_,

PREFATA

Concepett: de un eolecii» de cache uniuersiiate de fa Unluersitalea .Politehnidi" din Bucuresii, lucrarea se adreseaza studentilor de la (aculliifi.le -de Tehnologia Consiructiilor de Ma§ini, Mecanicii, Transpcrturi, A.eronaue ~i EleclroLehnic(i, pun/itulu-le la dispoZi/ie noiiuni tecreiice ~i practice la niuelul ceriti ielor acluale,$i de vii/or piiuin.d conslrllctiih si domeniile de utilizare ale materialelol'~ necescre in construcii« de masini, eleci rOlehnlcl1, electronici: etc. In Iuerare sunt prezeniate, in prima porte, noiiunile de baZG, eseruiaie penIn! in {elegerea [enomenelor priuin d [ormare« slruciurii materialelor meialice In timpul proceselor c1e eta borare, prelucrare metal urgica $i tratamente termiee. In parie« a dou« sutu ptezeniate prinxipalele tuateriole, caractetisticile de exploatare, de refe.rin{li §i domeniile mai imporiante de aplieare. Modul de prezentare a lucriuii a urmi'irit In. principal eccesibilitaiea studenluhfi la elementele fundalJ'lentale ale disciplitiei, 0 {erindu-ilototlalfJ. post bilifa lea de a stu dia Sll iii imen tar §i alte Sll rse din liieraiu ra .de speci alitate, i 11ira it d asfrel tn posesia a ciN mal multo!" cutiosiin ie. . Prezenla lucrare, prin eontiniuul siHles{e [llila $1 specialistilor cercetaiori, peoieciant! §i celor din .. sectoorele produ.diue. oferindll-le intormaiii -preiioase fn aciisitatea lor. A utorii

..

CUPRINS

I>REFAJ/\. C~p. I. Introdueere 1.2. Tipuri .1.3. Legatura p r~priel!Hi

in

~tiiQ!lI matertaletor . dintre cornpozrtla chimici!: -

1.1. Gcner.alililp
de ruateriale

'.
;,

11
11 11 strucLurii-

condltit de prelucrara

.....".

12 15
15 15

I'ARTEA t. STUDWL iUATEfUAl,Er.bn

Cal', 2. AI'b.I~(leturn Qtomi.cfl 2.1: 2.2. Legiituri lntaratbrulce

Aranjamente

-atemrce (:I

v- .

z.z.t.
2,2.2. 2.2.3. 2.3.

GcueJ:aliliiti
Ordinen Retele
SCUl'ta. dislan\lt

.,
Si<;teme

.
ta mare
dist!l.nta

18 18 19 21
25

.. Ordlnea crtstalina abornlc , ...

spatiale,

lmperfcclj.iuni 2.'U. Introducer

ale aranjamen e .. , ...

tulul

25 2.5·

2.3 ... Imperfectiuni 2.

(derecte) (detecle)

punctltorrne

2,3,3. lmpel'Ieqiuni
'L3A. Cn". 3. nUIl'I:in Detecte plane

!iniarc s_au di,locoN

.-

26
']:8

(de. suprafuta)

in mater iale

29 29 31 31
-,

3.1. lntroducere 3.2. lIutodlfuzia

3,3, Difu~ia in alin]c

3.4. Mecanismele 3,5. Energia 3.6. Prima 3.7. 3.8. 3,9. Legea Dituzta Ttpuri dlfuztel pentru difuzie de acuvarc

31
33

lege a lui Fi~k, a n-a in

. : . .'., ....,, de substttutle. Efeclul Ilmttcle Kirke'ndall ~l suprafata cristalelor

33

a lui Fiel.::.. s(lJ\!~ii sonde

35
36 38 39 39

de dlruzte.

-Difuzf a In. volurnul, ionic!

3.10, Dtfuzra In ccmpusii -3.11, Difuzi~. in polimeri

-.

.,

Cap. 4. COmI'Ol'tllrG3. materlnlelor

4.1. lntroducere 4.2. Cernportarea

4.2.1.

4.2.2. 4.2.3.
4 ..2.4.

4.2.5. 4.2.6.

In cSollc'W'iri mecantee, . . . . .. . . . . . ta .rrae+tune ... Diagrama teusitme-deforma~je Deformal'ca elastica II plCl~tic~ Limita' de. curgere . . . .. . . R cztstenta- la .n,J perc .. Curna reain tenstune-detormatie . Comporlarca' fragilil de.elasti.ciLate. Legea lui Hooke

Proptlet;'ill

mec~!Illce
.'

4Q
40 40 40

42
42

43
e,

43

...
'.

'45

4.2.7 .. Madulul

45
47 47 47

4.2.8. Ductitrtatea ..., . .. 4.2.9. Inrtu en ta temperaturti . '4.3. Comportarea la ~oC' 4. .::U. Deserierea' ITI elodei de tncerearn 4.3.2. Iufluenta temperatnrti asupra Incerc.~l'ilor 4.3.3. Sensibititatea III f;surarc. - . .•. . : "
!I.3A. 4.4. Lep:ijlura dinlre energin deformatie realii· Com port area Ia oboseal1i Ia flua]

III sec .... .

de rup ere prin 90C ~i curba

tenstune

47

49
49
-

reala

50
50

·1:.5. Ccmportarea

4. 6. Dur+t atea
Cup .. 5, Solldir-'f'(lrCli 5.1. Introducerc

.
metatctor
I' ~ .....

"

52

53 55
~5

5.2. rOl'!l1aJ;'ea germeni'or

de cri~talizare

5.3. Cre~t~rea gennanllor 54. Dur at a .de sulidlf'r are 5' o

ell rbe-

de "f eire ~I structura lin!,oului

5.6, Turnarea
lI-

55 Sf! 61

62
64 66.
de lnrnncll.

5.7. 5,8.

Dcr~c.te de solldlftcare ContI olul structurii

69 73
74 7~

5.U. Solrdlflcarea 'Ia sudsrea rnetalc'or

I Ctrp.

6. Drfo·mnrt'Dp'nsLiei\ 6.1. 'Introducerc

a me1..nlell)r ... elastlcc, DefDl'ma~il pla5~ice. Cutbele deforrnllrii pl.asllcii plastice la rece

6.2. DeformatH
6.3. 6.4. Mecanismele Deformal'llD

tellsiune·defotmai-ie.

74 75 77

6.4.1'.. Gradul
6.4.2. 6 4,3. Rain! VDria~ia

deecfuisru:e.
dislocatltlor structurtl reziduale deformarii ill ecruisarc ~i proprj'~tliplor eu gradul " de derormare

77
78

plastid

la rece,
15.4.4. Tenslum

... 79 8~
85

."

6.4,~. Caracl erlstici ale

6.5. Intluenta ternperaturii sate. R~~rista~fzarNl. de rCI'ri,taliza plastk;:"

plastlce

la rece
matarlaletor ecrui-

.asupra e ,

structurlt

Iji prnprieti1tilor

86
fH III cold

6:"6. Tcxtu-a
6.7. S 8. Suuarea

De;ormll.rea

91
p'a!lUca

mebuetor

pr in dcIo' mare

69. Supernlasttcttatea

'

,..

93
95

. Cop. 7. "Isteme de .oljoje. Dlo~Jrame de echmflrli fo:llI!17.f. In troducere . .'. . . . . . . . . . . 7.2. Faze in sistema de~aliaje 7.2.1. Elernente chirnlce pure (metale pure) , 7.2.2. Solu{U sollde 7.2.3. Com pu~1 "intermetaucl .4. 1.3" ComUJuen Li m etalogr.af!cl 7.4. Legea tazelor ..... 7.5. Dlagrallle de echilibru hinare 7.5.1. Diagreme de laz;! izomorte 7.5.2. Diagram e de fazacc contln reactli lri'fazice 7.5.3. Diag.rame de fazii ~u eutectic . . 7.5.4. Diagrame de ta~a' ell peritectic 7.5.1). Diagrame defazi'i ell monotscttc 7.6.1 Diagrame eeblJibru ce contln f~z:e intermedtare . 7.7". Diagrame.de fa.fA a sistcmelor en reacttl III stare solida 7.S. Diagram'll de faze a sistemului Pe;-'C 7,9. Diagrama de fa:i:ii ternare ......,

97 97 99 99 102 104 105' 106 105

1.13

97

de

....

115

124
124 125
127 128

133 13;;
1:)5

en]), 11.DiJrlflcar~a pr!n dlspelsle ~I pr ln I.ransformi:lrl de Jaze In store solltl~ 8.1. Jntrcducere . . . .. . . . . . . ... . . . _ . . 8'.2. Principii ale durific.!irii prin. dispersle ...., 8.3. Gerrrrinarea ~i cres terea In 'l'eac\ii1e in stare solida .8.4. Dur Hicarea aliaj elor .prin depli~irea lirnitai de solubilttate.. 8.5. Durlftcarea prln l:inbMril.nire. . 8.6._ Transform area eutectoid it . 8.7. Transform area martansttiejl 8.8 .. Revell! rea 'm artensttei

-.

136 137 137 141 143 '1-50 152 '154 154 154 . 156 159' 162 163 154 167 169

f;all. H. DellfQ!la;'ell

malerlall'lur

9.1. Corozlunea malerialelor In rnadiu smbiant 9.1.1. Reacth electrochlrn ice 9.1. 2. rulential de eehl lihru 9.1.:3. Cinetica coroztuntt
9.1. 4. Pasivarea 9.2. T'lpurt de cor.,ziune,
\

.. Q.2.1. Goroz.lnnea galvanrca 11.2.2. Factori metalurglct ~i Iactorl de prelucrare 9.2.3. Efectele medl ulrri de coroztnne 9.2..4. Coudftii de function are .'. . . ccroztunll . '. . . . .5uprafet~lor'
~i tratamentu]

174
. 176 176 179 180 181 . 1!U 183

..

\'l.3. J\.1odaJil:'lti de ac~iune tmpotrlva 9.~.t .. Pr~~ec~ia eleetrochlmica

11.3.3. P.roJectia prin 'aco~~Tirea

P.ll.3. Ac~iuni asupra mediului 9.3.4. Alegerea matertalelor 9.3:5. Conceptta 9.4. ·Co.ozlunea uscata 9.4.1. Aspec+e termodlnamtce 9.4.2.ProceSul 9.4.4. Protectla de Im'mare Impotrtva 9-4.3.. CiIletica oxid.!irii _ nsamhlartlor .

de coreziune

ali? QxldiiriI a stratulut de oxld useate

183" 184 185 187

corozi~ii.

7-

,
9.5. Deterlorarea
9.5.~.

matnrtalalcr
fizic1i

plasuce
ehimicil.

fmbltltilnirell materialelor

9..b.2.lmbaLriillirca
9.6. Degradarea 9.6.1. Oeterii9rarea

fi degradarca
cerarnlce bet onului

188 189
.,l8{J

9.. .2. Deterlcrarea 6

Cap.

climaticlt acalcarului

190 ~91 191 192 192 192 196 198 198

e:lectricii

III.

llrll"prleliitlle

flz..ii"e ale.ma ter 1!l.11' lor

10.1. Propr.ieM~i terrnlce . • . ... 10.1.1. Capllcitatca terrnlca 10.1.2. Conduct ihill ta tea terrruca
10.2. Propriela(j cJectri~e benzi lor

10.2.1. Teoria

10.2. 2. Conductibilitatea~i 10.2:3. Supraconducttbf

10.2.4. Izolatoare elcct.rice

rezisttvttatea litatea .... .

(dielectricl]

2lJ2
209

...

211
217
220

10.2.5. Fcrcelcctrfcltatea 10.2.6. Sernlccuduetoare 10.3. Propri.ct1i!i magnetice 10.3.1. Diamagnetism

10:3.2. .10.3.3. 10.3.4.

~i plezoelcctricitatea

228 .. .. 229 230

230 236

Paramagnetlsm
Ferom agn e~isrn

., .

Antiferomognelisrn.

10.3.5. Fedrnagnelism
10.:l.6. I'AHTEA Clip. A Ulilizarile magnetlsmulut

237 239
242" 242

u-a.

INGINERlA

;,\H\.1'EfilALF.LOll . otclurtlor carbon

Ll, AlIaJe

Il~r:cal·bol!;.
Otelnr!

11.t.

242 242 24<1 245 248 251 255

.2-69 .261

11.1.1. Structnra ,~iproprietiitHe

11.1.2. Criteri i de clastficare ~i sim bQI izare a otelurllor carbon 11.1.3. Tratarnante iemlice simple aplleate ·otelu·rilor. 11.1:4. Tratarnentc 11.1.6. lnttuanta 1,1.L7. CiiUbUHaka terrnlce iZ[Jterrne otelurllor-. de ~liere In oteluri Curbe -,
aplica te supr~ete ,. 101" pieselor elernentelor otelurtlor. .

11.1.5. G:Hirea ~i revenlrea

- ....

de cMlhilita.te
II

11.1.8. Cri terii de clasificare sl slmbolizare 11.1.9. Otelll.ri penlru scule 11.1.10. O~e.luri speciale
11.1.11. 'J'rataruen te termice 11.1.12. Sudahllll ataa otclurtlor 11.1 .. 13. Oteluri

otelurilor aliate

2M 265 265 266 268

272

tnoxtdablle
Iorrl.elor meta.Uee .de .haza
II

.....
tontetor

11.2. Fonte -.
11.2.1. 11.2.2. Soli elln cares

272215 276

Structura

maser

11.2.3. Obttnereasi

caractertstietre Iontelor

.~

" Cop. 7. l"lstemedc

.allale. DIIl~Tame de eelllllf'fU' flllll~ 7.1'. Intrnducere . . . . . . . . . •. .. 7.. . Faze In slstetna de~8liaje 2 .. _... _ 7.2.1. Elernerrte chimlce pure' (rnetale pure) • 7.2.2. Solulii sollde 7.2.3. Compusi Intermetajlct .. . 7.3. Com li_tuent[ m etalogl'aIici 7.4. L'cSea .fazelQr . . . , . 7.5. Diagrame 7.5.1. de echilibru btnara
.r,
,II

97 97 97
99

99
102 104 105 106 106
11:'1

Diagrame de 1111.3. lzornorfe, 7.5.2. Dtagrame de tazll. ee conUo reacti i tritazfce 7.5.3. Dlagrarne de Iaza 9u 'eutectic' .. .'
7.5.4. 7.6 7.7. 7.8.
it

Diagrame e dellchili

de fa~iI-cu bru

peritectic
.lo.

7.S.!). Diagrame
Diagram

de faza en monotectlc
ce ccntin Iaze 'in teTID edlare :

Diagrame
Diagrarna

de faii! a sistemelor de raze a sistemului

en rene-til
Fe:-C

In sta~e solidi

7.9. Dtagrame Dllrlflcafll8

8:.2. Prlnclpti 8.3. Gerrrrinarea 8.4. Durlficarea 8.1.. Introducere

de faza 'temare
~i prill ......•.........•.

.....
tra.nsformllrl

115 124 124 125 127 128 133

1:-J,~

prtn dlsl!ersie

do fa;l:c In stare
'.. .

solldli

ale durifie1j.rii
Iii cresterea .aliaje,)Orprin

pr1n dispersie In react.me dep1i~irea

in stare soUdi!; limitei de soluhllltate

B.S. Duriticarea prin Imb1itranire. 8.6.~ Transfnrrnarea eutectoid~ .

8.7. Transformarea martensltlca 8.8 .. Revenleea rnartensitel OR I" n, De!lrall!u'ea

IDlllerllll"luf

1:35 136 137 137 141 143 ~'50 102 154

9.1. CorO"liunea matectaleler In medlu arnbiant 9 ..1.1. R e;:H!tii ei ecn-cchim ice 9.1.2. iP()tenti~1 de eclliU bru
9.1.::1. Ginelica 9.1. 4. Pasivarea 9.2. Tipurl de coroaiune . . . corozumil

154 .
"

154 156 159' 162 163

gaivallicii !'I.2.2. Factori metalurglci ~i Iactorl de prelucrare 9.2.3. Etectele mediului de corozlune 9.2.4. Gondlni de tunctionare . 9.3. ModaJi tilti de actlune 9.:'1.1. Pr~tec~ia !I.3.3. Prntectia tmpctrlva coroat unii . ", . . .. decoroziune . ..
. .'. ..

Q.2.1. Goroziunea

154
,.

[67 169

174
176 176 179 180 181 . 181 183

electrocbimicil
asupra mediului

_ st1prafet~lor

prin .aeuperirea Ji tratsmentnl

s.s.s.

Ac~iuni

9.3.4. Alegerea rnaterlalelor 9.3.5. Conceptia 9.4. CiJ,ozlunea Ilscatii

9.4.1. Aspec+e 9.4.2. Procesul

nsumblarilor
...

te!'modinamice
de formate "

ale-o:xidii.rii de oxld

183.
1.84

a strlltului·

904.3. Clnetica oxldi'irji

• • . . . .. • . •

185
187

9.4.4. Protectta Impo.triva corozl~ ii, useate

...

Cor>, 12. _A1I0J!! ndlll'IIHSe 12.L 12.2. 12.3. 12.4. Alumlniul. ~l aUajele sale .' . M.agnezjul~i· aliaje] e sale Berifiul ~i aliajele sale . Cuprul ~i.aliajele sale 12.>1.1. Allaje cupru-zmc (alarne) 12.4.2. Aliaje cupru-stantu (bronzuri en stanlu) 12.4.3. Allaje clfPru-a]urniniu (hronzurt eu alumtnlu) 12.4.4. Aliaje cupru- herf.llu (bronzuri ell bert liu)
12.4.5. Aliaje -cupru-ptumh (bronzurteu plumb)

=;

.. ,

12.5. Nichrl!ll ~I allajele sale . . . . . . . . . .. . 12.5.1. Ali 11) e .nlchel-eupru (allaje de lip Monel) 12.5.2. Alh<lje nichel-Iter , . . ... ....... 12.5.3. Aliaje nlchel-crctn ~i nlchel-crorn-Iler . .
12.5.4. Aliaje cornplexe pc bazl! de nlchel (superllllaje)..

12.6. Cobaltul *ialiajele

t a. 7. Zincu I Iii ali ajele

pe baM de Cobalt
pe b !tzi3. de zinc .

12.11. Tltanul- st aliajele pe Mz:i" de titan 12.9. ZiJ'coniul 12.10. Metale refractare Cap. 13. :fti1aterlare eeramlce 13.1. Proprietlit i ale materialelor 13.2. Materlale ceremlce ccrarnice tradiponale

13.3. Materiala ceramice tehnice , . 13.3.1. M:ateriale, seale abraztv e ~i scule ascbletoare . 13.3.2. Materlale ceramice utlllzate In electrontca ~i electrotehnica 13.3.3. Materiale cerarnica retraetare 13.3.4. Sticlelc . . . . . . . 13.3.5. Gialitu] ... ' .•... 13.3.6. Cimentul ~l hetoanele
'1,-4 •

Clip. 14. MaterI8Ieeompo;r:lt~ 14.1. In troducere '.

..

320 320 320 322 322 324 ;J25

of'.

..

14.2. MateT"iale compoztte armata cuparUcule 14.2.1. Materia1e compoalte durlflcata prin dispersta particulelor 14.2.2. '~ateriale compoiitecu macroparticule' 14.3. Materialecomp~te annale en fibre. 14.3.1. Fibre continue .. unidirectiouale .... 14.3.2. Fibril discontinue- . . . . . .. . . . . 14.3.3. Intluenta 14..3.5. Matricele 14.3.4. Fibre de adao~ .. . ...
. . . ..

327

orienUirii fibrelor asupra comportamentuiut . . . . .. prm laminare materialelor .

.'. ........

mecanlc

332 334 338 342

343 344

14.4. JIiI<lterialele compoztte -obttnute 14.5. Comparaue Cl.lp. 15. Mnlerlale

I'!Il~l'lel'

.'

. . . . . . . ..

. . . . . . .. . . ,.

Intra preprietattle
. . .. ......,.

compozlte fii ale metalelor.

15.1. Prinri"piiJe

formru:ilpuliqlerfior .....

344 344 345

. '15.1. L OnlUitl lundamen tale (monomert)' 15.1.2. Grad de pollmerlzare

Co p.. Ie. Crlier II dOllleyere

15.2 .. Principal cte propr ielil\.i tl'Zice ale materlalelor pi astlce , 15.2.1. Man ,'o!u.mid\ , 15.2.2. Coetlclentul de dilatare specifIca 15.2.3. Gonrlucti blli tatea Lennie? 15.:'>.4. Rezisti ~italea electrtcd . . . ] t>.3. Prlnclpalele proprletiiti mecanicc ale materlalelor ptastlce
a mater I,Melor meta 11(;1\ enrru p I'rodnso dtn en 0.1 11-11 I-j in ile ntl'l~IH1 Alegerea

346 346 S,46 349 349 3,50 352 '353 356 357

16.1.

nlllterialelor meLaJice pe!3,LJ'u or!lane de ;m~~ini.. . . . "' . . 16.1.1. Alsgerea otelurilor' In fnnctie de caracteristicf la de rc?:i~tentil . . 16.1 .2. Alegerea oteluri lor In tunc] ie de com portareal a tratam entul term ic 16.1.3. Alegerea otelurilor pe baza reztstentel III solicitarl vanablle '. 16.1.4. A legerea ctelurtlor pe haza Te"listentel 1It I'upere fr!lgilA:
otclurllor' pentru arcnri ..•... de moto~re .... 'lertpice ~. l\legerca

""

366
368 371 372 375

16.2. A legerea i6.iI,

oteluriJol" pentru supape 113.4. AieSereaoteluri\or ·pentru scule

16.4.1. 16.4.2. (;orisideralii generate A1egerCll otcilurllor pentru

......
......

scule, ascaletoaru 1604.3. AJegerea otelurltor pentru matrito de stantare perrorare 16.4.4, Alegerca ctelurtlor pentru cutltc ~i Ioarfece utilizate la-t1i.ihea mate 'rialclor met~lice B ipliografie .

~r

375 376
378

383
38,Q

...
"

._

.,
_ CAP I T'j3 L U L 1

INTRODUCERE

IN ';;TIJ'N'!fAMATERlALELO!t ,.

1.1. GENERALIT ATI

Preocuparile curente al~ iuginerilor, inditerent de specialitate, au in vedere producerea si prelucrar ea materialelor, proiectarea ~i realizarea de componente sau structuri care includ materiale, utijizarea ration-ala a materialelor, InLocuirea celor costisitoare cu uncle rnai ieftine in conditiile unor fa" . porturi ,pret-calitate cat mai Iavorabile, Specialistii din dorneniul electric doresc circuite ~i componente ell Ha- . bilitate sporita, yare s~f reactioneze iristantaneu comenzilor iDconditii de solicitare tot mai intensa. Inginerii constructori solicita structuri puternice, "'Sigure,care sa lie in acelasi tim p usoare si estefice, Inginerii mecanici doresc materiale usoare dar in acel.a§l timp durabile, care sa asigure 'perfcrmante in cele mai diferite conditii de solicitare. " ' Fata de aceste deziderats cursul de "STUDIUL ~I INGINE_RIA MATERIALELQR" are scopul de a pune la dispczrtia studentrlrir cunostinte actuale privind legatura dintre eornpozttie, structure :;;i proprietatile materiale101:,precum ~i influenta factorilor termici, chimict, mecanici asupra acestai legaturi.. . _ .. Lucrarea se adreseaza to special studentilor de la Iacultati le ell profil mecanic, dar ponte fi de foIos ~i studentilor din alte dornenii tehnice, preeum ~i specialistilor eare activeazs In diferite ramuri industriale ..

1.2.. TIPURI DE MATERIALE

o prezentare generala a materialelor existente In natura permite clasificarea acestora in -patru grupe : rnetale, ceramice, polimeri ~i materiale compozite (tabelul 1.1) .. MetaJeJe sunt ruateriale caraeterizate prhi conductihilitate termica ~i electrica buna, cneficient de temperatura al rezistivitati] pozitiv, luciu metalic, plasticrtate, ducttlitate, opacitate. Metalele pure sunt. puti n utilizate, datorita pretului de cost ridicat fiind preferete.uombinapilledintre doua sau mai multe ruetale numite aliaje, acestea ava.nd anu mite proprietat] Iizico-chimice superioare componentelor pure. '

"

11

Tabelul 1.1 Exemple

Nr. ~upci

rejrrezentarive

'pentru

grupele

de )Ilateriale.
ULilizllri

Utl lizari,

proprietati

Dcnum irea WU(l,,1

Denumirea

ma terratulu!

Argtnt

Metale

Pont.a a.UJa
(alia] SiQ,-Na,OAI.O"

.1

I
Sttcle

fi er- carbon) CaO

-2

.'
Ceearnlce

tacte electr lce ,I Bl inrlaje, bile pentru , mort de mac rna t rn lrtereuti
pentru geamul'i

Conductoare

~i con-

"Propri~tiHi Conduct! hili tate eJectrlca! prln

.plasttcltata

Rezistenf:i. l:c uzare lrecare, fra~ili late

"Bulle propriela~i optlce

izclatoate

MgO, SiO.

Materlale Ambalaj mente

refractare pcntru allplacaje

-3 Polimcri

ratura

Izolare

t errruca tempelnaltl'i de topirc

Polletttena Hii~ini Icnol icc

Flexlhihtatu • Rez ist h~ft la coroztune medlu marin Duritale III

-4 Compoz itc

Adeziv pentru rnetalicc • Plaeu ~e d u;re Prstoane

WG-Tie-Co Al-Al.03
I'"

la uzare
S tahllltate

mare,

rezislenta

la cald

Cer amicate sunt materiale caracterizate de 0 excelenta rezistenpi la.t.ernperatu ri tna lte , rezisteu ta la cornz iune In diverse medii, proprietati op tice, electrice :;;i terrnice deosebite. Desi prezin la valori relativ rnar i de rezistenta si duritate, ductititatea, plasti itatea ~i rezistenta la soc mecanic sunt reduse. Pulimcrl! su nt, materiale caracterizate prin, conductibilitate termica si electrica red use, proprietati de ductilitate _~i plasticitate inalte, comportare buna la )l"ocuri rnecanice, un raport rezistenta-masa favorabil ~i 0 excelenta comportare la -coroziune. Compoztte lo sunt materiale formate din dO.lii: sau mai mul te componente' . avand proprietat: superioare Iiecatuta dintre elementele constitutive. Sunt mater+ale usoare, cu rezistenta mecanica mare, ductile, rezistente la temperaturi lnalte ~i cornportare buna 1a coroziune.

1.3. ItEGATURA. DINTRE COMPOZITIE CHIMICA . CONDI'1'Il DE PRE1LUCRARE - STRUCTURA , PROPRIETATI

.

.,

Reallzarea unui produs are la haza lIll ansamblu -de caracteristici Iizicomecanice determinat priu calcul, Bvllildll-se in vedere conditiile de solicitare si exploatare ale acestuia. Specia1istul in studiul materialelor intervine in relatia compozitte chimica - con di tii de pralucrare --:- structura - proprieta~i prin alegerea rnaterialutui si si.abilirea conditiilor de prclucrare, astfel lndlt sa obtina acea structura care poate asigura cornpor tarea corespunza-· toare a produsului In serviciu. Modiltcarea uneia dintre componen tele relatiei determina modificarea celor lalte, Acesta este motivul pentru care trebuie stabilite relatl ile de couexiune dintre cele patru .aspecte mentionate, in vederea realizar ii unui produs tn conditii de sclicitare impuse,

1'2

Compozitia ch im icu. AJegerca <unui material eLI 0 anurnita compozitie clrirnica pentru realizar ea unui prndus are in vedere un ansarnblu de cunostinte privind structura atomului, sistemul periodic alelementetor, caraeteristicile legatur~lor chimice, proprietatile generate ale substantetor (electrice, magnetice, sta.i de agregare), starea naturals ~i me todelegenerale de obtinere a substantelor alerneutare, proprietatile Iizico-chimice, eombinatiile mal importante si princi palele dornenii de uti liz are. . Conditii de prelucrare .. Prelucrarea rnaterlalelorare ca obiective ohtinerea forme! ':;;i. dimensiuntlor prod usu 1u il dar in acelasi tim p 1?i a une i anumite stad structurale. . Metale le pot fi prelucrate prin turnare, imbinare (sudura, lipire, adeziv), def'ormnre plastica, presare !;ii sirrter izare (metalurgia pulberilor), tratamente termomecanice, aschiere, . Materialele ceramice se .prelucreaza prin turn are, extrudare, formare'iz~statica, sinterizare. Pohmerii se realizeaza in special prin mjectie ~n matrlte, dar ~i prin turnarc in vid sau extrud are. Materiale!e co mpczibe se cbtm prin turnare, inf iltrare sau presare. Alegerea procedeului de prelucrare are tn vedere In pr irnul r~lld structura si proprietatile obtinute, dar 1'0 acelasi timp ef icienta sa econornica .. Struerura, Inlluenta structurii asupra proprietajrlor materialelor se maniiesta la mai muite niveluri. Asttel, prima influe nta 'se slt ueaza Ia nivelul struct.urii atornilor iridividuall care uicatuiesc materialul. Aranjamentul electronilor 'care lnoonjoara nucle ul atcmului influenteaza in speciat proprietatq'e electrice, magnetice, termite, optics, precum ~i comportarea la coroziune. Nivelul urmater de influenja asupra structurii it constitute aranjarnerrtul atornilor tn spa tiu. Metalele, caractcrizate de structur a crlstalina, prezinta aranja mente atomice ordonate, care in [Iueuteaza ill special ]'5"r'opi'ietatile de i-ezistenta mecanidi !;ii plasticltate. ' Mater ialele cera mice ~ majorltatee polimertlor, lipsite de aranjamentul atomic ordcnat, au proprietati fizl co-chimice net di.ferite de ale metalelor. La nivel microscopic, metalele, unele materiale ceramice ~i uneori chiar polimeri i p rezlnta structura gr~anul~di(agtegate pol leri'stali ne) ..Natura, forma, marimea ~i orientarea cristalelor (grauntilor) inf luenteaza deeisiv la. acest nivel structural' proprietatile materialelor. Prepr ietat]. Coroportarea materia!elor in diferite condtjii de solicitarc esl;e determmata de ansarnblul proprieUiploT,fizjco-chimice ~i mecanice tn legatura directs cu structure acestora. Materialele amorfe (s ticla, ceara, cauciucul, materialele plastice) au particulele componente intr-o dezordlne partial1i. sau totalii,~motiv pentru care proprietatlle fizic~ variaza scalar (nu depind de directie). Aran] amentu I ordona t al atornilor in spati u specific materialelor cristaline (met-ale) de terrnina 0 puter nica de)lendenta de directie a p roprietatilor Iizico-chimice !;i·L..mecanice, deci aparitia Ienornenului de anizotropie.

13

.,...

terialelor sub actiunea

apreciata prin

Proprietatile

fizlcc-chimice,

~i mecanice au In vedere ann mitor Iactori. Astfel,. rezistenta

cceziunii materialului,

comportarea

Ia coroziune ,este

rna-

acestuia sub accomportarea rnaterialelor la. variat.ii marl de temperatura prin prism-a modificarilor structurale. Proprietatile electrice, magnetiee, optice se refera la cap acitatea rnater ialelor de a conduce sau nu curentul electric, de a f i ferornagnetic sau paramagnetice, la dilractla, reilexia sau reiractia luminoasa. " Proprietatile mecanice reprezinta comportarea materlalului sub actiunea unor Iorte exterioare. Cele mai -importante proprietati mecanice sunt rezistenja ~i plaslicitatea mater ialelor, dar in egala masura intereseaza cornportarea sub actiuuea Iortelor cicllce (oboseala), sub acpiunea Iortelor de Irecare, (uzura abraziva): san sub" actiu nea . Iorjelor de impact (tenadtate).

jiunea medi.ilor corosive. Proprletatile

pastrarsa

termice au in ·vedere

integritatfi

..

--

..
Partea I
SlUDIUL MATERIALELOR
C.A'P(TOLUL 2

ARHITECTURA

AT()MICA

2.1. LEGATURIINTERATOMICE
Varietatea legatuTitor existente tendintei de .cornpletare a nctetului Fortele de 1egatlIra dirrtre atomi slabe (legiitllri secundare), Legaturile mari de interactiune lntreatorni de la Intra ate mi constttuie
electronic.
0

consecinta

.pot Ii puternice (legat:uri primare) salt primare sunt caraeterizate pria energii 1,0 la 10,0 eV fat in vreme ce legaturile secundare prezinta valori ale energiilor de interacpiune de la O,()l l,a O,}O r;V fat. . Fortele primare (puternice) caracterizeaza legUurile de tip ioni1::3. sau heteropotara, covalenta ~i metalidi In vrerne ce Jortele secundare (slabe) sunt specifice legaturilor de tip V'an der Waals. figura 2.,1 .sunt prezentate schematic diferitele. lipuri de ·legaturiexistente intre atomL . ~

tn

~~.
o

.•..~.~~

'

..

~~ .c
schernatica <atomj'CE! :
legMur"

Fig. 2.1. Reprezentarea aleg/Hura ionicll. ;.11 -

a legaturilor

interleg~tllPa

metartd. ; d - lone

covalenta ;cVan der Waals.

15

Atom de tlo

Arom de [I

Ian [I

Fig. 2.. . Meoani&lllul 2

leg8ituril ioni_ce in caaul fortmAdi cloruri! de sodlu.

",

Fig. 2_,3.)V1ecanism1l1 legaturii' eovalente

J'

In cazul formarH siliduluL

16

Legatura ionieR sau heteropo lara (fig. 2.2) este deterrnmata de Iortele de atraetie electrostatica dintre ioni pozitivi ~j negati.vi obtinut1 prin cedarea $1 captarea deelectronica urrnare a tendintet de a forma 0 configuratre electronica extarioara stahila (octet). De exem plu, atractia dintre ionii de sodiu si cei de ClOT deterrnins Iorrnarea clorurii de sodiu s.,au sarea de bucatarie (NaCl). Materialele,. caracterizate d~egaturi ioriice se comports Iragil si au COIlduetihilitate eleetrlca redusa. . Legatura eovalenta sau homopolara (fig. 2.3) se hazeaza pe posibilita tea Iormari! octetului electronic, prin puuerea in cornun a unui nurnar de 8-Nelectrpni, N reprezentand jiumarul de erectroru de val~ntli. corespun:ditor atomu lui conaidera t. De exemplu, Iiecare atom de clor-poate pune in comun 8~7 = f electron de valenja, I'ormand a molecula de clor, atornii de carbon pun in comun 8-4 --4 electron]. de valenta, razultand 0 repartitie spatiala int.re a.tomi, -realizatf numai prin legiituri covalente. Materialeie caracterjzate de legaturi covalent.e sunt -clure, au tempar aturi de topire in alte (diamantul), sunt fragrle, au 'conductibilitate electr ica practic nula, cornportandu-se ea izolatoare (cerami.ce. polimeri). Leg.1I,tu.ra metalicu (fig. 2.4) este de asemenea 0 legatnra. homopolars a earei existenta poate Ii experirnentata, prin imposibilitatea comptetarii octetului electronic In prccesul de punere In cornun a electronilor de valenta, Astfel, sodful ar trebui sa puna i.n comun 8 - 1 = 7 eiectrbni, magneziul 8 - 2 = 6 electroni, aluminiul S - 3 = 5 eleetroui, dar ell exceptia electronilor de -valentji care po~ Ii usor deplasati, c,eilalp electron] situ a] i In stratu.r ile. interloare sunt straris legati -ae IlUclell.'of In acest mod, rezulta 0 !egatura Iormata din ioni pozitivi (nucleu ~i straturile intertoare electronlce) §i electronii de valenta care se misca liber, constituind "nori.Il" sau "gazlLl" electronic. ForJele 'de legahl1;.a sunt determinate de atractia dintre "scheletul" ionic pozitjv ~i f_lJ!xul electronilor liheri: Teor ia electronilor liberi apartinand III i Drude (1902) si Lorenz (1916) explicii princrpale!e Pfoprietlij,i ale starii me talice, Conductibilitatea termica 17)electrica a rnetalelor este datorata deplasiir-ii lihere in material a electronilor de valenta. Opacitatea !?i puterea de re llectie a met.alelor sunt determinate de faptul ca electronii Iiberi pot absorhi energie In orice •.lungime d~ unda ~i emite tn aeelasi limp fascicule luminoase.
p _

..

-c,

/SChelel

-8- EJ.

ionc pozitiv

'!tern
"

!P sOdiu
Fig. 2.4. Mecanismul legi1tU1'JJ metance 10 eazul formarti ,sodiulrui.

17

"

--

+
t

,Fig. 2:5. Mecianismul

legaturii

\Tan dol' W~lls

in caz;u{apei.

>Cele rns i rnulte materiale cerarnice si minerale, dar :;;i uriele metale au, la baza un complex. de legaturi interatomice care cupt inde douii sau ehiar toate cele trei jnecanisrne prirnare de Icgatu·ri prezentate . Asttel.vtn cazul fotmarii Iierului, legaruta d~ baza este de tip metal.ic, existand insa ~ elemente apartinand legaturii covalente in timp ce cristalul de siliciu se Iormeaza cuajutoru\ unor lcgaturl preponderenl covalente care cantin insa ~i uneleelemente ale legatnrii metal ice, ' Lenatum:Van del" Waals. Le'gaturile Van del" Waals (fig. 2.5) reunesc molecule sau grupurt deatomiprln atractii slabe electrostatics. Multe materiale plastice, ceramicele, apa ~i all.e rnateriale sunt permanent polariz ate, adica uncle portiuni diu moleeula tind sa fie'incarcate pozrtiv, In timp ce alte por~iuni snnt incarcate nega liv. Atrac pa electrostatica dintre regiuni·le irl~arcate pozil:'7. ale mid molecule ~i regiunile tncarcate negativ ale unei a doua molecule lC2;ga slab cele doua molecule impreuna. Legaturile Van der Waals sunt l~galuri secunda.$ (slabe), lnsa atomii din cadrul molecule: sau grupul de.atomi sunt reuniti prin legaturi puternice janice sal! covalence. Astfel;~-t~ 'temperatura de Iierbere a apei, legaturile Van del" Waals se rup, rezultand ahur ; pentru a rupe irisa legaturile' covalente care unesc atomu, de oxigen 'l)i. hidrogen sunt, necesare temperaturi mult mai mari,

.....

2.2. ARANJAMENTE

ATOMICE

2.2.1. GENERALITATI
Aranjameritul atomic este elemcntul care influenteaza determinant aspectele microstructurale, precum fli comportar'ea'materialelor solide. Inm~tale, unele aranjarnente lavorizeaza valor i mari de plastioltate .. in timp ce . ~.

altele

determina

r ezisten

~a rnecanica

deosehit

a.

"

Cornportarea dilerit.? a polimerilor de aspectele diferite ale aranjarnentelor

j•

(c'auciuc, poliet ilena) este determinata atomice. .., - .

.18

..

;:

'

.'

In acestcapitol vor fi presentate aranjamentele 'ato~mice speclfice mate~· rialetor solide ~i" imperfectlunile (ahaterilejexistente 'in aranj area . atomilor ~i influenta acestora asupra proprietatilor Iizieo-mecauice ale matecialelor solide.

..

\ '2.2.. . ORDlNEA LA 'SCURTA DIST ANTA. 2 {)RDINEA L<1 MARE DISTANT A

.~ Dad su neglijeaza rmpertectiunile din materiale, se poate aprecia existenta a trei modele~e aranjamente"atomice (fig: 2.6). . Far.! ord ine. In gaze, atornii 'nu prezinta in prlvinta aranjamerrtelor nici 2 ardine, ei umplaud la iotam.plare iocinta in care S6 gase~te.gazill. _ O.rd.ill~ la scurti} d istanfa. Un material prezinta ordine la scnrf-a d.istanta daca aranjamentul atomilorse 'refedi daar La. atorrri vecini (distante mai mid decat distantele interatomice). Astfel: v:aporii de apa prezinta ordiI~e la scurta distanta -datorita legjitnrilor covaleute dintre atornii de hidrogyn~i oxigen ; moleculele de apa urnplu insa absolut la intamplare spatiul in care se gasesc vaporii. Ordinea Ia scurta distan1:a se intalneste de ase.mdlea Ia rnajoritatea polimerilor, precum isi Ia unele .materiale ceramic.€ .. Ordine Ia mare dista.n"fll, !n metale, la unele materiale cerarniee sau chiar la unit polimeri, atomii pr ezinta ordine la mare distanta, adiea aranjamentul atornlc dupa lin anumit "rnotiv arhitectural" este acelasi in tot volurnul materialului.

.'

...

0 ,
0

0
.......

0 0
Ok.
Q

O· 0

DD
~ •.

H@H <0
b

c
.....
existente
o!ldllie. ia
o.rdlne 10

Fli·

2.6. Mcdelele

aranjamentelor atomice Tn materia Ie :.

a ~ tllrll orcme (lcilZ\~1 gazelor lnerte): b~ scurta 'dtstantll'(caZul vaportlor de apAI ;;0 mare d.lsLant" (SpecWciI. metaietorr.

,.

..

19_·

,"

"

..

'j

20.

..
....
':2.Q.S. RETELE

SPA'fIALE.

SISTEME

CRISTALINE

Aranjaraentul atomic ordonat poate. fi deserts conventional prmtr-un .sistern spatial de linii drepte care se itrterse ct eaza :)i care se numeste .retea . -spatjaHi. Locurrle de intersect ie ale Iiniilor se nurnesc puncte sau .nr;-<imi ~i . sunt ocupate ~.e .atomi _(ioni). Teate nodurile retelei sunt identlce. Reteaua spatiala.: di(era de In un material hi·altul atat ca Lonita cat $i ca dimensluni, in Junette de marimea atomrlor si natura legiHurilol' interatomice. Reteaua spa~iala se poate determina printr-o subdjviziune a sa care pas~ treaza toatc caracteristlcile lntregii retele ~j care se nurneste celulaelernentara.' In figura '2.7 esle prezen tata o retea ~patiala (2.7, a) *1 celula sa elementara (2,7, b). ., . S-a stabilit existenta a 14 posibilitap de grupare a punctelor in spatiu, astf el jucal [ieeare· sa' aiba vecini idcnt icl, deci 14 tipuri de retele spatiale sau retele Bravais (rig. 2.8). ~ Dintre elemen tele principale care caracterizeaza celulele elernentare $i" deci r etele le spatisle, in continuare se pre2.intii p,urametrii retele i, 'nu~aruJ de atorni apartinand celu lei elementare, nurnarul de conrdinatie, gradul decornpaclitate. Paramelrii relelei descriu Iorrnasi mar imea celulei elementare referind'il-se la ·const.ant.ele sau perioadele retelei (a, b, c) si unghiurilc retelei (IX, ~, y) (fig. 2.7, b). Coustantele sau perioadele r etelei reprezirrt.' distanta dintre cclulele dol atomi vecini miisurat~ pe rnuchia principala a retelei, , Utiqhiurile reielei sunt ~I.[]ghiu["ile pe care le fae Intree.le muchlile celuler' elernentare. Pentru a descrie celula elernentara a sistemului cubic este sufici.enta ,cunoa~terea lungimii laturii cubului 1-n timp ce, pentru ? descrie eeluJa elernentara ortorombicli., trebuie precizatc diOlensii.m!le tuturor celor trei laluri ale celulei. Cea mai ccmplieata celula, celula triolinica, este

oconstanUi care defineste tiecare cel eiemeptHre. Pentru num de a torni care a partin eel ulei elemen lare trebuie avu t in vedere -ca.:fiecare a tom, in raport de pozit,le, poate apartine si rnultan mar multor celule.· Astf el, unatnin situat in coltul celulei ~rar.~ine In acefasi "Limpalter sapte celule elementare adiacente,. deci dear a opta parte a atomului situata intr-un calf al celulei apartin« acesteia, Aportul numeric al atornilor la celula elementara este de 1/8 pentru atomii si'tuati hi coltur ile celulei, pentru atomii situat.i ~pe Ieiele celulei ~i 1/1 pentru atornii situati in interiorul celulei .. In strueturile alter mater iale, III.~ special materialele ceramice, nodurilor . retelei spattale li se asoclaza zeci sa u' ehiar sute de a torni, rezultand calule element.are deosebit de cornplexe. Nu marul de eoordinatie reprezinta nurnaru! de atomi care se.gfisesc la 0 distarita" minima de Ull atom dat, . . Grad nl de compactitate (umpJere), '1):, reprezinta rapor tul dintre volumul atornilor care participa la 0 celula eiementara ~i volumul calule i. Ccnsiderand elementele de simetrte b, C ~i (1, ~, 'r,-retelele spatiale pot fi clasificate In sapte s'isteme de cristalizare (tanelul 2.1).
dintr€' ulele oalcul ul arului

descrisa THin toa te ce le trer constante !Ii cele- trei u nghiuri. Numiirul de aiomi apariintuui cehilei elemenlare constitute

ri2

a,

21

Sisieme (Ii ratele cristallne

Tallelul
'>'

e.i

'Cubic

"
(1=

=e ; «

'= ~

-= Y =90·
gO·
9U·

I·

Tlpul 'retele! eJZlatal h)"

.'

Simpnt (CS) ,eu volum eentrat (CV'C) Cu fe~e centrate (CFC)

..

Tetragonal
'

a = b oF e ; a # b # 'C

0'.

=.~ =Y =
= .~ y =

'Simplll ('is) ce volum centrat (TVC) Cu velum centrat '(OVC) , Cu 'baze cent rate (OEC) Cu fetecentrate (OPC) (R) Slmplii (H:)
Simplii. (lI,IS) SitnpHi (OS.) ,~

Ortorornbtc

••
(Trigonal)

...

: .(/.

Romboedrtc Hexagonal 'Monoclinic Tr!clinic

--~----------~-------ISjmpli'i a=b= = 13 ='y i" 90°

c ; ox

a = /)oF e ; y ~ 120·

0:

= Il "'"90· ;
=Y

., .

a #- 11 ;£ e ;

0:

=-

90· ¢ ~

Cu bazc centrate Simpla (T) ,

(MEC)

, NotlJ~ii er lstaloqraflee. Proprietati le multormateriale, in special, metale, sunt dependente de un plan sau de a directietn reteaua cristalina. Punctele (nodurile);.direc~iile ~i planele se identj'fid C11 ajutorul unor simbolur i numerics care se numesc iudrci Miller. ' Coordonatele punctelor (uodarilor) lntr-o. retea sat! il:\ celula sa alemantara pot H precizata utiltzaudu-se un sistern rectangular de axe .. Coordonatele unui nod reprez intii distantele, n~asuraLe prin mtermediul pararuetr ilor de retea, pe axele principale z, y, z pornindu-se din origine cahe punctul (nodul} considerat. Orice punct est e astfel precizat prin trei .nurnere separate intre ele cu virgule (fig. 2.9). . ~r)irectiile crsstalograf ice se simbchzeazaut.ilizandu-se indicii Miller, astfe l : ~ se litiHzeaza. .nn sistem de axe rectangular ~i se stabjlesc ln raport ' de acesta coordonatele a doua puncte .care se aHa pc directka considerata, _ ~ se scad coordoriatele punctulur de la pa'cai, din coordonatele punctului superior si se obtine astfel numarul parametrilor de retea masurati pe directla axelor princip ale, I, y, z ..a sistemului de. coordonate-: - daca. valorrle obtinute sune fractionare, Iractiile se 'tl'duc la "acela:,;i nurnitor ~i' se elimina nu'mitorii; de asemeriea, este posibila lmpartirea fieei'l'a.\%.d\'I\t'i!c \1!>.t:!;'ti, t\\ IJ..-Q. dl'l'lZ.Q.[ eamun oentru a obtine nurnere irrtregi

.-

Este avantajos ca d.riginea sistemului de axe sa sf. gaseasca. in unul din eele doua puncte stabilite d,e pe directie ;, . {.

y.

cele mai mid;

teniul

- cele trei nurnere (indici) rezultate se intrcduc intre, paranteze drepte fari a utiliza lntre ele nici un sernn de punctuatie, Daca unul dintre indici este neg'ativ, deasupra nurnarului respectiv se pune 0 bara, , In figura 2.16 sunt. pre.zenta!,i indicii uaor .directii cristalograltce in srs-.

cubic.

-.

..

22

...
.2 'Z

0,0,1 ~ ..

t, 1 11

1
11

,0.0 f

"".
Pig. 2.10. Repre;:en-tare~ schematica a lndicilor 'Miller al unor • directir criscalegraflce in celula ,. elementarae srstemujui cubic,

Fig: 2.9'. Coordonatale punctel or in celula elernenbara a sistemului' cubic.

precizari : 0 directie ~i negatiyu'l reprezen tan d aceeasi dlrectie,

sau - [10.0] nu sunt identice, ele dar sensur i opuse ; , 0 directie este fdebtica cu oricare din multipJii .sill; directia [0101 este identica ell [050] sau [fifo] etc, .; , - intr-un crista! exista directii echivalente ; acestea pot-avea indi'cl difeTiti datcrita modului dilerit de po-zitionare a originh axelor de coordnnate. In f~ura 2.11 este prezenl.atii echivalerrta direc\,iilor [100) si [019] In rupert de deflnirea sisternului 'de axe, . . . Direcl iile echivatente se simbelizeaza prin lntroduccrea indicilcr Miiler intre paranteze ascutite fara sem ae de puncjuatietntre.ei - familia direetiilor < 101.>, . _. Simholizarea planelor cristalografice se face utilizand u-se indicii ~lmer astf'el :_
tie mascara cu ajutorul pararnetrilor reteJei, lungirnea
cu axele z de inter;sectiapla.nului considerat de com-donate

toarele

Simbolizarea

direc] ii lor crista! ografi ce trebuie

...

ii

.. ["fOO] -

sa tina

searna

de urma-

- d~terminate

segmentelor x,

..

x
,

'Fig, 2.·111,EehlvalenjJa - unor

direc1;1i cr:i.s-talog:refice
cubic.

In sistemu!
•.

.'

23

Z'

6·
I

(0-20) .

;;

X Fig,' 2,12. Reprezentarea

I,
unor

schematica

. . .\I,z" Daca planul trece chiar prin originea sistemuhri de axe, aceasta trebuie deplasata In, alta pozitie j , - se considera iuversul 11.mgimilo;r mssurate, - <Ia"d indicii sun! nu mere Iractionare, atunci se aduc la acelasi nurni1.01' Iii se. el iminji nurni torri; - riumerele obtinute se introduc, raTa sernne de punci.uatie !ntre ele, intre paraut eze roturide. Indici i negat iv i se reprezint a eu o. bara deasupra numarului. 10. [igUl:a 2.12 sunt reprezentati indicii Miller ai unar plane cristalcgrafice in siste mul cuhic. Simho'[Izarea planeJor cristalografice trebuie ,saaiba in vedere urrnatoa-

din sistemul rubie.

a shmbolizarii

plane

rele aspe cte importante

.-

perpendiculara

planele ~i negative lc lor, spre deosehire de ditectii, Stint identice : un plan ~i multiplii sai, spre deosebire de direcjii, nu sunt, identici ; '+.., - in fiecare celul1\. elernentara exista plane echivalente care au indict diferiti, datoru.a pozitiouarii axelor de coordoriate. Toate planele similare Ior meaza 0 (ami lie de plane a carer indici sunt iutrodusi l!ltre acoiade milia planslor {lll}; . - in sisternul cubic, 0 directie care are aceiasi indioi ell un plan este

.'

[a-

pe acesta,

identilicarii directiilor si plane!or cristalograf ice este irnpusa de cprnportarea anizctropa a mull.or rnater iale, respectlv de dependenta proprietif);ilor Iizjco-mecarrice de-directiile din cristal. tn tabelul 2.2 este prezentata a nizotrcpia mod ulului de elasticitatc pentru diverse mat.erlale.
Tabe/ul 1.2

" Necesitatea

'.
AI

Variatia

alliz:otropa -3 modululul

de elasticitate in diferite (x lOfipsi, 1 psi;=. O,Oljl3 daN/cm2)

[100J

materiale

Materia!
.#

I
-

[.111 J
.1

dire,,! ie carecaro ,

Fe Nb

eu
W

<;),,2

Mga
NIIGI

. .

9,7 19,1 22,0 59,2 35,6 6,3

11,0, 27,8 40,4 11,8 59,2 48,7

4,7

I'

10,0 18,1 30,0 .14,9 59,2 45,0 5,3

24

• 't

2.3. IMPERFECTIUNI

ALE ARANJAMENTULUI

ATOMIC

2.3.1. INTRODUCERE
Teate 'materialele, indiferen-~ de- natura lor, prez int.a imperfecjiuni ill aranjamentul atornilor care deterrninfi puternice inllueute asupra comporbirii materialului. Astfel, prezenta imperfectiu nil or i11 aranjamentul atomic Iavorizeaza obtinerea uncr me.tale ~i aliaje rnai rezist ent e, a unor magneti mai puterrrici, a unei game coloristice f oarte variat a a sticlelor ca :;;1de altIel a unor niateriale ell ]Foprietati deosebite. Imperfectiunile aranjamentului atomic exista en sau fara voia noastra datorita conditiilor practice de obtinere a materiaielor j de III U Ite ori irnperIectiunile structurale ("defecLeie" de retea) sunt intentionat cueate pentru a real iza an urnite caracteristici Iiztco-meca nice. .. , In contmuare vor Ii repr ezerrtate cele mal impor+anl e imperf ectluni ale Te~elei, ~i an u me ~ delecl e (imper[e~liu ni) pu nctiforrnc, lin ia re ~i plane (de su pr.arata). 2.3.2, IMPERFEC:PUNI (DEFEL:TE) PUNCTIFOR,ME

Imperfectinnile punctiforme pol [i imaginate Iie ca absenta urlt:ii:aL~mi din nodurile rer-elei (vaeaa te) (fig. 2.13, a-), fie ca prezent a unor atorni straini in pozitii interruediare In qpor ~ en noduriLe l'e~elei (aLa rni interstrtialf) , (fig. 2.13, b), prin prezenta atorni 101· strain] in chiar nod uril~ retelei (atorni substitutiorialr) (fig. 2.13, c, (I), prin exis+enta sim u \tan a a vaca ntelor ~I ato-

0.

..
d
Fig. 2.13, Beprezentarea schematics' a Irnperfectlunilor
a,_ vaearita : 0 atom interstitial; c, a - atomt suostttuttonatl f - d~~ect Schottky.

(detectelor) puncttrorme
: e ---' defect Frenkel.;

25 .'

. ..

milor interstij.ial i (defect Frenkel) (fig. 2.13, e) sau prin prezenja perecbilor d-e vacan te in cristale ionice (defect Schott ky) (fig. 2.13, f). Vacantele se Iorrneaza ca ~lJfmaJ;,& a oscilatiilor locale de' amplitudini mal niari decat. para metrul retelei, datortta cresterii temperaturri: Ca urmare a a_cestui ~apt, are loc 0 deplasare a atornilor prin retea, nodul padisit de un , atdrn fiind ocupat eel mai adf!fie,l de 'tin atom vecin s.a.m.d. to consecinta, unii atorni [Jot 'parcurge cateva distatrte interatomree, transportul pe masa realizaj "in a ('('.')1 felllllitansl denumirea de autodifuzie atunci cand se deplaseu1a at omii me Ialului de bazl'i ~i dif uzie atunci d'md se deplaseaza alti atorni. N u'marui relat iv de v acae !:r 1ntr-u n crist.a 1 ,eal es te rnic (1 lac vacant la 101" noduri la temperatura amuiante, crescand pima La IIoc vacant la lOa 'noduri la tem pesaturf l~idiC'ate), dar. nu marul lor absolut e8M Icarte mare 'deoarece sl nuruarul de atrnni dmtr-un crista] este foarte mare (lntr-un mm" de f!er se val' ana Ia temperatura ambianta 8,54.109 vacante ~i 8,54.1018 in temperaturfl r idicai a. . . Prezen]a at"ourilor strain i (intcrsLitiali sa u siihstttu tionali) determina aparitia unor campuri de forte mccauice (elastice) care distorsioueaza reteaua din jurul 101' jW niai mutte dist ante atomiee, perturband asezarea ideala a -atomilor de uaza si influentJllicl astfel pureruic cornportarea materialului 1a solicit ari exterioare. , Def'ectele punctiforrne mentionate constrniie defecte simple t elepot interactiona unele cu altele, Ior.maud-rlefecte m ai mari sau asa nurnitele defecte cnmplexe. ". .~
.'

J",

2.3.3

IMPERFIDCTIUN1I

(DEFEC,TE)

LINI~RE

SAU

DISLOQA':r-u

Ddedele liniare (dislocatiile) prezinlli.o impDrt~nta deosebita. prin prisma - if] Huentc i Jl1 aulfesta til asu pra proccselor de def or mare plastica asupra transtormartlor -de fat.a, cresteru cristalelor, conducttvij.atii electrice s.a .. Se cunosc douii t ipuri de dislocatii : dislocatli marginale ~i. disloea[ii elicoidalc sau in sur uh. " e _ Di\loca\iile marginale su nt Iinii de ;tofni care lirniteaza spre interiorul cristalului plane de atom! incomplete numite extraplane. Mecanisrnul firin care se acj.ioneaza asppra unui cristal perfect pt;ulTU introducerea. unui plan. supliment ar de atorni '(exLraplan) este prezeutat in 'Iigura 2.14: Linia disloca"

tiei

constituie

segmentul

AD.

'

Fig_ 2.,i4. Reprezental'ea a~ristalut"iPe.I"fect:

b -

schemlatica
mtrcducerea

.3._

.foI'llnal'ii unei dlslocatHma:r:lgriTiale

A.DEF 1 c

:
di~WcalJ.el

extraptariulu; margtnate.

AD ltnla. .

26

...
r •

•••••
v,

• .- ...-.- . • •
fl

fl

•.•

t:'"

.
Fig. 2.15, ReprezenM~<ea schematicsi uatii merglnale.

• 0-'-·'-_-·0 • Ii • ~ • •
n
II ,II'

..~

- .·0t.rI. • •
e
IJ

..

'

••
b

If'

v
~tra-

dlstributle! atoriuloIII j u~.:w lin eidis1o-

,,Fig, 2.16. Reprezentarea

a"rlstal perIeot;

scnematrca -a circuiturui seulul) ,Bul'gers :

-

crista I marginal;;,

aa rc

coni; ne 0 d'isloca~;e .

.-

Distributia atomilor in jurul unei dislocatii mai·.gruaie este prezentata in figura 2.15. -. Dupa pozitia ext raplanului, dislocatiile marginate pot fi pozitive, -daca extra planul se gase*tli', j~ partea superioar a a cristalulu i~i negative d~ca .extrapfanuJ se..1gase;1te in partea infeldoara a cristalului. Disioca~iile positive se noteaza cu semuul _L., iar celc negative ell T. be observa ca in jurul dislocatiei, rej.eaua este puternic delormata (fi-g., 2,14, c), In par.tea' superioara a cristaluiui. atomii fiinp mai lnghesulti, iar 'in ·partea in (~ri:o~ra, ffil'!i distantati (fig. 2,15). Se ponte a pre cia deci ea . 0 dislocaj.ie nu .se red lice doar la Ii Ilia sa (.4 D) care rrprc7,inta miezul oi510catiei.ici se refera la Intreaga regiune din [urul acestei Iinii, 'In care reteaua este deformaUi. . Cantitativ, deiormarea rete lei de cat re
0

d)siocaFe

se

.torul, vectorului Burgers b. Acest vector, nurnit §,i vector de alunecare, s~· defineste cu aj u toru I circuitul ui Burgers care este 0 linie din cris tal obtin uHi. 'astfel : se porneste dintr-un nod oarecare at retelei 9'[ se"parcurg n ~istan~e interatcmice in [os, m la dreapt.a, iadi$i ndartu SUS·9i in SH1T~it m Insa Ia' . stanga. Intr-un crista] perfect, 0 astlel 'de 'linie se 'include (fig. 2,16, a), lns'a daca cristalul contine 0 dfslocatie, traseul BUrgers care Inconjoara dislocatia raman·e deschis (fig. 2..16, b). Vectorul necesar inchiderii acestui circuit este chiar vectorurBurgers , . in cazul dislocatillor marginale vectorul BUrgers este perpendicular pe Ii-

ma.soara

ell

aju-

nia dislocatiei.
Dislocatia

,_

elicoidala san in surub 5e ottine prin forfecarea a dcua pcrtiunl ale unui cristal, una. in raport ell cealalta, In acest caz, vectorul Btir~rs este paralel cu dislocatia, Denumirea de· dislqeatie elicoidala vine de Ja Iapt.ul di atomii din vecinatatea ei "pot Iorrna 0_ spintHi.. Mecanismnl turmarii nnei· dislocatii elicoida!e este preientat in figura 2,17.

27

_.

Olslcmtil? ellcoidalil . ,

~
-

'i.- '
!.-;

!--

10-

b
Fig. 2.17. 'Reprezentaraa
'0 -

- ....

'-..., -,
c

schematica

a fonnarrji

unel dislocatt:
c-

e1j.coida.ie:
IIp.arl\iaCliSloca~;ei.

crista I pcr'!eet·:

11-

fo!t"cllrea

II' coull po'rt;" n~ din crista I:

Mal.erialele crist.aline contin u n- nurnar relativ mare de dislocatii cu orienUi.ri diferite. Cantitativ, dislocajiile se apreciaza prin .deusitatea de. .disloca):ii PD taT!! reprczinta lungimea t'otala a dislocattilor in unitatea de. velum -de corp:

'£1
V

'El reprezinta lungimea t-otala a~ disloca'pilor din earp, corpului, Densitateadedislocatri variaz a intr'c 101 si 10~ m- In 2 turnate, 10'5 m- in materiale 'meta-lice deformate plastic in materials metalice recoapte. .
Q

iar

V-

volurnul

. materiale metalice la rece ~i 108 m-t

2.3.4. DEFBCTE PLANE (DE SUPRAFATA) Defectele plane constitute .supraleje in tntertorul corpului care separa portiuni de material carese deosebesc !nt~e ale dupa structura c:ristalina", dupa orientarea cristalograliea-sa u d 11 pi\. al te cri teri i" '. D;fecteie r1ane cele mai im portante sunt repreze ntate de 1i mitele de. graunti ~i Sl1 blimite. Limitele de griiunti 'conatituie zone de trecere dintre doi gra~nti vecini ai unui material poiicristalin. Orientarea grauutilor f'iind absolut intampHitoare, unghiul f} dintre un plan din primul 9i un plan identic din eel de al doilea graunte, nurnit unghi de dezorientare, este de obicei mai mare de~30°, Iimitele care separ a astf el de graunti se nurneac limite _Ia ungluuri rnar i. Grosimea acestor limite este de ordinul a .ca~orva distante interatomice ..Limitele dtntre graunti sunt caracterizate de. energie mai mare in raportcu gr.aun~ii, motiv pentrn care in aceste zone se produc preferential reactii de precipitare sau Ienornenul de difuzie. 28

.....

..

..

baca unghiul de dezor ientare dintre dei gal'unti este 'rnai, rnic de 20·, atunci lirnitele dintre gr.aunti .se numesc limite la unghluri mici, Sublimitele constituie abateri ale Iormei ideale ale retelei in mteriorul unui g-r~unte. Abaterile retelei de In' Iorma ai orientare deterrn ina formarea in interiorul graunli:lor a unor dornentl mici 1Hl rni te blocu ri care iac' in tre ele unghiuri de ordin u l minutelor. Ca urmare, in interiorul unui gratlIlte rel.e.aua seamana ell un rnozaic, motiv pentru care aceast.a substrucfura a graunFig. 2.18. Repretenta'l'ea schematics lelui se nurneste structure in mozaic, a sublimitelor de gralln\i (blocurt in iar hlocurrle care 0 Iorrneaz.a; 'blocur i . mozaic) -, . in mozaic (fig. 2.18). Blocurile in mozaic sunt separate unul de altul prin limite la unghiuri mi ci, nurnite sublimite , Alt e defecte zle supralata pn~~ente. to. materiale sunt limitele de macla, detectele de' lmpachetare etc .

•
CAPITOLU.L 3

OIFUZIA

IN MATERIALE

3.1. INTRODUCERE
Prin diluzie se rntelege modif'icarea pozi~iilor atornilor (ionilor) din corpurile gazoase, lichide sau solide. Deci difuzra poate fi definitji Woln mobilitatea atornilor til cadrul unui material, Deplasarea .prin difuzie a atpmilor 5C face pe distante Ioarte rrlari in raport cu distaritele interatomi.ce. Diluzia este determinata de agitatia termi,ca a a tomilor. Cu cresterea ternperaturii se mareste ~i vitesa de dituzie, Atomii se mll?cii In mod regular pcntru-a elirnina difercnte!e de ccnoe'ntratie, il1 metalele pure, atcrnii se de, plaseaza la in tarnp lare chiar cand n LI se a plica forte externe, DiIt;~ia est.e un proces care sUi. la baza unor tratamente termice, solidificarea materialelor,. In prodllc~ea de tranzlstori ~i baterii solare. ,

'.

In

29
.. I

...
S!
.!!!,.. c:
.u

Y<L

..... ..

. "s~

a ;>

.E.

'9
~.

000

'000

()OOO
.0

ggo .0
00 000
,

"E '

,E
c,

0'00
~.

~~o o o·

...

000

0'g0 0.0

000

...

.2

= E
u

V1

'D

"" '" 5'§

<.£ C
0-

'"

,-

,
o c"" -

.c:'

'@

=
= =

:.a

=
n)

= = ~.
J

= nJ %
'I.

= = ~

n) %

..

€"

'

,o~oooo

0000 0

'••••

..!, .. .
'

0ytt.z:
,.3·

0000 o 0 eO • oOGYGtJo •• 0.00 o. 10.'0 . 0.00-0 ~ ~

•• 9. ~ 00.· - g 0 • ••• o. 0.0

'.. ••• .08 -00

,~

...

'-

..

in acest crrpiLol se va explica dil irz ia atomilor in ma lerialele solide, gaze ~i llcbide," procesul de difuzi e se desHi~oadi m ai ra p id ;;1 ests lnsotit a1te Ienornsne nespecrfice materialelor solide:
3.2. AUTODIFUZIA

in
de

\.

Difuaia se poate produce ~j in'lipsti unel diterente de coucentrape,cliilllica,_ Acest, proces este cunoscut sub numele de autcdiluzie. Chiar in m aterialelc salide, absolut pure, atornii se deplaseaza In interiorut l'e~elej cristaliue. Aceste deplasari ale a tomilorau Ios to u 1'!1Iari te ell aj utorul unor I rasort radioactivi. Dad se introduce LIn izotop radioaotiv de fJ.IU' (Au ,ge) pe' suprafata all rulu i ~ normal (Au'I?) se constata, dupa 0 pericada de limp, c5 izotupii rn dicacl.ivi sunt distribuiti uniform in lntreg, aurul normal prin aul.cdiluzic. _ .. Desi autodifuzia ?pare ccntinuu in loat\' rnatcrialele, efeclul asupra co rn-' , por tarii rna te'i'ialelor este red us, ' '
',;

3,3" DIFUZIA IN ALIAJE

In aliajele metalice §j in rnateriale eerarnice poL avea loc deplasari d~ grupurl masive 'de 'atomi care pot produce rnodiltcarea compozitiei chirnice. Acest proces se nurneste di iuz ie. ato mica ~i pcaje fj pHS in eviden!l'i prin urmatorul exernplu : data 0 folie de nichel adera la 0 ~:;lbHi de cupru, a+omii de niche! difuzeazli ;llrept,at in. cupru $i atorni l de cuprll migreaza spre niehel ; dupa 0 perioada de t'imp des"!ul de mat;e, atomli de nlche l si cupru sunt unilormi distribuiti' ill intreg materialut, Difuzia atomilor ge -cupru in nichel este prezentata schematic in Iigura 3,1.' • ,

.,

3,4, ,""MECANISMELE

DIFUZIEI

Exi..sta mal multe mecanisme prin care at omtl, dlluxeaza (fig. 3,2), Difuz.ia. ~ucante]oi. ~cest mecanism apare In procesele de autollif\_lzte atornica sicorista in trecerea unui jatorn lntr-un loc vacant vecin. In nodul
din care > a plecat
[j

(toe tiber) care .poate In acest lel, se h:a1.izeaz.a deplasare continua a vacantelor, Acest meeanism a fost prezenta t.in rigura 3, l. , Difuzhi intersti{iala. pnd un atom interstitial C1\ d imensinn l reduse rata de atomii rejeleide huza este prezent in reteaua crlstalinji, se poate ceplasa prin salturi atornice in interstjjiile l'e~el"ei. Nu sunt neeesare spatir hbere
0 VQC8P.ta

ocupata $i deato mul vecin ~i asa mal depart.e.

atomiil

se Iormeaza

noua

0.:'

.'

Cll

acest raecanisrn

sa functi.oneze.

Alte mecanisme de t1ifuzie-. Uneorl, uu atom din rejeaua cristaiina pa..: , . riis6f1te no'dul retelei ~}. cupa 'In. spatiu interstitial. o Aceata dihizie· internodurl - este lngreunata din cauz a spatiului interstitial mit, btomil se rnni pot rnisca ~i prtn schimb de loculi ~ntre atomi], veci{li si printr-un mecanism ine lar de schirnh de locuri. Totusi, cele mai Intalnite mecanisme de diluzte sunt : -diIuria _vacantelor ~i dif uz.ia interstitiala.

31

Fig. 3.3. vartat!a energiei In cazul difuaiei vacautelor -!ji a atornllor Interstl tiall. VCLconJO

Fig. 3,1. Defin irea fluxulul de atornl din leges I a lui Fick .

./

8:£.
Date de dif
Cuplu dB drtuzl c

Inl?I'SII,IOI

TaZfe/u{ 3, J re pentru materlare

Ii:

selectate D,
(cm'/s)

. Dituzie

inlersli/ialcJ

Q (cal/mol)

C.)n fier CFC C In fier cve N in !ler CFC N 1n Iier cve H tn fier CFC Ii in tier eye AUlodifuzie Au In Au ,.. Al In AI Ag In Ag

,32.900 20900 34600 18300 10300

3600

0,23 0,011 0,0034 O,0[J47 0,0063 0,0012 0,13

0,10 0,80

Cu. in Cu Fe in fier CFC

Pb in Pb Pt In Pt Mg In M~

43800 32200 45 000 49300 66700

":!5900

67700 32200

Zn tn Zn Ti In Ti H~ Fe -tu fier Dye

1Jif'uzie elerDgenQ

21 -gOO

22900 '5890_0

0,36 0,65 1,27 ,0,27 1,0 0,1 Ol4 4,1 . 2,3 0,65 0,78 4,1 0,26 0,072 0,045 "La DifIusion ....

---'-

..
-

NJ Cu Zn Ni Au

In Cu In Ni: tn Cu

..
.
I

tn fier CFC
in Ag

Ag tn Au

Al In Cu

57900 61 500 43900 64000 45500 402.00 39500

...

32

..

Adaptat dupa Y. }.dda ~i J. Phllrhert, soudes", vol, 2, 1966,

dans les

3 .. . ENE}RGIA DE A!CTIV ARE PENTRU 5

DIFUZIE

Un atom in timpul diiuziei pentru a trece in noua sa pozitie trebuie sa se coruprlrne sau sa deformeze reteaua prin actiunea lui asupra vecinilor Pentru aceasta, trebuie Iurnizata .euergie pentru a fotia atomul sa ocupe noua sa pozitie, Acest lucru este prezentat schematic in cazul difuziei vacantei ~i difuziei atom ulu i interstitial in Iigura 3.3. Atomul are ioij:ial 0 energie rnai mica s! 0 pozitie stabila, Pentru a se muta lntr-o noua pozitie, atomul trebuie sa treaca peste 0 bariera de energie. Aceasta bariera de energie este energia de activate Q. Prin inciHzire atornul primeste energie pentru a trece aceasts hariera. Dupa curn se vede ~i din figura3.3, energiile de activare in cazui difuziei prin atomii interstittali sunt rnai miei dedit energiile de activate in cazul difuziei prin vacante. Valorile caracteristlce pentru energiile de activate sunt prezentate in t ahe lul 3.1 ; 0 energie de activate mai mica indica 0 difuzie mai usoara,

3.B.

PRIMA LEGE A LUI F1CK

Prima lege a lui Fick deserie viteza ell care se produce difuzia. Viteza cu care atomii se raspandesc intr-un material poate fi masurata prin fluxul J, care este definit ca numarul de atomi care- strabate, in unitatea de timp, o supraiata egala eu unitatea (fig. 3.4). Conform pr imei legi a difnziei, Iluxul net de atomi este :

=-

D !l.C,
DoJ;

(3.. ) 1

unde: J este Iluxul de atorni (atornljcm! ·5); D - c.oeficientul

de difuzie (cm~ls);

de concentratie Mai multi teaza f1uxulde difuziei. Hr ad lentu 1 de ccneen trat Ie exprima variajia cu distanta a compozrtiei materialului : D.c este diierenta in concentratie pe distanta b.x (fig. 3.5). In a urul p ur nu apare nici un flux net pentru autodituzie, deoarece concentratla atomilor de .anr este aeeeasi in tot volu mul de -material. Totusi, dad! unit dintre atornii de aur sunt radioactivi apare un flux net de atom! pima cand acestia sunt distributi uniform si . astf el gr~adi'entui de concentratie se anuleaza, La Iel, un Ilux net de atomi de eupru 'ii nickel se dez3studlul
§t Inglnerla.

D.C gradientul .D.x (atomi/cm- -crn). factori influenatorni in timpul

000:000:00. 00010001.00 o 0 0 :oe ., :0 0

OOO:@lOO:OOO

o-A atom

o0

0 :0

@i

0: 0 0...-8 ntom

000:00(1:000

..

Oisianto I
!Fig. 3.5. Llustrarea gradientulul tratie. de concan-

materiateior

cd, 206

..

3.3

10-6

N.....

<I)

10

-7

eo

'-'

10-S

..?
"<:l'

'N ;0

""

10

-9

'" "E 10-10 a.

....

.';:! Qj
(;)

10 10 10

-II

-12
_13

10-14

...
0.8 0,9

10-1'5

- f!Kf
Fig, 3.~. vari.SI~ja coeflcientului de difuZ'ie D, cu temper:atura anurnite rnaterfale rnetallce ~i ceramtce. penrtru

1000

1,0

1,1

1,2

1,3

volta carid cuprul se combma ell nichelul. Initial, Huxul este mare ca gradientul de concentratie, tnSa ele descresc treptat Impr euua. Cueffclental do flifuzic, Co efici en tul de difuzie este da t de expresia D

~i
:

Do e~p

(1t~)'

(3,2)

unde : Q este energia de activare (cal/mol); _ R - consLanta de gaz (R = 1,987 caljmol°C); T - temperatura absoluta (K-); Do - const anta pentru un sistem de difuzie dat. Valorile caracteristice pentru Do sunt date in tabelnl 3.1,-in timp ce dependenta de temperatura a lui D este prezentata ln figura 3,6 pentru mal rnulte mat.eriale.

34

280
E ':,.
'1"';1

f,O
AQO

240 200 100

12Q At

't:i

.~.
'-

c.

0 ,0
A~

Cu

~ ~ ~ .....

60 40
200

0
1.00

Pb

600

800

1000

1200

\1.00

1660
Ia tern-

Ie:mperoium

("C I

F'ig. 3.7. V.a1orile energtei de acttvare (rpen.t.ru autodlfuzle) pera~l.IIl'a de toplre, pentru unele me'bale.

Cand temperatma unui material se mareste, cresc ~ieoeficien ul de diIuzie sl Iluxul de atorni. S-a constatat eli !)i valorile energie i de activare cresc cu temperatura de topire (fig. 3.7). La temperaturi rriai mari, energia termica Iurnizata atomilor de difuzie permits acestora sa depaseasca hariera energiei de activare !ji se deplaseze mai usor spre noi locuri sau spatii din retea. La temperaturi scazute, adesea sub 0,4 din temperaturaabsoluta de topire a materialului, difuzia este Ioarte lenta si poate sa nu fie semnificativii.. Pentru acest motiv, tratamentul termic al metalelor ~i prelucrarea ceramicii sunt ri!aJizate la ternperaturi .tnalte, unde atomii se dep Iaseaza rapid ~L ~avorizeaza procese Ie de transform are. . Timpul. Pentru ca un uumar mare de atorni sa difuzeze in scopul realizarii unei compozitf uniforme sunt necesare perioade lungi, uneori chiar la temperaturi inalte. Timpul poate fi redus in timpul tratamentelor termice prin utilizarea unor temperaturi cat mai .inalte, iar In unele procese de difuzie, prin micsorarea distantelor de difuzie. .... In continuare, se va demonstra di anumite proprietati lat'-unele materiale se ob~in daca se previne diluzia. Astfel, otelurile se cal esc rapid de la temperaturi inalte pentru a preveni difuzia, f<2.Tmand structuri in afara de echilibru. Astfe] de prccese stall la baza u.nor tratam,ente termice complexe,

sa

"

3.7. LEGEA A
•

II-A
l

A LUr F1CK

Modilicarea printr-o ecuatie

concentratiel diterentiala,

in timp este descr isa de legea a II-a a- lui Fick, de Iorrna :

U

-de =
dt

anumita situatie.

D --, dc dx2

w' . . a carer so 1utie d epm d e d e can ditiil e l'nm't a lrll

puse

pen tI'll 0

o solutie

este:

C.-Co;

c,-c

--

= er f (

x.) J DI

'

(3.3)

35

0
0

0
0

o0000

" O0 0 0 . .·0

F~,g, 3.. . Difuzla atomHor in &uprafa(;a 8 un ui mfa.ter La! ilustrand utlli~rea legii a II-a a lui Fick.

0
0

0
0

00000 00000 00000

Fig. 3.9. Functla
Gauss.

erorllor

lui

0_

a
0

0 0

0..009 0 90

00000 0::<'

1.0

:909°00
C.

o O[)O-oo
00000
(cnc~r.!ratlo cu~li

.j~ 0,6
ul)

\!

~r
~ ...
fj

nrunn

!Imp

...

0,2

"O~~~~l,O~·
C.Q

~~--t~o

f70f
unde c. este 0 concentratie constants a atornilor care diluzeaza la suprala].a materialului, Co este conceutratia il1i~iala (unitcrma) a atornilor care dil uzeaza, 'existerrta in material, iar c, este concentratia atomilor dif uzatl la distauta x de supraiata dupa tirnpul I. Aceste conceutratii sunt ilustrate In Iigura 3.8 .. Functia erf este Iuuclia erorilor a lui Gauss sau integrala de probahititatesi poate fi apreciata din figura. 3. \). . Sclutia celei de a II-a legi a 'lui Fick perrnite sa se calculeze concentratia atomilor care difuzeaza prin suprarata materialula i in Iunctie de tirnp I)i distanta ell couditia ca D, coeficientul de diluzie, sa ramanii" constant si CODcentratiile atornul ui care difuzeazii la su prala ~a co' ~i 'in in terioru 1 materialulu i Co sa raman a neschimbate. Una din consecintele celei de a 11-a legi a lui' Fic1t este di aceiasi prof il de eoncentratle poate f i ohtinut pentru conditii dilerite, atunci cand termenul D/ este constant. Aceasta permite sa se determine erectul ternperaturii asupra timpulu i necesar pentru a Ii realizat un anurnit tratarnent termic. -:

3,8. DIFUZIA IN SOLUTII SOLIDE DE -SUBSTITUTTE, EFE8TUL KIRKElNDALL

Diru zia in solu rii de substi t utie concentrate este m 111t dedit autodifuzia san dltuzia in solutiile solide interstitiale, deosebire de ultimele doua cazuri dud In difuzie participa 0 de .atomi, la difuzia in solutrile solide de substitutie part.icipa de at orni. Daca se doreste s5. se determine concentratia celor
36 mai com plexa deoarece spre singura specie ambele tip uri dona categorii

.'

de atomi care difuzeaza concomitent a legii a II~a a lui Fiek :

C..,-C '1 - C'"
m

unul ill" altul este necesara = erf (

'.

alta solutie

:; ) (3.4) 2 t» un de : C1 este eoncentratia atomului A in materialul 1; e", - concentratia medie a atornului A in materialele J. ~i 2; c,,, - concentratia atomului A in rnaterialul 2 la 0 distanla z de supralata de contact dupa timpul i (fig. 3.10); D - coeficientul de difuzie al atomului A In materialul 2. o ecuatie similara se utilizeaza pentru a studia difuzia ate mulut B in . materialul 1. . Efectl1l Klrkendal], Cand doua categorii de atomi difuzeaza in acelasi timp Intr-tln ell plu de diluzie cu aceiasi coeficienji de clifuzie, rezult.a profile de variatla a concentratie i sirnetrice, iar interfat.a inltlala dintre doua materiale care f orrneaza cuplul ril mane fixa. Nu acelas! Iucru se intampla in cazul unui cuplu in care coeficienti] de clihrzie sunt diferiti. Daca se exammeaza cuplul de dif uzie AI-Au, se constata cii atomii de aluminiu diluzeaza mai repede in au!", decat atornii deaur .ln aluminiu. In consecinta, mai multi atorni VOl' Ii pe partea eu aur a interfetei decat pe par tea cu alu miniu (fig. 3.11). Aceasta mohilitate diJeriUi a atomilor {ace ea suprafata initials de contact sa se deplaseze spre partea cu alurniuiu a cuplului, Deplasarea lnterletei initiale au nu i cupl u de diluzie, d atorata vi tezelor inegale de difuzie este denumita erect Kirkendall. ~ In auurn ite cazuri, se Iorrneaza spati i Iibere la suprafa~a ca urmare a efeetului Kirkendall. In circuitele integrate minuscule, find de aur este lipit cualuminiu pentru a aslgura un conductor extern pentru circuit. In timpul Jolosirii circuitului, atom ii de ?luminiu~i aur difuzeaza de-a lungul suprafetei $i se Iorrneaza sputii lib~re ce se rnaresc prin p art.iciparea la procesul de di-

000000 •••••• 000000 ••••••

~l

'\000000 ••••••
100 AI

000

00.. •••
Au r--------.

Fig, 3,10; Int;rdifuzia alumi!l1iului~! aurulul Jlustrand .l~ea a a hl.l

~~,

1[-<:

Fi.g. 3.'11. Studierea efectulu.i Kirkendall (deplasarea sllpraie<tei jni~il9.1e de contact a unui· ouplu de doua matedale Yn care dilfuzia se race ell .viteze
d~feritel

o -- -- -OUpa U~ Qnuml!

limp

00000.0 ••••• 0000.0 ••••• , \000 0.00 •••..• \ 000000 ••••••

100
Al

••• 0.:00.000 ···.0 ... 0000 • ••••• '006000 I

••••

• 0,.00000

--- -Au

~. E
c ru
c: ~ ....,
u

. Distoma
J

37

.,
fuzie. Deoarece spatiile libere cresc, conexiunea Au-AI se slsbeste ~i eventual se poate deteriora, . 'Pentru a impiedica deteriorarea prematura se aplica euplului un tratament de hidrogenare, prin care hidrogenul umple spaj iile libere ~j previae autodifuzia ato mflor de alurniniu. Aceasta [ace ca atornli de aluminiu sa nu difuzeze in am, prevenind efectul Kirkendall !Ii degradarea circuitului.

3..9. TIPURI DE DIFUZIE. DIFUZIA IN VOllUMLTL, LIMITELE $1 SUPRAFN:rA CRISTALEiLOR

nodurile rs.telei san a atomilor
_Difuzia in volurnul cristalelor se reallzeaza prin deplasarea atomilor din interstitiali in alte pozitri. Datorita compacde activare este mare si viteza de difuzie este relativ

tiUi til retel ei , energia lent.a. . Atomii pot diluza $i de-a lungul limite-lor, interfetelor ~i suprafstalorIn material; Atomii difuzeaza mai usor pr in limitele graunrilor, unde prezen ta imperfectiunilor cristaline'usureaza difuzia, energia de activate este mai mica, iar eoeficientu\ de difuzie mal mare, Numeroase cercetari au aratat ca difuzia se desfasoara eel mat repede hi su prafata" corpurilor (fig. 3.12).
T elTlpero!uro (( ) -3

10

1000

BnD

600

JOO

~oo

lon

10.

-c
'.

10.5.
"'e
.......

'"
u

1D

•6

~N
.::) 'C "q

'" .- 10-7

'"
10-8

~ ~

<::

c
LJ

'" 10 ·9
10
.,0

10-11

0.5

D.B

1.0

U
\000 TIXl

I.~

I ,5

l,O

'Fig. 3.,1>2.Voa!I'ia.Ili'acoeftclentllor

temperatura in cazul dlfuziei in volurn, Ia lim1ba <:rjstalelor Iii ~ supr.alata.

de dlifuzie al rM.gin1ulUi eli

Fig -, 3.,13. Dffuzia 1n com· pusli ionlct.

3.. 0. DIFuzrA IN COMPU~II IONIcr 1

[nrnetale ~i alia]e, a tomii se pot deplasa 111 orice spatiu libel' aproplat. in materialele iouice, un ion care difllzeaza poate patruride doar in spatiile liberecare permit sarcina pe care acest ion 0 poarLli. Pentru a ajunge la aceste spatii 1ihere, ion ul trebu ie sa treaca dincoLo de at 0 m ii (ioni) vecini, deci sa strabata oreglune a sar cinii cpuse (fig. 3.13). tn consecinta, energiile de activare sunt rnari, iar vrtezele de difuzie sunt lente pentru materialele ionice in cornparatie eu met_alele (v .. fig. 3.6). So;:: determinat ionii ell. sarcina pozrtiva '(cationii) au cocticientii de diluzie mai mad decat ioni) cu sarcina negative (anionii). Cationii, deoarece au pierdut electronii lor de valenta, all dlrnensiunea sensibil mai mica -5i astfel se pot deplasa mai ell usurints de cat anionii mai mario io clorura de so d iu , de exemplu, energia de activare pentru diluzia ion.ilor de clor este aproape de doua ori mai rn are decat pen tru difll zia ionilor de scdi U.

ca

3..11. DIFUZIA IN POLlMER!

Majoritatea polirnerilor foutln catene lungi de molecule ell legaturi puternice covalsrrte in cadrul catenelor. Catenele de polimer pot fixate rigid' intre ele sau de structura retelei prin legaturi puternic covalente sat! prin legatur! mai slabe tip Van del" Waals, tn cazul legaturilor Van der Waals, ca- .. tenele moleculare lungi din polimeri se pot deplasa alcetand stabilitatea po-, limerului. tn plus, proprje.taj.ile \ii prelucrarea multo!' polimeri necesita difuzia moleeulelor mici intre catenele lungi ~i polimer. In polimerii amorfi care IlU au ordine Ia mare distanta, moreculele se pot deplasa mai usor, Procesele de difuzie Iavorlzeaza deplasarea colcsantilot in materiale din polimer sintetic. Difuzia selectiva a membranelor din polimeri este utrliz ata pentru desalinizareaapei : astf el, in bimp ce moleculele de apa tree prin membrana de po~ limer, ionii de sare stint captati. Totusi, difuzia in pclimer i este adesea nedorlta. De exernptu, dacii aerul diluzeaze prin arnbalajul de plastic utIlizat pentru pastrarea alimentelor, ali.mentul se poate altera ..

39

CAPITOLU.L

COMPORTAREA MATERIALELOR LA SOLICITMI -MECANtICE. PROPRIETA'fI MECANICE

4.1. INTRODUCERE_
Prin lncercari mecanice ale materialelur se In~eleg toate determinanlc privind com portarea rnaterialelor in anumite eonditii de solicitare mecanica, stabilite conventional. Caracterul con veutional .pro vine de la laptul ca, 10 cele mai multe cazuri, incercarile nu se pot face direct pe piese, ci pe epruvetc (standardizate) prelucrate din piese. Pe de alta parte se stie ca. rezistenta reala la rupere a unu i material on se poate determine prin calcul, Rezistenta teoretica La rupere, calculata pe baza Iortei de atractle dintre atomi are 0 valoare mult mai mare decat rezistenta reaUi la rupere. Ioseamna deci di numai prin lneercar i experimentaJ.e se ohtin date care sa perrnita stahilirea limitelor de solicitare in diferite situatii practice. In acest capitol se vor prezenta mai multe tipuri de incercar i mecanice, care sun t utilizate pentru a masura rezistenta unui material asupra caruia se a plica diferite sarcini (Iorte),

4.2.. COMPORTAREA LA TRACTIUNE

4.2.1. DIAGRAMA TENSIUNE-DEFORMAl'IE

Incercarea la tractiune se executa aplicand unei epruvete 0 forta axiala crescatoare si masurand (tnregisttand) var iati ile corespunziitoare ale lungimii epruvetei. Deformarea epruvetei In Iunctie de Iorta de tractiune se poate evalua in dou a 'moduri : - prin masurarea distantei dintre dous puncte A si Bale sistemului de prindere (fig. 4.1) ; masina de lncercat tr aseaza 0 curba (fig. 4.2) care a,rata eresterea forte! aplicate epru vetei in Iunctie de crest.er ea distautei lntre cele dona puncte : - prin Iolosirea unui aparat numit extensometru, fixat pe epruveta, Intre doua sectiun i af'late la distants Lo, care masoarji variatia distarrtei dintre aceste ssctiuni. Citi rea indicatiilor extensometru Iui se face la anumite intervale de limp. pe masura crester ii for~ei de tractiune, astfel lncat eurba de legiHudi intre lorta si varlatia t::.L a lungimii Lo se poate trasa prit; puncte (fig. 4.3). Aceasta curba se mai numeste $i caracteristica epruvetei. In cazul unor epruvete ell dimensiuni diferrte, executate din acelasi material, curbele caracteristice (F, t::.L) nu sunt identice. "Tensiuue "~i deformatie specUica. Pentru a defini comportarea materialului ar trehui trasatii. curba caracteristica materialului, care sa exprime

40

Vanello
mul de prinde-

dls\antei A8
FLg. 4:3. Variatia. oortei de traotiune cu V'a!ria.tia I1La lunogimii Lo.

IF1ig. 4.'1. Siste-

al una, rnasin! de tneercat 11'1 tMo~i1M

Fig. 4.2. Veriat-ha. foI'\ei de tractlune im func~ie de cresterea distantei dinlre plllwtElle,A !ii B.

une,

Llmito 0: c urgery

...
z --E Ii:

---~
-~-elastica 6£
inlindem 6f1·.:o:HOOul de etosticilote

\
00000
00000
piosliaj

---R~llslpntd /0

rupera'

00000 00000
Delormp. re

laO

0.002
Oeformatie
Fig. 4.4. CU~ tensiune-defonnatie pe un ·a1iaj de aluminiLL

41

legatura intre tensiunea 0 ~Ldef'ormatia sala a epruvetr-i, t nsiunea este constanta

specif ica e. lntr-o sectiune t.ransver:;;i se calculeaza eu relatia., (4.1)

in care: F este Iorta aplicata ; S - aria sectiunii transversale, variahila in t.impu l Incercar ii, Deoarece este foarte dificiHi mjisurar ea sectiunii epruvetei pe toaHi lungimea :;;i pe toata durata incercas.ii, se tnlocuieste S cu So, uncle So este valoarea sectiunii init.iale a -epruvetei. Deformatia ~pecifica-Uniara (e:) se calculeaza cu_ relatia :.

e:=--------=-

L -La

(4.2)

in care: Lo este lungimea init iala maslHaU pe pruveta 'llltTe doua repere : L - este lungimea (distant a) dintre repere dupa c a fast aplicata Iorta F. Curba tensiune-deforrnatie este utilizata pentru a lnregistra rezultatele lncer carii la tractiune. Cele ma i utilizate unita~i de masura pentru tensume sunt : N/m", Pa, lJsi~-ll1tre aeesiea. exfsta urmatoarele unitatide echivalenta : 1 Pa = 1 Njm2; 1 psi = 6 985 Pa. '

4_2.2. DEFORMARE

ELASTICA

$1 PLASTICA

In timpul aplicarii Iortei (sarcinii) la lncercatea 11).tractillne-l~ interiorul epruvetei, la nivelul retelei cristaline, apar .irnportante rnodificari. Astlel, cand lncepe aplicarea sarcinii, are lac 0 tntiudere la nivelul retelei, care dispare in momentul in care se indeparteazf sarcina ~i proba revine la dirnensiunea ini~iani. Se spune ca materlalul prezint5. def ormatii elastice. In cazul aplicarii de forte mai mar i, mat er ialul se comporta plastic, Deoarece tensiunea se mareste, dislocatiile 1neep sa se deplaseze, apare fenomenul de curgere ~i rnater ialul se deformeaz a plastic.· Indepartarea Iortei permite ca deformarea elastica sa fie recuperata, pc cand deform area plastica este permanent-a. Tensiunea la care incepe defor marea plastics poarta nurnele de limita de elasticitate cr. ~i desparte domeniul de deformare elastica de eel de deformare plastica. Dcrneuiile de defer mare elastidi ~;i .p lastica in caw I deformar ii ~max un u i aliaj de alumiuiu sunt prezentate graf c pe curba tensi une-deforrnatie din /1 figura 4.4.
#

Q.,r',1
QI;

JJ

~/ I I
I

4.2.3. LIlYIIIl'A
Urm armd

DE

CURGERE

'w.~N..'U~4f..

f'ig. 4.5. Ounba tensiurre-deformatte penbru 'un otel cu O.~5P/oc.

reprezentarea graIidi ensi'1'_ =- £4j, ~\Lun material, rnetalic (fig. 4.5). se constata di. solicitand materialul cu tensiuni ce depasesc lirnita de elasticitate (ere), la un moment dat, la cresteri mici ale tensiunii, eorespund cresteri mart ale detormatiei : apare fenomenul de

42

curgere a materialului. Conventional, se defineste. ca Hmita de curgere 0"" valo area tensiunii de La care de lorrnatiile spscifice permanente sunt mai mari de 0,2%. Utrlizarea in tehnidi a unui material este determinaUi de limit a de curgere, ' cafe sUi Ia baza apreeierii capacitatii de tncarcare a unei constructii mecaoice solicitati'i static, Pentru executar ea unui prpd us trebui e ales un material care are 0 limita de curgere mai mare dedit tensiunea rezultata prin aplicarea sarcinn in exploatare. Dad se doreste sa obtina 0 piesa printr-un procedeu de deform are, torta: aplicata trebuie sa depaseasca limita de curgere. 4.2.4. 'REZ 1ST EJN'f A LA RUPERE Rezistenta la rupere este tcnsiunea care corespunde valorii maxime a sarciuii peotru care avand loc epuizarea capacitatii de def'ormare a materialelor, acestea se rup. Rezistenta la rupere (JR' .notata R se defineste .prin raport,ul dintre Iorta maxima si aria sectiunii transversale iuitiale a epruvate i ;

cr

*i

ll"

O"n =

R'm=--'

F",u

'"

So .

In muIte ruateriale, def'orrnarea plastics nu se desHl.lioara· uniform. in timpul deformarii 0 zona S6 deforrneaza mai mult decat alte zone ~i apare o micsorare a supraf etei transversale, denumita degajare lnelara, Deoarece suprafata transversala devine ma i mica" este necesara 0 forta diminuata pentru a continua deforrnarea- sa, iar tensiunea calculata la supraf ata initiala va descreste. Rezistenta la rupere este tensiunea la care incepe degaj area inelara in material. Forma curbsi caracteristice de tractiune ~i valorile punctelor cr itice (limita" de elasticitate, de curgere, rezistenta la rupere etc.) ale unui material depind de natura (ccmpozitia ~i structura) acestuis, de tratarnentul terrnic, de defonnatiile plastice suferite (figurile 4.5 ~i 4.6).

4.,2,.5.OURBA HEALA TENSIUNE

DEFORMATIE

Despre caracterul conventionalal mcercarilor mecanice s-a menjionat Iii la paragraiul 4.1. Si in cazul Incercarij la tractiune intre curbele conventinnale tensiune-delorrnatie Iii curhele reale tensiune-deforrnatie sunt ,dif~rente. Explicatia este urmatoarca : dupa ce se depaseste lirni ta dealaaticitate, deformatiile mari pe care Ie capata epruveta incep sa produca 0 micsorare importanta a sectiunii transversale, pin aceasta cauza, tensiunea reaHi din epruveta, egaHi cu raportul dintre Iorta de tractiune ~i ariasectlunli momentane reale este mai mare dedit valoarea conventionala ohtiauta prin irnpartirea Iortei la aria seetiunii initiale. Curhe caracteristice tensiune-deforrnatie convention ale ~i reale suut prezentate graIic in figura 4.7. . Tensiunea reali'i lji deformatia reala se definesc prin urrnatoarele ecuatii ; Tensiunea reala ;
111=-

(4 ..3)

;;i" E E _g

11 0

;:: 1
a

no

180
10,0
I ~0

5 - cupru
67-

1 - Oil'r Lalrl 2- olrllmbunO!Qlit J 0- 0 ( 60 nor mn II zcit Jh- Ol42 normallzo! ~- bronz lllJminu font (] C? flU ~Ie

FI,g. 4.6_ Ourbe

caracteristlce penrru rnetale -'1iaiiaje.

dLrferite

Ducil11iate

moO?ruta

mare

De"tarmatie ,_
[f'iIg' 4.. . Curbe ca7 raoter-istica tenstunedefonIllJaltie (coruvention-a1lilji ,rea Iii 1 pen-

a-eformdje
Fig. 4.8.. CUrb a tensrnne-deformatie a unor materiale fragile in comparatie cu materialele ductile.

tru aceeasl tneercare J.a, trac~~me.

Deforrnatia

reala :
t,

=~. :~ =.1n
reala lacare

(t)

= In

(~J'

(4.4)

tia1a a: epruve tei, iar L este lungimea

Tensiunea feala continua (degajarea inelara), deoarece, descreste mai rapid.

in care:

S este supralata

se aplica Iorta F·; L, este lungimea ini- , efectiva mornentana. sa creases dupa reducerea sectiunii epruvetei desi sarcina necesara creste, supratata sectiunii

4.2.6. COMPORT AREA FRAGILA

Materialele ductile prezinta 0 curba conventionala (tehnica) tenslunecare ajunge la maximum la tensiunea de rupere. In materialele mai fragile, sarcina maxima, sau tensiunea de rupere, este apropiata de tensiunea Ill. care are loc Iisurarea materialului. In cazul rnateriatelor cu fragilitate pronuntata, cum ar Ii materialele ceramice, rezistenja la rupereeste practic aceeasi cu limita de eurgere (fig. 4.8). •

deforniatre,

4.2.7. M.onVLUL

DE EiLASTICI'I'ATE.

LEGEA LUI HOOKE

eurbei tensiune-

Mcdulul de elasticitate sau mndulul lui Young este panta defcrrnatie In-regiunea elast.ica., Aceasta relaj.ie reprezinta legea lui Hooke: E
= ~.

modulul

de elasticitate

..

(4.5)

Mcdulul de elasticitate este eorelab-de tortele care leaga atomii in material (fig. 4.9): • o panta abrupts in graficul for~a-spati\1 interatomic arata ca in conditii de echilibru sunt, necesare fOT}e marl pentru a separa atomii, ln aceasta situatie, materialul se deforrneazaelast!c si are lin modul de elasticitate mare. Modulul de elasticitate este 0 misura·a rigiditliW materialului. Un material rigid, cu un modul mare de elastlcltate, 1$i mentine dimensiunea $1 forma. sa chiar la limita de elasticitate.

forta-distanta

Fig. 4,9. Corelatla

d[ntre pal'ltaeurbei ~i modulul de ela\5tid:tate.

Interatnmlca

3SD

AlumlllilJ

O--IO~,O~Q~I~O.~OO~I.--~~'D.O~O-4--0-~L05Dl'fO'I1I~!IP

Fig. 4.10. Cornportarea elastica -a alurninrului.

a unui

otel

~l

rE'm~ratvra malto

Iern pprotura iccsn

Defa rmcrtie
F'ig. 4:111. Eiectul

curbel tensiune-deformette.

tempera-turll

esuora

% Alungire

Jel1ijJemtufa ( Cl

• 200

lFLg. 4.12. ®iectul tempera1Jw'jj asupra earacterdsttcilor meeanice . de rezi&~nia ale unui aliaj pe b'az8 de alJUlffitniu.

46

..
ln figura a aluminiului. 4.10 este prezentats comportarea elastica

a. nnui otel moale !,ii

-

Dacs se aplica acaeasl tensnme de 30,000 psi (210 N Im~), deformatia celor doua materiale este difer.itli, ctelul avand un modul de elastieitate de trei ori rnai mare dedlt aluminiul. '

..
.uoui material de _2. se deforma Bira a se rupe sub actiunea unor forte. Exista dona mod1l.litati de a exprima ductilitatea. to primuI rand se poate masura pe epruveta distanta dintre dona repere
inainte ~i dupa test.

. Ductilitatea este propriet.atea

4,'2.8. DUOTI'LliT:ATEA

Alungirea.: (%)

=;<

L -L
lOX

100

'

Lo

(4.8)

unde LJ este distants dintre repere dupa ce proba s-a rupt. A doua abord are este de a rnasura reducerea suprafetei numita si gatuire, notat~ cu Z, tIl punctul de Iisurare inainte
Gatuirea, . uncle Sf este suprafata Z(%) = So __ Sf So in se ctiune

$i dupa

.transversale, incer-

xroo,
rupta,

(4.7)

transversala

4.2.9, IN~LUENT A TEJYlPi~ATURII Caractertsticile mecanice de rezistenta sunt. puternic influentate de tem(flgllrile 4.11 si 4.12). Limita de curgere, rezistenta la rupere la trace tiune si rnodulul de eJasticitate descresc III ternperaturi mai ina!te, tn timp ce ductilitatea creste, De aiel rezulta ca un materia'] se poate deforma mai usor Ia temperaotura inaWi (deformare la card), ductilitatea fiind mai mare *i reperatura zistenta la deter mare mal mica.

4.3. COMPORTARI.EA
4.3.1. DJDSCRIEREA ,METODEI

LA $OC
DE'INOEROARE

I-

Pentru a selects un material care sa r eziste la 0 loviturii bruscs de intensitate mare, trebuie sa se masoare rezistenta materialului printr-o lncercare la soc (impact). Dintre procedeele de tncercare, eel mal utilizateste eel prin metoda Cha rpy ·(fig. 4..13).

Ciiil1!o direcla CJ errrgi.; absorbitl'

~.

·r

1
c

h,

Epruv~:c! nflcr~'5.1a~6
b

<a.nato cu
C''',QI

KCUl

Fig. 4.13. Fr~en'tlarea

metodei tde Incercare

Ohar:py (a) !ji a t1purilot' lfolosi te !(ob).

de eprU'Vete

:~
-E C>
VI
.Q QJ

Fro. gil
I I

OLCtiI

LU

~ c: '"

1./

Temj)?f1lturn de t ranzitia

Temperatura
Fig. 4.'14. Re7JULtatele determinar"ilor la mceroarea La rupere prin ~OC.

Gte! cu 010 'I. G (siructurll eye)

,0

zs ,_
.Q

'"

'"

(Slruct.ura CFC)

()ter inoxidabil

o ' 200 Tpm perotura (oF)

400

'F1g. 4.ilo!i. Variaiila energiel de abso.nbtie cu temperailurra, in ursna mcerca~'ii prtn metoda Charpy - (]{IOV) pe o\eluri carbon ~ovq 4i otel inoxiida:bil (CF'C).

41

incercafi! pot Ii cr estate sau necrestate ; cele crestate mai bine rezistenta materialului la .propagarea Iisurii. In cadrul Incercarii, un pendul greu, care porneste de la 0 ina1time ho oscileaza dupa un are, loveste, sparge proba-si ajunge la 0 inanime Iinala mai midi h" Cunoscanrl in9.1~imne initiaHi. ~i finale. ale pendulului se calculeaza dif'erenta de energie potentiala. Aceasta diferenta este energia de impact absorbita de prcba in timpul ruperil. Energia este exprimata in J culi ' (J). Posibilitatea unui material de a r ezrsta la un test de impact (lovitura prin soc) este adesea cunoscuta ca rezilienta materialului.

tn forma de V mascara

Epruvetele

supuse

4:3.2.

IiNFLUEJN'fA

TEMPERATURU

ASUiPRA

INCE,.RCARILOR

. M .sOC
Au t'ost efectuate a serie de lncercari prin soc la diferite temperaturi ale carer rezultate sunt prezentate in Iigura 4.14. La temperaturi Inalte este neeesara 0 energie absorbits mai mare ca probe. sase rupa, in timp ee la temperaturi scazute, energia absorbita pe atru rupere este mai mica. La temperaturi scazut.e, mater ialul sec compor ta Iragil.. Temperatura la care materialul i~i schimba comportarea din ductil in fragil (san invers) se nurneste temperatura de tranzitie, Un material care pcat,e fi supus in.timpul Iunctionar ii la lovituri prin soc trebuie sa aiba 0 temperatura mai mare decat temperatura de tranzitie, De exemplu, temperatura de tranz ltie a unui otel din care este contectionat ciocanul unui t~mplar, trebuie sa fie sub temperatura camerel pentru a nu sari aschii din el in timpul Iolosirii. Nu toate rnaterialele au 0 temperatura de tranzij.ie distfncta (fig. 4~15). Otelurile ell retea eve au 0 temperatura de tranzrtie bine def inlta, pe cando otelurlle ell r.etea CFC, des! au energii de absorbtie mati, acestea se modifidi lent cu temperatura, ingreunand determinarea temperaturii de tranzitie.

4.3.3. SE)NSIBILlTATIDA

LA FISURARE

-'

Prelucrartle prin aschiere necorespunzatoare ale supraretelor pieselor (prchelor), existenja unor concentratort de tensiune due la scaderea rezilientei materialului .. Sensibilitatea la fisurare a unui material poate Ii apreciata cornparandu-se energiile absorhite la ruperea unor epruvete ..crestate tn comp,!-ratie cu cele necrestate, Energiile absorbite sunt mult mai diminuate in epruvetele crestate, dacs mat:erialul este sensibil la Iisurare, cum este de exernplu fonta cenusie cu grafit nodular (fig. 4.16). 1n acest exemplu, sensibilitatea 1a Iisurar e provine nu de la grafitul sfer ic (nodular), ci de la masa metalica de baza Ier itica. . . Chiar din exernpl u I· din figura 4.1 G se vede, In eazul ron tei cenusii ell gra~ fit lamelar, ca exista materiale care nu sunt sensibile la fisurare. Fanta cenusie ell grant lamelar are in structura grafit sub forma lamdara,cu capete

ascutite, care determina: dimin uareaenergiei

4. ~
Stuil;I<.l1 91 ! ngtnerta

de absorbtie, la ru pere,
49

rnateriatetor

-cd.

~~G

75

Fonl11 duct"il.P: (neul?sta\~l

Grolii Grolil lorn eLaf

60

f>leric -

45

OJ grntit noduillf

Fon1ii cenusie

Fig. 4.lB. Sensil~i1'i't.atea Ia fisurere a un-or'materiale, i'<t nupere prin "loe.

apreclata

in

unm:a

fn~arllor

4.3.4. 'LEGATURA
.$1 OURBA

DINTRE IDNERGIA. :DE RUtPERE PRIN· SOC TENSIU,NE .REJALA ~"DEFORMA,TIE REALA

Energia de rupere prin soc (en.ergia absorbita) eorespunde supratetei COD-tinute in cadrul diagrarnei tensiune reala-defcrrnap .. e reala (fig. 4.17). In cazul . celor doua mater iale ale CarOl' curbe cr = f( ..) sunt prezentate in Iigura 4.17, materialul B, desi are 0 limiVi de curgere mai mica dedit materialul A,absoarbe ,o energie mai mare ,dedit rnaterialul A. Energiile absorbite sunt proportionate eu supratetele .A hasurate de sub eele doua eurbe. Materialul- B se

caracterizeaza prin ductilitate buua -li are rezilienta mare. Ceramica, deoarece este [ragiHi,. are 0 rezilien~a Icarte mica. .
Cuuoasterea energiei de rupere prin soc

adaug~ alatur! de temperatura d.e tranzitie ductil- \ Iragil, eft date necesare in cornparareasi setectarea materialelor. . .
Defqlmo!if'
Fig. 4!17. Corelatis din,~~e energta de rupere p,rin soc IIi suprefata de sub ourba tensiune reala-deforrnatie -rea.la.

se

4.4. COMPORTAREA UA OBOSEALA

Materlalele te : rezlstenta
porta eli totul

supuse la sarcini varlahils COmrap\. de caziil sarcinilor constansl ductilitatea acest ora scade, ruperea
diferit

se

50

produeandu-se de mu lte ori la tensiuni inf erloare rezistentei de rupere la sarcini constante sau chiar inferioare limitei de curgere, Apar e fenomenul de ru pere pr in oboseala, cauzata de actiunea sirnultaua a unor tensiuni de Intindere ~i a uDor. deform~ri plastiee. _ Aproximativ 90 % din ruperile in servici u (produse fata un a vertisment in prealahil) sunt determinate de oboseala. Rezrstenta la ohoseala este proprietatea matarialelor de a rezista la solicltart variabilein timp si re'petate, numite ~i solicitari ciclice (oscilantejpulsatoarejsau alternante - fig: 4.18). Hezistenta la oboseals se spreciaza prin tensiunca maxima pe care 0 poate suporta Ia un nurnar faarte mare n de sclicitari ciclice (cicluri) fara a se dis-

truge, Pentru oteluri n -este de ordinul 10! ... 101 ·$i 107 ••• 108 pentru aliaje nef eroase (f ig. 4;.19). . Rezistcnta Is oboseala a unui material va U cu atat mai mica, cu. cat amplitudinea ciclul til de teusiune aplieata 0"". (fig. 4.18) este mai mare ~i cu

cat calitatea supratetei este mai prost prelucrata, Fisurile la oboseala pornesc dece!e mai multe ori de Is defecteale supraferei (rtigozitap, rizuri, 'decarburari superficiale), precum si de la alte defecte interioare (irrcluziuni nemetalice, suiluri, pori) ~i nu in ultimul rand, de la crestaturi (concentratori de tensiune), chiar irnpuse de forma piesei, ,;ii temperatura iofluenteaza rezistenta

la oboseala. Pe masura De temperatura

creste,

rezisten]a

la oboseala scade.

Fig; 4.113-. Solicitfir l cicllco pentru efectuarea Incercarll Ia oboseala.

41
N' E E

35
~ ~

3 e:!
.9.:'

a28

-.....

0t.E'1 moale ..

...E
"C
OJ

§
::::>

21

14
7

Aliaj t:le Q.luminiu

,

-r---

Rez·ls.terita cboseuld

10

...._ ~
.

'" c::
d.

.~
0-

0.-

"

.
llf
I

. F'ig. 4.19. Deter-mlnarea rezistentel 1a aboseaLaefectuatii

asUPNI un ul otel
~j

1ft
pi n 0. 10 r up pre) n
un ui aua]: de at urnin iu. asupra

Num iir de c:idllri

51

4 .. . COMPORTAREA LA FLUAJ" 5
Dad se aplica 0 tensiune asupra unui material la temperatura inalta, materialul se poate deforms sau eventual deteriora chiar daca Iorta aplicata, este ma i mica decat Iirnita de curgere Ia aeea temperatura. Deforrnarea in timp a. uuuimaterral sub acjiunea unci solicitari constante se numeste fluaj. . . . Pentru a deterrnina caracteristicile de fluaj: ale unui material asupra unei epruvete de forma cllindrica, plasata lntr-un euptor la 0 anumita tempera. tura se aplica 0 forta constanta. De indata ce. Iorta este aplicats, proba se irrtinde elastic ell 0 detormatie specllica mica So (fig. 4.20) in Iunctie de tensiunea 'aplicat a ~i modulul de elasticitate al materialulul la temperatura inalU. In tirnpul Incercar it la fluaj, dislocatfite se deplaseaza, unii atomi para> sese linia de dislocatie pentru a crea atomi interst.itial i san a umple spatiile libere (fig. 4..21, a) sau unii atorni se ataseaza de li nia de dislooatie cresnd spatii lihere 9i micsorand numarul de atcrni lnt.erst.itlali (fig. 4.21, b). Teate

Ruptura

Tensiurtp con sItInta Tern penrtuTc con$'IQma

Go I

I
I

6.E ~Viteza .():.flu oj

6.t

__

-._1__
I

...

S10dil.ll tt'rtiar

Iirnp

Durat 0. 00 nJ~rt'
r
;

FLg. 4.20. Cur~a c~lracterlstica de fl!Uaj ee ex:prilma de<iOl'marea in timp pentru tensrune ~io temperatura constanta.

Fig. 4.21. Aspects prrvind deplasartls irnperfectiunilor la nivelul retelei cr'istaline in tirnpul fluajului.

a
52.

I E'mperulurO fnal16

\>lIU Ie 1'1 siuns mal?

Fig, 4,22. Intluenta tempera t-u ri! ~i tenslun ii apllcate asuora curbei. de flua].

...

~Out~

.e mp .. ro:iuril /0 ~

,,"un!=' mril

so

aceste deplasari, permutari ale imperfectiunilor due la deform area materia-elului. Pe curba de Iluaj (fig. 4.20) se pot distinge : stadiul de lormatiilor initiale elastica ~j plastice ; stadiul f1uajului primal', in care vrteza de deformare este in continua scadere, stadiul fluajului secundar, in care viteza de delorrnare est e constants, :;;i stadiul Iiuaj u \ui tertiar, in carevrteza de deforrnare creste continua

pAna in momentu\

Tuperii. Panta

curbei

de Iluaj

6.<: din stadiul

.6i

Ilua-

jului secundar se nurneste viteza de Iluaj, Cu caL tensiunea aplicat.a este mal mare ~i/sau temperatura de tucercare este mai inalta, eu atat -viteza de Iluaj cr este, iar timpul de. ntpere scade (ri~. 4.22). . Rezultatele testelor de fluaj permit sa se estimeze durata de [unctionare a unei piese pentru 0 anumita combinatie tensiune-ternperatura. .

4.6. DURITATEA
Prin incercarea fata unui material teste de duritate, (fig. 4.23), de duritate se mascara rezistenta de patrundere la suprade catre u n obiect tare, Au Iost realizate 0 varietate de insa cele mai utilizate sunt testul Brinnel ~i Rockwell

I~
F

Ad5ncime

L0- ---l7-f A
Sila
A

~.

dOr:d me

Con 00 diomnT,11

(ncercore Sr ineH
Fig. 4.23. Incercartle

Ina>raJre Rockwell
Brinell sl Rockwell.

•
53

de duritate

La lacercarea Brinell 0 sfera de-etel calit, GU diametrul de 1 la 10 m m este apa.sata in .suprafata mate.rialnlui.· Se masoara diametrul impnimarti iasate pe suprafa[a. Duritatea Brinell se calculeaza eu urmatoarea relatie: : HB
=

(;)
tn care F este sarcina aplicata,

~(D -.j
D-

IF- ~n
diametrul
0

(4.8)

in' kg;

sferei,

in mm ; D, -

diame trul urmer imprrmate, 1[1 mrn, Testul de duritatc Rockwell utilizeaaa fie

sf era. mica din otel pentru . materiale rnoi sau un con de diamant pentru materials dure, Adancimea de patrundere a irnprimarii este masuraHi automat de masma de Incereare ~i

transforrnata In unitaj.i de duritate Rockwell. Caracteristici de durrtate sunt prezentate in tabelul 4.1.
Caraetertsticile
laeerearea Brlnell : Brjnell Rockwel! Rockwell A Palpater Slerl!. 10 -mm Sfer1! 10 nun

ale Incercarilor
Tabelu:l 4,1

Incercirilor
SMeLt\a

de durltate
.r

DOB!IIl\lid e utlHl;al'e

1------------------1
Con Sfer§100

3 000 kg 500 kg 60 kg

Fon t1l. ~i otel

AHaJe!leferoase

MaterIal1l toarte durs Alame, otel cu rezistent1l:

. .

kg .
150 kg

mid!

Rockwell C Rockwell D Rockwell E ------------1

------------

Con Con
Stera

Otel

cu. l'ezi~tenti1 mare

100' kg

O~el cu re:.r.istent~ 'mare

_R oc_k_w_c_I1_F_' S_f_er_i'i~ __ Vickers Knoop

-----

I,---6-'O-' -,kg~~1 Alumlni

------=---1
------~--I

100 kg

Materl ale Ioarte mot Materiale

Teate

Piramidll

_----

de dlamant
de diamant

..... 0 kg 1
500 g

u, materiale dure

mot

Piramidi1l

msterialele

Incercarkle Vickers si Knoop sunt tncercarl de micro-duritate, ele dau nastere la amp rente atat de mid iDeat elite necesara masu.rarea eu ajutorul microscopului. Valorile de durrtate obtinute in urrna htcercarilor sunt utilizate in primul rand ca. baza de comparare a materialelor ~i apo i de corel an cu alte proprie-

taF,

Determinarile de duritate Brinell ajuta, pentru anurnite grupe de materiale, sa se aprecieze _Hira distrugerea piesei, -cu aproximatle, rezisten ta Ja rupere prin tractiuue, de exemplu , pentru oteluri tecoapte turnate ~i duralumin: Rm =s 0,35 HB j pentru Ionte Rm = 0,17 (I-IB-40), "Duritatea se ccreleazs bine ell rezistenta la uzare, Materialele cu duritate mare all in general 0 rezistenra buns la uzare ..
54

..

CAPITOLUL

s
METALELOR

SOLIDIFICAREA

5.1. INTRODUCERE In aproape toate metalele ~i aliajele, precum ~i hi uriele materiale ce- ramice ~i-polimeri, Ia un moment da t, in timpul prelucrarii, sta rea de agregare este Ii chida ... Apoi, Iichid ul se solldifica in tim p ce se raceste, su b tern peraLura de solidificare. Materialu I poate. ri uti liuit apoi 'a~a cum s-a solidifica L (stru et.urfi de turuare) sau poate fi prelucrat suplirnentar prin defonnare plastid (structura de de lot mare plastica) sau tratament termic (structure noua de trata ment termic). Structura obl;inuta in urma procesulu i de sqlidiIicare atecteaza proprietatile meeanice si influenteazat ipul prelucrarii sup limentare necesara realizarii prcprieta 1ilor ceru te in Iina] pentru acel lip de material. 1n principal forma I?I.marimea grauntelui pot Ii modificate ~i
controlate
acest capitol vor Ii prezerrtate principiile fundamentale all' solidifidlrii.-pnnand accentul pe comportarea rnaterialelor pure. 1n capitolele ulterioare se va observa modul ill care difers procesul de soJidificare in aliaje ~i in materiale rnulbilazice.

to

prin prccesu I de soliditicare.

5.2. FORMAREA G:IDRMEN-l'LOR

DE CRISTI\I·l~'

PF

stabil,

In timpul scl idilicarii, aranjamantul atomic se schimba •.de If! eel de scurt a distanta, la eel de lunga. d istanta (structura cristalina). Proces U I a~ so lidlf.» care in condipii ohisnuite reclarna parcurgerea a doua etape: germinarea .) cresterea. i Gel'minarea are loc cand 0 cantitate mica de solid se Iorrneazfi din lie hid. Solidul trebuie sa atinga 0 dimensiune minima (cr it.ica) pentru ea el sa devinji

Cresterea solidului are loc pc masuri"i CI! atomii. din lichid se atasaza .10. microvolu m ul de solid format (gerrnene); pana cand nu mal ramane lichid, Un .materie! se sclidifica In momentut'in care lichidul se ;race~te sub temperatura de solidificare , deoarece e nergia asociata cu structura cristal in a a solidulu i este mai mica decat energia corespunzatcare Iichidului. Pe masur a ce temperatura eontin uii sa scada fata de, te mpero.tu rade 110 lid ificare, d iferenta de energie devine rna i mare, iar solid u 1 devine mai s ta hi! (fig. 5.1). Ne-am putea referi 10. aceas ta diferen~ii de energie ca enerqia lib era a vnlumului 6.Fo• Totusi, pentru ea solidul sa se Iorrneze , -trebuie, in primul rand Sa se creeze 0 interfata care sa separe solidul de lichid (fig. 5..2). 0 supraia.ta de encrgic libera c es te asccrata acestei irrterfete ; en-cat este mal mare supraIata, cu atat creste $i snergia asoejata ei. Cand lichidul se raceste la temperatura de solidiltcare, atornii ~in lichid se gr\.lpeaza pentr..ua produce 0 regiune midi, ce seamana eu rnaterialul solid. Aceasta mica particuHi solida este de-

55

Soli d

slct.it

- ... 1
I

L\chid
s.tabit

I I

I T~ mpero tu ro ,tje so(i;j ificare

Temperatura

Fig. 5.1. Vai["ia~ie energiei lib",re ell temp erabu oa , pen'tru un metal pur.

Fi·g. 5.2. 0 inter-:fata este cr·eaUI cand 0 particula solid se formeaza din Iichid,

Pozi1iv FO~ de turMtl! ::4i ';0'

Fig. 0.3. Varra tJ'a energiei ll bere la - fcrmerea ,genmen!lor de fazA noua
.'

..

56·

numita nucleu de cristalizare. Variatia talala de energie la Iorrnarea unui nucleu de cristalizare este suma dintre micsorarea energiet lihere a volumului (v. AFb) ~i cresterea energiei libere a supraietei, adica : uP
A···

=-

~ r.;r~ 'uF"

A'

.-

+ 4 rr:r a, .
2

(5.1)

·unde : 4/31!f3 este volumul unui nucleu de cristalizare sf:eric de raza r ; a tensiunea superficiala ~i AF,. - variaria (uegativa) a energtei lihere pc unit atca de vol uru la cristalizare. Modificarea totals a cncrgiei libere depinde de marimea nucleului de cristalizare (fig. 5.3). Daca nucleul es'tc Ioarte mic, cresterea ulterioara a acestuia ar determina ca energia lib~ri:l sa creases. In loc sa creasca, nucleul se retopeste si as tfel determina 0 mi csorare a energiei lihere, Astfel , metalul raruaue lichid. Atat limp dlt Iichidul este prezent sub l;emperatura de solidificare In conditii deechlhbru (Lemperatura ideala de solidificare T!o), se sp iJI1 e ca acesta este suhracit. Diferenta '1nire temperatura idealii de solid ifi oa re ~i temperatura rea Iii de solidificare 'T r, poarta n u mele de urad de subraeire. Germiuarea-nu pqate aparea ~i cresterea gerrnenilor nu poate avea loevchiar daca temperatura este sub temperatura de fo~idificare in conditii de echilibru. o d,ata ell cresterea .germenului de crista lizare , energia lihera a acestuia \'03. sqadea. Solidul care se Iorrneaza acumeste stabil, germinarea arc loc, jar' cresterea particulelor solide care se numesc acum centr ii de er isralizare, Incepe, .. Berrninarea are IQe numai dud till n urnar suf'icicnt de atomi se aduna spontan trnpreuna psntru a forma un solid eli 0 raza mal mare decal r aza eritic<'i :r"', corespunzarid maximului curhei energie i Iibere totale (v. fig. 5.3). Germinarea omogena, In timp ce lichidul se raceste sub temperatura de solidificare in conditii de echilibru, cxista 0 prcbabilitate mai mare ca a tomii sa se grupeze peutru a Iorrnaun n ucleu de cristalizare ell rna mai mare decat raza critidi. tn plus , la grade de suhracire mai marl exisfa un volum mai mare de variatie a energiei Iibere dintre lichid :;;i solid : acest lucru reduce dirnenriunea critlca de formare a nucleului. Germinarea omollcna apare cand gradul de subracire este suficient de mare pentru a permite centrului de cristaIizare sa depa~easca dimensiunea critics. Se ponte estima dimensiunea critica a gerrnenului daca se diferel1tiaza ecuatia energiei libere totale. Cand r = r*, ecuatia dllerentiala este zero, in timp ce curba energiei libere atinge valoarea maxima:

"

..d (b.F) dr

=!!.... (- ~3 1!f b.F, + 41!f cr) dr -4;;;r,;<eD.F~ + 8nT"'cr = 0

8 2

'* =-•. 2a

6.P~
:

(5.2)

Volumulenergiei

lib ere este dat de expresia

\
(5.3)

6.F~
in care a.HJ este caldura de solidificare in conditii
.j

= I:1HJ8.T
Tm

latenta de topire a matalului, T", este temperatura de echilibru, masurata in K. 9i AT m =T(s-Tr• este

gradul de subracire, cAnd temperatura lichidului este tcpire reprezinta caldtlra cedata in timpul translormarii tinuarea ecuatiilor (5.2) 9i (5 ..3) rezulta :
r
Ii!

T. Caldura
lichid-solid.

latenta de Din con- •

"'"

...

2oT~

t:..H,6.1'

(15.4)

,datli ell cresterea gradului de subtacire, rasa, criticl'i nscesara pentru germinate descresre. Tabelu] 5.1 prezmta yalorile pentru cr ~i t:..H, pentru metalele selectate. Ca.o aproxirnare ...germinarea ornogena are loc cand:

t:..T = 0,2T",(K)
...

·(5.5)

Metal Ga Bi Pb Ag

Temp~tuta solid Icare

de [OC]

30
271

Ci11dura laterrta de toplre [J!cm'] 488' :

Energ!a ~upra.rc'cl [Jlcm"lO-']

327.

543 237

56 1)4 33

Subracirea max lma o·b.ervatll [OC]

76

90,
80 250 236
480

962
1085
:I: 453·

965
1.628 2756

126
177 255

Cu
Ni Fe

1538

1737

204of Solldification,Johu Wiley &

420

Adaptat

.dupa B. Ghalmen5, Principles

Germinatea heterogena. Exceptand cateva experimente de lahorator In condijii neobisnuite, germinares heterogena nu apare niciodata 10 metale Iichide; In .schtmb, impuritatile In contact ell "Iichidal, a1;_at suspeudate In acesta, cat Iii ailate pe peretii Iormei In care se aWi lichidul, sunt un suport pe· care solidul se ponte forma (fig. 5.4). Acurn. 0 raza mai.rnare. decat raza cri.tlea' se poate realiza In cnnd ltirle eXistentei unci suprafete totale Ioarte mid -Intre solid Iii lichid. Doar cat iva atorni trebuie sa se adune la uu loc pentru <' da nastere unei partieule solids care are eel putin. raza eritica. Este necesara 0 mal midi subracire pentru a atinge raza critica astfel lncat germinaree apare mai user. Germinarea pe suprafetele impuri tatilor este cunoscuta sub deuurnitea de germinare hetero!1ena. Solid Toate metalele :;;i aliajela 'din industria metalurgica germineazs heterogen in-timpul soliditicarii. Einfsarea mar imi! de grauntl'. Uneori se pot introd uce intcntionat partieu Ie solide in 1ichid. Astfel de practici in metaiurgie poarta denumirea de finisarea granulatiei sau modificare. De exernplu, 0 cornbinatie \ \ impvtlta Ie I de 0,02 .... 0,05%. Ti ~i 0,01 ... 0,0·3% Beste adaugaU: \ iq multe aliaje de aluminiu anatein stare lichida. ..... ,-_ ... Particulale solide de borura de titan formate servesc ca Fig. 5.4. Porrnarea upentru germinarea heterogena, Fmin ui g.ermene de 1iaza Iocuri efecttve' noua (solld) 'pe 0 su~area granulatiei. sau modtfiearea conduce la fcrmarea prafuta pli'ln3 preunui mare ~umar de gerrneni, Iiecare din el existenta,

..

SOU9.

1964.

~L

""

58

lncepand sa creasca dintr-un nucleu.vf) suprafaVi rnarita a Iimitelor grauntilor blocheaza mal eficient aluneearea sau miscarea dislocatiilor; ~i da 0 Iinisare a marimii ncestora. . Srielemetaliee, In cazuri extreme. de Tacire rapida', germinarea solidulul cristalin nu mai apare. In schimb, .se Iormeaza un solid amorf instabil sau necristalin. 0 ordine la scorll di.stanla a atomilor din acest solid da structurii o .apa:rcnla sticl!)asa.. Vrteze de raeire de 10·oC/s sail mai rnari sunt necesare pentru a suprirna germinarea in vederea obtinerii unei structuri cristalins in metale. Aceasta vi-: tezll de racire rapids estc obtinuta la contactul direct al topiturii cu a supra- . fata de cupru raeita puternie .. Aceste materiale au Iostinijial descoperite prin picurarea topiturii pe 0 supralata rece ; cand piditmile ating suprafata rece se pelrculeazji pe aceasta si astfel se racesc rapid, Acest proces de racire- a fast denumit "racir-e prin lmproscare" .."Recent, au fost fabricate benzt suhtiri continui de sticle met.alice, de circa 0,04 rn m grosime. Sticlele metalice includ aliaje cornplexe de Fe-Ni-B'-P. Sticlele met.alice lmhinli proprietatile de rezistenta tnalta si 0 buna ductilitate cu unele proprietati Iizice excelente, inclusand cornportarea feromagnetici'i, care certifieadezvoltarea lor in continuare.. ' ' In multe materials cerarnlce -~i polimeri, germinarea structurii cristaline a solidului este prevenita la viteze norrnale de racire sau chiar la viteze mid de racire. Posibilitatea de a produce sticle cerarnice $1 polimerice prin procedee de obtinere relativ simple ~j economice asigura obtinerea de materiale necesare pentru motte domenii.

5.3. CRE$TEREA QEJRME!NrLOR ,.

data formate nucleels solide, apare cresterea pe mar era ce atomii se ata~eaz:a la supraf,ata gerrnenului format, ln metalele .pure, natura cresterii Iazai so lide In timp <II so lidificarii depinde de. mcdu 1 in care caldura este ludepartatii de sistemul solid-liehid. Daua tip uri de dildudi trebuie In'departate: .ciUdura specifica a lichidul.ri si caldura latenta de tcpire, CalM' dura spccifi!la este caldura uecesara pentru a schimba temperatura unitlitii de m asll a rna teri al.il u i c u un grad. ea Id rna spec ilica . treb u ie in dep arta tii in primul rand, fie prin ni'diatie in atmosfera tnconjuratoace, fie prin conductie in matrita, pe ma~ura ee Iichldul se ra.ce~te la temperatura de so lid if'icare. Caldura latenta de topirc reprezinta energia care se degajeaza in timp ce structura dezordonata corespunzatoare starii lichide se translorma intr-ur-a cristalioli mai stabila ~i care trebu ie indepartata de la interfaja 1ichid-solid, paoa la solidificarea completa. Modul it care' se 1ndepihteazil caldera laterita de topire determina mecanismul de crestere si Iormare a structurii finale de solidificare. Cre~terea plannra. Sa presupunem ca uti Iichid bine. modificat se race~te lent, in conditii de echilibru, Temperatura Iichidului este mai mare decat temperatura de solidificare ~i temperatura solidului este la, sa u sub, temperatura de solidificare. CiHdura latenta de topire trebuie Jndepartata prln COrLductie de la interfaja solid-lichid, prin solid, mediului lncoujuratcr, pentru ca solidificarea sacontinuc. Orice mica protubel'an~l\ care incepe sa creases la intcrfata este inconjurata de metalul lichid care are temperatura peste cea de solid ificare (fig. 5.5). 59

501ld

B'ig, 5.5. V'ariatia distantci de Ia interfata sol ld-Iichid eu tempet'8.'uur-a lie hi dulu j (solid ul u l),

DI'i \0 rr'

a d::.Io interb1.o 9:)lid- licru d

Crcsf erea protubcraute i se opr este pana cand intreaga interfata 0 prinde din u I'm8. Aeest ruecanisrn de orestere este cunoscut sub den umirea de orestere planara, manifestandu-se prin inaintarea u nei interfete solid-lichid netcde, in lichid. CJ:e~lt'rea denrlr il.ica. Can d germi na tea este slaba, I i chid ul se suhdicc!1te la 0 temperatura sub cea de s oll dificare , inainte de a seIorrna solidu l (fig. 5.6). In aceste conditii, 0 midi protuberant-a salida dcnumita dendTitii, care se ·fbrme'lZa la Interfal a, are condij.ii de crestere. In .timp ce dendrita creste, di.ld ura latenta de topire este transrn i sa lich idulu i subracit.rcrescand u-i temperatura spr.c cea de solidilicare in ccnditii ideale, Axe secund are si tertiare ale dendrltei se pot torrna pe axa principala pentrtr a accelera trans miterea caldurii latente.

tichid

Soti'd

l.ichld

T~m perc 1,,1'0

--

. T~m~ratura ---SO!idificare

dl

..

Lichi

subrQ.cH

Oislanta de

!a i~t.Q

501id-lichj~
la subracirea

Fig .. 5".6..Cresterea

dendritlca

Iichldului,

60

Cresterea dendritidi continua pauli cand Iichid ul subracit se incalzeste la ternperatura de soliditicare ideala. Restul de Iichi d dimas tie solidifies apoi prin mecanismul cresterii planare. Forma lrebuie SH absoarha dildura in cazul cresterii plan are, in t imp ee, in cazul cresterii deridritrce, lic hldul subracit absoarbe ca ldura, In metairie PUlfb,._cft$terea dendritic a reprezinta in mod normal doar 0 midi fracpe din cr~tefea tot ala. . c!J.T Fract ia den drif - = f =-nLlca

!J.HI

(5.6)

unde c este dildura speciflca a lichidului. Numaratorul reprezrnt a ealdlll"a pe care lichidul subracit 0 poate ahsorbi, jar nu mrtor ul rcprezinta caldura to tala la care l.reb uie. .'ia se renunte in tjmpul solidif icar ii. Pa masura ce grad uI de Sl1 bracire (~T), creste proport ia de crestere dendril i e5 este maritll.
,

"

5.4. DURATA DE SOLIDIFICARE

Vi teza de crestere a fa zei solido In t.impul solidifidirii de pinde de viteza ·de raeirc sau de vi teza de "extragcTe" a caldurii. 0 viteza mare de racire produce 0 solidif icare rapi!ia. sau are loe Intr-nn timp scurt, T'irnpul necesar de solldilicare in cazul unci turnari n orrna le poate Ii cal cnlat. utilizandu-se regula lui Cbvorinov, !;ll anum€' :

=
a

(_~)2 A'

(5.7)

unde : I, este tlrnpul necesar ca tcpitura sa se solidifice: \. - volurnul topitur ii i A - aria supraletei lopiturii ln contact cu forma; B - constarrta a formei~.caregq)inde de t.emperat urile initiale ale topiturii !,ii tormei, precurn !,ii de proprieratile materialelor din care est e confeetionata. Aproupe intotdeauna, un Limp scurtat de solidificare duce Ia ohtinerea unei granu!:a~ji fiue a marimn de grannte si la durif icarea struct urii de Lurnare. Timpul ete solidif icare inf lue nteaz a de asernenea si dimeusiunile dendritelor care cresco fo mod normal, marirnea dendrite! este caracterizata pr in rnasurarea dist.ant.e i dintre dou a axe seeuudare succesive situate pe aceeasl axil princlpala (fig. 5.7). .

I
a

Olstanta dirure Qlieli! 5«I.Inibre ale r:k' n d ri ie-Iorr em)

Fig. 5.7. .a s(.'hll~ : b unaL!:lne in scanning

a unet dendl-itc

intr-uo

"Iel

(150 : I).

..

61

_,1

10

10'

-2

'" o

10

-3

. 10 I,

10

100

I 000
i'<5) ,.

10000

100 000

T:mp sotiqificare
Fig. 5'.8. Elfectul timpuJui

de soliditficare

asupra. DAiSD.

Cand distauta d intre axele seeundare ale dendritei, sau DA SD, est redusa, topitura solidified mal rapid. Deoareee exista mal putin timp dispo..nibil pentru a transf'orma caldura, se dezvolt.a axe suplimentare tn dendrita ~i crese pentru a ajuta In translerul dildurii latente. Reteaua dendrrtica mai tina, ell un fiont total de solidificare sporit contr ibuie mat eiicient la cedarea eatre Iichidul s1:~bracit a caldurii latente. DA SD (~) este corelata cU: timpul de solidificare prin relajia :

S = lei; unde n ~i k sunt constante

relatie este prezentata
35 )
~E

(5.8)
metalului, Aceasta cornai multe alia]e. Distauta mica dintre axefe secundare ale dendritei sunt asociate eu rezistente mecanice crescute ~i ductilitate tmhunlitatita (fig. 5.9).

care depind de compozitia

pentru
30

in figura5.8

~ 320

Flel' St{'nla OJ. troC'~lune

2S 20

5.5. CURBE DE EACIRE'

Mstalul Tichid
]ntr-o

este turnatde

tnmarer

forma

Dilerenta

la

170

1....... __

___,,_---

......... -----'.

O.OOS
Oiston tc dlo;>.tr~QX~I{' ~ndQ'e .' oil' delld,; lelonc"']

0:015

Fig. 5.9. EJfectul DASD asupra .proprietAtilor unui aLJaj. de turrnElitorie din a lurnmiu. -

perafura de turn tura de solidificare estenumita suprainciUdre .. Lichidul Se raceste pe masura ee matrita -absoarbe caldura specifica, paoa cand t.opitura ajunge la temperatura de 50lidificare. Panta curbei de facit.e inai nte ca· so Ldifi carea sa inceap a j este vtteza de racire b.Tlb..t.

dintre ternare si tempera-

temperatura

62
~.

Dadi nucleele heterogene sunt presente in topitura, solidlficarea Incepe Ia temperatura de soIidificare (fig. 5.10. b). Un palierde temperatu,~ este Inregistrat, datori tii cald urii latente de topire (solidif care). Ca.ldura !atentli rnentine lrchidul ramas la temperatura de solidificare paua dud tot lichidul s-a solidifieat ~j nu mai poa te fi ClegajaHi ealdura. Cresterea in aceste condi~ii este planara, Timpul total d.osolidifieare este eel necesar pentru indepartarea aUt a caidurii specifice a lichidulu i supralncalzit, cat si a caldurii latente de topire, Aceasta este masurata-de la momentul turnarii pflOa la eel at solrdiltcarlicomplete ~i este aat de regula lui Chvorinov. Timpul local de solidiiicare este eel necesar- pentru tndepartarea nurnai a caldurii latente de toprre :;;i este masurat din momentui detncepere ,a solidificarii p5na In eel
al ultimului r acire volu m de' Iichid solidificat,

Dacil. gradul de subracire creste dat6riHigerminarii slahe, curba de racoboara sub palieru]." corespunzator ~eruperaturii de solidificare (fig. 5.10, b). Dupa ce germinareaeste arnorsata, apare cresterea deudritica.

Supraracirl!'

---t-

r'lmplil local

soil' Q~ilXlre

---,._Timpul
JQI

tolal

~'('d~f~ ~((care limp

Q

Ti rnp • tJ

Fig. SM. C'ur'be de racire IPentl'U' :

. alich1de care germjneaz!l fiiril. nlcl 0) subeaclre , b _, l1'Chlde care ne<!esJtiI. Bubrllociri mart pernru germlnare.

63

.;;

Totusi, caldura latenHi estenbsorbita de Iichid ul subracit, erescandu-i ternperatura pana Ill- cca de sclidiflcare. ,Acestfenomen este cunoseut sub denumirea de rccalescen\a. Dupa ce temperatura lichidului dimas ajunge la tempel'R-tura de solldificare, se produce 0 stabilizare terrnica paull. cand'solidificarea are Icc ccrnplet prin cresterea planara , .

5.6. TURNAREA $1 SI'RUCTURA LINGOULUI

crop it urilc sunt turnate in forme '1i solidificate in acestea. Adesea, forma de turnare {Hi configuratia finala a piesei sau, ruai direct spus, piesa turnata. Tn alte cazuri, Iorrna de turn are are configurntie simpld, cu un anumit report dimensional, purtand nurnele de liD!jou, care ulterior se deiormeaza plastic san se prelucreaza prin aschiere pentru a deveni un produs finit, In amhele cazuri,' in. nastcre () maerestruetura care prezinta trei .parti (fig. 5. U). Zgna de racile bl'usci'L Aceasta zona este ingusta, cu graunp orientat! lntamplator si se anii In supratata piesei turuate. Metalul, la contactul ell forma de turnare este primu) ~a)'(> "J~ raceste lal~au sub temperatura de solidificare.
r

Lichid

<,

Nucl",e

crtsicte so!idiflcQte

c.
Flg. 5.11. Etapele aC -

.,
formarii macrostrucsurn
t> care 1orme'azl\ zona crtstalelor

formal'ea

zona crtsrateror columnare : a rnentart

eentrtlor' cLeo cl'istali?AI'e:

cenrrn de crtstauaare
e;chl"xe.

1.8 solldi'[icMe: zona de ,lIcit'e bruscil ;

supu-

64

,i

'-'-1'&_1-1

OE'ndrlte

pasibile

Lichid

Graunti columnar! orienta'ti lavorabil

"

.>:
GT.Q I.l,n.ll so. \~ dii,coi'. .. cu OHE' nt<ll"t" IOtQrnpo" 100re CreS!ere lenia ,
, 1j

l,jll-1

F'i'g', 5"112,,F{)I'II11a,rea crustei

~i a zonel

columnare

101 solidlftcare,

Peretele lnlesneste gerrninarea heterogena, motiv pentru care un nu mar mare de centrii de cristalizare incep sa creasdl. de-a lungul aeestuia. Zona cristalelor eolumnare, Aceasta zona contine graunti alungiti ~i orientati tntr-o anurnita dlrectte. Pe masura ce dildura este lndepartata 'prin forma de turnare, graun~ii din zona de racire incep sa creasca in directia opusa .. Iluxului caldurii sau de la zonele cele mal-reel spre zonele cele mai caldeale turnarri. tn mod ohisnuit, aceasta crestere are loc pe 0 directie perpendiculara

pc pereteie

for rnei.

Grallnj:ii eresc eel mai rapid pe anurnite dtrectri cristalograhce. Astf el, ln metale ell 0 structura cristalina ell retea cubica, grauntH din zona de racire <100> directionati perpendicular pe peretele Iorrnei cresc mai rapid decat eeilalti care au 0 orient are mat putin Iavorabila (fig, 5.12), , Graun~ii diu zona colurnnara au dire etii <10?> care sunt paralele una cu alta, dand acestei ' zone proprtet.ati anizot.rope. ,,_ Formarea zonei. columnare este lnfiuentata In primul rand de fenomenul de crestere ~i mai putin de eel de germinate. GrItuutii pot [i aleatuiti. din mai mnlte dendrite dad lichidul este In prealabil subracit. Solidificarea poate continua prin cresterea planara a gr8unj:ilor cclumuari dac~ nu apare nici '0 subracire,

Zona cristalelor eehiaxe. In multe

l idifice col urnriar

cazuri, un metal pur continua

paoa csnd nu mai rfll]1ane lichid. Totusi, In a1i?je si

cd, ~06

sa so· in eondltil

::. _, Studl ul ~I I.nlflne'fla rnatertalelor

65

Speciale

piesei -sau liugoului turnat.

$i' in rnetale

pure,

se Iormeaza

0 zona ell crista le echiaxe

in eentrul

Zona cristalelor echiaxe contine gdi.unJi nci eft forma, orlentati la imtamplare, sl a car-or .aparitieeste adesea cauzata de 0 ternperatura joasa de tU1'nare, prezenta elementelor de aliere sail ~ modifidirilor. Acest] grfi.unti crest relativ rctunzi sail echiaxi, cu 0 orien.tare_int9:mpllitoare. ~i cpresc cresterea gra~intnorcolumDari. Formarea acestei zone este tin proces de germinare controlata, eu proprietati izot.rope.

de

5.7. DE'FECTE DE SOLIDI'FICARE

Desi existii un mare nurnar de defecte potentlale care pot fi prcduse in timpu! sol idificarit, doua se pot mentions 'in mod special. Coutraetia. Aproape t.oate -matcrialele au densita ten mai mare in stare solida decat in stare lichida ,(fig. 5.13) .. In timpul solid if icar i], materialul se

contracUi.

pana

la

7 %.

eLI
9

ru

onE

-0
'1J

u
[11

0
V1

A rQnjQmen1

"

To! mperal'uro, Fig. 5:13. Varlajla

(·c

1
selectate ou

densitalii rnetalelor ternperetura ..

..

66

Tabelul 8.2

Contraetia If! solidiflcarepentru

Materlll.lul

matertalete selectata

,I
%

AI

Gil
~,1

~~g

.CoD.trll.cH~

7,0

'~,61 I l
3,7 3,4 contract!e

"

Zn

Fe.
r

Pb

3,7

I I

Ga +S,2

H,O ,
+8,3

I·

di)atftJ'fI

In cazul in care contractia este unidirectionala (fig. 5.14), in. urma turnlirii doar 0 dimensiune va fl mal r:niC:1i decat dimensiunile Iormei. Forma. poate fi supradimensionata astlel incAt sa compenseze contractia. Totnsi, in majoritarea, cazurilor, volumul contractiei apare sub forma de cavit:'1ti dad so lidificarea incepe de pe tn.aU suprstata ptesei sau en' reta .. sur i, dad. 0 .supra!a~a solidilics mai tncet dec~t alta. In ambele cazuri, piesa t.urnata prezluta defecte de turnare. 0 metoda ohisnuita (clasica) dea controla aparitia cavitatiior ~i retasurilor este de a plasa 0 maseleta sau un rezervor suplimentar de meta I, adiacent si care sa comunice eli cavitatea piesei turnate. Astfel, la solicltara.cand metalul se centracta, lichidul din maselota alimenteaza golu! format 'in urrna contractiei (fig. 5.15). Trebuie doar sa ne asiguram di. volumul maselotei este suficient de mare pentru a se solidifica ultirnul ~i di v.olumul retasurii rezultate este rnai rnic. Regula lui Chvorinov poate Ii utilizata pentru a ajuta la dimensionarca ma-

~ouL

ContraoJla interdendrilicA aparecand eresterea dendritica se extinde (fig. 5.16). ' Contratia poate apaI:.ea tntre axele dendritelor. Dendritele mai mid au ca ettct 0 distribuire mai unif?1"ma $i de dimensiuni mai mid a contractiilor, In timp ce dendtite eli axe principale scurte pot ajuta la evitarea contraotisi, Este posibil ca lichidul sa nu poata curge din maselota prin reteaua dendri~idi. fina Ilana la Ircutu] de aclidificare, Astrel,pori mici de coutractle se

Femc.aa ~.

n:""-'";;,~ -

Unieli l"e':1i i:notQ"

fI .... -· -_ ...

{j
R~tQsurii lnchi:so

Pi&!Q
!lJmQtQ

o Fia.

b 5.'14. Dife!'i,te tlpuri de retasurt :

InCld:llIi.; c ~. de:.chis4· d _: Indapllrt.are." lotaTe. '

retasu I'll prrn mase-

67

F'~g. 5.15. Sectiune a~

prrntr-o

piesa

de

aluminiu turnl1l1ta : piesa turnata nemaserotata pies:, rurriata maserotata.

:b-

Fig. 5.16. Tipuri de contr-actfl (a, b .. c) 'ii exernplu ds conn-act!e in terdendriticii pen tru un alla] de alurnlruu (d),

Re!asura

prircilX110

"I. _ • \

:' .. I

'.
"

\\
t

;[
'~I

, "
t,

, .

:_co

,
,
{
I

.... .-. - • - • .-"". *

"

Ne-cnlmu\
b

Fig. 5.17. Varia,(.ia ~olubiliUllii

hidrogenului din alurrunju, te',lnperatura. cu

F1g. 5.18. Macrostructure

aotel calrnat : b -

lingoulul
otel necaimae.

produc in tot sau poroz.itatec

Iorrneaza va fi mal [ina ~i mai uniform distribuita. Pori de gaz. Multe metale in stare lichida dizolva 0 mare cant.itate de gaz; de exernplu, aluminiul dizolva hidrogenul, dar la solidificare, rnet alul solid rej ine in structura sa doar 0 fracj.iune din acest C<\Z (Iig, 5,17), Hidrcgen ul in execs Ior m eazji hule care pot Ii retinute in met alul solidilicat, pro ducand pori de gaz, Acestia pot fi raspandip uniform in piesa tUTDatu sal! pot fi blcca].i lntre rarnuri le deudrrtelor. • Ca n ti tatea de gaz care poate [i dizolvat ln metal ttl topit este data de legea hi i Sievert; Procentui unde p
~(U

mari de racire pot reduce aparitia microcontractiiler, dendrite!e se scurteaza, per mitand Iichidului sa ajuuga prin r eteaua dendritica f6rmat~ ill trmpu l solidillcarii, la illterfa:ta care se sclidifi cs. In plus, orice porozitate care se

cursul sclidificar ij; Acest efect , denumit eentractie.i, este dificil' de prevenit prin

~i mlerooontraetie masnlotare. Viteze

de gaz

=K

J p~",.,
11.

(5,9) cu metalul ~i K este '0 creste ell cresterea temin Limp u J turnarii prin grade

ccnstanta .care, pentru

perat urii,

este presiunea Se pcate

un anu rnit sistern metal-gas, prin adaugarea

p ar+ial

a gazulu i In contact I gazeloJ

combine ell g'" zele potentia Ie din aceasta astf el sfl Ior meze particule solide, sau prin asigurarea acelei prcsiuni par tial ecare sa rrienrina volumul de gaze r ezutt ate la valor] mid, Ultima variants se poale realiza practic prin plasarea topiturii lntr-o incinta vidat.a sau prin barbotarea unui gaz inert In toprtura, .Decarece p~"'. est e d im inu at.a, gazlll [ormat padi.se~te me t alu I in spati ul vidat. sau se cornbina ell ga.zul inert si astfe! este indepartat din met al, Oxigenul este adesea dizolvat In otelul lichid I'll timpul elaborarii Lui, 1n timpul so lidif icar ii, oxigen ul dizolvat se cornbina ell carbonul, care estc pl'ezent )0 cornpozit ia chirnica de baza, ~i bule de monoxid de carbon (CO) sunt blocate In I opil ura solldificat a sub forma de incluziu ni. Oxigenul dizclvat ponte Ii caml,lel lnlaturat dad. alurniniul este adaugat in t opit.ura ina intea solidificatii. Alumlniul se curnbin a eu oxigenul Ior man d alumina solids (Al~03)' Pe Iflllga degazarea I opi turii, incl u z.iunile miner ale de AlzOJ sunt utile la limi ta graunplor, prevenind cresterea acestora ill tirnpul t ratarnentelor terrnice ulterioar e, ce au loc la lemperatnri inalte.. Din nelericire, oielul camp let dezoxidat, cunoscut si sub denurnirea de otel calmat sau ctetcu granulatie fina, pr€'zinla de ce le mai multe ad 0 retasura centr3J5. desch iso. (fig,5, 18), Uneorr, otelurile sunt partial calmat e, pr in adaosur! ruai miei de aluminiu. Astfel, in oj el este precipitat destul CO penrru a compensa contractia Ja solidificare (fig, 5,18, b), Acest otel, pe Umga faptu I ca are 0 ret.asura cenLraJii mai mica, in urma prelucrarilor, calitatea supraletei este mai Reteda.

rnici de supratncalzire,

dimin ua can

p n utu

de materiale

*i

in topitura,

care sa se

5,8, CONTROLUL STRUCTURII DE TURNARE

Ca regula generala, se contrcleaaa procesul de solidif icare astfel Incat sa rezulte-o macrostructura de turnare, en un uumar cat-rnai mare de g~aun~i echiaxi mici. Aceasta permite ca structura de turnare sa aiba_proprietati izo-

rezistenta imbunaU.pta, datorita finisarii marimir grauntelui. In plus, trebuie ea dendritele sa fie ea"t mai .mici posihil, microretasurile i?lincluziunile .. de oxizi hind mal Iin i?i mai uniform d ispersate in topitura solldificata. Pentru objinerea acestei -gtrueturi de hirnare, trehuie asigurate conditii ea.germinarea sa aiba loc simultan in tot volurnul topitur ii, lucru posihll de realizat prin utilizarea inodificarilor.In al doilea riud se poate tnlesni solidificarea rapida prin care miirimea axelor secundare ale dendritelor se reduce corespunzator. AsUel, se poate mari viteza de 'solidificare prin dimensiunile piesei, materialul Iorrnet ~i procedeul de tumare.. Piesele ell pereti groei se solidifies mal ineet decatpiesele cu pereti subtlri; materiale ale formei cu q densitate mare au conductibilitate termica ~i capacitate de lncalzire sporits, rnar ind in final viteza de soliditicare. In figura 5.1 9 se prezinta patru din mares varietate de procedee de turnare. Procedeele de turnare sunt im]JarUte in mai multe grupe : turnare In

tropesi

-~
p·Clni ••
tl,.lrnart

Forma 0(0)6
(I

.;1..
"j.~.

.::~~:j c,.,ora is~.

v.

~ -lopllQ~tn~rtd<i

Fie. 5;1-9. Patru preeedee tipIce de tumore:

oforma. de eurnare <lin !Une:shea crud c - eurnare sub presiune de tormare-; b' - f-onn!l. de hrrn.-ar-e pel'manentil. ; d - laI,rnll!rej tn ·torme ceramtce, ;

70

.Iorrne diD arnestec de formare, in forme cerarnice, In forme met alice. Proeedeele care utilizeaza forme metalice tind sa dea structurii de turnare cea mai mare rezistenj a, datorita solidilicarii rapide. Formele ceramics, deoarece sunt hune izolatnare, inlesnesc 0 solidif icare lent a si deci structura are cea mai mica rezistenta in urma turnari]. SoJidiUcar6a dirijata. ExisU'i unele domenii In cafe materia!e cu 0 struetUra Iorrnata' din g:diunti echiaesi Iini nu este dorita ;. astiel, lamelele si pale~ele de turbina sunt un exemplu (fig. 5.20). Aceste piese sunt adesea produse din superaliaje din cobalt si niche! prin turnare In forme pierdut:e (de cea ra), In piesele turnatcclasic, se produce 0 structura echiaxa pna. Paletele pentru turbine si pentru mot oarele cu reactie se deterroreaza prematur, amorsa deteriorarii fiind limira de gratlnte pe direct ia 'transversalji, Un Hua] mai hun ~i 0 reztstenta crescuta laIisurare sunt obtinute utrlizandu-se tehnica solidifrcarii dirijate, La acest procedeu, matrita este incalzita Ia un capat ~i raei tii In celalal t capat , producand 0 microstructura in forma de coIoan a, cu t oate lirnitele grit u ntilor tndreptate in directia longitudinala a piesei. Asttel, sunteliminate limitele de graurlj-i pe directia transversals (fig .. 5.20, b)~ . Proprietatl mai bune suntobtiuute. utilizandu-se l.ebnica monocristelutui (CS-cristal singular). Solidificarea grauntilor columnari ineepe de la capatul rece al matrit e i ; totusi, datorit.a elernerrtului de conexiune de forma elrcoidalii, un singur graunte columnar poate ereste in piesa turnata' (fig. 5.20, c). Turnarea C:S nu , are limit e de gral .mt e ~i are- directlile :;i planele cristalcgrafice orientate optim.
Cri!.ialio ~(hiCllC~

erislale (:olum_I'I01"/!' ~ar-.ccristal

,-

<l

grliuntl_ech.la~!

fi!g. 5.20. CQum-{)!Jul S'tructurii' de burna re in paletele de turbine,: tI ni; 1> grii'\l.n:il cotumnari ob~nu il 'Prln dlrUat'ea solidltl:c:arli:
c>cF1stal singular (monocrtstalj ,

71

CI

E'I'~ tro51 d~
~rma
I'

Forta

t·

Filomtrll

o o

lenli~ ~

a:Q!~

~ IOcali10rl'

IJ!'ntilcl

.~
~o~,

~ __~A~

vr" )

c:::===-{~~
RlsciNl "fOo;d i1.01

Fig. 5.:211. rocedee P a_

tiplce de sudare :

sudare oxiacetilenlca : b - sudare cu are, cu eleetrod tnvellr ; c - sudare eu electrod de worrram, sub gaz, de protectie : d - sudare eu electrod de meilla.l, sub gaz de protectle ; e - sudare sub tlJUx ; f - suoare prin rezisten~ ; 9 - sudare cu tllllctcul de electronl ; If, - 5uuare C'U laser. .

5.9. SOLIDIFICAREA LA SUDAREA METALELC5R

;;;~ce~:~a~~i:.m:,t'~~~:"C"::~ WI:;
~ ~. prezentate in Iigura 5,2.1. 1n procesul de sud are, 0 porpiune ~ din metalul suport este topitln zona lrnhinarii :91 in cele mai multe caznri so combina ell metaJul de adaos, Zona in carr -~
~

Solidilicarea este de asemeuea importanta in im,hinarea

S=:." -;;
ZOllO de
IVZIl!r1e ._..

~5.~
..

s'a topit metalul se cheams zona de top ire. Cand zona de topire se .
so lidifica, material cele sunt doua

Zona

,j.;o Il)tllJ<,n!o ter rnicd

acu rn

budit~ din lruhluate

c
F1g. 5.22. Aspectul schematic l1arL sudate ;
"pr~atirea b"ca.liJol' care

sohdificaru, in ,bi.n!lle: b - sudaraa cu rna ianai de adaos J<l tempera mra de sudere : c - sudura tlupil SOU~ zona de tcpire, gerrninarea uu dLl'icare. este nacesara. Caldura este cedata eu mare viteza prin cnnductie celor doua bucati din metal ce urrneasa a fi imbmate. Lichldul, in zona de topire, incepe ~i.l se raceasca :)i sa se solidifice de la extrernitatne vntorului cordon de sudurs . format in majoritate din material de adaos (fig. 5.22). Dar in aceastji zona, sunt graunt·; din materialul de bazji, astfel incat de aid Illcep s.a creases de obicei graun ti columnari. Cresterea gdiuntilor deja exist ent.i in material in zona de topire este n umi t1i erestore epitax iaHi. Struetura si proprretatlle din zona de topire depind cam de aceeasi Iactori de care depinde structurade turnare .. Aslfel. adaosuri de Iluxurl modificatoare in zona de topire reduce marimea de grauate. 0 vitez.? de d'tcire mare inlesueste [orrnarea unei structuri fine ell erect direct asupra rnar imii grauntelui in zona -por tiunri sudate.vde rnicsorarea zonei de topire, de scaderea temperaturii rnetalelor co se sudeaza ~intl In ultirnul r1ind de procedeul de sudura ales .. Sudarea eu fladi.ra oxiacetilenica, de exernplu, foloseste 0 flacara. ell intensitate relativ mica; in consecinta, 'timpul ·de sudare este lung !;Ii metalul din iruediata apropiere a cordcnului de sudura se incalzeste Ioarte tare. La sud area cu arc electric se loloseste 0 'sur sa deintensltate ter~idi rna] mare, avand ca efeet 0 incalzhe in mai midi masura a zonei adiace nte sudurii si deci va fnlesni 0 racire-rnai rapida a lJubinarii_ Sudarea prin rezisteuta, sudarea eu Iaserul ~i sudarea .cu Iaseicul de eleetroni fclosesc surse termice exceptional de intense, raclrea lmblnaril avand lac Ioarte rapid, en efect be, nefie asupra rczlstentei sudar ii,

prin sudare. In timpul

at unet
urrneaza a

Irnbij'I

trn-

73

.....
,
CAPI'f0LUL 6

DEFORMAREA

PLASTICA

A MATERIALELOR

6.1.,INTRODUCERE
Deforrnnrea plastica estc procesul de prelucrare a rnaterialelor rnetalice 'care consta 111 mcdilicarea formei si rlrmeuslunilor unor sernilabricate, in secpul obtinerii lorrnei finale a pieselor, sub act iunea uner forte cu actlune.Ienta sau rapids, Hidl tn;~a a distruge integritatea structurala a materialglui, Prin delorrnare plastid; pe l.stnga mcdificaraa. formei -51 dimensiunilor, se realizeazf ~i 0 m odif icare fl strn ct uri i -5i implicit a proprieUqilor de rezistenta mecanica -5i p lastlcitate. Deiormarea plastica se poat.e realiza la diferite temperaturi cu rezultate diferite in ceea ce prrvcste at.a l structura, cat ~i proprietjittle obtinute 1.ll urrna deformarii. Pract.i e, din acest punct de vedere, exist:':" doua t ipur i de deforrnare plastics !ji anume : delormarea plast.ica la reee 1ii deformarea plastlca la cald. Temperatura uare delimlteaza cele dous tipuri de deform are poarta nurnele de temperatura de recrisializare, aceasta nefiind 6 constanta ci, depinzarid de rnai multi Iactori, in principal de puritate ; este considerata drept 0 caracteristica de material.

6.2. DEFORMATII

ELASTICE. DEFORMATIi PLASTIC_E, CURBELFJ TENSIUNE-DEFORMATIE

rnaterialele metalice pot suf er i doua

Sub acti u nea unor for~-e extericare, matii

tipuri de delorrnatii : def'ormatii elastice (eu caracter nepermauent)

~ deter-

plastice (cu caracter permanent). Deforrnatiile elast ice sunt defor mattile al caror efect aSllpra Iorrnei, dimensiuni!or, strucl.urii :;;i proprie t atilor mat erialului inceteaza in rnornentul anularii Iortei exterioare care le-a prod us .... De Iorm ati ile plasticc (totdeauna precedate de deforrnat.ii elastice) a data prod use, ejectele Ior 'se pastreaza si dupa incetarea actiunii Iortei care le-a provo eat . .. Aparitia defcrmatiilor elastica sau plast lce depinde de marimea tensiunilor ap licate materialului. Relatiile- lntre tensiun i :~i deforrnatiile pc care acestea le produc sunt reprezeutate grafic prin curbele tensiune-defor rnatie (fig. 6.1), Tensi II nea ce delimiteaza domeni ul com portarii -elastice de domeni ul comportaril plastice poarta nurnele .de limita de curgere. La aplicarea unei tensiuni mai mid decat lirnita decurgere ay (fig. 6.1, a). apare 0 deformatie elastica; Ia incetarea aplicarii Iortei, materialul l!}i recapata forma initiaHi (revine la punctul D), deformatia disparand. Prin ap licarea u nei tensiuni al mai mare decat Iimita de ell rgere (fig, 6.1, a), dupa tndepartarea Iortei, materialul nu-si mai r eeapata forma init.iaUi. (nu mai revine in p unctul 0), ci apace 0 deforrnatie plastiea cu caracter permanent fl' Tensiunea maxima la care rezista rnaterlalul inainte de a se rupe se numeste re:dslel.~!i'f la rupere, pentru care se obtlne 0 deforrnatie maxima.

74

..

t-

C II"

'" a
c

v
c

I-

~ ...

:J

u c :J ~VI
I

'" ~

,
srunt

o
:

Fig. 6.1. Curbe tensluna-deformajie a - aparttia

"j

unet deforma~li permanenta e , 111apl\l::;area .. el tenm > ". : o, cL crasterea lim.Itei dB curgerc (durifl!'1l:l"ep:rnaterlalt(1ui) la test-area u nor probe cerormate anterior.

Daca se ia 0 proba retesteaza, se ccnstats (fig, 6.1, b). Se constata

O'l

din materialul del'ormat plastic anterior cu 0'1' ~i se objinerea unei curbe diIerite tenslune-deiormatie eli limit.a de curgere a noului material are vaJoarea

>_

O'~.

Aplicarea unei tensiuni cr. mai mare decal limita de- curgere 0'1 deterrnina aparijia unei deform alii plastice e~. Cresterea In continuare a tensiunii aplicate pana la valoarea limitei de rupere duce Ja cresterea defnr matiei plastice remanente pana la 0 valoare maxima rnai midi decat in cazul materialului initial. Repetarea testarii ntilizand 0 proba deforrnata 'anterlor cu E:2 arata 0 noua crestere a limitei de curgete de la 0', \a O'!:~iscaderea delor matiei maxims inainte de rupere. Asadar, pe masura ce materialul este uiai puternic detormat, acesta se durifica (cresc limita de curgere si limita de rupere), in tirnp ce plasticitatea -scade. Aceasta. durificare a 'material ul u i ar pu tea continua pana cand limita de curgere devine egala eu Iimita de rupere, in acest caz, plasticitatea material ului devenind n uHi (fig .. G..l , c). Evident, di 11 acest moment, materialul nu mai poate fi deIorrnat plastic in continuare ; orice elort aplicat. peste aceasta lim-ita ar d uce la distrugerea integri Hitii structurale' a materialului, Aceasta duri.ficare a materialului metalic prin deforrnare plastica poarta numele de eeruisare 'sau durificare sub dart.

6.3. M'ECANISMELE DEFORMARIL PLASTICE

be sC,ara atomiea, def ormarea plastica a materialului metalic se realizeaza prin deplasari jreverslbile ale unorpache~e de atcmr in raport cu alteie, prin dona mecanisme : alunecare in interiorul graunti10r ~i maclare , Alunecarea pachetelor de atomi in interiorul grauntilor crlstalini se realizeaza pe ' plane de mare densitate atomic2.z. nurni te ~lane 'de alunecare, Pe

.16

b
schematica pi-in alunecaee

c
: a

d
deformarli·
plastice
atunecarea el.asti.ee.

Fig. a

6.2. Reprezenrarea

re~eaua [nit;a!!!: 11 - detorrnare etastl ca i c pe pla nul de alun eea re : do - Inl!it.urarell deforma\lel

n u rni te direciii de alunecare

aceste plane, aln ne carea se realizeaza dupfr directii de rnaredensitate atcmica, (fig. 6.2). Produsu\ dintre nu mjirul planelor de alunecare si numarul directlilor de alunecare corespunzator une i deplasari prin alu necare determine numarul sist e rnelor de aluner are dupa care se poate produce deformarea plastid. a unui material met.alic. Numarul sisternelor de alu nacare depinde de tipul retelei cristaline -\ii det errnina capaeitatea de de iorruara plast.icaa unui material metalic.

gon

plasticitatea scazuta a rne talelor eli retea hexacompacta, (He), o singur5 lamilie de p lan e de alunecare (de mare densitat e atornica), planelelOGO ~i trei d ireqii pe care OJ tom i i su nt aseza P foartt;. dens (directii de al u nel}, care), directiile <1120>. Pentru acest e metale, rezulta deci dear trei sisteme de alu neca re Ia detormarea plastica. In eazu l met alelor cu retea cubica cu fete concentrate (CFC), cum sunt cuprul, aur.ul, arginJ-u·l, aluminiu l, f ieru! y etc., existents unui numar de patru plane c.ristaline de mare densitate atomiea, din familia {Ill}, 71 a unui nu mar de trei direqii. de alunccare pc [iecare plan, din familia <110>, determiua existenta a douasprezecc. siste m e de alu necare. Aceasta e<xpliqa capacitatea foarte mare de -deformare plastic2. a acestor me talc. La metalele eli re] ea cubict, cu volu 01 ce n trat (C YC), P re cu m croinul, molibdenul, vanadiul, I ieru l a 'etc., planele de marc densitate atcmica sunt planele din Iamllia {llO h dar, deusita]! atomice apropiate prezintasi pla nele din Iarnilii le {t12} ~i _{123}. directiile de alunecare fiind totdeauna directiile <111>. Acest.e metale prezlnta asadar un nil mar foarte mare de sisteme de alunecare, respectiv patruzeci !?i opt, dar, datorita deusitatii ate mice mal mid ale acestor plane in comparatie en plane le {111} din l"el,el~le cubiee cu Ietc eentrate, eapadtatea de deformare (piasticitatea) a metalelor cu retea cubics ell velum centrat est e mai sedusa decat a met.alelor cu re+ea cubica eu fete centrate. La a p licar ea .u n or sar cin i r oa rte m ar i (In spe cial Ia mater ialel e me tall ce cu capacitate sdi.zuta de 'deformare plastica, metale ell r etea hexagonal compacta), deforrnarea plastlca se poate realiza si prin rnaclare. Maciarea reprezintao forf ecare locala a retelei cristaline sub actiunea sarcinii aplicate, car-e determina 0 rearanjare a pozitiilor atomilor, astfel lncat: regiunea rnaclata devine din punct de vedere cristalografic imagines In oglinda a restului crisal cum sunt sincul, cadrniul, magneziul et.c., care pr ezlnta

Yn acest mod, se explica

7B

..

b
Fig. 6.3. Defonrnarea
'07 -

re:teaua

in.i~lal<'i : b -

,plastica pr in rnaclare : releaa!l eri"talin~ dupa mac]a..rc.

delimlteaza zen a maclat a de restul crista! ulu] poarta nU~llele de plan de maclare. Maclalea poa te sa preceada alunecare a, peat e sa se produce SIrnultan cu alunecarea sau se peale produce clupa defor marea plastics prin alunecare, Delcrrnarea plastica prin ~1aclare este practie de nurn ai cii.teva procente, dar, prin fa ptu 1 cil determina reorientari cristalografice, maclarea creeaza poslbilitatea R p aritiei de nci -sisteme de a Iunecare pr~n ad ucerea de noi plane ;;;i noi d ircc] ii de mare densiLa le atom ica In pozi ~ii Iavoruhile al unecari i. Datnrita orien tari i criatalograf ire dHerile ill zon a maclata fat a de restu I crisfalulu l, m adele se val' com porta di r er it la a taeul cu reactivi me talogr afici. Acest ea vor aparea 1& rnicroscop sub lorrna unor benzi su bj ir! de lirn itate de planele p ar alele ~i n u an ~a Le .dif eri L In r a port cu restuL cristal ulu i.
t alu IIIi (fig, 6.3) .. Plan ul care

6.4. JJEFORMAREA PLASTICA LA RECE

~
6.4.1. GRADUL

DE E-CRUISARE

De lnrrnarea plast.ica la rece a rnaterialelor metnlice prezinta 0 serie de particulacitati care rczida lnimportante mcdificari ale str ucturiissi peaceasta baz.a, ale proprietatilo:' mecanice de i'ezjsten~a ~i plasticitate, In Lirnpul delorrnarii pla stice la rece, are loc mo dilicarea Ior rael dimensiunilor ~i orientarii grauntiloc cristalini, care se pastreaza dupii incetarea deforrnar ii. Tot in acest tirnp are 1oc ~i rnoditicarea structurii fiile, res·pecti\ Iormarea b locur ilor In rnozaic : sa u a subgrauntilor. Aces te mo dif lcar! ale structur ii au implicatil imediate asupra pr opr iet at.ilcr, realizandu-se 0 crestere a proprie tatilor de rezrstenta (limita de curgere, lirnrta de rupere, duritatea), in detrime ntul. proprietati lor de plasticitate (alungire, strietlune). Are Joe asarlar ecruisar ea "materialului (durificarea sub efort), care ereste en cresterea ran tiLa~ii de defurmare a rna teria lulu i (v. pa ragra [ul 6.2). . 77

..
_--;
'0

o cu cu c: => .iii c::

aJ
I-

Ecruisarea, care este raspunsul materialului la deformarea plastica la rece, se poate aprecia cantitativ prin coeficientul de ecruisare numit si "mddulul de plasticitate" (fig. 6.4), care, r eprezint.a panta curbei Teale rensiune-deformatle In domeniul comporU.rii plastiee. Se poate scrie : (6.1 ) sau :
'\.

log crt DpfmnatiE' realCi

in care:
(J

log II

+ nlog

E,

= constanta,
£1'=

= tensiunea

re~Hi aplicata ;egalii Cll tensiunea

cand

1; Ie tenslune-deforma<:1 = delorrnatia reala , tie pentru rnaterlalc cu coeftcl ntl 'de Co' Pen tru ma l.eria le cu "n" mai mare (tahelul 6.1) cruisar-e dlferita, se obtin- ca pacitati rna i ma ri de ecruisare la 0 defermatie data. . Utllizared notiunii de coeficient de ecruisare permite dif'erentierea cantitatlva lntre diverse materiale din PUDctU! de vedere al capacltatii de it se ecru isa in. ti rnpul deformarli plastice., I. • Coelicientul 'de ecr uisare ,,11" este relativ scazut pentru meta!ele ell retea hexagonal compacta, fiind mai mare in cazul metalelor cu retea cubica ell velum ccntrat si in special in cazul metalelor cu retea cubica ell fete cen-

Fig, 6.4. Curbe

rea-

trale.

Tabelul

6.1

'

Coeficientii
;,{a terlclu! Tltnn

de ecruisare

nentru diferHe materiale metalice

I
cll.1it

Structure cri3'hlllnd

Otel nliat recopt reventt Mollbden

Cupru Cu 30% Zn. austenltlc Otel cu carbon medtu

He

~!

eve

0,05 0,15 0,10 0,13 0,54 0,50

I
.

[N/mID'] 1225 650 1590

eve eve cpe

CFG

735
320 910 1 540

Otel i noxidabil

CFe

0,52 materials.

Oupll The .SCience and engineering

of metallic

. 6.4.2. ROLUL

.
DISLOOATIILOR ilN IDCRUISARE

tn'timpuL detormarri plastice La rece, are loc 0 puteruica crestere a densitatli de dislocatil in material. Inaintea deformar ii plastice, un material metalic coutiue un numar relativ mic de dislocatii (aproximativ 106 em linie de dislocatie per ern" de metal). Fenomenul de ecruisare este deterrninat de franarea miscari i dislocatiilor de catre obsta cole care se Iorrneaza chiar in ' timpul defnrmari i plastice. 78

I'

o
8

o
c
Fig. 6.5. Su).'sii Fi-ank-Head:
;

(ji!;LocaUe ou cape!e!" l1xe (blocate) ; 1/ - sub ~acttunea tenstunn d.Jsl=~ia se curbeaza Crormarea cuclet Oe tlislocaUe ;.d - dlslmiit\ta !rulialil poaee erea 0 neull ·bucli1.

Prin aplicarea unei t.cnsiun i rno i rnari dedit Iimita de curgere a materiaIului (In do meniu l plastic), dlslocatiile tncep sa aluncce pe planele lor de alunecare, 1n timpul aluneear-ii, 0 dislocatie ·poate inHdlli obstacole care det.ermina Iranarea rniscar il acesteia prin Iixare a (blocarea)' extremitatilor Iiniei de dislocatie (interactiuni tntre dislocatii, Ior rn arua u nor dislocatii imobile, J imite de -gra un te, preci pit ate microscopice etc .). Con tin uarea a pliea rii tensiunii face ca, datcrita extrernit atllor blocat.e ale disloca~iei,ln in-cercarea Stl,. de deplasa re, aceasta s~ ~e curbeze de: la rnij loco Curb area d islecal.ie! de la ce ntru are Joe din ce in ce mai rnul t , eonccmitent cu rotirea in jurul capetelor fixe, pana cand Ia un momenL dat- ajunge sa se atinga pe sine Ior mandu-se 0 hucla (fig. 6.5).Dupa [·ormar\a buclei de dislocatie, dislocatia ini~iala, riimi!malld in continuare fixata, poa tegenera, 'in conditiile continu arii aplicari! tensiunii, o nona bacia de dislocatie, ~i asa rnai departe. Acest mecanism de multiplicare a dislocaelilor poarta nurnele' de SUTsa Frank-Read. Prin aceste mecanisme, numarul dislocatiilqr creste Ioarte rnult in timpul def'ormarli plastice, ajungand Ia aproximativ 1011 cm_ linie de dislocatle per cmv-de metal. Cresterea nurnarului de dislo~aPi generate de surse le Frank-Read determina cresterea tensiu nii aecesare dep!asurii acestorn, a vand eel ef~ct ecruisarea rna teria"l.uluL

·8.4.3. VARIATIA STRUOTURII $1 PROPRIETATILGR, au GRADUL DE DEFORMARE PLASTIGA LA RECE

in practica, pcntru obtinerea shnuitana a formei si a anurnitor ansambluri de proprieta]! ale unor prnduse rne talice Sf pot aplica di le rite metode de de= Iorrnare plast.ica la rece (fig. 6 ..6). . Asa cum s-a vazut in paragraf ul 6.2, IP timpul defor rnarii plastics la rece, ecruisarea unui material me talic creste ell cre~terea, marimii def orrnatiei e, rcspectiv cu cresterea ca·ntita~ilol' de delor mare apllcata rnaterlalului. Ca urrnar e, controland cantitatea de deform are aplicata un u i material metaUc 5C poate controla gradul de ecruisare a acesfuia, . • Cantttat.ea de def'orrn are sedefineste pr in gradul de de lcr rn are plasticii la rece Co:, %), care Ole poate .calcl11a pe haza uncia din rela~ii1e :
0:

= do - d 100[%J sau e = Ao - A 100[%1,

do Ao·

(6.2)

79

..

.L_j
9
rnebode de derormare ':plastics 1a rsce :
: arnbuttsare

Fig. 6.5.. Prezentarea

Il larrunara : D-

scherria!.1ca
fOrjarc :Cl ~

a. dlferltalor

treftlRre ; it ~ exerucare , e dere ; I'} - incovotere.

t --,. hUin-

Fig. 6.7. Alungirea gul11.Inf;ilor tlmpul de"formarii ;

a-

in

b-

gra'nulatla tnamtea de£ormarit; g!"an"l~t;l~ dupA dru'orm!ll"e,

'in care : do $i.ilu

reprezint

d ~i A

, a dirnensiunea (mm), respectiv derormarii :

aria (mrn2) ina intea

dimensi unea (mm), respectiv

aria

(rum") dupa

In tirnp ul delormarli (metal pur, solutie solid tilor, acestia alungindu-se grauntilor est~ vCll a'Hit Iorrnare plastica. Limitele de graunt,e devin mai putin evidente, iar structura cap ate. un aspect pron II ntut Iibros (fig. 6.8). In acelasi tirnp, constituentii struczur al] Iragili (incluziuni metalice fragile, cum ar Ii oxizii, gdiuntii de faza sacundara etc.) se sfarama si se aliniaza in siruri paralele cu directia de curgere a rnaterialului in tirnpul defcrrnanii. Modificarea formei !;ii dimensiunilor gdiuntilor in simpul deiormarii plastice In rece' esre lTIsotita ~i de rotirea unor gd'tun1i, astf'el lncat anumrte plane de alunecare si dlrectii de alunecare se orienteaza paralel ell directia de del orrnare. Aeest Iucru se 'produce In grade mal marl de deformare plastica, fe.nomenul purtand numele de orientate preferaUi sau lexlurti ~i deterrnina 0

detorrnare. .plastice la rece, 'in materialele mstalice monofizice a), are loc modificarea forme! si dimenstunilor graunparalel eu directia de delorrnar e (fig. 6.7). Alungirea rnai pronuntata' cu c~t este mai mare gradui de de-

80

Fig. 6.8. Apal"itia

(l -

c strueturi! Ilbroase

d
161deforrnarea

plastica In rece a unet

grad
de

probe

"rad

ue

de CUPI'U, cu di,ferjle g.l'arle de·, def.ormnre·, adOI'm,,!'!!' 0",,; b gra.d de detormare 31'10' c B"7(Jo/.~ a - grad de d~lorma 1 re 3~J,~I'D'

aerormare

.'
a

..
b
Fig, 6.9. Texture
II flbroa.S<'i;

(orientarea preferataj:
!> _.' de

Iammare,

81

'puternica

de proprietaji. Astfel, in cazul trefi!arii unei sarrne de' Cllbidi cu velum centrat), grauntf se orienteaza en directi ile <110> paralel eu directia de tragere, in trmp ce In cazul unci sarrne de aluminiu (cu retea cuhica cu fete centrate), .directiile- <'111> se VOl' orienta paralelcu direc+ia de tragere ([jog. 0:9), denumita am de iexturii. : !o ,cawl Iaminarii la rece a tablelor, pe langa 0 drrectie paralela eu directia de la rninare (axa de textura), se realizeaza $i .orientarea unui plan paralel cu pi anul de larniuare (plan de Iextm-a). . Yn met.alele ell retea cubica ell.volum centrat, textul'a de laminate {llO} este {1OO} < 11 0 > ; in metalele ell r etea ell bica Cll fete cen tra1te . {110 } <112>. iar in metalele eu retea hexagonal compacta {OOOI} <1120>, Proprietatile line) table laminate la rece VOl' depinde deci de directia de aplicare a sarcinil (tabelul 6.2). Tabelu:/ a.1! Proprietaii anizotronice detenminate de textura tabfelor laminare III race' anizotropie

ctel (material

cu retea

cu diferite

grade

de deformare

Metalul

\Re2.1stllllill.I1I 0'/

trac ll"ne. 45°

P~l1tl'U

e\ .

Alul1gil"ea. pentru

c:

----90"

90· ~I

o·
50

Cu dezoxf dat 0:=0% e = 50%

e = 90% 90% Gu
I

45"

31

3.1

53 sr
64
37 59.

53 63
37 60
74 87

55

6,.0
5,7

Q7
37
63

50 5,2 5,0 45
4

50
5,7 4,0

10%

e=O%
e = 37% e

45

e';"

56% 95%
paralel eu dlrectla

74
82

77 95
3,1

5' 4 2;7

S 2,7 diJ"ccpa de

45 3 .3
3,2

Z:11
,0" -

25
de Iaminare : 90" -

45
pe

28
laminare,

'Dupa Tbe science '(l[u;1engineering

or metallic materials.

perpendtcular

MOdificarea' structurii datorata de lormar ii plastlce la rece delermina ruodificarea tutu rot pro prieta ~ilor Iizico-mecanice. Asttel, pe masura cresterii gradului de delorrnrce plast ica ore loc cresterea caracteristicilor mecanice de rezistcniii. (Iimita de curgere. limits de rupere, duritat ea), in detrimentul flropi'ieta~ilor de, plasticitate (alungire, gatuireeJ;c.). In .tabe lui G.3 SLl n l prezentate oaracteristicile me cani ce ale un ui' o\'e I carbon ell 0,2% C, if! Iunctie degradul de def'orrnare plast ica, Iar in Iigura 6.10. este pT~zentat5 variat la caracteristicilor mecariice de rezisten ta .;;i plasticiT'lbelu/ 8.3

Variatia
Gradnl de
{le[orlTla]"~

pronrletafilor mecanice ale unui otel cu O,2v.oC.In fUQ.ctie de gradul de deforrnare p!a~tici'i 18 rece
Reztstenta de

% 10
0

I
I'

.rupcre

N/mm'

30 40

20
.50

380 480 540 580

61U

l.
I

Ctl~lIel'e, N /tlllll'

Ltrnlta

de

.,

Alllna:irell

270 340 380

410

..
.1

Gil.tuioea %

': Dur+tatea HV,,,

60

630 1350

4:10 440 450

,~

10 8 5
4 4

15

3€l

27 20

80 6.2 51 41 33

155 161

108 135

175
180

185

82
,

"'E E
Ft,. MO. V'lirla~ia Gar.Bctertstlcllo. mecG:lce e\l
gradul de defonmare
:b -

,I

JO

..:z "
c( t:t:

Z25
u

20

'I/

,I"L.; ;"

fIt1 ;...~ ,..... ~ ft_ ~

"1
12

./f .,.. i_,

2 E

la race la:

"-

duralumln

al"m~ ; c -

cujrru,

'~-

E
,

15

.I
0

(
2

9
6

'00
C
::li

1~

"

"

..... """
40

~~

so

10

.... o

a
100 00 10

ED

R~

)1 V
.

1/

V~

eo
~
;]

70

,-

01(
'iJ\ ..

~V
0

V
~

ItO'~
JQ:q

,20

20

~
40

10 80 -

60

tate 'n lncercarea la tractiune

de deformare plastica.,

initiale ale unui semiiabricat care prin deformare sa conduce. la olJ:tinerea unor combinatii de propri'(}tati~i dimensiuni finale. Pentru aceasta, se -pcate determina gradul de deiorrnare Ia rece necesar obj meri! proprietatilor, dup~ - care utrlizand dimensiuoile finale, prin introducerea lor in iormulele de calcui ale gradului de deformare §:,_ vor rezulta dirnenslunile iniliaie uecesare..

o piesa coniectionata din acest metal, eu gradul asigura rezistenta adecvata in punctele sale entice. to care se urmareste alegerea unui material pentru serie de proprieta]i minime, se pcate stabili gradul rece, necesar a fi aplicat, Mai rnul t dedit atat, se

a UDall pro-be de duralurnin ~i alarna, ell gradul ' . In practica, se poate utiliza corelatia Intre gradul de deforrnare plastid, la rece-si proprietatile mecanice to rnai multe' mod uri. Eviden:!:,"ca prin cunoasterea gradului de def'ormare 'aplicat unui material, se vor putea prevedea pTOpriet5iile rnecarrice ale acestuia dupa deformare, putand astfel decide daca

de deformare respectiv, De asemenea, in cazul 0 piesa care necesita 0 de deformare plastica la pot stabili dimensiunile
..

6,~.4, TENSIUNI

RE,ZIDU-ALE '.

In timpul deiorrnarii plastice la rece, 0 parte din energia consumata (aproxunativ '10%) riimline tnrnagazinatji 'in materialul deformat, sub forma de energie poten tiaJii.
83

Aceasta .este determinatii. de deplasarile elastice ale atornllor care genereaza tensiuni reziduale. Tensiunile- reziduale conduc la cresterea energiei totale a sisternului ';;1, in Iunctie de volu mul de material in care actioneaza, pot Ii de dOlia fe!uri .:. tensiuni rnacrosccplce (macrotensiuni) ~i l ensinni rnicroscopice (microtensiuni). Tensiunile rezid uale macroscopice no. sun t uuitormc pe sectiunea unui material deformat. Astfel, de exernplu la supralaja unci table laminate la reee pot aparea-puternice tensiuni raziduale de compresiune, in tirnp ce In centru a par tensiu ni de in tindere (fig. 6'.11 ).. . Ulterior, in timp ul prelucrarii prin aschiere, lnde partarea nnei portiuni de material (stratul cafe confine tensruni reziduale de cornpreslune) conduce la distr ugerea echilibruha r ealizat.i In aceste con dit.ii, din necesitatea de a se restabili echilibrut tensiu nilor, tabla se va deforrn a. Tensiunile reziduale aiecteaza ~icapacitate unci piese de a rezista "Ia . sarcini in tirnpul exploataril (0.12). De pilda, dad un ma t"'eriai care co n].i De la sup raiat11 tensiuni rezid uale de tntindere este sou pus la tractiune, tensiunea lot ala care va act iona asu pra piesei va fi datli ~ su m a dintre tensiunea genenlUI de cfortul aplicat si tensiunea rezjduala. . Este evident, in aeest caz, eft dad. tensiu ni le rezid uale In rfiagazinate In supratata sunt tensiunl, de cornpresiune, acsstea se vor opune tensiunilor de tractiune aplicate, rezultand astfel posibilitatea incardrU piesei cu sarcina mult mai mare. In cazul pieselor care necesita tolerante de dirnensiuni sbJlllse este necesara u tilizarea materialelor metalice lipsite de tensiuni reziduale, In uncle eazuri, in care piesele sun t solici tate la oboseala, acest.ea stint sup use un 1.1 i ~om?ardnrnent a! suprafetei eu alice metalice, conducand In ecruisarea ac.es-

--

'.

b Fig. 6.. ,1.-Tensiunt 1

avartaua tenalunitor

reziduale

18 larnjnarea

la rece a unei" table;

(ccrnpensarea tensiunncr de cQmp,-eslune d.Jn suprarata ell tensrunt de· Intindere !11 rruez) : I} - indep;!.rt.a rea unet portlun! de material 1". preiucrarea prin ascnlere : C dej'Ornla,'e" tablel ea u rrna re II dlstruge<1.l ecl1lU'brului' ten-

pe secnune

s:lun11or.·

'.

Tensi-une roaximll Q~a1G

fensiunp de comprt'sIIJnE'
Q

. T.epsiul1?de comp~siuflt' Il

I: ::>:
stratu!

Ten~i~ maxima apjlllhi

f
conune

Fig. 6.12. Inl1uenta tenstuntler r:ezidual~ asupra capaciUi.1ii de lnem-care a unel bare incastrate ,:
a. strauu con\lnl;; tensiuru rezidu ale de jnt] ndere ; b tensiunl reztouare de compreslune.

84 .,

teia .. Se introduc astf el In supralata, tensiuni 'r eziduale de compreslune ell eIscte Iavorabile asupra rezistentei In uzurji ~i cboseala. _ Microterrsiunile reziduale ap ar la lirnita SpU in interiorul gral.intilor cristalini ~i au ea ef ect principal scaderea rezistentei 1a cor oziune a m aterialului.

6.4.5. CARACTERISTICI

ALE DEFORMARII

PLAST.ICE LA RECE

In timpul def'orrnarii _plastice la rete se produce ecruisarea materialului, ceca ce conduce I.a 0 serie de avantaje, dar ~i limite in ceea .ji!C priveste apljcarea ace stu i pJ".oeedeu.. , 1_,_ Prin deformare plastica Ia rece se obJine sim ult an d urificarea mater ialului ~i forma Iinala a produsului. . . 2. Se pot obtine tolerante dirneusionale exceleute, precu m :)i un grad avansaL. de f inisare a supraretelor, dupa de lorrnare, 3. In cazul producpict de masa a unor piese de dimensiuni rnici, prccedeul de def ormare plastid la rece se dovedeste a I! (I metoda ·ieitina. In cazul 'pieselor m ar i, proccde ul devine nerentahil, deoarece gi"adelc de deforrriare la rece Still t _1irni tate, un grad In are de deform are p-utand do cc la distrugerea in tegri tatii struct urale a mater1alul UI. 1 pi us, Iortele deosebit de mari nen cesare impun utilaje de deforrnare Ioarte mar i ~i costisito are. <1. Unel e me ta Ie, cu m ar Ii magnezi u 1; care prezint.a 0 retea cristalina hex agonal compacta, la temperal UTa ca mere i Bunt [ra~ile. Pentru astfel de metale se poate aplica doar 0 :deformare ioar te mica inainte ca materialul sa se deterioreze, 5. 1n timpul detormarii plastjce la rece are loc scaderea ductilitjitii, conduetibi Ii ta_ti i ele ctr ice ~i rezisteritei la corozi une a rna terial u Iui. Scaderea conductibilit atii electrice insa este mai redusa deeat In cazul alter procedee de durificare a materialului, cum ar Ii de pilda durificarea prin aliere . (fig. 6.13).
410
Cordi\l~ 350

60

~20

_----..
350

60

_
r~ i

c:

"'E
E

:!.

2a1
U Z10

z
t'

-30

~ ...

""E E

Con do::\i \I ,1lIi 1=·

" i?'

'E

"

0 20 .~
c '" 0
:J

...
o

~ 8':> u Sl

e'~m

'8 Xl

Z10 \100

~ ~ ...

. ,g
20~

il " -0 c
0

e ~~ '" "
::J

10 u 0 0

70

10 u

20
GrodJl oj!o·~ormoll'

'bO o

SO

10
P~lul
b

'"
cuprulut
pla-st1c!i ia rece -; b -

20 de zinc

JO

- <.0 0

Fig.6.1~. Durificarea
0. -

prln :
cu zinc ..

detormare

prin allere

'85

Ten siune:J= ~
,

F'

t. -0

. Li min ·cP curgen: > iniJQIO ,

Te~iu(leQ'

~~<

li rnito de curyere

initiate

..... Fd
':

Fig.S.U.

Tensiuntle generate

in sa'rma trafila'ta de forte de tl'agere_

'

Aceasta face ca de[ol'~nar$a la rece-sa he un procedeu rnai hun decrestere a rezistentei materialelor conductoare, cum sunt de exernplu Iirele de cuprn utjlizate'la '-f;i'ansportn 1 energiei electrice. 6. Deformarea plastid la rece conduce "Ia aparitia tensiuni1o;' rezidua le, precu ill ~i la comport area an izotropica a rna ter'ialului, Aceste Ienomene pot fi daunatoare sau benefice, in [u,nctie de modul In ('I'tre pq_t £i controlate. 7. Unele tehnici de prelucrare prjn deformarc a materialelor se pot .sealiza u u rnai 10 cadrul deformjirii p lastice 13.rece. Un astfel de caz n reprezints trefilarea sarrnelor. In cazul trefilarii, ,sarma de 0 anuruita dimensiune do este trasa printr-o matripi din care lese ell dimensiunea redusa d, (fig. 6.14); Fnrta de Lragere Fa genereaza tensiuni diferite in sarma pe sectiune Ia intrarea .in matrita !}i la iesirea din matrita, Sectiunea sarmei la iesirea din matripa fUnd mai midi. suporta 0 tensiune mai mare nurnai datorita ecruisarii In timpul trefilarii. -

6.5. INFLUENTA ~EMPERATURn ASUPRA STRUCTIJRII ~I PROPRIETATILOR MATEHJALELOR ECRUISATE. RECRISTALIZAREA

_Starea de ecruisare a materlalelor 'metalice obtinuta prin deformarea plastid la nece este 0 stare in afara de echilibru, OlOtiv pentru care materialeleeeruisate -tind sa tread intr-o stare cu - energie m ai midi. Trecerea.dmtr-o structura In alta se realizeaza prin procesebazate pe difuzie $i deplnde dec! de temperatura, Asadar pe ntru ca un material metalie 'ecrui5at sa tread. tntr-o struotura de echilthru, este necesar,a lncalzirea acestu ia, tratament ~ . cuuoscut sub n umele de recoacere de recristalizare. Incalxirea materialelor metaline ecruisate deter mina producerea a trer fenomene, in Iunctie de temperatura la care se face aceasta incalz.ire: restaurarea, recristalizarea ~i cresterea -grJiuntilor. Restaurarea se realizeaza prin indilzid Ia temperaturi relativ mlei 0,3 ... 0,4 T ,). La aceste ternperaturi nu se produc modificari mlcroscopice vizibile, ci numai in ceea ce priveste structure fina. Are toe difuzia unor defecte punctuate spre limitele de graunti, anularea unor dislocatu de semn contrar aflate pe acelasi plan -de alunecare etc., fapt care duce la scaderea tensiunilor interne reziduale. Structura eoutine hica un numar mare .de di-s-

R6

J"ig. 6.15. Polig:n'

adlstribu\la d1s1ocapilm-

z9

lnalnrc co:- pC:'igoniUlre: po;:gonlz.:ue.

rr-a :

dup~

,Fi·g. 5.1£. Iniluel1'i.a

(! -

temperatllil'ii
;c-

asupra

stL'uchwii

matertalului ecruisat
;ddUP~-' cresterea

:
gr1'iunt,llor:.

ecrutsaf:

b _.

dupA res~urare

dup=1 recristanznre

locatii care -prin deplasare pe planele de alunecare tncep sa se rearanjeze unele _sub altele, form and pereti de dislocatli ce au ca efecl Iragmentarea . grauntilor inJ;r-o serie de .blocuri in mosaic, prdces care poarta numele de pollgonizare (fig. 6.15 j fig. G,16, tabelu15.4).
To.belul 6.4

Intluenta

tampei-atur]] de receacere -asupra unui alia] CU-12)iO;~ Zn (v, aptlcatia

Rezi'ten1a 13 tractfuna (Nlmm')

proprietli\Uor 6.11)
Conductlbtl ltatea electric;; (x lOG 0-' m-')

Tom pera lUI a ds

recoacere
('G)

Dlrnenaiunea grauntelui
(mm)

Aillngirea

25 100 1,5(1 200 250 300 350 400 500 600 700

0,100 O,WO 0,100 0,100 0,100 0,005 0,008 0,012 0,018 0,025 0,050

(%t
-

.
.

. ~

560 56G $60 560 560 525 385 336 280 273 266

.S

5 5
;'5

16 16 17
HI

SO
48 48 47

b '.3

·m

20 20 21 21 21 22 22

Recristaliza rea propri u-zisa se prod uce 1<1 inca! zi rea rna terialelor ecru i~ sate 13 tempera turi mai ' mad deca t ternperaL ura de recristalizare. Aceasta nu este constanta, ci depinde de mal multi factori : gradul de deiormare, puritatea materialului, temperatura de deforrnare la rece, granulatie etc.

87

Temperatura de- recristalizare scarle cu cresterea grad ul ui de deformare la rece. Exista . un 1000 h grad de def'ormare minim, de_ aproxirus+iv 30 .. .40 % sub care, 100 h recristalizarea nu ~e va produce. Scsderea dimensiu nii gra un1M tilor def orrnat i la rece conduce, datorrta mar irii lirnitelor dintre gra un ti .'$i deci a posibilitatii de germinare a noilor graunti, la sea':: derea t.emperaturii de recristalemrmrtum de lizare. De asemeil.ea, cu cres'" ·terea gradului de p uritate a un ui & r~fl5tbllzore mat erial, scade tern peratura de IPmperotllm 1e P:·C C - " recrist.a1izare. Astfel, metalele Fig. 6.17. Inftuen ta tirnpulut de recoacere pure vor avea a I,ernperatudi de asupra tempel·~turU ,de recrlstalizere. recristalizare rnai scazuta dedit . aliajele 1 ip .solut ie salida. Tirnpul de recoar ere influenteaza de asernenea, teruperat urn de recristalizare in sensu 1 scad eri i acesteia (fig. 6.17). Dub larea timpul ui de recoacere de termina scaderea ternperaturit de recr ist.al iz ar e ClI aprcximativ 10%.. In prac,pca, rezultate b1lne privi ud de.terruinarea temperaturii de recristalizare ~ ObPl1 ell ajutorul relatiei Lui Bocivar :

~---

T"

K ·TIOP

"[Kl.

(6.3)

tn care constants K are valcarea 0,2 pentru me tale de inalU:i puritate ; I( = = 0:3 . " .0,4 pentru metal. dcpuritate tehnicii ~f J{ = 0,5· ... 0,6 penl ru aliaje de tip solutie salida "(tabclul 6.5).
T'abelul

Ii·;;

Temperaturf
Melalul

le de recr isfaflzare

Sn (d
Ph Zn Al
]'I!g

I
I

Ternpera'tura top ire

de.

pentru c5.ie-va rnetale "' Temperatura de

'C I < temperatura
<temperatura I·ecr istal izar e camerct camerei

·C 232 321

327
'420

seo
650

Ag Au Fe

962
10134

ett

1085
1 538 ·1769

Pt
Ni 1110 Ta W

i 453 2610
2996 3410

<t_emperutllfn camerei carriere! <temperatura 150 200 -200 200 200 450 450 ~ , 600
90d

.-

1000 1200

...

(Dupa Properties

R.
of

Briek,

A.

Pense

Et:gineerillg

~i R7 Gordop, Structure and Mater-ials, Me, GraVi' Hill, '1977)

88

-,
Recr istalizarea se realizeaza prin gerrninarc si crcster .._ Gerrninarea se produce ell p repondereuj.a la lirnitele grauntilor unde ret eaua este -cel mai puterntc deforrnata. De aseme nea, pot qlDstitlli germeni de recrist alizare ~i blocurile in mozsic Iorrnate in procesul de pnligonizare. Fort a motrice a r eeristaliz.ari! o constituie diferel1~a dintre energia crist aielar puternic defoqnate ~i enl'rgia crlstalelor. GrOd de achiaxe 110U lorrnate. uetorrnur e Yn accasta Iaza are lac scaderea drast ica a f'i!g. 6.HI. ·!l..,nuenl,u gradului 11 umjirului de dislocatii, a "and ca dec t scadede de'lorrnare asupra ma~'imii rca proprietatilor de rezistenta ~i crcstere a gratilltilor Jt·ecri.stlaliz<ll;i. proprietajilor de. plasticltatc. Cresterea In con+inuare U' teruperalurii de iucalzire conduce la cresterea gr~llnji!or reoristallzati, crestere neuriilorma, grauntii mari creseand pe searna graup.tilor mici. Acest proces are dre.pt fona motrice, scaderea energiei de suprafata a gdiuntilor prin mlcsorarea limilelor diutrc ei. Cresterca exagerata a graun~ilOl" este nedorita, avaud ca ·eLect· atilt scaderea caracterlsticilor de

..

rezistenta.

cat

si a celor de plasticitate.

Dimeusiunile graunp.1or obtinuti ~Il procesul de recrisf.alizare depin d deci de lem peratura, crescand ell cresterca acesteia, 0 influenta importanta insii asupra marimi! grauulatiei 0 are ~i timpul de mentinere 91 gradul de defermare a m aterialului. La gradeioartc mid de.delormare, recristalizarea, praclie, nuse produce .. Cresterea gradului de delorruare are ca efect cresterea rapid a a marimii griiuntilor recristallzati, dupa c.lre'(\iml'llsiunil~ grau nj.i 101' -scadcu cresterea in ccntinuare a grad ului de def'crrnare (fig. 6.1.8). Gradul de q.efonnare pentrn care se obtine dimeusiunea maxima a gra.uatilor la recristalizare poarta uumele de grad critic de deformare, cuprins iutrc 3 ~i 10% pentru cele mai multe met.ale. _ v la r ecriata] i zare, grad ul de def.or mare plassunt legate intre ele prin grafice spatiale nurnite diagrame de recrisiaiizare (fig. 6.19')' In timpul recoacerri 'de recristalizare, are loc modif icarea tuturor proprietaplor fizice ~i· macanice In sans invers modu lui ell' var ia tjc al acestora hi tirnpul delorrnarii plastice J a rece. Toate proprietajfle Iizico-rnecanice VOl' reveni la valori aproxituativ egaleell cele dlnaintea defonni'irii. In figura 6.20 se prezinta modul de varia-, tie a proprietatilor unui aliaj de cupru cu 35% Zn, In Iunctie de gradul de deforrnare Ia reee ~i de temperatura de lndilzire Ia reeoacerea de reeristalizare, Marimea gra untilor obtiuuti tiea. !Ii temperatura de incalzire

Asadar, la reccacerea

~e recristalizare

se realizeaza lnlaturarea

eompleta

-a ecrnisajului,· materialul .recapatandu-si plasticitatea, pastra.nd totcdata buna Iinlsare a supraietei ~i precizia dimensionala, Mai rnult, prin cicluri repetate de deforrnare !Ii recoacere -de r'ecristalizare se pot realiza .grade mad de . deJormare la rece eu avantaje evidente in ,ceea ce priveste atat calitatea supraletei, cat qi proprietatile obtinute.

....

89

\00

\ \

e70

~c

Fig, 6,19. Diagrarnc: de rccr istalizare.

apentr:t cupru ; b nanrru Ilcr.

120

100

I I

10 r uppre, N /mm

~ I-

so -;6U
M&irr.eo de grdur.:e

..
I

I I

1.0 (ondtLtivi~oleo eledridi

(0;.)

Gmdul de d?lorrnare

I.

Q/o ~

femperaturn

d~ recoacer~

(OC)

. Cre?Frea. ] .lei.Recnsto!Tzore> 'grQull~iloF

asupra pro-

Fig. 6.20: Influe~(:.a gradului

de. deforrnare la rece si a ternperaturif priet~t~lor unui -aliaj Cu~J50f0Zn.

90

-..

.J

. ".
6.6. TEXTURA DE" RECRISTALIZARE
Desi in urrn a recoacerii de r~cr~stalizare sunt eliminate majoritatea efectelor delotmaru In rece, orientarea preferata sau textura poate persista determinand 0 comportare anlzotropicaa metalului recrfst aliz at. In general, texturile de. recristalizare sunt indezirahile. De :exemplu, in cazul ambutisiir]! adanci a unci cutii de bau-tura din tabla recristalizata, care FiJi. 6.2L .Aparltta "I..lrechilol"" datore te prezinta' textura de recrrstalizare, anumite portiuni neunilformi'tA1i i deale loi i de tabla. se de iormeaza mai mult decat alte !ol'mAl'ii la arnbuttsarea unei table care portiuni, determinand forma rea unor ;,l!r ec hi ,< (fig. 6.21). prezinta -textura de La metalele ell retea cubica, de exemplu, aceste ureehi recrisbalieaa-e. .se Iorjneaza la intervale de 00° ill j ul~ul cutiei . . Alteori, lnsji textura de recrist aliz are este utila, ca ip. cazul table lor silicioase utilizats la coniectiouarea toJelor de transformator. Aeest alia] se magnetizeaaa foarte usor In directiile (001), orlentari care corespund texturii de recristalizare.

6.7. DEFORMA'REA PLASTICA LA CAiJD

Se considers deiormare I.a. eald, deformarea plastiea realizata. la ternperaturi superioare temperaturii de recristalizare. 'In t impul deformarii pI astice la cald, materialul se ecruiseaza, dar, datorita vitezei mad de difuzle, a aceste temperaturi, ecru isa] III este repede lnl atura t pri n recristalizars, asttel ineat materialul ramane permanent In stare' plastid (fig. 6.. 2).. Din 2 acest motiv, deformarea plastid la cald prezint.a 0 .seriede part~culariHiti

...~
Fig. 6.22. Reprezen¢al'ea dimensluntlor iraun;ilor plastlce schematic!' a evolutiel fnnmet 5i erlstalini .In t:ilmpul defortrnarii Ia cald priri tam Ina re,

. ""91

...

avantaje (dar ~j urie le-dezavantaje), care 0 djf~ren1iDZa net de dei or marea Is rece, pTezeo \ ale in coutinu are. 1. tn tim pul delormarii plastice la cald, nu ap ar e nici un Iel de durif'icare, in conse cinta gradul de deformare plast ich poate I i aproape pelimitat. tn aceste ccu ditii, un lingou de dimerrsiuni mari 'poate Ii red.us la dimensiuni Inarte mici pri n tr-o su ccesiu ne de de lcrm ari la cald.. Inceputul opc·ral.iilor de def or mare se realizeazil 1<1 t empe raturi mult SQperioare t e mperaturi i de recristaliz aro-la care Iirnita de curger« a rnaterialului est.e foarte mica, {fed plasii.citatea estc mare. Ult irna treapt a de deformare se realizaaz a de obrcqi c u lin grad marc de def'ormare, la 0 temperatura irncd ia l. su pe rio ara \ ('111 peraj.ur: i de recristulizare, P" ntru a s('" ob ~i e 0 gl"an ula tie u ra1 rnai fin·a .. 2. Prin def'ormare plastid.'! la ('a,ld se pol e lirnin a uncle defe ci e de turnare sa u ~e po t JU inirna liz a de 11ell' lor. In (I cest proccs, are lac com pactizarea rnater ialului priu sudarea golurilor de la turn are (sufluri, microretasuri), care se realizeaza Iwin diluzle.
~J

priu delormare crcscsnda, supratata :}i centrul lingoului sunt apr opiate din ce In ce mal mult , Temperaturtle irialt e din t irnpul deforrnarii aju t a laInlal.urarea prin ornogenizarr a structurii deudritice prcduse in timpbl solidificarii, red u cand as tiel Iii microsegregati de ;;i rezul tand 0 st ruct ura izotropiea fina cu graunF eehiacsl. .. 3. La temperaturi inalte, rnetalele cu retea hexagonal compacta, cum ar [i magneziul, ztncul etc. prezint a sisteme de aluuecar e mai active, aatlel 10cat plastieita+ea est e superioara, perrnltand delorrnari mult mai mari dedit. prin deformarea la rece. 4.' in cazul deforrnarii plastice la raId se poatc obtine. 0 str uctura Iibroasa ca si la .deformarea la rece. E xista inca 0 mare deosebire In structu ra ribroasii a unui material deforrnat plastic la cald. Str uctura Iibroasa de deforrnare l.a rece este generatli de aluugirea pul.erniea a gdiuntilor ruetaluuii in dirertia de delorrnare, In timp ce met alul deform at ls cald va prezenta graunti echiacsi, fii nd permanent recristalizati, datorlta tern peraturii inalt e. Stru ct ura Iibruasa ide dejormare plastic-a" la cald este determinate de prezenta incluziunilor si impuritlitilor solubile din material. in tim put def ormari], incluziunile fragile, se sfarama,. dispucandu-se iu siruri in lungul curgeru materialului, In. 'tirnp ce lncluaiunile plastice se alungesc in aceasta directie, rezultand tn final o structura Iorrnata din 'fibre metalice separate lntre ele de siruri de hnpuritati. Structura Iibroasa de deformare plastid'! la cald este deci 0 structura Iibroasa de+lmpuri tati. La oteluri, Iormarea structurii fibroase influeuteaza ~i structura rezultata prin racire ulte·rioara. In eazul otelurilor hipeeutectoide, in trmpul racirji de Ia temperatura de ~eformare, Ieri ta proeu tectoida cristalizeaza pe sirnrile de incluziuni, iar in spatiile interruadiare, austenita se tr ansforrna in perlita. Dupa racire, structura va [i alcatuita din siruri de Ierrta alternand cu sirur; d~ per!iUi, aCeast.i\, structura

Segregarca

macroscopica

poate

fi de ase ruenca

redusa,

pc masura -ce,

92

("

fiind denumita ".5iructura In benzi" sau .siruclutii tn sirur!" ~i este caracterizata pr intr-o puternica anizotropie de proprietati. 5. Structure ~i pruprir-tati le finale ale ma lerialelor de tormate plastic la cald pot Il rnui p utin uniforrne pc ,~ect:iune dccat in cazul mate rialelor de. formate la rece. De exernplu, in caz ul laminaril sal! matrit arii In card, cilindril de Iarninor sa u rnatrij.ele care au in mod norm al tern perat ura m ul t mai mica dccat metalul, contribuie la rscirea mai rap idii a supraletei in comparatie ell centrul piesei. 1n aceste conditii supralata va prezent a a granulatie rnai rill:1i dec:ftl centrul, deci ~j propricta~i dilerite. , 6. Finisarea supraf'ete! In deform area plasLidi la cald este de cbicei mai s]1lba decat cea ob~i n uUI prin delor mare la reee. Oxigen ul poate reactiona ell metalul la su prafajEi, forma 11 oxizi i nLlnder), care sun L Ior] II t i sa ]15. tru nda d in material in ti mpul deformarii, inrautaplld calitatea acesteia. l n cazul unor met.ale, cum ar fi deexernplu woll'ramul, acesta reactinncaz.a ataJ., de violent cucxigenul, ineH nu pot l i deform.al e la enid, dedit in atrncslera de PI'OLecpe. 7. Precizia dimensiona 111, i[).az ul deformjiri] c pI astice In cald, este mai diiicil de ohtinut, avand in vederc c5 rne talul se contracta in tlmpul raeirii. -De aceea, tinand conl si de def ormatia elastica, este necesar ca la proiectarea d imensiuni lor unci ["iese obtin uta prin deform are 1a ca ld, sa se tin a sea rna de acest lucru prin supradirnensionare. In u;1ele cazur}, pentru anumite piese: SE>- poate a plica '0 combinatie Intre deform are plast.ica la cald~i defo'rmare la recc. Astfel, dupii ce supratata piesei ohtinut.a prin deformarea la cald a Iost cura}.ata si oxizii iridepartati, se aplica 0 deformare In r'ece in scopul obtmerii -dimensitinilor finale ~i a -propricUi ti10r dori leo .

·6.8. SUDAREA METALE.LOR PRIN DEFORMAI)E PLASTICA

AtaL deforrnarea plastica la rece, cat!ii deforrnarea la cald sunr utilizate in unele coridrti i la irnbinarea prin surlarea uncr met ale. Sudarea pr in delorrnare reclama anumite conditii in ceea ce priveste calitatea supraletelor ce urmeaza a fi sudate :;;i t'or~a apllcata, Irnpuritatile de pe suprafetele ce trebuie imb~nate trebuie in departate sau sfarfl rna Le in .p.articule discrete prin procesu I de derormare, iar presi uuea aplicaUi trebuie sa fic suficient de mare peritr u a aduce atornii de. pc cele d oua su pra [e~e in contact .intim. 1n figu ra 0.23 sunt prezenta t e schematic eat.eva metode de Sll d a re prin deiorma re plastica. Sud area In rece a doua foi din labUl se. poa te r eallza prin def'or rnare lccala intre poansoane (fig. 6.23, a). Reaistenj a legalurii peste deveni mai mare decal rezistenta materialului de 'ba:di_ chiar daca.Irrrbinarea are 0 grosime mai midi, dutorit a detorlna.-ii locale (rig. 11.24). Exista totusi un, grml de deformare 0[1timn pentru care reziste nt a imbinarii este corespunzatoare.

93

t
a Furta b

....

•d

Fig: 6:23, Prccedee de sud.are a cnetalelor tprin deforrnare. plastica ; a - "sudare pon defarmare lQGa.I1I la,'e'ce; t> - sudare ulhrasonl:cl\': c - sudare prln explozte : d sudare prm 1ndll7ctje ; e li;Udare prin

frlc(:lu-ne,

II I
I

F,ig. 6..24. Influen(!a gradului de defonmare asuors TJ"zisten(;ei imibinarii. sl asupra ' mater ialulul de baza la .sudare prin deforrnare locala la rece.

I I
I
I_ I

I De forman> cu

imbi [lore
Grodul de delorm 94
Qfl?

cleformare prea mare determina sub'tierea prea mare a zonei 1mbinari\, 'care nu mai rezjsUi. la sarcini mari. Grosimea optima poate li estim ata, pentru un anumit metal, prin citra de calit atc.
,t

Tabelul

.6. (J

Va!orile ciil'ei de calitate pentru sudare prin deformare Ia reee eatoIva matertale metaliee

1':;,

1\Ial"ri"lul

lrlc[alk

Cilr:;a d"

%'

n{llil'ntc

cu rae

ca I:' itatc

t, = -.
10

100 , oro, [Ill

Al Pb

33 14

(Q.4.)

eu

in care; if es.,te grosimea f-inala a hnbiAg narii, iar IJ - grosirnea lnipaU'1 a celor AI en Gl.l douii roi din tahHi~ suprapuse. Fe cu Nj Valorile caracteristice pen lru cifrade calitate a eatorva rnetale sunt prezentate in tabelul 6.6. Gradul de deformare plastid, necesar, lizarea sud urii poate Ii calcula t din relatia :
e;

.8
- (j

16

,,'rea-

pentru

=tot-l/

to

.100

[%l

(&.6)

In cazul unui grad de defor~are prea mare, cilra de calitate' calculatr va fi mai mica decat cea optima, In acest caz, irnblnarea pr ezinta 0 limita de curgere mare prin ecrulsarea zonei def'ormate, -dar are 0 grosime prea mica pentru a prezenta 0 rezisterrta suflcienta. Daea tnsa gradul de deformare este prea mie, citra de ealitatecalculata este mai mare decat cea optima ~i In acest caz nu se real izeaza 0 sud ura.- corespunza teare .. Majoritatea proceselor de sudare prin delorrnare se realizeaza ~i' prin in':' calzire. Sudarea eu ultrasunete a unor table metaUee seamana ell sudarea 'prin deforrnare local~ Is: re ce (fig. 6.23, b). Realizarea I.nsa de vibrapii ultra- , sonice (aproximativ 10 000 Hz) determina lrnbinarea pri n sudare hi' grade de deiormare mult .ruai mid deeat In primn) caz, De asetnenea, actiunile vibratrilor pot ccndupe la cresterea temperaturii imbinari! pana J.e.. temperl!.;· . tura- de recrtstalizare, ·lmbinarea prin explozie (fig. 6.23, c) se realizeaza latemperatura carnerel. Explozia determine curatarea ell viteza foarte mare' 'a supr~_feteror de 'iffibinar? *i su~rapunerea lor la presilllli foarte ¥1aricare determina sudarea. Energia degajata pcate creste III acest cal: temperatura La il).terfata prtna la topirea locala a materialului-rnetalic. , Procesele de sudare prin curenti deiuductie sau prin friet-june (fig, 6,23, d ~i c) se bazeaaa ope tncalzirea locala couco mitent eu deformarea necesara sudar ii, jll cazul, sudarii eli curenti de indu cpe, aportu I de ca ld uraeste reaiizat cu ajutorul unei spire inductive, iar in cazul sud arii pri.n Irictiune, temper atura creste ~ dator ita frecarii celor do ua supral ete to timpul rotirii ~i pre-

sari] .

B.9·. SUPEHPLASTTCITATEA
Unele aliaja, special tratate terrnic :;;i prelucrate, pot Ii uniform deferell un gra,d Ioarte mare de deformare (mai mare -de 1 000 %), aceasta comportare Iirnd denumi ta superplasiicitate., Astfel de aliaje pot fi deformate

mate

95

Zn-2ZO/.AI d:2.s~m

201.10 :

'7
31000
<,
.....J

'<J

102

o .-

0..

::a

10

. II

lit

10 -2
f( s) Fig. 6.25. C1.lrbc·de defonmare peratur! aglrli 18 rupere
eurba,

io -f

1010
SUper-

pii'\.stlcfi ale alia] ului Zn-230kAl

:

In sMre

la diverse
varLl\\!a

tern-

Fig. 6.26. Alunecavea. intergrarrulara in timpul defer. mari! ·In stare superplastica,

rensiune-cerormane
in fune,le

de

vi~cz~ .de <le~r.H·ma·re.

b-

a}"I1-

;;i madelate in forme foarte complicate leva niatrite. Dintre aliajele su perplastice . se

tntr-o singura m atrrta

pot arninti

sau doar

ca;;i

]I

Pentru ca un aliaj sa prezinte u n cornportament supecplastic sunt necesare anumite conditf : - materialul trebuie sa prezinte a structura ell granulatie faarte [ina; diarrretrele graun}jlor sa fie mai mici de aproximetlv 0•. 05 mm ; 0 temperatura de deformare trehuie sa [ie mare, rsspectiv rnai mare de 0,5 1'/ (T/ = temperatura de lopire in grade absolute); . - viteza de delormare treh uie sa fie toarte midi, de obicei 10- ~... lO-~ s- '. In plus, tensiunea de curgere este Ioarte 'sensibila la viteza de deformare '(fig. G.25). . Ductilitatea maxima este obpuuta la viteze de deformare cupr inse intr-un dorneniu restraus de valori. Abater! rnici de- la vitezele optime de detormare conduc la scader] considerabile ale ductititapii. Toto data scaderea ternperaturli determina scaderea puterni,ca a ducttlitati! aliajului. La scara macroscopica su perplasticrtatea se carncterizeaza prin ahsenta gatuirii, carera i se opune sensibilit atea IT).a'i"t_· a tensiunii de curgere la variatia vitezei de deformsre , tn t.impul deformarii in stare superplastica se produc aluuecari foarte mari lntre gdillut.i avfmd ea elect fed ucerea texturii material ului (fig. 6.2(3). Ru perea m al.eriahilu i Ia sUlr:;;ilul deformjirii superplastice se realiz.eaza prin aparrtia unor goluri mtcroscopice, Cresterea virezei de defnrmare determinf -cresterea pasibjllta~i.i de aparitie a golurilor. '
<

Zn-23%

AI etc.

T - () % AJ - 4

%V

96

"

~-~' _"

CAP,TOL-UL

,-

-,

,1

"

;SISTEME'DE ALIAJ_E. InAGRAME, 1)E' ECHILIBRU'. F AUe- -

'

7.1. INTRODUG~R~ ,

Intr-un material, CU"cat aranjam~ntul atomilor este mai uniform. 'CU atM posibllitatea de' elunecare=este mai u~oara.' materialul estemst moale $i mal putin rezistent. -' :_ ~_ : '.., ,.- _ . AsUeI, proprietatile mecanice :ale materialelor _pot Ii controlate sau modificate pfin adaugarea 'uner defecte i,n"speciaL atomii de suhstitutie ~i.de , -jnterstipe. Acests -d~recte Yl,"lrperturba 'ararijain'entul atomic - In .rejea i}i " interf ereaza- ell dJ.sloc-ajiile; ava nd cit eIect .rnod if icarea pr!;l-prietatilor. .Materialele pure au multe _utilizal'i in practica jusa, Irecvent, in special, cand sunt necesare -proprieta ti me canice -1mbuna tatite, sunf totosite aliajele sau -amestecurile .de materiale, ,,' - _. , __ _ ' ', '. Un aliaj - este- un 'material metali C obtin ut prin -ameste'cul intirn al unui - 'metal cu al:t;.emetale sau meralorde ; aceste -amestecur! se rcaUrea:za de- cele " mai .multe ott -priu,'topire ~ solidificare. Totalltatea 'aliajdor alcatuitj din aeeiasi. componentr.tormeasa .un sistem de aliaje .. Exist~ d,ou§-tlpuride alia]e : aliaje en oslngura f,az_ii ~i aliaje cu .Iaze multiple, , '
,~

---

7.2. FAZE tN: SISTEME' DE ~Llf\JE

- Sistemele de aliaj@-pot f(emogene, daca au eceleasi caractertsttel. fizico-' chimice in thatli. masa Ior, sau eterogene, 'daca sunt formate "din mai multe pii.r~i omogene fitic ~i chimic, Q parte_a -unui -sistern eteregen, din puaet de' .: vedere 'fizieo'"chimic se numeste fad., 0 'faza pf:ezinta unele caracterisric! ,: - - ~are aeeeasi structurasau aranjament .atomic peste tot: ._ - are aproxirnativ ~eeea~i compozitie ,~i proprtetat! peste tot;' , :._ exis:t~,o i:nterfat,~ 'stll:bilA tntre fad,~i orice' faza tneonjuritQare. De exernplu, oonsiderand un bloc de gb~ata intr-o camera cu vid, gheata - at incepe sa se topeasea si, in plus, 9 parte: din apa rezultata s-ar putea 'evapora, In- acest caz, am -avea trei.Iaze coexistand ~ HIIOs6lidil,' H20 lichidli !;Ii Hg9 gazoasa, Eiecare din .aceste forme de ,'HeO este 0 -faza -distin,eta -i fie:", care are 'un ,aranjam¢nt atomic singular, proprietaji singulare ~i 0 limi:ta deUnita Intre fieeare forma. ln scest cat" fazele 'aucompozitit identice, dar "aceasta nu este su.ficient pentru a ne permrte !la' consider lim intrettil sistem -. ' , ,.' -'-'o f;: .... az I ,'_ ," _ ~ ,, . _" - Considerand un pabar cu apa !}i' un pahar 'cu alcnol, apa Iiind -0- f{l.za ~i alcoolul 0 a, doua faza-,' d~c1i se toarna apa 'in. 'atcool-si ire arnest,c;c!f, va.rezulta" '0 si.ngura [az~.' Paharu1 IJ\>a contine 0 solu tie" de apa ~i al cool care are' 0 structura, proprietati !}i cornpozitie diferite de a componentelor ce au parfrcipat Ia -formarea ei.., . '_ Apa ~i alcoolut.suntsolubtle una Iaalta, preziut!i. sol~iUtate_n~lhnitil:tA, , indiferent de' raportul: de apa ~i alcool, .dar 0_ fazil se produce prin amestecarea lor.' .i '
r

..
"

{,

,-

91

....
,
"

~ - -.--,0- .0--.0'._

o. 0, '•.' 0-',
Q

.-00'.0'.:0' ~00., O. "

'.O··,O,eN!, 0 • 0 _.,OC~

-.0-._0,0b

00-'.000'.

.- .,-0-,0' ••

.'. O.HI

.0

.r

O,[u

..

.
~. a~e

(I ..

'7.'1." Aliaje

ln' atare'solldll. eu. atom1-_de C\-I.pru $1 nllcMl sltuati la Inttll1lP1At'e tii 're~II',-'; b - fn a.liajele ,euprU-zin-c cu 400/~- 7,n, lie tor. meazl- 0 a. El,OU.!i ~Ii' d&toI1tll. $OlublUtl1.tll , lim1tate a. zil"lcutuJ. in cupru {<l,. - ' .
&Qllode,~complet s¢ublle

'euPIt'~-n;chei~ lkhi-de"~pkt

S~lU'b-ile:

- . In nlQd"sinJJar;"daca n trebui !ia se amestece cupru lichia -ell n'kher li... _chid. s-ar produce' doar a f?-~(i Ilchida. Aliaj ul lichid rezultat are aceeasi com- ' .pozitie, p-ro,prietilti ~~struetura (fig. 7~1;, a). 'f'Hchellll_~i- cuprul in ~tare lichida. are solubilitate nelimitata, astfel, iucat indrferent d'e cantitaple'relative de -. ' nicbel ~i cupru, se .produce .doar 0 faza Iiehida, , Dae a -aliaj III -cupru-nichel: lichid se solidif-ica ~ se r aefi.'ite:la- temperatura camerei, se produce 0 faza .solida, Dup'a solidiflcare, atornii de cupru ~i nichel nu se separ a, ei suntIocalizarl la tntarnplare in reteaua" cristalina, In cadrut ~a~ei Bolide, structure ~i proprletatile sunt -uniforrne. Cuprul ~i.niehelul au _ solubilitate in star splidi!l nelimitata. Aceasta faza $olida poate fi denumita solutie solida (fig. 7.1. _b). i _ -: 1-' Luand .ca exe mplu, -0 -, can ti tate mrea de sare (0 hlza) introd usa. • Intr-un pahan ell apa (a doua faza) ~i amesteeandu-se sarea se va dizolva -comple! In apa, rezultand 0 singitra fazio, - ap~rsatatt1. _ ~ Totu-~i, qadl se adauga .prea mu}ta safe !~IIpa, sarea -In' exee-s selasa' tn - _jos in partes mferioara ttkp.aharuliti. IIi: acest caz, ,re~ulta aoua,faze, apa care, '-'.este saturatacu sare ~ sarea 'solida In execs. De'ei,'a-ceasta~sare ate solubilltate limitaUi In apa. _ _' " , ,, ,',' . Daca ib adaug~ .0 cantitate mica ,de zine in' cUPr'u Iichid, se produce 0 sohliie_cu un slngur lichid.,Cand acest llchid se r'ace~t~ ~i se solidificl r~ulta .0 slng:era sol utre solida eu a tomi de cupru p zinc sItua1i la Intamplare t~ -re- ' " ·tiaua ,- ristalini:. Totusi, dad sOlutia- }i.chil)a- ,conlit:l.e .peste 40% c , atnmii ,-~e -zinc In -exces , se -cornbina . eu unii' dintre .atornii de CUPI:U,~i ." pot f.orma compusul 'C_uZn (fig. 7;1, c). In acest .eaz; ',cMxisU, do~a faze solide ,- _0 solutie ,solidi d~ ,(:upru: saturat .~proxim~tiv 40 % Zn lji~un campus CuZn, peci. solubilitatea ,zincului'in ~uptu1> este limitata.- -.'_

~-se'

..

z»,

"

ell.

98
-

'-_

- _.,---_. __

.-

--

",, _..

Sunt: cazuri in .care unele materiale -».u s~nt solubile, de #~emplu. uleiului !}i al .apei sau at -aliajelor ~upru-plumb., ',. ;' ,.. _ 'In materialele-rnetaltce pot fi_~na sau-mai multeraze' solide : eh~meri.t!e ; ~ '.~chimic pure - (metale pure). -, liolu1:Hsolide ~i compusi ehi'ffiicf(faze intermediate), ~ ,
Ii.

,~

~amt

-'

PURE) -' - ,- ·~etalu!' pur este 0 fa'z'A aleUuiti din_tr..,o - singura spede-_'d~.atomi, carao- terlzati printr-o retea cri stalin a . sp_ecifica, curbele de r,acire .prezeatand paHere -1&temperatura de \Olidi£icare' ~i lao transformarile polimorre, - Metalu1-_ , pur se caracterizeaza prin conductibilitate ,.e}ectrtca *i_ -termieR .mare, -plast'lcitata mare ~i'proprietati derezistenta (duritate, limita de eurgere, rezisten1-a 'la rupere) s chute: '. : '-. -, " _
-

7.~.. . ELEME~E 1
. -'-

OHll)m~' PURE ,~~

.

'..

'~_

<

7 i.2. '-SOLUl'tlI SOLIDE,

-~-'

-Soluti~ salida reprezinU 0 faz~ care exGta, pe un iuterval. de concen-. -,tratii ~i to care atomii sun t dis pusi in tr-o ,reyea' unica ~i au _0. jlistriliu.tie, ~~ti.c un ifotrila:. ' " --, - -- -,' -,. ' ,:, 'D aca -solutia solida in cl~d:!: un u l' -din tre -(:Qin~o.~eDt:ii ali~j ulu i., solu tia 'solida oeste dg-niuUita priinatA., .iar daca dojneniul. de solubilitate corespunde unor'concentratit mal marl ~i.nu cuprinde nici unuldintre cornponenti, sctu-: pa solid! este ~uitda,i. Solutiile solide .primate _:__are' se ',ma~numesc ~i c -,faze -tel'mi~alt- (sunt plasate la capetele segmentului :da_ concentrajil) - sunb il.omo~~e en metalul de 'bazi'i-sau ell "solventul , solujhle soli de secundare care sunt"faze Intermediare' (nu- cuprind 'domeniul de compozij ii' nici 'i!nul ,di:ri- , tre cemponenti) prezinta de _'o'bicei_un sistem "de eristahzare dif~rit de, eel .al __, metalelor componente, " _ '., --: " .. Introdueerea atomilor straini p-roduce 0 dtstqr8furi~. a retelei. cristaline f dac~ numarul de "a'to-tit-iai metalului dizolvateste mic, 'distoraiuaile sunt ,locale, dar la,un numal' mai important deatoml, deei ia~,concep.tratu mai mari, dtstorslugea ,tlererJilinA. 0. variatie a constantelor retelelor _ cr_istalirie! Dis-torsiunea 'rete lei datorrta prezentei atornilor _sttifi-ni .este un defect specific ,solufi'ilor soUde., _ -' , '"-, .' : Solutiile sollde -se noteaz,A, cu -llterele _alta:,be-tului gre,c :'-tx, -_,~,'of -etc, : IX reprezinta pe _ dlagrame totdeauna. Q solutie solfda terminalji. "'" Solutiile" solide sunt faule cele maf Irecvente In- aliajele 'industriale ~i ae~a$ta, datoritl 'faptuhij ,di in- solutii solide _predomina ,legli\iI'ril metaiicl., In cazul"egiiturji n,i~a1ice, este posibilk "atAt variatia -propottiei 'atomtlor;' .. M.t ~i -distribulia lor tntamplitoare. Acest lucru fav9Fize.a~a-, Iormarea unor s'oiutii solide dezordonate ~-i' eu domenii lnttnse de ~xist.enta:.' , _' Din punctul de' vedere distributiei atomilor; solutiile s91jd~ pot fi substltiitie ,(sa':l" i~~oeuire) -~i' de' interstijie (sau patrunderej.: tn, primul caz;sferele care r~pre,7.inta' ato mii unui' met'al, <Jispu~i.i~ reteapot -fi Inlocuite ici ,i -colo ell stere de -dimeru:iiuni nu rnult 'diferite., care reprezlnta ato~r. unui . alt m~tat (fig. 7.2., .If). ," :, , . : _-, " _In al doitea caz, sferele care repr_et\nta 'atomii unui metal i;t,i,sp.ul}i lntr-o retea lasa Intre ele, '$patii . (lrrterstrtii) In -care Rot fi dispuse sfere de dimen- SiUDi, rnult mai miCi.-corespun,zllt~are uQ,u:j alt element (fig. 7.Z, b)'<

-',

af

de

99_
"

».

a ..:..tie
..

'Fi,g'. 7.2'~

'sci titii

su·bst1tllt\e ; b -

'soli!:).'ec:· de intenrttfie:
~-

suhstltutle pot lusa sa, se Iormeze numai in cazu l in .care dimensiunile .atomilur Th permit, sa. se aranjeze impreunii' in .. aceeasi retea si deer dilerentele de diametre nu trebuie g.,a.rr€ marl, " .' , Influenja factQrilor care decid tlsup!"tl,marrmii- solubilit~tii in sistemele metalice (aftnitate chimica, diferenta de msrime atornica, concentratie electroni~a) este Inarte complexa *1 in ,prezent au, Iost stabilite reg uti .cu caracterisemnlfleattv apltcabile soliltiHpf solide terminate :;;i partial unora dintre solutiile . solide sscurrdare (reguUle 'Hume-Hot.hery), ,$1: anume : ., , -:- atornii metalelor trebuie sa fie de dimensiune simi1ara, eu nu mai mult decat '0 difer~rita. de 15 % 'a razei atoraice. Astflt!..'tensiun-ea, reJel~i produsa prin atornii dlmenslonati dif'erit eS1.~ prea mare pentru a pe:rmite, solubi, litatea ·nelimitata ;. ' . - 'me'£alele', trehtiie sa ,ai'bii aceeasi structure cristaltna .; , .. $olutille solide,Je electpmuluf. de 'valenta , , decat a solutiilor';"
atomii metalelor . trebuie

'~··1

poate

sa 'aiba aceeas! vnlenta ; astfel.. diferenta permite mai degraba· Iormarea cornpusilor

, _' 'atcmii metalelor , trebuie aiba aproximatlv: aceeasi electronega, tivitate : daca e'lectron',egativittttile difera semnificatlv, cornpusfl 'tind d.lb nOll s'a se Iorrneze. ", . '. . '. '. 'Sati~facerea acestor -conditii lace posibila Iurrnarea soJ.uliiJor solide cu -solubilitate nelimitata, ,cl_!m ar -q- cupru-niehel, bismut-stihiu, 'cadmiu-mag~ Ji'hiu, .ar-gint"pala~liu etc, " " ..' , ..'
.'

sa

<,

hM.rogenul.' carbonul, azotul ~i borul.poj forma splu-tii"soltde"iIrterst.itiaie. ' . ,R~teaua cristalina.3 unei solutii sotide interstilja:k. este, aceea' .corespunzatoare solventului,: care este evident totdeauna elementul eu -dlametrul ' mar-e, Prezenta .atomilor dizoIva'~j in masa :;;i diniens1unile'lor .vor determina ' 0 tap .. de ve'lVn1i -apropiati, d4Ci 0 dist.orsiune a retelei cristallne ~i 0' usoara erestere 11- parametrului re~lei.· . ".7, ' . '" Distorsiunea retelei -eristaline ,a ~olventiIlu.:i ;da,tprita prezentei atomilor strain! produce un efect de durjliesre de ~are 'importa:nta in aliajele t de utilitate tehnica, ·erect manifestat prin cresterea earaeteristiellor de _rezis., o tenta mecanica *i 0 anumita diminuare a p)a~ticitiiJii" sQ,lutiei" solide in raport en proprietatile -mecanice ale metalului de baz~ . .Spre exemplu, In sis-

S\J1utiile solid.,. interstitial!,. se lanUeatli,' in cou.diPlle:1Juor diferenje mad de diametre atomiee, ~i «nume de ordinul dfi ,:.. 59,%'. Atomi! .mtet, cum sunt

repu'si~.

temul cupru-nichel, s-aIntrodus un .atomsubstitutlonal de nichel In reteana de bazA, cuprul, Altajul rezultat cupru-nichel iare rezistenta niai maredecat "aceea a cupru!ui·pur.' ln mod' similar, ad~1Jgi1nd's~h 4o'%'Zurn cupru,: zmcul se com porta ca un atom su hsti tu [ional-c are d ur ific~ alia] u I' eu pru-zinc in co m-

....

paratie cu '.cuprul pur.

~
;,

.t .

.-

:--

: .....

'

..

.
,!

,290, - ' .-'

,-,,-

-_

no
_J."','

~i-

'

~.' e
-'10
4,'-

:.9

-. .-Z:

140

,2

...
CLo
N Go

)..

,(,Il

IX

1!"

CJ.

70

~
'w.;

.....

•.
~:~-

) }

.,

Filg. 7.3.; E;fectUl elemeotelor "de allere asupra rezistentef } curger~ a cuprulut.

13-

, ,'~

, ,"Gradul 'de durificare ~a's~l~fiel solide' depinde _d~ doi rae-toti'. primul -rand, omare diferenta a, dlmensiunii atomice intre atomul. de' hazR' (solvent) ~i a-tornul adaugat (element dizolvat) va -creste efectul de- duriflcare .. 0 diiefenp-a de _ dimensi une mar'rnare va produce _0 .distorsiune mai mare - a., retelei de bad, fiic~nd hf'ac~,st fel',dm",ilJi 'deplasarea dislccatiilor (fig .. 7.3). .i 111 doilearand,' cu cat este-rnai mare cantitatea elernentuluide -al' aliere adaugat, cu atat este maiputeruic efeetul-de_-dunficare (v. fig.',7.3). Unaliaj de Cu ~2-O % Ni_este,.ml.li dur decill,un a,li.a._j lO%-'N}. ~_iu.eJnt~l~s, da9a ,se. adau,ga prea mult dintr-un atom cu diametrul mare sau mic, limita it &0lubilitate poate fl dep~,ita §i. apare un mecauism diferlt de durifieare ~ du-. riflearea Pfi~. dispersle; " ,'. ' _ " I~hlt~ic~r~$.'solu1j~lor solide se manifesta direct asupra 'prol?rietati1qr' rna.' terlalului '(fig. 7.4). '. . -,'_ ', , , ", Rezultatele -acestul elect inelud u-rm~to'arele: ~,rezistenta' Ia __ curgere, -rezlstenta la tractiune ~i durttatea aliajului sunt mal mari decat pentru .metale pure; , , ', "'l. . -',' -, aproape f~totdduna, -ductllitatea aliajului este mal nii c a"'" dedit a .rnetalului' 'pur; d'Oar rar, cum ar" fi aliajele eu -Zn, durificarea sol:uti€i, solide creste atAt reztstenta cat' ,~i duetilitatea; _ -_ , -,,--'_ condactibilitatea electricli a 'aliajului- este mult mai mica deeat a ~ nietalutui .pur, .

In

,-

9u_~

«,

-'" .

"

~-----~_......--

-.---~ ----.~'--

_._._._._-""-