rifiutare per vergona . * mancare di talento .. pe contul lui.in gluma.in graba. 2. * stare in pensiero .a vorbi despre. * in fretta . Prepozitia PER: 1. Expresii uzuale: * andare in giro . "din cauza ca". * per scherzo . * parlare sul conto di . * coligere sull fatto . * non essere d'acordo .a fi lipsit de talent. * parlare sul seno . 3..a vorbi serios.a hoinari. .o camera pentru mine.IV.a nu fi de acord.a iesi pe usa principala. tradus prin "pe".a fi ingrjorat. "prin": * uscire per la porta principale . tradus prin pentru: * una camera per me . * soffrire di stomaco . tradus prin "petru ca".a suferi de stomac.a prinde asupra faptului.a refuza de rusine.

Exemplu: Questo e il problema di italiano per la proxima. despre. "su".in joaca. "a". ai. "da".* per gioco . al. Se traduce in romana ca: a. Articol masculin Singular Plural L’ Dell’ All’ Dall’ Nell’ Sull’ Dei Ai Dai Nei Sui I Gli Degli Agli Dagli Negli Sugli Articol feminin Singular La Della Alla Dalla Nella Sulla L’ Dell’ All’ Dall’ Nell’ Sull’ Plural Le Delle Alle Dale Nelle Sulle Il Di A Da In Su Dell Al Dal Nel Sul Lo Dello Allo Dallo Nello Sullo a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul genitiv pentru a exprima posesia. din. al si uneori prin: de.cel putin. (Aceasta este problema de italiana pentru data . "in". Pepozitia articulata * in limba italiana in fata unui substantiv se folosesc prepozitii urmate de articol: "di". * per lo meno .

exprimand directia. "la". (imi place sa lucrez in masina). b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul dativ easpunzand intrebarii "cui?". "de la". Exemple: Io vado a Bucharest. Exemplu: Vengo dal mi amica. (Eu ma duc la Bucuresti).(Ea le da prietenilor bani). e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe". "despre". NUMERALUL CARDINAL: * se refera la numaratoarea in limba italiana: * numaratoarea de la 1 la 10: -unu-uno . Lei donne ai lei amici dei soldi.viitoare). c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din". d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in". (cartea se afla pe masa). "deasupra". (vin de la prietena mea). Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna. Numeralul 1. Exemplu: Il libro e sul tavolo. dar si cu sensul de "la".

se observa ca numeralul se formeaza prin adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele cardinale simple.-doi-due -trei-tre -patru-quattro -cinci-cinque -sase-sei -sapte-sette -opt-otto -noua-nove -zece-dieci * numaratoarea de la 11 la 16: -unsprezece-undici -doisprezece-dodici -treisprezece-tredici -paisprezece-quattordici -cincisprezece-quindici -saisprezece-sedici . * numaratoarea de la 17 la 19: .

-douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-ventidue -treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-trentatre -patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si patruquaranta-cinque * numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza prin: .-sapresprezece-diciasette -optsprezece-diciotto -nouasprezece-diciannove -se observa ca "dici(a)" devine prefix.se formeaza prin adaugarea unui numeral simplu la formele respective. * numaratoarea de la 20 la 100: douazeci-venti treizeci-trenta patruzeci-quaranta cincizeci-cinquanta saizeci-sessanta saptezeci-settanta optzeci-ottanta nouazeci-novanta .

un: un arco. . * numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli ca si articolul nehotarat: .-cento (suta)+ numeral simplu Exemple: due cente-doua sute tre cento-trei sute * numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza prin: mille (mie)+ numeral simplu Exemplu: due mille. * in cazul expresiilor formate cu "uno" este recomandat.una: una stivale. dar nu obligatoriu sa se foloseasca trunchierea. . Exemple: trentun (treizeci si unu). Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: anni trentuno. .doua mii OBSERVATII: * de regula.numeralele cardinale sunt impersonale. una (feminin). insa exista o exceptie: uno (masculin). * numeralul cardinal mile (mie) are si forma de plural: mila.uno: uno amico.

* numeralele cardinale se folosesc. de numerale simple. .* numeralele cardinale "milione" si "miliarde" trebuie sa fir precedate.il secundo amico. -al III-lea .il quarto piano. * numaratoarea de la 1 la 10: -I-ul . etc. de regula. etc. -al IV-lea .pentru a indica un grup de persoane cu importanta istorica. NUMERALUL ORDINAL: * indica ordinea numerica a unor obiecte. de regula. .in expresii in care indica ora. -al V-lea . dolari. * numeralele cardinale pot fi folosite si ca substantive: . anul. insa exista exceptii in cazurile in care se doreste indicarea unui intreg grup. fara articol.il primo amico. 2. etc. In cazul in care sunt precedate de substantive trebuie adaugata prepozitia "de".il quinto piano. . data.il terzo piano.in expresii din care se subintelege ca este vorba despre eoro. fiinte. secolul. -al II-lea . Exemplu: un milione de euro.

-al VIII-lea . * fra quattro ani . * dal 1987 fino al 2009 . .douazeci al suta. -al VII-lea . EXPRESII UZUALE: * l'otto settembre del 2008 . -al IX-lea . -al XXIII-lea . * otto percentuali .opt procente.il ventitreesimo premio. * sei anni dopo .l'undicesiomo operaio.doua zile mai tarziu.opt septembrie 2008.peste patru ani.il quattordicesimo premio.dupa sase ani.la decima preofessoressa. * due giorni piu tarde .il nono amico.acum douazeci de ani. * numaratoarea de la 11 in sus se formeaza adaugand sufixul "-esimo/a" la forma numeralului cardinal.l'ottava allieva. -al XI-lea .din 1987 pana in 2009.-al VI-lea .la sesta lezione. * venti per cento . * venti ani fa .la settima lezione. -al X-lea . -al XL-lea .

Exemple: ambedue . NUMERALUL MULTIPLICATIV: * se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale si se impart in 2 categorii: a) indica de cate ori este ceva mai mare decat altceva.Nota: . obiecte.inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre) .adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro) . Exemple: doppio (dublu) triplo (triplu) quadruplo (cvadruplu) decuplo ( de 10 ori mai mare) b) indica din cate elemente numerice egale este format un lucru: Exemple: duplice (dublu) triplice (triplu) quadruplice (cvadruplu) 4. etc. NUMERALUL COLECTIV: * defineste un grup de fiinte.scaderea: 3 .amandoi/amandoua .1 = 2 ( tre meno uno fa due) .impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre) 3.

* tre per tre . insa exista si unele care au terminatiile "-e" si "-a".doi cate doi. 1) Substantive masculine cu terminatia "-o" : .pereche.duzina 5. cuplu paio . Exemplu: il vento (vantul) .unul cate unul. Substantivul masculin: Majoritatea substantivelor masculine au terminatia "-o".amandoi/amandoua tutt'e dude . NUMERALUL DISTRIBUTIV: * ad uno ad uno .unul cate unul. Substantivul A) Plural/Singular: I.formeaza plurarul in "-i". * a due a due .amandoi/amandoua coppia .etrambi/e . Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale "-i". * (uno) per uno .pereche dozzina .trei cate trei.i venti .

daca au accentul pe ultima silaba.i colleghi . Exemple: Il monarca (regele) .i televisori 3) Substantive masculine cu terminatia "-a" : .substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".i medici. Exemplu: Il televisore (televizorul) .i mormorii 2) Substantive masculine cu terminatia "-e" : . . Exemple: il lago (lacul) . Exemple: il figlio (fiul) .i monarchi il collega (colegul) .-substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".formeaza pluralul in "-i".ci" respectiv "-gi" daca au accentul pe penultima silaba. Exemplu: il zigoma (pomet obraji) .i laghi il banco (banca).i banchi .substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in ".i figli il mormorio (murmurul) . Exemplu: il medico (medicul) .formeaza pluralul in "-i".substantivele cu terminatiile "-io" formeaza pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau nu accentuat.i zigomi .

substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-che" respectiv "-ghe".formeaza pluralul in "-e".le bilancie ciliegia (cireasa) .le oasi .formeaza pluralul in "-i". Exemplu: la riga (randul). Substantive cu plural invariabil: 1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in "-i" : Exemplu: la oasi (oaza) . Substantivul feminin: Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e" sau "-i". Exemplu: la voce (vocea) .le temperature .le righe . Exemplu: la temperatura (temperatura) . Exemple: bilancia (balanta) . in functie de terminatia de la singular a substantivului. 1) Substantive feminine cu terminatia "-a": .le cilegie 2) Substantive feminine cu terminatia "-e" : .II.le voci III.substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia" formeaza pluralul in "-cie" respectiv "-gie".

c) nume de sarbatori: (il Natale .setea).le radio la specie (specia) .Craciunul).le specie 3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a" au forma de plural cu terminatia "-a" : Exemplu: il sosia (sosia) . Substantive defective de plural sau singular: 1) Defective de singular: a) substantive abstracte: (la sete .laptele). b) substantive colective: (il late .gli sport IV.i colibri 5) Substantivele masculine care se termina in consoana nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il sport (sportul) . indiferent de gen nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il colibri (pasarea colibri) .2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o" sau "-ie" nu isi schimba forma de plural: Exemple: la radio (radio) .i sosia 4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba.nunta). . 2) Defective de plural: a) etimologice : (la nozze .

Substantive cu forma dubla de singular sau plural: 1) 2 forme de singular si 2 forme de plural: Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) . 3) 2 forme de singular si o forma plural : Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere .b) nume de obiecte compuse din doua sau mai multe parti: ( la tenaglie .i frutti (rodul muncii) la frutta .le frutta ( fructele). V.clestele). . 2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu schimbare de sens: Exemple: il frutto . Masculin: 1) Dupa terminatie: a) "-o" : il vento (vantul).le strofe sau le strofi. l'albero (copacul).i cavalieri B) Genul: I. c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie maruntaiele).

c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor de sex masculin): l'autista (soferul). l'omicida (ucigasul). d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen feminin): il dolore (durerea). e) puncte cardinale: Il nord (nordul). II. b) "-ione": la lezione (lectia). 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex masculin: Il padre (tatal). d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul). mari si oceane: il flume (fluviul). c) fluvii. "-ule" : l'animale (animalul). e) "-ale". "-ile". . b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno (ziua). f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul).b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama). Feminin: 1) Dupa terminatie: a) "-a": la porta (usa). rauri. il poeta (poetul). il lunedi (ziua de luni). lacuri.

"-ig(g)ine" : la ruggine (rusinea).tu ai lui/lei ha.voi aveti loro hanno.c) "-aggine". tari: la Romania. Avere-a avea: io ho . b) orase.ei au (A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba italiana!). Verbele "Avere" si "Essere" "Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele mai importante si mai folosite verbe din limba italiana. "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de sex feminin): principessa (printesa).el/ea are noi abbiamo.eu am tu hai.noi avem voi avete. aceste verbe sunt folosite in structura mai multor timpuri verbale compuse. desi exista multe tari ce sunt de gen masculin : il Madagascar. continente. d) "-trice". 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin: la directrice (directoarea). attrice (actrita). c) fructe: la noce (nuca). . d) stiinte: la fisica (fizica). "-ug(g)ine".

a fi io sono.tu esti lui/lei e. . Prepozitia "A": 1) marca a cazului diativ: Do a Georgi il mio capello.) Formele negative si interogative se formeaza foarte asemanator cu limba romana: Forma negativa: non+forma afirativa: * Io non sono qui = Eu nu sunt aici.voi sunteti loro sono. Forma interogativa: predicatul apare la inceputul propozitiei: * Hai dei soldi? = Ai bani? * Sei sicuro? = Esti sigur? Prepozitiile A si DA I. * Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.noi suntem voi siete.el/ea este noi siamo.ei sunt (Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono" atunci cand verbul se poate traduce in romana prin "se afla". .Ii ofer lui Georgi palaria mea.Essere .eu sunt tu sei. "se gaseste"/"se gasesc" etc.

"de pe": vengo da Algeria.. "de".vin din Algeria. "de la": a merito . "din". 4) "de": .barca cu motor 4) tradus prin "in": al colmo di . 3) tradus prin "cu": barca a motore ..Plecam la (ora) sase."de".roman scris de Mazola. "de catre" : romanzo scritto da Mazola.Nu reusesc sa vorbesc cu ea. .2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"): Andiamo alle sei. 2) langa nume de persoana .pe merit 6) in constructiile.in culmea 5) tradus prin "pe".. II."la": vado dai parenti .merg al rude.verb+a+verb la infinitiv: Non riesco a parlarle con lei. Prepozitia "DA": 1) introduce un complement de agent . 3) "de la".

* di qua da . * da destra/sinistra . * da banda .dincoace de. Trunchierea.de unde.la (spre) stanga/dreapta.dincolo de. .intr-o parte. Sunete de legatura. EXPRESII UTILIZATE: * lontana da . In aceasta situatie. Accentul si Articolul 1.te astept de trei saptamani. vocala finala se inlocuieste prin apostrof.departe de. Eliziunea: Apare in cazurile in care un cuvant terminat in vocala neaccentuata se foloseste alaturi de altul care incepe cu o vocala. Exemple: * lo + uomo = l'uomo (omul) .. * al di la da . * da dove . Eliziunea.ti aspetto da tre settimane. 5) introduce un atribut ce arata scopul: dare da bere.a da de baut.

cu exceptia expresiilor "un po' ". care devine "ad". * "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex" (doctorul Alex). Exemple: * "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou frumos). Trunchierea: Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe.* la + universita = l'universita * questa + allieva = quest'allieva * dove + e = dov'e Exceptii: * nu se face eliziune la articolul feminin plural "le". respectiv "od". "-n" sau "r". * la trecerea de pe un rand pe altul. si prepozitiei "a". * in cazul prepozitiei "da". * "i" se foloseste mai rar. * "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna ziua). Prin caderea unei vocale sau silabe. ale)). (In cazul trunchierii nu apare apostroful. 2. * "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau). provenit de la "un poco" (putin). care devin "ed". si "de' " provenit de la "dei" (ai. si mai ales in pozitie initiala in fata . cuvantul isi va schimba terminatia in "-l". Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i". 3. Sunete de legatura: In limba italiana se folosesc anumite sunete eufonice pentru a se evita o forma auditiva neplacuta si pronuntia greoaie a anumitor cuvinte. care u au ultima silaba accentuata.

cuvintelor care incep cu "s" urmat de consoane tari. Asa se intampla pentru majoritatea cuvintelor. el reprezentand silaba cu care se pronunta mai intens intr-un cuvant. parola.in care accentul cade pe penultima silaba. * parole piane. Exemple: medico. . * parole sdrucciole: care au accentul pe antepenultima silaba. Exemple: * per ischerzo (in gluma). Exemple: abitano. b) Accentul grafic: poate fi grav. * in Isvizzera ( in Elvetia). Exemple: bambino. Exista 4 tipuri de cuvinte in functie de pozitia accentului tonic. cinema. * parole tronche: in care accentul cade pe ultima silaba si se noteaza si grafic. Se foloseste in situatii precum: * in cazul parole tronche.gioventu. Accentul: Exista doua tipuri de accente in limba italiana: a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris. 4. * parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a silaba de la sfarsit. Exemple: citta.pentru vocale inchise sau deschise. ascutit . desiderano.

gn. s +consoana Exemple sg.* la unele cuvinte monosilabice terminate in diftongi (puopoate. ps. La machine Le amiche . Articolul hotarat: Este folosit pentru a distinge genul si numarul substantivului pe care il determina. 5. Il treno L’amico Lo zaino Exemple pl. La machine L’amica Exemple pl. cio-aceea. MASCULIN: Singular Il L’ Lo Plural I Gli Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Literelor/grupurilor z. I treni Gli amici Gli zaini FEMININ: Singular La L’ Plural La Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Exemple sg. * la unele cuvinte monosilabice care au sensuri diferite in fuctie de accentul grafic.exceptie fac cuvintele "qui" si "qua". piu-mai mult. * la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au sensuri diferite in functie de accentul grafic. gia-deja).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->