Capitolul 5

Depozite de date yi sisteme OLAP

5.1. O nou perspectiv a arhitecturii organizatiilor...................................................... 2
5.1.1. Trecutul si evolutia arhitecturii organizatiilor ................................................. 2
5.1.2. Prezentul si responsabilittile proIesionistilor IT............................................ 2
5.1.3. O abordare economic a arhitecturii inIormationale a organizatiei ................. 4
5.1.4. O abordare tehnologic a arhitecturii inIormationale a organizatiei ............... 4
5.1.4.1. Cerinte operationale.................................................................................. 4
5.1.4.2. Cerinte decizionale.................................................................................... 5
5.1.4.3. Cerinte inIormationale .............................................................................. 6
5.1.4.4. Cerinte virtuale (Virtual Corporation) ...................................................... 6
5.2. Concepte de baz Data Warehouse......................................................................... 6
5.2.1. Schimbri majore n Computing Focus ........................................................... 6
5.2.1.1. nceputul inIormatizrii Iocalizate pe cerintele operationale.................... 7
5.2.1.2. Cerintele decizionale nu pot Ii n totalitate anticipate .............................. 7
5.2.1.3. Sistemele operationale si Iurnizarea inIormatiilor pentru decizii ............. 7
5.2.1.4. Sistemele decizionale s-au dezvoltat pentru a ntmpina cerintele
decizionale ............................................................................................................. 8
5.2.2. ClariIicri privind conceptul de Data Warehouse............................................ 8
5.2.3. Obiectivele Data Warehouse............................................................................ 9
5.2.4. Despre magazinele de date............................................................................. 10
5.3. Utilizarea depozitelor de date ............................................................................... 11
5.3.1. Primele aplicatii Data warehouse................................................................... 11
5.3.2. Tipuri de aplicatii Data warehouse ................................................................ 11
5.3.2.1. Vnzri si marketing. .............................................................................. 11
5.3.2.2. Analize Iinanciare si management .......................................................... 12
5.3.2.3. Rapoarte generale.................................................................................... 12
5.3.2.4. Gestiunea clientilor ................................................................................. 12
5.3.2.5. Aplicatii specializate n tehnologia ,warehousing................................ 12
5.4. Exemple de produse-program tip Data Warehouse .............................................. 13



Depozite de date si sisteme OLAP 2
5.1. O nou perspectiv a arhitecturii organizaJiilor
Termenul de arhitectur IT (InIormation Technology) a organizatiei se reIer
la o colectie de componente tehnologice intercorelate care se constituie ntr-un tot
unitar pentru a rspunde cerintelor inIormationale ale unei organizatii. Depozitele de
date sunt una din componentele arhitecturii IT a organizatiei.
5.1.1. TrecutuI i evoIu|ia arhitecturii organiza|iiIor
Arhitectura IT a organizatiei depinde la un moment dat de trei grupe de Iactori
principali:
Cerintele tranzationale ale ntreprinderii (nivelul aIacerilor);
Tehnologiile disponibile la un moment dat;
Investitiile acumulate de ntreprindre n timp.
Cerin(ele tranzac(ionale ale ntreprinderii se modiIic n mod constant, iar
evolutia lor urmeaz o rat exponential. Cerintele tranzactionale s-au modiIicat de-a
lungul anilor de la nregistrarea zilnic a tranzactiilor la automatizarea proceselor
tranzactionale.
Tehnologiile au avansat rapid prin cresterea considerabil a puterii de calcul si
a capabilittilor de comunicatie. Totusi progresele rapide din tehnologiile hardware nu
au Iost ntotdeauna nsotite de evolutii similare n tehnologiile de dezvoltare soItware.
De asemenea, investitiile n tehnologiile inIormationale nu au Iost pentru o parte din
organizatii o prioritate.
Cu toate acestea, evolutia arhitecturii tipice a organizatiei reIlect eIorturile
proIesionistilor IT de a implementa ultimele tehnologii n vederea mbunttirii
suportului operational al aIacerilor.
5.1.2. PrezentuI i responsabiIit|iIe profesionitiIor IT
Dou sunt responsabilittile importante ale proIesionistilor IT:
a) Cunoasterea si satisIacerea cerintelor organizatiilor reIeritoare la noile
tehnologii inIormationale;
b) Integrarea noilor tehnologii n arhitectura existent.

ProIesionistii IT trebuie s se asigure c inIrastructura organizatiei poate
satisIace un set de cerinte inIormationale din diverse domenii de activitate (vezi Iig.nr.
5.1.).








Fig.nr. 5.1. ExempliIicarea unui set de cerinte inIormationale
mi trebuie
Ioarte repede
S gsesc de ce
vnzrile din X
au sczut?
Copia raportului
de vnzri din
luna trecut
S gsesc comanda
moIiIicat de
Iurnizorul Y
S comunic cuiva de la
Iirma Z n ce stare este
comanda din 8.12.2002
Depozite de date si sisteme OLAP 3
n acelasi timp, proIesionistii IT trebuie s nvete continuu, s asimileze noi
termeni, s revad noile tehnologii, s evalueze noile instrumente si s mentin
legtura cu partenerii. Nu ntotdeauna ultimele noutti ale tehnologiilor sunt aplicabile
n mod direct. De aceea, ei trebuie s analizeze acel ,Puzzle tehnologic pentru a gsi
acele ,piese care se potrivesc cel mai bine cerintelor organizatiei, pentru a le integra
apoi n sistemul existent (vezi Iig.nr.5.2.).

















Fig.nr. 5.2. Componente ale ,Puzzle tehonologic

O abordare care combin perspectiva economic si tehnologic n mod
dinamic este prezentat n Iigura nr.5.3. Arhitectura INFO se bazeaz pe
utilizarea eIicient a tuturor tehnologiilor inIormationale (INFO
(InIormation/Data)*Motion)).


INFOMOTION

ENTERPRISE ARCHITECTURE


Virtual
Corp.
nforma-
tional
Decisional
Operational

Transactional
Web Scripts

nformational
Web Scripts

Decisions
Support
Applications

Flash
Monitoring
&
Reporting

OLTP
Applications

Worksflow
Management
Clients
Logical
Client
Layer

Transactional
Web
Services

nformational
Web
Services

Data
Warehouse

Operational
Data Store

Active
Database

Worksflow
Management
Services
Logical
Server
Layer




L e g a c y S y s t e ms

Legacy
Layer

Fig.nr. 5.3. Arhitectura organizatiei de tip INFOMOTION

OLAP
WEB
Technology
OLTP
SSD
INTRANET
Client/ Server
Data
Warehouse
Legacy
Depozite de date si sisteme OLAP 4
5.1.3. O abordare economic a arhitecturii informa|ionaIe a
organiza|iei
Din punct de vedere economic se disting patru niveluri ale arhitecturii
inIormationale care rspund cerintelor organizatiilor: operational, decizional,
inIormational, virtual.
La nivel operational suportul tehnologic asigur executia si mbunttirea
continu a operatiunilor zilnice, identiIicarea si corectarea erorilor, monitorizarea
complet a operatiunilor. InIormatiile colectate sunt utilizate pentru a completa sau
optimiza executia proceselor economice.
La nivel decizional suportul tehnologic asigur luarea deciziilor manageriale
precum si planiIicarea pe termen lung. Decidentilor le sunt Iurnizate date sub diIerite
Iormate, att n rapoarte sintetice ct si n rapoarte cu diIerite niveluri de detaliere.
Sistemele decizionale ca si sistemele de asistare a deciziilor utilizeaz scenarii bazate
pe modele, analize de tip ,what iI, analize de trend etc.
La nivel inIormational este vorba de inIormatii statice puse la dispozitia unui
numr mare de persoane care au nevoie de ele.
Nivelul virtual (Virtual Corporation). Tehnologiile actuale permit crearea de
legturi strategice cu Iurnizorii si clientii care permit satisIacerea cerintelor
inIormationale si decizionale ale acestora. Dac n trecut asemenea legturi erau
accesibile numai marilor companii, tehnologiile Internet asigur accesul practic
nelimitat pentru taote categoriile de organizatii.

5.1.4. O abordare tehnoIogic a arhitecturii informa|ionaIe a
organiza|iei
5.1.4.1. Cerin(e opera(ionale
La nivel operational se diIerentiaz urmtoarele componente ale arhitecturii
inIormationale:
Sisteme Legacy (sisteme mostenite);
Aplicatii OLTP
Baze de date active (Active Database)
Magazine de date (Operational Data Store)
Flash Monitoring and Reporting
Groupeware (WorkIlow Management)
Sistemele Legacy se reIer la sisteme inIormationale construite Iolosind
tehnologiile din generatiile anterioare. Cele mai multe sisteme legacy sunt la nivel
operational deoarece majoritatea proiectelor IT au avut ca obiectiv inIormatizarea
activittilor de la nivel operational.
Aplica(iile OLTP (Online Transaction Processing) se reIer la sistemele
care capteaz automat tranzactiile utiliznd sisteme inIormatizate. Aceste aplicatii
Iurnizeaz n mod traditional si rapoarte prin care utilizatorii Iinali urmresc starea
derulrii tranzactiilor. Aplicatiile OLPT si tip Active Database compun majoritatea
sistemelor client/server de astzi.
Bazele de date active (Active Database) stocheaz datele obtinute de
aplicatiile OLPT. n mod traditional, bazele de date sunt depozite pasive ale datelor
gestionate de aplicatii. Cu avantajele oIerite de sistemele clien/server, de sistemele
distribuite si de alte tehnologii avansate, bazele de date ncep s aib un rol tot mai
activ n management. n plus, proIesionistii IT au acum posibilitatea de a include n
Depozite de date si sisteme OLAP 5
baza de date si anumite procese de prelucrare (e.g. proceduri stocate). Acest lucru este
n contrast cu stilul practicat n mod obisnuit de replicare a prelucrrilor ntre diIerite
prti ale aplicatiilor client pentru actualizarea aceleiasi baze de date. Prin bazele de
date active aplicatiile devin mult mai robuste si conduc la o evolutie rapid.
Magazinele de date (Operational Data Stores - ODS) reprezint o colectie de
baze de date proiectat pentru monitorizarea operatiunilor. Spre deosebire de bazele
de date OLTP, ODS contin date orientate pe subiecte, cu posibilitti de detaliere a
inIormatiilor. ODS servesc ca sisteme de nregistrri care Iurnizeaz viziuni
comprehensibile de date n sistemele operationale.
Datele sunt transIormate si integrate ntr-o Iorm consistent pornind de la
sistemele legacy si de la alte sisteme operationale si Iurnizeaz utilizatorilor viziuni
(views) asupra operatiunilor curente (vezi Iig. nr.5.4.).





Sistem Legacy X Alte sisteme


Sistem Legacy Y



Sistem Legacy Z

Fig.nr. 5.4. Sistemele Legacy si Magazinele de date

Flash Monitoring and Reporting (sisteme de raportare si monitorizare
rapid) Iurnizeaz utilizatorilor instrumente perIectionate (de tip dashboard
meaningIul) de acces la inIormatii ,online despre strile sistemului operational,
Iolosind datele din ODS. Se asigur o mprosptare constant a datelor, Ir crearea
de ntreruperi.
Sistemele Workflow Management sunt instrumente care permit grupurilor de
lucru s comunice si s-si coordoneze activitatea. Primele aplicatii ale acestei
tehnologii au Iost: e-mail, discutii online, partajarea resurselor, groupware etc. Cele
mai avansate implementri ale acestor tehnologii sunt integrate cu aplicatiile OLTP
pentru a sprijini derularea proceselor economice.
5.1.4.2. Cerin(e decizionale
Depozitul de date (Data Warehouse) este un concept dezvoltat de specialistii
IT care au nteles c structura datelor necesare urmririi tranzactiilor este, n mod
semniIicativ, diIerit de structura necesar analizei datelor.

Operational
Data Store
Depozite de date si sisteme OLAP 6
Depozitele de date au Iost vzute, mai nti, ca Iiind componente arhitecturale
separate care convertesc si integreaz mase de date de la sistemele legacy si din alte
surse externe. Au Iost proiectate s cuprind date prelucrate, viziuni (views) orientate
ctre obiectivele decizionale. Aceste colectii de date Iurnizeaz utilizatorilor si
decidentilor imagini Iunctionale, integrate, orientate pe subiecte ale organizatiei.
Depozitul de date contine imagini (views) sintetice, istorice din ODS. Ele sunt
preluate din ODS si ncrcate n Data Warehouse. AstIel, organizatia dispune de
inIormatiile necesare pentru analize pe termen lung, pentru luarea deciziilor si pentru
planiIicare.
Aplica(iile OLAP (Online Analytical Processing) Iurnizeaz utilizatorilor
manageri imagini (meaningIul views) semniIicative din trecutul si prezentul
organizatiei. Formatele de prezentare a inIormatiilor sunt personalizate si prietenoase:
graIicele, hrtile sunt Irecvent Iolosite.
5.1.4.3. Cerin(e informa(ionale
Informational Web Service and Scripts. Browser-ele Web Iurnizeaz
utilizatorilor un instrument universal pentru accesarea inIormatiilor de la serverele
Web. n acelasi timp Iurnizeaz noi abilitti de a explora si publica inIormatii. Spre
deosebire de alte tehnologii, tehnologiile Web Iac din orice utilizator un publicist
,instant permitnd distributia cunoasterii si expertizei Ir un eIort deosebit.
Prin natura ei, tehnologiile Web sprijin distributia inIormatiilor Ir a Iace
apel la hrtie. ntretinerea si actualizarea inIormatiilor este mult mai simpl de cnd
inIormatia este stocat pe servere Web.
5.1.4.4. Cerin(e virtuale (Virtual Corporation)
Transactional Web Services and Scripts. Mai multi Iactori (costul, securitatea,
usurinta de utilizare) determin acum ca tehnologia Internet si comertul electronic (e-
commerce) s devin o optiune realist pentru organizatiile care doresc s utilizeze
Internetul n realizarea tranzactiilor de aIaceri.
Costul. Cresterea abordabilittii accesului la Internet pentru realizarea
aIacerilor permite stabilirea costurilor eIective si a legturilor strategice cu partenerii
de aIaceri. Aceasta optiune era initial deschis numai marilor ntreprinderi Iiind destul
de scump si avea ca suport retele WAN sau MAN.
Securitatea. mbunttirea securittii si criptarea datelor Iurnizeaz clientilor
conIidentialitatea tranzactiilor pe Internet. n acelasi timp, mbunttirea securittii
Iurnizeaz ntreprinderii conIidentialitate n mediul inIormatizat pe Internet.
Uyurin(a de utilizare. mbunttirea usurintei de utilizare si a navigabilittii
prin tehnologiile Web Iac ca tehnologia Internet s devin Ioarte popular n mediile
economice.

5.2. Concepte de baz Data Warehouse
5.2.1. Schimbri majore n Computing Focus
Privind retrospectiv este usor de vzut cum inIormatizarea si-a schimbat
Iocalizarea de la operational la decizional. DiIerenta dintre inIormatiile operationale si
cele decizionale a determinat noi provocri pe care practica inIormatic veche nu a
putut s le ndeplineasc. Vom arta mai jos cum aceast schimbare a Iocalizrii
inIormatizrii a devenit punctul Iorte pentru dezvoltarea tehnologiilor tip depozite de
date.
Depozite de date si sisteme OLAP 7
5.2.1.1. nceputul informatizrii focalizate pe cerin(ele opera(ionale
Ciclul aIacerilor prezentat n Iigura nr. 5.5. arat c orice ntreprindere trebuie
s lucreze pe trei niveluri: operational, tactic si strategic.


Strategic

Strategie

Tactic
Monitorizare
(Sisteme
decizionale)


Politici
Operational

Operatii (Sisteme
operationale)



Fig.nr. 5.5. Ciclul aIacerilor
Initial Ioarte multe din investitiile inIormatice s-au Iocalizat pe satisIacerea
cerintelor operationale ale ntreprinderilor. Dup toate acestea, Ir aplicatiile OLTP
care nregistrau sute de mii, uneori chiar milioane de tranzactii zilnice, n-ar Ii Iost
posibil pentru nici o ntreprindere s satisIac exigentele clientilor, n timp ce
politicile comerciale devin tot mai dure. Dispunnd de inIormatiile oIerite de
sistemele OLPT Iocalizarea inIormatizrii s-a orientat n ultimii ani ctre cerintele
decizionale ale organizatiei.
5.2.1.2. Cerin(ele decizionale nu pot fi n totalitate anticipate
Din neIericire, nu este posibil ca proIesionistii IT s anticipeze cerintele
inIormationale ale decidentilor din ntreprinderi pentru simplul motiv c inIormatiile
solicitate si rapoartele de prezentare se schimb ca de altIel si mediul economic n
care se desIsoar activitatea.
Decidentii nssi nu se pot astepta s cunoasc necesarul de inIormatii la un
anumit moment datei, ei revd datele organizatiei din diIerite perspective si pe diIerite
niveluri de detaliere pentru a identiIica problemele de rezolvat, oportunittile care
trebuie exploatate. Ei examineaz trendul perIormantelor pentru a determina situatiile
de aIaceri care pot Iurniza avantaje competitive, mbunttirea proIitului sau
reducerea costurilor. De asemenea, decidentii analizeaz situatiile de pe piat si
stabilesc tacticile prin care cele mai bune decizii strategice s determine cursul
ascendent al ntreprinderii.
5.2.1.3. Sistemele opera(ionale yi furnizarea informa(iilor pentru decizii
Din moment ce inIormatiile necesare nu pot Ii anticipate, sistemele
operationale sunt incapabile s Iurnizeze decidentilor inIormatiile de care au nevoie.
Ca rezultat, managerii pierd timp si deseori sunt Irustati studiind rapoartele Iurnizate
de sistemele operationale n cutarea inIormatiilor de care au nevoie. n consecint,
specialistii IT sunt presati s ,produc tot mai rapid rapoarte ad-hoc pentru sistemele
operationale. Pentru a extrage datele din Iiecare sistem operational este necesar mai
nti integrarea lor atent si implicarea resurselor pentru a pune n lucru Iiltrele care
vor ,produce raportul. Dup un consum important de timp si de resurse, n Iinal,
Depozite de date si sisteme OLAP 8
raportul este obtinut dar se poate constata c datele continute sunt inconsistente,
depsite sau inadecvate.
5.2.1.4. Sistemele decizionale s-au dezvoltat pentru a ntmpina cerin(ele
decizionale
De-a lungul anilor, sistemele decizionale s-au dezvoltat si implementat n
speranta de a acoperi cerintele inIormationale ale decidentilor. Unele ntreprinderi au
avut succes n dezvoltarea si extinderea depozitelor de date cu mult nainte ca
termenul de ,Data Warehouse s devin cunoscut.
5.2.2. CIarificri privind conceptuI de Data Warehouse
Termenul de depozit de date (Data Warehouse) a Iost deIinit de William H.
Inmon
1
astIel: colectie de baze de date integrate, orientate pe subiecte si proiectate s
Iurnizeze inIormatiile necesare lurii deciziilor.
Integrarea. Un depozit de date cuprinde date extrase de la mai multe sisteme
operationale ale ntreprinderii, precum si din baze de date externe. Fiecare din aceste
sisteme operationale nregistreaz diIerite tipuri de tranzactii si impun politica
ntreprinderii privitoare la aceste tranzactii. Dac Iiecare din aceste sisteme
operationale a Iost construit n mod personalizat sau integrarea nu a Iost luat n
considerare ca o solutie, atunci este improbabil ca sistemele s Iie integrate. AstIel,
ntr-o banc, Clientul A este posesor al unui depozit, iar clientul B este beneIiciarul
unui mprumut, n realitate poate Ii vorba de una si aceeasi persoan dar nu exist o
cale de a determina de ctre orice decident, n mod automat, acest lucru.
Orientarea pe subiecte. Sistemele operationale traditionale erau Iocalizate pe
datele cerute de compartimentele Iunctionale ale ntreprinderii. Odat cu reingineria
proceselor (Business Process Reengineering BPR) ntreprinderile ncep s axeze pe
cerintele decizionale ale echipelor de conducere. Sistemele operationale moderne sunt
orientate pe cerintele ntregului proces tranzactional si sprijin executia proceselor de
la nceput pn la sIrsit. Un depozit de date merge dincolo de inIormatiile
traditionale prin Iocalizarea pe subiecte ale activittii ntreprinderii cum ar Ii: clienti,
vnzri, proIituri etc. Aceste subiecte necesit inIormatii din diverse surse pentru a
Iurniza o imagine complet a domeniului.
Bazele de date. Desi termenul de tehnologii data warehouse este utilizat
pentru a reIeri gama de componente cerute pentru a planiIica, dezvolta, conduce,
implementa si Iolosi un depozit de date, termenul de datawarehouse desemneaz, n
sens larg, un depozit de date de tip read-only.
n inima oricrui depozit de date se aIl baze de date de mari dimensiuni care
stocheaz date integrate ale ntreprinderii, obtinute din surse interne sau externe.
Termenul de date interne se reIer la toate datele extrase din sistemele operationale
ale ntreprinderii. Datele externe sunt date Iurnizate de terte organizatii, incluznd
parteneri, clienti, organizatii guvernamentale etc. Ca si n bazele de date, metadatele
descriu continutul datelor din depozit.
Cerin(e pentru deciden(i. Spre deosebire de bazele de date din sistemele
operationale, care sunt adesea normalizate pentru a pstra si mentine integritatea
datelor, un depozit de date este proiectat si structurat ntr-un mod denormalizat pentru
a sprijini ct mai bine Iolosirea acestuia. Utilizatorii sunt mult mai capabili de a
examina, deriva, sintetiza, analiza date cu diIerite niveluri de detaliere, din diverse
perioade de timp, cnd se utilizeaz o structur de date denormalizat.

1
Inmon, H.W., Building the Data Warehouse, QED Technical Publishing Group, 1992.
Depozite de date si sisteme OLAP 9
Baza de date este denormalizat pentru a imita diIerite ,viziuni ale mediului
economic necesare utilizatorilor. De exemplu, att timp ct managerul Iinanciar este
interesat de proIitabilitatea diIeritelor produse, managerul de produs este interesat de
vnzrea produsului n diIerite zone. ntr-un depozit de date, utilizatorii apeleaz
diIerite segmente ale bazei de date, pe diIerite niveluri de detaliere pentru a obtine
inIormatiile de care are nevoie.
Fiecare unitate de date este relevant la un moment dat. Fiecare depozit de
date va avea, n mod inevitabil, o dimensiune timp; orice dat din depozitul de date
este marcat n timp pentru a sprijini obtinerea interogrilor si rapoartelor care solicit
comparatii cu datele din lunile sau anii anteriori.
Un depozit de date con(ine att date atomice ct yi date sintetice.
Depozitele de date contin date avnd diIerite niveluri de detaliere. Datele cu cel mai
nalt nivel de detaliere, adic datele atomice, sunt utilizate pentru a obtine, prin
derivare, valori agregate. Datele agregate sunt stocate tot n depozit pentru a spori
viteza de rspuns la realizarea interogrilor nivel nalt de granularitate. Dac depozitul
de date ar stoca numai date agregate, utilizatorii nu ar mai putea ,Iora prin date
pentru a obtine inIormatii ct mai detaliate. Totusi, stocarea datelor la un nivel de
detaliere ridicat necesit un spatiu Ioarte mare.
5.2.3. ObiectiveIe Data Warehouse
n sintez, scopurile unui depozit de date sunt urmtoarele:
S Iurnizeze utilizatorilor accesul sporit la date;
S Iurnizeze o singur versiune a adevrului;
S nregistreze cu acuratete trecutul;
S ,jongleze cu nivelurile de acces sintez/detaliu la date;
S separe prelucrrile de nivel operational si analitic;
S sprijine reingineria proceselor (BPR).
Acces sporit la date pentru utilizatori. Depozitul de date Iurnizeaz accesul
la datele integrate ale ntreprinderii, anterior blocat prin ci neprietenoase. Utilizatorii
pot acum s stabileasc, cu un minim de eIort, o conexiune garantat la depozitul de
date prin intermediul unui microcalculator PC. Securitatea este ntrit prin ,the
warehouse Iront-end application, prin serverul bazei de date sau prin ambele.
O singur versiune a adevrului. Datele din depozitele de date sunt
consistente si au calitatea asigurat nainte de a Ii puse la dispozitia utilizatorilor
Iinali. De cnd se utilizeaz o surs comun de date, depozitele de date pun punct
dezbaterilor privind veridicitatea datelor utilizate sau citate n sedintele de lucru.
Depozitul de date ncepe s Iie resursa comun de date pentru nivelurile decizionale
din organizatii. Mentionm c ,o singur versiune a adevrului este adesea posibil
numai dup multe discutii si dezbateri asupra termenilor utilizati n organizatie. De
exemplu, termenul de ,client ru platnic poate avea mai multe ntelesuri: client care
nu plteste la timp, client care nu plteste dect partial, client care nu plteste
niciodat etc. Ar putea Ii stabilit si o alt acceptie: clienti care au datorii mai vechi de
o lun. n mod siugur aceste acceptiuni au inIluenta asupra proceselor decizionale si
asupra pertinentei deciziilor.
nregistrarea cu acurate(e a trecutului. Multe ciIre si numere primite de
manageri nu sunt semniIicative dac nu sunt comparate cu datele anterioare. De
exemplu, rapoartele care compar perIormantele actuale ale companiei cu cele din
anul precedent sunt comune. Rapoartele care arat perIormantele companiei pentru
Iiecare lun din ultimii trei ani pot Ii Ioarte interesante pentru decidenti. Sistemele
operationale nu vor putea permite acest gen de inIormatii. Un depozit de date va Ii
Depozite de date si sisteme OLAP 10
utilizat pentru nregistrarea cu acuratete a trecutului, prsind sistemele OLPT libere
pentru a realiza Iocalizarea pe corecta nregistrare curent a tranzactiilor. Datele
istorice sunt ncrcate si integrate cu alte date n depozit pentru un acces rapid.
Acces combinat sintez/detaliu la date. Rapoartele dinamice (e.g. releveele
din programele de calcul tabelar) permit utilizatorilor s vizualizeze inIormatiile din
depozitul de date sub diIerite unghiuri si la diIerite niveluri de detaliere. Aceste
disponibilitti oIerite de depozitele de date reduc timpul si eIortul necesar pentru
colectarea, Iormatarea si Iiltrarea inIormatiilor plecnd de la date.
Separarea prelucrrilor de nivel opera(ional yi analitic. Procesele
decizionale si procesele operationale sunt totalmente divergente arhitectural.
ncercnd s reunim n acelasi sistem inIormatiile decizionale si operationale
ntretinerea sistemului devine o problem.
Pornind de la procesele operationale depozitul de date Iurnizeaz o arhitectur
separat pentru implementarea deciziilor. Aceasta Iace ca ntreaga arhitectur IT a
ntreprinderii s devin mult mai deschis schimbrii cerintelor inIormationale.
Sprijinirea reingineriei proceselor (BPR). Desi, n mod traditional,
reingineria proceselor se Iocalizeaz pe procesele operationale, depozitele de date Iac
posibil reingineria proceselor decizionale.
5.2.4. Despre magazineIe de date
Discutiile despre depozitele de date conduc, n mod natural, la magazine de
date (Operational Data Stores ODS), care la prima vedere nu se deosebesc de
depozitele de date. Desi ambele tehnologii sprijin decidentii, ele sunt diIerite si sunt
destinate s acopere anumite tipuri de cerinte inIormationale.
W.H.Inmon, C. ImhoII, G. Battas
2
deIinesc un ODS ca ,o constructie
arhitectural unde este stocat o colectie integrat de date operationale. ODS poate Ii
deIinit, de asemenea, ca o colectie de baze de date proiectate pentru sprijinirea
controlului operational. Spre deosebire de bazele de date din aplicatiile OLPT (care
sunt operationale sau orienate pe Iunctii), ODS contin date orientate pe subiecte din
ntreprinderi mari. Spre deosebire de depozitele de date, datele din ODS sunt volatile
si detaliate. ODS Iurnizeaz o viziune integrat asupra datelor din sistemele
operationale. Tabelul nr.5.1. prezint comparativ depozitele de date si magazinele de
date.

Tabelul nr. 5.1. Data Warehouse vs. Operational Data Stores
Data Warehouse Operational Data Store
Scopuri Sprijinirea deciziilor
strategice
Control operational
Asemnri Date integrate
Orientare pe subiecte
Date integrate
Orientare pe subiecte
Deosebiri Date statice
Date istorice
Date sintetice
Date volatile
Date curente
Detaliere ridicat
Datele sunt transIormate si integrate ntr-o Iorm consistent, uniIicat
pornind de la sistemele legacy si alte sisteme operationale pentru a Iurniza
utilizatorilor imagini integrate si actuale ale operatiunilor. Datele din magazinul de
date sunt permanent mprosptate, rezultnd o imagine Iidel a ultimelor stri ale
operatiunilor.

2
Inmon, W.H., ImhoII C., Battas, G., Building the Operational Data Store, John Wiley & Sons, 1996.
Depozite de date si sisteme OLAP 11
5.3. Utilizarea depozitelor de date
5.3.1. PrimeIe apIica|ii Data warehouse
Succesul implementrii tehnologiilor data warehouse a creat noi posibilitti
pentru organizatii. Aplicarea relativ usoar s-a realizat n telecomunicatii, bnci si n
comertul cu amnuntul.
Companiile din telecomunica(ii sunt interesate, printre altele, de analiza
utilizrii retelei, de analiza apelurilor clientilor, de analiza proIitabilittii produselor
oIerite. Asemenea inIormatii au Iost si sunt nc cerute pentru Iormularea, modiIicarea
si oIerirea pachete cu tariIe speciale si stimulente pentru diIeriti clienti.
Bncile sunt interesate de gestionarea portoIoliilor de active, de analiza
proIitabilittii clientilor, de proIilarea clientilor ca pe un mijloc de identiIicare a
obiectivelor de marketing si a oportunittilor de vnzri.
Sectorul comer(ului cu amnuntul este interesat de analiza vnzrilor, de
particularittile structurii cererii n Iunctie de anotimp, srbtori, vnzri
promotionale, alte activitti ale concurentei.
5.3.2. Tipuri de apIica|ii Data warehouse
Desi primele aplicatii si-au gsit utilizatori n domenii cu diverse cerinte
inIormationale, este posibil s clasiIicm aplicatiile Data warehouse n urmtoarele
tipuri:
Vnzri si marketing;
Analize Iinanciare si management
Rapoarte generale ;
Gestiunea clientilor.

5.3.2.1. Vnzri yi marketing.
Analiza trend-ului performan(elor. Deoarece un depozit de date este
proiectat s contin date istorice, rezult c acesta reprezint o tehnologie ideal
pentru analiza trend-ului perIormantelor din interiorul organizatiei. Utilizatorii
depozitelor de date pot realiza rapoarte care compar perIormanta curent cu cele
anterioare. Analiza lor poate determina directiile care scot n evident o oportunitate
major sau conIirm diIiculttile asteptate. Asemenea analize de trend sunt cruciale
pentru succesul activitttilor de planiIicare, de exemplu n domeniul vnzrilor.
Vnzri ncruciyate. Un depozit de date Iurnizeaz o viziune integrat a
multiplelor relatii ale ntreprinderii cu clientii ei. Pentru obtinerea unei imagini mai
clare a clientilor si a serviciilor asigurate, ntreprindrea poate identiIica oportunitti
pentru vnzarea ncrucisat a produselor si serviciilor ctre clientii existenti.
Profilarea clien(ilor yi a obiectivelor de marketing. Datele interne ale
ntreprinderii pot Ii integrate cu datele demograIice pentru a stabili si a deriva proIilul
clientilor. Aceste proIilri iau n considerare date cum sunt: vrsta, sexul, starea civil,
cumprturile anterioare, numrul dependentilor etc. Cu ajutorul acestor inIormatii
ntreprinderea poate estima cu destul acuratete modul n care un client va apela la un
produs anume sau la mixaj de produse. Prin modelarea clientilor n aceast manier
ntreprindrea are date de intrare mult mai bune pentru a directiona eIorturile
departamentelor de marketing.
Promovarea produselor. Depozitul de date permite ntreprinderilor s
analizeze istoricul cumprturilor Icute de clienti, Iiind sursa inIormatiilor pentru
Depozite de date si sisteme OLAP 12
promovarea produselor. Aceast analiz este de mare ajutor, mai ales n comertul cu
annuntul unde produse de dirite tipuri pot n acelasi pachet promotional, la preturi
atractive. Succesul diIeritelor campanii de promovare pot Ii evaluate, la Iel de bine,
prin intermediul depozitelor de date.
Examinarea vnzrilor yi rapoarte. Depozitul de date simpliIic dramatic
aceast operatiune. n timp ce nainte ntreprinderile alocau timp si personal pentru
urmrirea vnzrilor si realizarea rapoartelor prinvind perIormantele din vnzri,
astzi depozitul de date a simpliIicat Ioarte mult aceste sarcini.
5.3.2.2. Analize financiare yi management
Analiza de risc. Depozitele de date integrate permit ntreprinderilor s
analizeze expunerea la risc. De exemplu, bncile doresc s cunoasc structura
activelor si datoriilor. Departamentele de mprumuturi vor s cunoasc expunerea la
risc a sectoarelor sau ramurilor care nu sunt proIitabile. Companiile de asigurri vor
s identiIice proIilul clientilor care au demonstrat ca sunt supusi riscurilor.
Analiza profitabilit(ii. Dac veniturile si costurile sunt urmrite la un nivel
suIicient de detaliat n sistemele operationale, un depozit de date poate Ii utilizat
pentru analiza proIitabilittii. Utilizatorii pot naviga prin depozitul de date pentru a
produce raporte care analizeaz proIitabilitatea ntreprinderii pe clienti, agenti de
vnzri, produse, perioade de timp, zone geograIice sau orice alt dimensiune pe care
utilizatorul o solicit.
5.3.2.3. Rapoarte generale
Este vorba de rapoarte exceptionale, sau de alert, prin care managerii iau
cunostint de evenimente importante (o scdere a vnzrilor lunare cu mai mult de
1). Managerii pot deIini exceptiile care prezint interes pentru ei. Prin aceste
exceptii, managerii iau cunostint de situatiile de alert nainte de a deveni probleme
majore.
5.3.2.4. Gestiunea clien(ilor
Depozitele de date pot Ii utilizate, de asemenea, ca baz pentru urmrirea
relatiilor ntreprinderii cu clientii. Clientii sunt cu att mai ncntati cu ct mai multe
servicii din cadrul ntreprinderii le cere inIormatii despre Iunctionarea produselor.
Clientii apreciaz ntreprinderile care nu uit s le Iurnizeze instructiunile speciale
despre Iunctionarea produselor. Datele despre clienti pot Iolosi ca baz pentru
dezvoltarea relatiilor cu clientii.
5.3.2.5. Aplica(ii specializate n tehnologia ,warehousing
Tehnologia warehousing poate Ii utilizat pentru a dezvolta aplicatii
specializate de nivel nalt: Call Center Integration, Credit Bureau Systems.
Multe organizatii, n special, din sistemul bancar, din telecomunicatii si
servicii Iinanciare caut n ,Call Center Integration pentru a dezvolta relatiile lor cu
clientii. Avnd la baz ODS sau Data Warehouse , aplicatiile Call Center pun Iat n
Iat date din surse disparate pentru a Iorma o imagine integrat a relatiei clientului cu
ntreprinderea (vezi Iig.nr.5.6).






Depozite de date si sisteme OLAP 13















Sistem 1 Sistem 2 Sistem 3 Sistem N
Sisteme operationale

Fig.nr. 5.6. Arhitectura Call Center utiliznd tehnologii ODS si Data Warehouse


5.4. Exemple de produse-program tip Data Warehouse

Extragere yi
transformare
Tehnologii
Warehouse
Data Access &
Retrieval


Date surs

Middleware

Extragere

TransIormare

Asigurarea
calittii


Load Image
Creation




Fig.nr. 5.7. Componentele soItware Data Warehouse







C
T
I



Middle
ware
Call Center Application
Operational Data Store
WorkIlow Technology
Data Acces
and
Retrieval
Data
Warehouse













Metadate
Data
Warehouse
OLAP
Report
Writers
DSS
Data
Mining
Alert
System
Depozite de date si sisteme OLAP 14
Instrumente de conexiune cu alte sisteme:
IBM. DataJoiner
Oracle. Transparent Gateway
Sybase. Entreprise Connect

Instrumente de extragere:
Apertus Carleton. Passport
Evolutionary Technologies. ETI Extract
Platinum. InfoPump

Instrumente de transIormare:
Apertus Carleton. Entreprise/Integrator
Data Mirror. TransIormation Server
Informatica. PowerMart Designer

Instrumente pentru calitatea datelor:
Data flux. Data Quality Workbench
Pine Cone Systems. Content Tracker
Prism. Quality Manager
Vality Technology. Integrity Data Reengineering


SGBR:
IBM. DB2
Microsoft. SQL Server
Oracle. Oracle
Red Brick Systems. Red Brick Warehouse

Baze de date multidimensionale:
Arbor. Essbase
BrioQuery. Enterprise
Oracle. Expres Server

Instrumente de acces la date:

Instrumente OLAP:
Arbor Software. Essbase OLAP
Cognos. Powerplay
Intranet Business Systems. R/OLAPXL


Instrumente pentru Rapoarte:
IQ Software. IQ/SmartServer
Seagate Software. Crystal Reports

Instrumente DSS:
Oracle. Oracle Iinancial Analyzer
Microstrategy. DSS Executive
Depozite de date si sisteme OLAP 15
Oracle. Express Objects
Comshare. Decision

Instrumente Data Mining:
ANGOSS. KnowledgeSTUDIO
Data Distilleries. Data Surveyor
HyperParallel. //Discovery
IBM. Intelligent Miner
Integral Solutions. Clementine
MagniIy. PATTERN
NeoVista SoItware. Decision Series
Syllogic. Syllogic Data Mining Tool