Asistenta Familiei

Subiectul 1.
Rolul asistentei sociale in consolidarea Iamiliei

-Mediul Iamilial si importanta sa in dezvoltarea copilului

Procesul structurrii si devenirii psihosociale a sistemului personalittii se
subordoneaz si este determinat de reteaua relatiilor individului cu ceilalti oameni si
cu institutiile sociale. Procesul Iormrii personalittii include n mod organic si
construirea unor mecanisme interne de constientizare, evaluare si ierarhizare a
semniIicatiilor diIeritelor categorii de relatii.
n cursul devenirii si existentei sale, individul parcurge diverse clase de relatii
deIinitorii pentru personalitatea sa, relatii de Iiliatie, relatii scolare, relatii
proIesionale, relatii de asociere extrascolar si extraproIesional, relatii interumane
generale (relatii de prietenie, relatii de dragoste), relatii transpersonale (relatii cu
divinitatea, cu universul valorilor culturale), etc..
Relatia primordial n care Iiinta uman este integrat prin nsusi procesul
genezei sale este aceea de Iiliatie, de rudenie. Pe lng dimensiunea Iizic, relatia de
Iiliatie are si o dimensiune Iunctional ce const n satisfacerea de ctre printi a
trebuintelor primare ale copilului. De asemenea, important n dezvoltarea general
a personalittii copilului este si interactiunea i comunicarea cu proprii printi.
AstIel, ,n Iunctie de Ielul n care mama si tatl si nteleg si si joac rolul n primii
ani de viat ai copilului, dezvoltarea psihic a acestuia poate Ii stimulat, accelerat
sau dimpotriv, ntrziat, Irnat, Iiind desIsurat n manier echilibrat,
armonioas ori cu producerea unor dezechilibre si dizarmonii ce-i vor periclita mai
trziu modul de relationare cu cei din jur si integrarea normal n viata social si
proIesional
1
.
Familia constituie mediul natural al copilului, ns acest mediu, a crui
inIluent asupra dezvoltrii individului este esential, diIer mult de la o Iamilie la
alta, pe de o parte n Iunctie de societatea pe care o reIlect, iar pe de alt parte n
Iunctie de propria sa structur interioar.
Mediul Iamilial l satisIace pe copil n msura n care rspunde trebuintelor
sale elementare, adic n msura n care este un mediu aIectiv si protector, dubl
conditie indispensabil pentru dezvoltarea copilului.
Familia este o lume care, n anumite mprejurri trebuie s-si organizeze
aprarea Iat de agresiunile exterioare, pentru a-i proteja pe acei membri ai si care
sunt nc prea slabi pentru a le suporta Ir prejudicii. n aceste situatii, ea nu trebuie
s se limiteze numai la acest rol, de ,cetate ntrit, sarcina Iamiliei const si n
pregtirea membrilor si pentru viat, nu s-i condamne la ,nchisoare.

1
Mihai Golu, inamica personalittii, Ed. Geneze, Bucuresti,1993, p. 140
Printii reprezint primii mentori reali n viata copilului, ei Iurnizndu-i
primele repere de orientare n lume, primele inIormatii si nvtturi despre lucrurile
si Ienomenele din natur si din societate, primele sIaturi, norme si reguli de conduit.
Nu toate Iamiliile si nteleg rolul n acelasi Iel. De aceea, diversitatea de
,Iormule Iamiliale nu depinde numai de activitatea printilor, ci rezult, de
asemenea si din structura mediului. Toate preocuprile, Irmntrile, ambitiile
printilor uneori Ilancate de bunici, unchi si mtusi converg spre copil, l
coplesesc, l strivesc. ,Cnd prea mult lume se amestec s-si dea cu prerea asupra
Ielului cum trebuie crescut un copil, rezultatul este si mai ru dect dac nimeni nu s-
ar ngriji de el, chiar dac printre aceste numeroase preri, sunt si unele ntru totul
rationale
2
. n acelasi timp, mediul Iamilial nu actioneaz numai prin compozitia sa
numeric. n interiorul unei Iamilii se contureaz curentii aIectivi crora Iiecare
dintre membrii care o compun le suport eIectele. Ceea ce primeaz si ceea ce
imprim mediului Iamilial trstura sa speciIic este calitatea legturii dintre printi.
ntreaga structur Iamilial depinde n mare msur de atitudinea pe care o au sotul si
sotia unul Iat de cellalt. AstIel, un mediu Iamilial nchegat se constituie, n mod
clasic din tat, mam si copii.
Absenta sau carenta deIinitiv sau momentan, a unuia sau a altuia dintre
acesti membri se Iace resimtit n mod obligatoriu. De exemplu, unui brbat care nu
si-a cunoscut tatl si Iat de care nimeni nu a jucat acest rol cu adevrat printesc, i
vine Ioarte greu s-si ndeplineasc sarcinile de tat. Att de adevrat este c este
Ioarte greu s dai ceea ce tu nsuti nu ai primit!
Potrivit lui A. Berge, Iiecare copil este, n mic, oglinda mediului su Iamilial,
astIel nct, ,mediul Iamilial actioneaz concomitent printr-un Iel de osmoz si prin
imaginile pe care le prezint copilului pentru a-l ajuta s se ncadreze n existent si
s se dezvolte dup modelul celor care-l nconjoar si cu care el este n mod Iiresc
nclinat s se identiIice. ntr-un mediu dizarmonic, este evident mai diIicil pentru
individ s-si gseasc unitatea interioar
3
. Mentinndu-si aceeasi idee, A. Berge
amintea c ,Iamilia constituie un soi de personalitate colectiv, a crei armonie
general inIluenteaz armonia Iiecreia dintre prti.
Avnd n vedere c printele este principalul manager al relatiei Iiliale, el
trebuie s asigure evolutia acestor relatii att n continut, ct si n Iorm,
modiIicndu-si expectatiile, cerintele si comportamentele n concordant cu
dezvoltarea Iizic si psihic a copilului. n ndeplinirea Iunctiilor lor, printii trebuie
s tin seama de o serie de principii ale ,printelui model
4
:
1. S dai copilului un sentiment de securitate;

2
Maurice Debesse, !sihologia copilului de la natere la adolescent`, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti 1970,
p.285
3
A. Berge, citat de Maurice Debesee, op. cit., p.288
4
Smaranda Popa, bu:ul i neglifarea copilului`, Fundatia International pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2000, p.
77
2. S dai copilului sentimentul c este dorit si iubit;
3. S eviti amenintrile, pedepsele Iizice exagerate;
4. S-l nveti pe copil cu independenta si s-l determini s-si asume
responsabilitti;
5. S rmi calm si s nu te socheze maniIestrile instinctuale ale copilului;
6. S Iii tolerant si s eviti conIlictele;
7. S eviti s-l Iaci pe copil s se simt inIerior;
8. S nu-l mpingi pe copil dincolo de ceea ce este natural;
9. S respecti sentimentele copilului;
10.S rspunzi cu Iranchete la ntrebrile copilului;
11.S te intereseze activittile copilului, chiar dac nu consideri c e ceva util;
12.S tratezi diIiculttile copilului Ir s-l consideri anormal;
13.S-i Iavorizezi cresterea, progresul, Ir s hiperprotejezi.
Cresterea si educarea copiilor, precum si ceea ce nseamn ,bun pentru copil
se aIl ntr-o dinamic continu de la o cultur la alta, de la o perioad la alta. n
prezent, prin ntelegerea procesului de dezvoltare a copilului, ct si urmare a
mbunttirii conditiilor de viat n societate, n sarcina printilor se pot stabili
anumite Iunctii deosebit de importante si totodat decisive pentru dezvoltarea
copilului, indiIerent de contextul cultural sau istoric.
AstIel, n 1988, Killen Heap stabilea urmtoarele 1unc(ii de baz ale
prin(ilor, strns legate una de cealalt
5
:
1). Abilitatea de a percepe copilul n mod realist
Modul n care este perceput copilul are urmri asupra atitudinii si
comportamentului Iat de el. Cu ct printii sunt capabili s perceap mai realist si
mai diIerentiat, cu att este mai mare sansa de a se apropia de el ntr-un mod adecvat
nevoilor si potentialului su.
O percepere relativ realist este dependent de activittile observabile ale
copilului si de nevoile acestuia aprute la diIerite nivele ale dezvoltrii sale. Cu greu
se poate obtine o percepere real a copilului n Iiecare moment. Abilitatea printilor
de a-l percepe realist variaz n Iunctie de starea si Ielul n care atitudinile si
comportamentul copilului i aIecteaz.
De cele mai multe ori, asteptrile printilor cu privire la proprii copii i
mpiedic s vad calittile reale pe care acestia le posed. n acest sens, de un real
interes este modul n care este perceput copilul percepere pozitiv sau negativ
deoarece printii relationeaz cu copilul n modul n care l percep. n acest demers,
copilul va introiecta perceptia printilor asupra lui si pe msur ce timpul trece, se va
percepe pe sine ,bun, ,destept, ,binecuvntat sau ,ru, ,prost ori ,blamat, asa
cum l percep printii.

5
Kari Killen, opilul maltratat, Ed. Eurobit, Timisoara 1998, p.144
2 Abilitatea de a accepta c este responsabilitatea aduljilor s satisfac nevoile
copilului yi nu invers
n primul si n primul rnd printii, adultii sunt cei care trebuie s satisIac
nevoile emotionale, nevoile de liniste, ngrijire si apropiere ale copilului. Printii se
maniIest realist n legtur cu satisIacerea nevoilor copilului atunci cnd, prin
comportamentul lor, i transmit copilului c este normal ca ei s-i satisIac nevoile de
baz. Exist ns situatii n care propriile nevoi ale printilor sunt antrenate n
relatiile printi-copii, situatii ce duc la cereri nerealiste si la o lips de recunoastere si
respect Iat de nevoile copilului. Aceasta Iace ca printii s se raporteze la copil de
parc el ar Ii mult mai mare.
3). Abilitatea ayteptrilor realiste faj de colaborarea copilului
Asteptrile realiste privind colaborarea cu copilul joac un rol decisiv n
dezvoltarea copilului, deoarece aceste asteptri pot stimula, provoca si conIirma. Cu
toate acestea, uneori, ele pot Ii prea mari sau prea mici si, n consecint, pot conduce
la sentimente de insatisIactie sau lips de stimulare.
O asteptare relativ realist este n concordant cu vrsta copilului, cu
resursele si dezvoltarea sa. Rareori printii au perspective complet realiste cu privire
la colaborarea cu copiii lor, deoarece acestea depind de cunostintele despre copii,
asteptrile si pretentiile pe care ei nsisi le-au trit.
4). Abilitatea de a se angaja pozitiv n interacjiunea cu copilul
Este hotrtor pentru copil ca printii s Iie capabili s se angajeze pozitiv n
relatia cu el, n dezvoltarea, nvtarea, jocul, tristetea si bucuriile lui. Un angajament
predominant pozitiv este n concordant cu nevoia copilului de ngrijire, de a i se
rspunde, de stimulare, de structurare si Iixare a limitelor initiativei. Este important
ca ntr-un asemenea angajament pozitiv, adultul s-l accepte pe copil asa cum este el
si s i Iac plcere, s ia initiativa pentru stimularea copilului si s pun limite Ir a
respinge sentimentele acestuia. n acest sens, Maurice Debesse spunea c cea mai
bun cale de a creste un copil, const n a sti s ne bucurm de copilul nostru asa cum
este el.
Spre deosebire de angajamentul pozitiv, cel negativ este deosebit de
ngrijortor, asa cum este si lipsa de angajament sau angajamentul puternic exagerat.
Lipsa angajamentului poate duce la un atasament nesecurizant, n timp ce
angajamentul puternic exagerat poate s mpiedice dezvoltarea pe mai departe a
copilului.
5). Abilitatea prinjilor de a avea o relajie empatic cu copilul
Capacitatea de empatizare este o component important a adoptrii si
executrii rolurilor paternale, care permit armonizarea interrelatiilor Iamiliale.
,Abilitatea empatic Iaciliteaz intercomunicarea n modelul Iamilial, scurtcircuitnd
adesea canalele inIormationale verbale si conIerind comunicrii un grad de identitate,
identiIicare si transIer aIectiv unic, autentic si original
6
.
Relatia empatic a printilor cu copiii presupune trei elemente:
O abilitatea de a diIerentia si de a da un nume gndurilor si sentimentelor
copilului;
O abilitatea de a prelua rolul acestuia din punct de vedere mintal, de a se pune n
locul copilului;
O abilitatea de a rspunde n Iunctie de sentimentele copilului.
Abilitatea printilor de a se pune n locul copilului, ntelegerea modului n
care acesta experimenteaz situatiile si nevoile, este centrat n evaluarea Iunctiilor
printesti. Aceast abilitate este decisiv pentru gradul n care printii sunt capabili
s rspund copilului, nevoilor sale si s se abtin de la revrsarea Irustrrilor zilnice,
a stresului asupra copilului. Abilitatea de a-si Iace griji realiste n ceea ce priveste
copilul este important pentru rolul printesc si determin capacitatea de a ngriji
copilul Iizic si emotional. Abilitatea empatic de a se pune pe sine n locul copilului
constituie baza unei asemenea ngrijorri realiste, ns empatia printilor este
conditionat si de gradul n care acestia sunt capabili s-si aduc aminte de propriile
lor experiente.
Empatia paternal permite printilor s presimt si s anticipe cel mai corect
reactiile copiilor lor n anumite situatii, precum si s se ,ptrund emotional de
suIerintele, esecurile, bucuriile si succesele acestora.
Disponibilitatea empatic a unor printi nevrozati sau imaturi poate avea ns
eIecte distorsionate n ntelegerea, cunoasterea si evaluarea strilor, reactiilor si
posibilittilor copiilor lor, asupra crora pot proiecta propriile deIecte, nelinisti,
complexe de inIerioritate sau de superioritate, anxietti sau aspiratii nerealizate, ceea
ce conduce nu numai la o nruttire progresiv a relatiei cu copiii, ci si la
impedimente si dizarmonii n maturizarea si dezvoltarea personalittii acestora.
6). Abilitatea de a da prioritate satisfacerii nevoilor de baz ale copilului,
naintea celor proprii
Pentru ca un copil s se poat dezvolta Iizic, emotional, intelectual si social,
trebuie s-i Iie satisIcute nevoile de hran, ngrijire, stimulare, securitate si
stabilitate, nevoia de a explora mediul nconjurtor, nevoia de joac si companie a
altor copiii ntr-un cadru sigur. Dac printii pot satisIace aceste nevoi ale copilului,
se poate spune c propriile lor nevoi nu sunt att de imperative nct s nu le poat da
la o parte.
7). Abilitatea de a-yi nfrna propria durere yi agresivitate fr a o rsfrnge
asupra copilului

6
Iolanda MitroIan, Nicolae MitroIan, amilia de la la Z`, Ed. StiintiIic, Bucuresti 1991, p.134
Aceast Iunctie depinde de cile prin care printii au de a Iace cu Irustrarea si
agresiunea, precum si de Ielul n care aceasta se rsIrnge asupra copilului. Este
vorba, n acelasi timp, de expresia verbal si Iizic a Irustrrii si a agresiunii si
cuprinde att Irustrarea si agresiunea provocate de copil, ct si de alti Iactori din viata
lor.
Un anumit grad de abilitate de a tolera conIlictele si Irustrarea este decisiv n
rolul printesc. Este inevitabil ca si copiii s-i Irustreze pe printi. Totalitatea
Iactorilor determinanti ai conIlictelor si Irustrrilor, att din cadrul Iamiliei, ct si din
aIara ei (de exemplu de la locul de munc), nu Iac altceva dect s se rsIrng
asupra copilului atunci cnd abilitatea printilor de a prelua conIlictul si Irustrarea
este limitat.
Putem spune, pe baza celor exprimate anterior, c n cadrul relatiilor printi-
copiii, climatul Iamilial joac un rol decisiv. Cuprinznd ansamblul de stri psihice,
moduri de relationare interpersonal, atitudini, nivel de satisIactie, etc., climatul
Iamilial caracterizeaz grupul Iamilial, ca grup social mic. Acest climat, care poate Ii
pozitiv sau negativ, se interpune ca un Iiltru ntre inIluentele educationale exercitate
de printi si achizitiile psihocomportamentale realizate la nivelul personalittii
copilului, trsturile psihocomportamentale ale copilului Iiind inIluentate de
trsturile pe care le are Iamilia n care trieste.
n Iunctie de caracteristicile si trsturile climatului Iamilial
7
, se pot
diIerentia:
O familii stabile, bazate pe o anumit constant a vietii de Iamilie, pe respectarea
Ierm a unor principii si norme de viat, de activitate;
O familii instabile, caracterizate prin schimbri permanente ale modului de viat.
De asemenea, se poate stabili o tipologie Iamilial si n Iunctie de gradul de
libertate de actiune acordat copilului, putnd Ii:
O familii reprimatoare, ce nbus spiritul de independent al copilului;
O familii liberale, care dezvolt initiativele copilului.
Constatm astIel c de o important deosebit, n relatia Iilial, este
componenta aIectiv, respectiv ,cldura sau ,rceala emotional, ,rutatea sau
,buntatea, ,duritatea sau ,gingsia care mbrac si coloreaz activitatea de
ngrijire, comunicarea verbal si jocul cu copilul, raportul dintre tolerant, ntelegere,
blndete si intolerant, coercitie si severitate n procesul cotidian de educatie al
copilului, precum si raportul dintre permisivitate si interdictie n reglarea tendintelor,
trebuintelor si dorintelor copilului.
Pentru a avea valente Iormative pozitive, relatia printi-copil trebuie s Iie ct
mai bine adecvat la individualitatea copilului si la speciIicul situatiilor. Orice

7
Iolanda MitroIan, Nicolae MitroIan, op. cit., p.344
unidimensionare si orice exces, nu pot avea dect un eIect negativ asupra desIsurrii
procesului de Iormare a personalittii copilului.
,O relatie centrat pe hiperprotectie i dragoste sufocant conduce n timp la
construirea unei personalitti slabe, lipsit de initiativ, pasiv, abulic, debusolat si
Ir mijloace psihice proprii de ntmpinare si abordare a eventualelor obstacole ale
vietii. O atitudine hiperevaluativ i hiperlaudativ Iavorizeaz aparitia ngmIrii, a
complexelor de superioritate, a egoismului, individualismului si dispretului pentru
cei din jur.
La rndul su, o relatie creat univoc pe hiperseveritate i hipercoercitie va
determina construirea unei structuri Iie timorat si depresiv, Iie irascibil,
rutcioas, rzbuntoare, rigid.
O atitudine depreciativ, minimali:atoare i nihilist va Iavoriza instalarea
nencrederii n sine si Iormarea complexelor de inIerioritate, cu consecinte neIaste
asupra adaptrii si integrrii mai nti n activitatea scolar, iar mai trziu, n viata
social
8
.
Din punct de vedere psihologic, este considerat ca Iiind optim relatia n
care ambii printi si sincronizeaz, n limitele rationale, tratamentul aplicat
copilului. Evident, nu se poate pretinde o sincronizare perIect, Iirile celor doi printi
Iiind sensibil diIerite, ns o corelare ct mai strns, obtinut chiar prin eIort
deliberat, se impune cu necesitate. Disocierea si discordanta comportamental a
printilor n relatia cu copilul se poate maniIesta n dou Iorme: mama
hiperprotectoare si tatl exigent sau mama hiperexigent si tatl hipertolerant.
n aceste situatii, copii pot aborda moduri preIerentiale de relationare cu
Iiecare dintre printi: aIectiune si atractie Iat de unul, indiIerent, rceal sau chiar
apatie Iat de cellalt. Aceste relationri induc n sIera inconstientului anumite
tensiuni latente, care n anumite situatii pot rbuIni ntr-un conIlict deschis ntre
printi si copii.
Probleme deosebite n structura si dinamica relatiei printi copii apar atunci
cnd n cadrul acesteia se maniIest anumite Ienomene psihopatologice: tendinte sau
Iorme ale sindromului discordant, trsturi de personalitate isteroide, maniacale,
psihotice, etc.. Lucrurile se prezint cel mai grav atunci cnd asemenea tare apartin
printilor, Iie doar unuia dintre ei, Iie amndurora. n asemenea cazuri, copilul suIer
inIluente si tratamente care i pot periclita proIund echilibrul neuropsihic,
predispunndu-l si pe el la tulburri similare.
Probabil c nu exist o alt relatie interpersonal cu o ncrctur psihologic
att de puternic si de complex ca relatia dintre printi si copii. Pecetea pe care
printii o las asupra structurii si proIilului spiritual-moral al personalittii propriilor
copii se mentine toat viata. Datorit locului pe care-l ocup printele n sistemul

8
Mihai Golu, inamica personalittii, Ed. Geneze, Bucuresti 1993, p.141
relational al copilului, acesta din urm va tinde spre o anumit idealizare a celui
dinti si corespunztor, va emite exigente deosebite n ceea ce priveste statutul lui
social si moral.
n principiu, inIluenta imaginii parentale asupra Iormrii personalittii
copilului se poate realiza n dou Iorme
9
:
a) n Iorm consonant, mpingnd evolutia personalittii copilului n directia
descoperirii si identiIicrii cu modelul parental. ,Modelul parental ideal se
caracterizeaz prin nalt nivel de organizare si coeziune, echilibru, nivel nalt de
adaptare si integrare, cadru relational optim, aIectiune, sprijin, colaborare, cooperare,
etc.
10
;
b) n Iorm disonant, impulsionnd evolutia personalittii copilului n directia
ndeprtrii sau negrii modelului parental prin:
- hipercompensatie pozitiv, copilul tinznd s depseasc valoric imaginea si
statutul printilor;
- hipercompensatie negativ, copilul tinznd s anuleze statutul printilor,
constientizndu-si capacitatea de a-l atinge.

Subiectul 2. Prevenirea si combaterea violentei in Iamilie
opilul are dreptul la stabilirea yi pstrarea identit(ii sale.
Copilul este nregistrat imediat dup nastere si are de la aceast dat dreptul la un nume,
dreptul de a dobndi o cettenie si, dac este posibil, de a-si cunoaste printii si de a Ii ngrijit,
crescut si educat de acestia.
Printii aleg numele si prenumele copilului, n conditiile legii
11
.
Copilul are dreptul de a-si pstra cettenia, numele si relatiile de Iamilie, n conditiile
prevzute de lege, Ir nici o ingerint.
Dac se constat c un copil este lipsit, n mod ilegal, de elementele constitutive ale
identittii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autorittile publice sunt obligate s ia de
urgent toate msurile necesare n vederea restabilirii identittii copilului.

9
Mihai Golu, op.cit, p.144
10
Iolanda MitroIan, Nicolae MitroIan, op. cit. , p.224
11
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

n scopul realizrii acestui drept
12
si n concordant cu prevederile Conventiei cu privire la
drepturile copilului , unittile sanitare care au n structur sectii de nou-nscuti si/sau de pediatrie au
obligatia de a angaja un asistent social sau, dup caz, de a desemna o persoan cu atributii de
asistent social.
n vederea stabilirii identittii copilului prsit sau gsit ori a printilor acestuia, organele de
politie competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea
demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru nregistrarea nasterii copilului.
13

CertiIicatul medical constatator al nasterii, att pentru copilul nscut viu, ct si pentru
copilul nscut mort, se ntocmeste n termen de 24 de ore de la nastere, n conIormitate cu art.10
alin.2 si 3 din Legea nr.272/2004. Rspunderea pentru ndeplinirea acestei obligatiei revine
medicului care a asistat sau a constatat nasterea si medicului seI de sectie.
Cnd nasterea a avut loc n aIara unittilor sanitare, medicul de Iamilie avnd cabinetul
nregistrat n raza teritorial unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea oricrei persoane, n
termen de 24 de ore, s constate nasterea copilului, dup care s ntocmeasc si s elibereze
certiIicatul medical constatator al nasterii copilului, chiar dac mama nu este nscris pe lista
cabinetului su.
n situatia n care copilul este prsit de mam n maternitate, unitatea medical are obligatia
s sesizeze teleIonic si n scris directia general de asistent social si protectia copilului si organele
de politie, n termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei. n termen de 5 zile de la
sesizare se ntocmeste un proces-verbal de constatare a prsirii copilului, semnat de reprezentantul
directiei generale de asistent social si protectia copilului, reprezentantul politiei si al maternittii;
cnd starea de sntate a copilului permite externarea, n baza procesului-verbal, directia general
de asistent social si protectia copilului va stabili msura plasamentului n regim de urgent pentru
copil.
n termen de 30 de zile de la ntocmirea procesului-verbal, politia este obligat s
ntreprind veriIicrile speciIice privind identitatea mamei si s comunice rezultatul acestor
veriIicri directiei generale de asistent social si protectia copilului.
n situatia n care mama este identiIicat, directia general de asistent social si protectia
copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia n vederea realizrii demersurilor legate de
ntocmirea actului de nastere.

12
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,art.8 alin.1 Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

13
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.10 alin1,Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

n situatia n care, n urma veriIicrilor eIectuate de politie, nu este posibil identiIicarea
mamei, directia general de asistent social si protectia copilului transmite serviciului public de
asistent social n a crui raz administrativ-teritorial s-a produs nasterea dosarul cuprinznd
certiIicatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal, dispozitia de plasament n regim de
urgent si rspunsul politiei cu rezultatul veriIicrilor.n termen de 5 zile de la primirea
documentatiei, serviciul public de asistent social are obligatia de a obtine dispozitia de stabilire a
numelui si prenumelui copilului, n conIormitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civil
14
, cu modiIicrile ulterioare, si de a Iace declaratia de nregistrare a nasterii la
serviciul de stare civil competent.
Dup nregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistent social are obligatia de a
transmite directiei generale de asistent social si protectia copilului actul de nregistrare a nasterii
copilului. n situatia copilului gsit, precum si a celui prsit de printi n alte unitti sanitare, a
crui nastere nu a Iost nregistrat, obligatia de a realiza demersurile prevzute de lege pentru
nregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistent social n a crui raz
administrativ-teritorial a Iost gsit sau prsit copilul.
Unittile sanitare, unittile de protectie social, serviciile de ngrijire de tip rezidential,
entittile Ir personalitate juridic, alte persoane juridice, precum si persoane Iizice, care
interneaz sau primesc n ngrijire Iemei gravide ori copii care nu posed acte pe baza crora s li se
poat stabili identitatea, sunt obligate s anunte, n termen de 24 de ore, n scris, autoritatea
administratiei publice locale n a crei raz si au sediul sau, dup caz, domiciliul, n vederea
stabilirii identittii lor.
Cel care ia un copil pentru a-l ngriji sau proteja temporar, pn la stabilirea unei msuri de
protectie n conditiile legii, are obligatia de a-l ntretine si, n termen de 48 de ore, de a anunta
autoritatea administratiei publice locale n a crei raz teritorial si are sediul sau domiciliul.
opilul are dreptul de a men(ine rela(ii personale yi contacte directe cu prin(ii,
rudele,
15
precum si cu alte persoane Iat de care copilul a dezvoltat legturi de atasament si de
a-si cunoaste rudele si de a ntretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alturi
de care copilul s-a bucurat de viata de Iamilie, n msura n care acest lucru nu contravine
interesului su superior.
Printii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot mpiedica relatiile personale ale
acestuia cu bunicii, Iratii si surorile ori cu alte persoane alturi de care copilul s-a bucurat de viata

14
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil, Monitorul OIicial Partea I, nr.282/11.11.1996
15
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.14, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

de Iamilie, dect n cazurile n care instanta decide n acest sens, apreciind c exist motive
temeinice de natur a primejdui dezvoltarea Iizic, psihic, intelectual sau moral a copilului.
n sensul legii, relatiile personale se pot realiza prin:
a)ntlniri ale copilului cu printele ori cu o alt persoan care are dreptul la relatii personale
cu copilul;
b)vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c)gzduirea copilului pe perioad determinat de ctre printele sau de ctre alt persoan la
care copilul nu locuieste n mod obisnuit;
d)corespondent ori alt Iorm de comunicare cu copilul;
e)transmiterea de inIormatii copilului cu privire la printele ori la alte persoane care au,
potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
I)transmiterea de inIormatii reIeritoare la copil, inclusiv IotograIii recente, evaluri medicale
sau scolare, ctre printele sau ctre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu
copilul.
Copilul care a Iost separat de ambii printi sau de unul dintre acestia printr-o msur dispus
n conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii printi, cu
exceptia situatiei n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Instanta judectoreasc, lund n considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului,
poate limita exercitarea acestui drept, dac exist motive temeinice de natur a periclita dezvoltarea
Iizic, mental, spiritual, moral sau social a copilului.
Copilul ai crui printi locuiesc n state diIerite are dreptul de a ntretine relatii personale si
contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei n care acest lucru contravine interesului superior al
copilului.
Exercitarea dreptului va Ii Iacilitat de Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor
Copilului, n colaborare cu Ministerul AIacerilor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin
ordin comun
16
.
Copiii nensotiti de printi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gsesc sub
supravegherea legal a unor persoane au dreptul de a li se asigura, n cel mai scurt timp posibil,
rentoarcerea alturi de reprezentantii lor legali.
Deplasarea copiilor n tar si n strintate se realizeaz cu nstiintarea si cu acordul ambilor
printi; orice nentelegeri ntre printi cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaz de ctre
instanta judectoreasc.

16
nr.554/23.06.2004

Printii sau, dup caz, alt persoan responsabil de supravegherea, cresterea si ngrijirea
copilului sunt obligati s anunte la politie disparitia acestuia de la domiciliu, n cel mult 24 de ore
de la constatarea disparitiei. Nerespectarea acestei obligatii constituie contraventie si se
sanctioneaz cu amend de la 1.000.000 la 3.000.000 lei, aceasta Iiind constatat si aplicat de ctre
Ministerul Administratiei si Internelor
17
.
Misiunile diplomatice si consulare ale Romniei au obligatia de a sesiza Autoritatea
National pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetteni romni aIlati n
strintate care, din orice motive, nu sunt nsotiti de printi sau de un alt reprezentant legal ori nu se
gsesc sub supravegherea legal a unor persoane din strintate.
Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua msurile necesare pentru
ntoarcerea copilului la printi sau la un alt reprezentant legal, imediat dup identiIicarea acestora.
n cazul n care persoanele identiIicate nu pot sau reIuz s preia copilul, la cererea Autorittii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul
Bucuresti, n situatia n care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului ntr-
un serviciu de protectie special propus de Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
Procedura de ntoarcere a copiilor n tar, de identiIicare a printilor sau a altor reprezentanti
legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de ntoarcerea n tar a acestora,
precum si serviciile de protectie special, publice sau private, competente s asigure protectia n
regim de urgent a copiilor se stabilesc prin hotrre a Guvernului.
Misiunile diplomatice si consulare strine au obligatia de a sesiza Autoritatea National
pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru Strini despre toate situatiile n care au
cunostint de copii cetteni strini aIlati pe teritoriul Romniei, care, din orice motive, nu sunt
nsotiti de printi sau de un alt reprezentant legal ori nu se gsesc sub supravegherea legal a unor
persoane. n cazul n care autorittile romne se autosesizeaz, acestea vor nstiinta de urgent
misiunea strin competent cu privire la copiii n cauz.
Msura plasamentului dureaz pn la returnarea copilului n tara de resedint a printilor
ori n tara n care au Iost identiIicati alti membri ai Iamiliei dispusi s ia copilul.
n vederea aplicrii prevederilor art. 19 si 20 din Legea nr.272/2004 se ncheie tratatele
necesare cu statele sau cu autorittile statelor vizate, pe baza propunerilor Autorittii Nationale
pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Ministerului AIacerilor Externe, precum si a altor
institutii interesate.

17
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.135 alin 1 lit h si alin 2 lit a, Monitorul
OIicial al Romniei, nr.554/23.06.2004

opilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice yi a vie(ii sale intime, private yi
1amiliale
18
. Este interzis orice actiune de natur s aIecteze imaginea public a copilului sau
dreptul acestuia la viat intim, privat si Iamilial. Participarea copilului n vrst de pn la 14 ani
la dezbateri publice n cadrul unor programe audiovizuale se poate Iace numai cu consimtmntul
scris al acestuia si al printilor sau, dup caz, al altui reprezentant legal.
Copiii nu pot Ii Iolositi sau expusi de ctre printi, reprezentanti legali sau alte persoane
responsabile de cresterea si ngrijirea lor, n scopul de a obtine avantaje personale sau de a inIluenta
deciziile autorittilor publice. n cazul aIectrii imaginii publice a copilului legiuitorul prevede
sanctionarea cu amend contravantional de la 5.000.000 la 15.000.000 lei
19
.
Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaz modul de derulare a programelor
audiovizuale, astIel nct s se asigure protectia si garantarea dreptului copilului.
opilul are dreptul la libertate de exprimare
20
.
Libertatea copilului de a cuta, de a primi si de a diIuza inIormatii de orice natur, care
vizeaz promovarea bunstrii sale sociale, spirituale si morale, sntatea sa Iizic si mental, sub
orice Iorm si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabil.
Printii sau, dup caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au n plasament
copii, precum si persoanele care, prin natura Iunctiei, promoveaz si asigur respectarea drepturilor
copiilor au obligatia de a le asigura inIormatii, explicatii si sIaturi, n Iunctie de vrsta si de gradul
de ntelegere al acestora, precum si de a le permite s-si exprime punctul de vedere, ideile si
opiniile.
Printii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare dect n cazurile
prevzute expres de lege.
Copilul capabil de discernmnt are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricrei
probleme care l priveste.
n orice procedur judiciar sau administrativ care l priveste copilul are dreptul de a Ii
ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a mplinit vrsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate
Ii ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac autoritatea competent apreciaz c
audierea lui este necesar pentru solutionarea cauzei.

18
nr.554/23.06.2004

19
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.135 alin. 2 lit d, Monitorul OIicial al
Romniei, nr.554/23.06.2004
20
nr.554/23.06.2004
Dreptul de a Ii ascultat conIer copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice inIormatie
pertinent, de a Ii consultat, de a-si exprima opinia si de a Ii inIormat asupra consecintelor pe care le
poate avea opinia sa, dac este respectat, precum si asupra consecintelor oricrei decizii care l
priveste.
Opiniile copilului ascultat vor Ii luate n considerare si li se va acorda importanta cuvenit,
n raport cu vrsta si cu gradul de maturitate a copilului. n caz de reIuz, autoritatea competent se
va pronunta printr-o decizie motivat.
Dispozitiile legale speciale privind consimtmntul sau prezenta copilului n procedurile
care l privesc, precum si prevederile reIeritoare la desemnarea unui curator, n caz de conIlict de
interese, sunt si rmn aplicabile.
21

opilul are dreptul la libertate de gndire, de conytiin( yi de religie
22
.
Printii ndrum copilul, potrivit propriilor convingeri, n alegerea unei religii, n conditiile
legii, tinnd seama de opinia, vrsta si de gradul de maturitate a acestuia, Ir a-l putea obliga s
adere la o anumit religie sau la un anumit cult religios.
Religia copilului care a mplinit 14 ani nu poate Ii schimbat Ir consimtmntul acestuia;
copilul care a mplinit vrsta de 16 ani are dreptul s-si aleag singur religia.
Atunci cnd copilul beneIiciaz de protectie special, persoanelor n ngrijirea crora se aIl
le sunt interzise orice actiuni menite s inIluenteze convingerile religioase ale copilului.
Copilul are dreptul la liber asociere n structuri Iormale si inIormale, precum si libertatea
de ntrunire pasnic, n limitele prevzute de lege.
Autorittile administratiei publice locale, unittile de nvtmnt si alte institutii publice sau
private competente iau msurile necesare asigurrii exercitrii corespunztoare a drepturilor
Copilul apartinnd unei minoritti nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la
viat cultural proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale
religii, precum si dreptul de a Iolosi limba proprie n comun cu alti membri ai comunittii din care
Iace parte.
Consiliul National pentru Combaterea Discriminrii asigur si urmreste exercitarea acestor
drepturi.
opilul are dreptul la respectarea personalit(ii yi individualit(ii
23
sale si nu poate Ii
supus pedepselor Iizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

21
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.24 alin.6, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004
22
nr.554/23.06.2004
23
nr.554/23.06.2004
Msurile de disciplinare a copilului nu pot Ii stabilite dect n acord cu demnitatea copilului,
neIiind permise sub nici un motiv pedepsele Iizice ori acelea care se aIl n legtur cu dezvoltarea
Iizic, psihic sau care aIecteaz starea emotional a copilului.
Copilul are dreptul s depun singur plngeri reIeritoare la nclcarea drepturilor sale
Iundamentale. Acesta este inIormat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalittilor de
exercitare a acestora.
opilul are dreptul s creasc alturi de prin(ii si
24
.
Printii au obligatia s asigure copilului, de o manier corespunztoare capacittilor n
continu dezvoltare ale copilului, orientarea si sIaturile necesare exercitrii corespunztoare a
drepturilor prevzute n prezenta lege.
acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Serviciul public de asistent social va lua toate msurile necesare pentru depistarea precoce
a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de printii si, precum si pentru
prevenirea comportamentelor abuzive ale printilor si a violentei n Iamilie.
Orice separare a copilului de printii si, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor
printesti trebuie s Iie precedate de acordarea sistematic a serviciilor si prestatiilor prevzute de
lege, cu accent deosebit pe inIormarea corespunztoare a printilor, consilierea acestora, terapie sau
mediere, acordate n baza unui plan de servicii.
Planul de servicii se ntocmeste si se pune n aplicare de ctre serviciul public de asistent
social, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii de
asistent social din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-
teritorial unde se aIl copilul, n urma evalurii situatiei copilului si a Iamiliei acestuia.
La nivelul municipiului Bucuresti ntocmirea si punerea n aplicare a planului se realizeaz
de ctre directia general de asistent social si protectia copilului de la nivelul Iiecrui sector.
Planul de servicii se aprob prin dispozitia primarului.
Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separrii copilului de printii si. n acest scop
serviciul public de asistent social ori, dup caz, directia general de asistent social si protectia
copilului de la nivelul Iiecrui sector al municipiului Bucuresti sprijin accesul copilului si al
Iamiliei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului n Iamilie.
Planul de servicii poate avea ca Iinalitate transmiterea ctre directia general de asistent
social si protectia copilului a cererii de instituire a unei msuri de protectie special a copilului,

24
nr.554/23.06.2004

numai dac, dup acordarea serviciilor prevzute de acest plan, se constat c mentinerea copilului
alturi de printii si nu este posibil.
Dac exist motive temeinice de a suspecta c viata si securitatea copilului sunt primejduite
n Iamilie, reprezentantii serviciului public de asistent social ori, dup caz, ai directiei generale de
asistent social si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul s
viziteze copiii la locuinta lor si s se inIormeze despre Ielul n care acestia sunt ngrijiti, despre
sntatea si dezvoltarea lor Iizic, educarea, nvttura si pregtirea lor proIesional, acordnd, la
nevoie, ndrumrile necesare
25
.
Dac, n urma vizitelor eIectuate se constat c dezvoltarea Iizic, mental, spiritual,
moral sau social a copilului este primejduit, serviciul public de asistent social este obligat s
sesizeze de ndat directia general de asistent social si protectia copilului n vederea lurii
msurilor prevzute de lege. n cazul n care reprezentantii serviciului public specializat nu respect
aceast obligatie constituie abatere disciplinar grav.
26

Directia general de asistent social si protectia copilului este obligat s sesizeze instanta
judectoreasc n situatia n care consider c sunt ntrunite conditiile prevzute de lege pentru
decderea, total sau partial, a printilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor printesti.
Directia general de asistent social si protectia copilului va lua toate msurile necesare
pentru ca printii deczuti din drepturile printesti, precum si cei crora le-a Iost limitat exercitiul
anumitor drepturi s beneIicieze de asistent specializat pentru cresterea capacittii acestora de a
se ocupa de copii, n vederea redobndirii exercitiului drepturilor printesti.
Printii care solicit redarea exercitiului drepturilor printesti beneIiciaz de asistent
juridic gratuit, n conditiile legii. Instanta judectoreasc este singura autoritate competent s se
pronunte, lund n considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a)persoana care exercit drepturile si ndeplineste obligatiile printesti n situatia n care
copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea printilor si;
b)modalittile n care se exercit drepturile si se ndeplinesc obligatiile printesti;
c)decderea total sau partial din exercitiul drepturilor printesti;
d)redarea exercitiului drepturilor printesti.

25
nr.554/23.06.2004

26
nr.554/23.06.2004

Orice copil care este, temporar sau deIinitiv, lipsit de ocrotirea printilor si sau care, n
vederea protejrii intereselor sale, nu poate Ii lsat n grija acestora are dreptul la protectie
alternativ.
Protectia alternativ include instituirea tutelei, msurile de protectie special prevzute de
prezenta lege, adoptia. n alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea competent va tine seama n
mod corespunztor de necesitatea asigurrii unei anumite continuitti n educarea copilului, precum
si de originea sa etnic, religioas, cultural si lingvistic.
Tutela
27
se instituie n situatia n care ambii printi sunt decedati, necunoscuti, deczuti din
exercitiul drepturilor printesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor printesti, pusi sub
interdictie, declarati judectoreste morti sau dispruti, precum si n cazul n care, la ncetarea
adoptiei, instanta judectoreasc hotrste c este n interesul copilului instituirea unei tutele. Tutela
se instituie conIorm legii de ctre instanta judectoreasc n a crei circumscriptie teritorial
domiciliaz sau a Iost gsit copilul.
Pot Ii tutori persoanele Iizice sau sotul si sotia mpreun, care au domiciliul n Romnia si
nu se aIl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute de lege.
Persoana Iizic sau Iamilia care urmeaz a Ii tutore trebuie s Iie evaluat de ctre directia
general de asistent social si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile
materiale pe care trebuie s le ndeplineasc pentru a primi un copil n ngrijire. Evaluarea se
realizeaz de ctre directia general de asistent social si protectia copilului de la domiciliul
persoanei sau Iamiliei, acordndu-se prioritate membrilor Iamiliei extinse a copilului.
Instanta judectoreasc numeste cu prioritate ca tutore, dac motive ntemeiate nu se opun, o
rud sau un aIin ori un prieten al Iamiliei copilului, n stare s ndeplineasc aceast sarcin.
Persoana Iizic, respectiv sotii care urmeaz a Ii tutori sunt numiti pe baza prezentrii de
ctre directia general de asistent social si protectia copilului a raportului de evaluare a acestora.
Propunerea se va Iace tinndu-se seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si
de opinia copilului.
opilul are dreptul de a se bucura de cea mai bun stare de sntate
28
pe care o poate
atinge si de a beneIicia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizrii
eIective a acestui drept.

27
nr.554/23.06.2004

28
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.43-46, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvat strii
sale n caz de boal este garantat de ctre stat, costurile aIerente Iiind suportate din Fondul national
unic de asigurri sociale de sntate si de la bugetul de stat.
Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autorittile administratiei publice
locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu atributii n domeniul snttii sunt
obligate s adopte, n conditiile legii, toate msurile necesare pentru:
a)reducerea mortalittii inIantile;
b)asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare;
c)prevenirea malnutritiei si a mbolnvirilor;
d)asigurarea serviciilor medicale pentru gravide n perioada pre- si postnatal, indiIerent
dac acestea au sau nu au calitatea de persoan asigurat n sistemul asigurrilor sociale de sntate;
e)inIormarea printilor si a copiilor cu privire la sntatea si alimentatia copilului, inclusiv
cu privire la avantajele alptrii, igienei si salubrittii mediului nconjurtor;
I)dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea snttii si de prevenire a bolilor, de
asistent a printilor si de educatie, precum si de servicii n materie de planiIicare Iamilial;
g)veriIicarea periodic a tratamentului copiilor care au Iost plasati pentru a primi ngrijire,
protectie sau tratament;
h)asigurarea conIidentialittii consultantei medicale acordate la solicitarea copilului;
i)derularea sistematic n unittile scolare de programe de educatie pentru viat, inclusiv
educatie sexual pentru copii, n vederea prevenirii contactrii bolilor cu transmitere sexual si a
gravidittii minorelor.
Printii sunt obligati s solicite asistent medical pentru a asigura copilului cea mai bun
stare de sntate pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun n pericol viata,
cresterea si dezvoltarea copilului.
n situatia exceptional n care viata copilului se aIl n pericol iminent ori exist riscul
producerii unor consecinte grave cu privire la sntatea sau integritatea acestuia, medicul are
dreptul de a eIectua acele acte medicale de strict necesitate pentru a salva viata copilului, chiar Ir
a avea acordul printilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.
Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor si al
copiilor pn la mplinirea vrstei de un an sunt obligatorii, n vederea ocrotirii snttii mamei si
copilului, educatiei pentru sntate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijrii copilului.
opilul are dreptul de a bene1icia de un nivel de trai care s permit dezvoltarea sa
1izic, mental, spiritual, moral yi social
29
.
Printilor sau, dup caz, altor reprezentanti legali le revine n primul rnd responsabilitatea
de a asigura, n limita posibilittilor, cele mai bune conditii de viat necesare cresterii si dezvoltrii
copiilor; printii sunt obligati s le asigure copiilor locuint, precum si conditiile necesare pentru
crestere, educare, nvttur si pregtirea proIesional.
Copilul are dreptul de a beneIicia de asistent social si de asigurri sociale, n Iunctie de
resursele si de situatia n care se aIl acesta si persoanele n ntretinerea crora se gseste.
n cazul n care printii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a ntretine copilul
nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisIacerea nevoilor minime de locuint,
hran, mbrcminte si educatie ale copilului, statul, prin autorittile publice competente, este
obligat s asigure acestora sprijin corespunztor, sub Iorm de prestatii Iinanciare, prestatii n
natur, precum si sub Iorm de servicii, n conditiile legii.
Printii au obligatia s solicite autorittilor competente acordarea alocatiilor,
indemnizatiilor, prestatiilor n bani sau n natur si a altor Iacilitti prevzute de lege pentru copii
sau pentru Iamiliile cu copii.
Autorittile administratiei publice locale au obligatia de a inIorma printii si copiii n
legtur cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalittii de acordare a drepturilor de
asistent social si de asigurri sociale.
Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire special, adaptat nevoilor sale
30
. Acesta are
dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilittilor proprii,
n vederea dezvoltrii personalittii sale.
ngrijirea special trebuie s asigure dezvoltarea Iizic, mental, spiritual, moral sau
social a copiilor cu handicap.
Printii copilului au dreptul s primeasc inIormatiile si asistenta de specialitate necesare n
vederea ngrijirii, cresterii si educrii acestuia.
Ambii printi sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.Exercitarea drepturilor si ndeplinirea
obligatiilor printesti trebuie s aib n vedere interesul superior al copilului si s asigure bunstarea
material si spiritual a copilului, n special prin ngrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor

29
nr.554/23.06.2004

30
nr.554/23.06.2004

personale cu el, prin asigurarea cresterii, educrii si ntretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa
legal si administrarea patrimoniului su.
n cazul existentei unor nentelegeri ntre printi cu privire la exercitarea drepturilor si
ndeplinirea obligatiilor printesti, instanta judectoreasc, dup ascultarea ambilor printi,
hotrste potrivit interesului superior al copilului.
opilul are dreptul s 1ie crescut n condi(ii care s permit dezvoltarea sa 1izic,
mental, spiritual, moral yi social
31
. n acest scop printii sunt obligati:
a)s supravegheze copilul;
b)s coopereze cu copilul si s i respecte viata intim, privat si demnitatea;
c)s inIormeze copilul despre toate actele si Iaptele care l-ar putea aIecta si s ia n
considerare opinia acestuia;
d)s ntreprind toate msurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
e)s coopereze cu persoanele Iizice si persoanele juridice care exercit atributii n domeniul
ngrijirii, educrii si Iormrii proIesionale a copilului.
Copilul nu poate Ii separat de printii si sau de unul dintre ei, mpotriva vointei acestora, cu
exceptia cazurilor expres si limitativ prevzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai
dac

Subiectul 3. Plasamentul, plasamentul in regim de urgenta, supravegherea
specializata

PLASAMENTUL COPILULUI LA O PERSOAN SAU FAMILIE ORI LA UN SERVICIU
PUBLIC SPECIALIZAT SAU ORGANISM PRIVAT AUTORIZAT
Plasamentul copilului constituie o msur de protectie special,
avnd caracter temporar, care poate Ii dispus, n conditiile prezentei legi, dup caz, la:
a) o persoan sau Iamilie;
b) un asistent maternal;

31
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.32 Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

c)un serviciu de tip rezidential
32
si licentiat n conditiile legii nr.272/2004.
Persoana sau Iamilia care primeste un copil n plasament trebuie s aib domiciliul n
Romnia si s Iie evaluat de ctre directia general de asistent social si protectia copilului cu
privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie s le ndeplineasc pentru a primi
un copil n plasament.
Pe toat durata plasamentului, domiciliul copilului se aIl, dup caz, la persoana, Iamilia,
asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care l are n ngrijire.
Plasamentul copilului care nu a mplinit vrsta de 2 ani poate Ii dispus numai la Iamilia
extins sau substitutiv, plasamentul acestuia ntr-un serviciu de tip rezidential Iiind interzis.
n situatii exceptionale se poate dispune plasamentul ntr-un serviciu de tip rezidential al
copilului mai mic de 2 ani, n situatia n care acesta prezint handicapuri grave, cu dependent de
ngrijiri n servicii de tip rezidential specializate.
La stabilirea msurii de plasament se va urmri:
a)plasarea copilului, cu prioritate, la Iamilia extins sau la Iamilia substitutiv;
b)mentinerea Iratilor mpreun;
c)Iacilitarea exercitrii de ctre printi a dreptului de a vizita copilul si de a mentine
legtura cu acesta.
Msura plasamentului se stabileste de ctre comisia pentru protectia copilului, n situatia n
care exist acordul printilor
33

Msura plasamentului se stabileste de ctre instanta judectoreasc, la cererea directiei
generale de asistent social si protectia copilului n cazul in care nu aputut Ii instituit tutela.
Drepturile si obligatiile printesti Iat de copil se mentin pe toat durata msurii
plasamentului dispus de ctre comisia pentru protectia copilului. Drepturile si obligatiile printesti
n situatia copilului pentru care nu a putut Ii instituit tutela si pentru care instanta a dispus msura
plasamentului sunt exercitate si, respectiv, ndeplinite de ctre presedintele consiliului judetean,
respectiv de ctre primarul sectorului municipiului Bucuresti.
Modalitatea de exercitare a drepturilor si de ndeplinire a obligatiilor printesti cu privire la
persoan si la bunurile copilului
34
se stabileste de ctre instanta judectoreasc.

32
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.110 alin.2, Monitorul OIicial al
Romniei, nr.554/23.06.2004

33
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.56 lit.b si e, Monitorul OIicial al
Romniei, nr.554/23.06.2004

34
nr.554/23.06.2004

Comisia pentru protectia copilului sau, dup caz, instanta care a dispus plasamentul
copilului va stabili, dac este cazul, si cuantumul contributiei lunare a printilor la ntretinerea
acestuia, n conditiile stabilite de Codul Iamiliei. Sumele astIel ncasate se constituie venit la
bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.
3. PLASAMENTUL IN REGIM DE URGENTA
Plasamentul copilului n regim de urgent este o msur de protectie special, cu caracter
temporar, care se stabileste n situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si n situatia copilului
gsit sau a celui abandonat n unitti sanitare.
Pe toat durata plasamentului n regim de urgent se suspend de drept exercitiul drepturilor
printesti, pn cnd instanta judectoreasc va decide cu privire la mentinerea sau la nlocuirea
acestei msuri si cu privire la exercitarea drepturilor printesti. Pe perioada suspendrii, drepturile si
obligatiile printesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt ndeplinite de
ctre persoana, Iamilia, asistentul maternal sau de ctre seIul serviciului de tip rezidential care a
primit copilul n plasament n regim de urgent, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt
exercitate si, respectiv, sunt ndeplinite de ctre presedintele consiliului judetean, respectiv de ctre
primarul sectorului municipiului Bucuresti.
Msura plasamentului n regim de urgent se stabileste de ctre directorul directiei generale
de asistent social si protectia copilului din unitatea administrativ-teritorial n care se gseste
copilul gsit sau cel abandonat de ctre mam n unitti sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, n
situatia n care nu se ntmpin opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a
persoanelor Iizice care au n ngrijire sau asigur protectia copilului respectiv.
Msura plasamentului n regim de urgent se stabileste de ctre instanta judectoreasc
35
. n
situatia plasamentului n regim de urgent dispus de ctre directia general de asistent social si
protectia copilului, aceasta este obligat s sesizeze instanta judectoreasc n termen de 48 de ore
de la data la care a dispus aceast msur.
Instanta judectoreasc va analiza motivele care au stat la baza msurii adoptate de ctre
directia general de asistent social si protectia copilului si se va pronunta, dup caz, cu privire la
mentinerea plasamentului n regim de urgent sau la nlocuirea acestuia cu msura plasamentului,
instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului n Iamilia sa. Instanta este obligat s se
pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor printesti.
4 SUPRAVEGHEREA SPEIALIZATA
Msura de supraveghere specializat se dispune n conditiile Legii

35
nr.554/23.06.2004

nr.272/2004 Iat de copilul care a svrsit o Iapt penal si care nu rspunde penal. n cazul n care
exist acordul printilor sau al reprezentantului legal, msura supravegherii specializate se dispune
de ctre comisia pentru protectia copilului, iar, n lipsa acestui acord, de ctre instanta
judectoreasc.
Pentru copilul care a svrsit o Iapt prevzut de legea penal si care nu rspunde penal, la
propunerea directiei generale de asistent social si protectia copilului n a crei unitate
administrativ-teritorial se aIl copilul, se va lua una din urmtoarele msuri: plasamentul,
plasamentul n regim de urgent, supravegherea specializat.
n dispunerea uneia dintre aceste msuri, Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cnd
exist acordul printilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dup caz, instanta
judectoreasc, atunci cnd acest acord lipseste, va tine seama de:
a)conditiile care au Iavorizat svrsirea Iaptei;
b)gradul de pericol social al Iaptei;
c)mediul n care a crescut si a trit copilul;
d)riscul svrsirii din nou de ctre copil a unei Iapte prevzute de legea penal;
e)orice alte elemente de natur a caracteriza situatia copilului.
Msura supravegherii specializate const n mentinerea copilului n Iamilia sa, sub conditia
respectrii de ctre acesta a unor obligatii, cum ar Ii:
a)Irecventarea cursurilor scolare;
b)utilizarea unor servicii de ngrijire de zi;
c)urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d)interzicerea de a Irecventa anumite locuri sau de a avea legturi cu anumite persoane.
n cazul n care mentinerea n Iamilie nu este posibil sau atunci cnd copilul nu si
ndeplineste obligatiile stabilite prin msura supravegherii specializate, comisia pentru protectia
copilului ori, dup caz, instanta judectoreasc, poate dispune plasamentul acestuia n Iamilia
extins ori n cea substitutiv, precum si ndeplinirea de ctre copil a obligatiilor
36
.
n cazul n care Iapta prevzut de legea penal, svrsit de copilul care nu rspunde penal,
prezint un grad ridicat de pericol social, precum si n cazul n care copilul pentru care s-au stabilit
msurile prevzute de art.55 lit.a si c din Legea nr.272/2004
37
svrseste n continuare Iapte penale,

36
nr.554/23.06.2004

37
'Art.55- Msurilede protectie special a copilului sunt:
a)plasamentul;
c)supravegherea specializat
comisia pentru protectia copilului sau, dup caz, instanta judectoreasc dispune, pe perioad
determinat, plasamentul copilului ntr-un serviciu de tip rezidential specializat.
Este interzis s se dea publicittii orice date reIeritoare la svrsirea de Iapte penale de ctre
copilul care nu rspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
Pe toat durata aplicrii msurilor destinate copilului care svrseste Iapte penale si nu
rspunde penal, vor Ii asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii n procesul de
reintegrare n societate.
Tipurile de servicii specializate au Iost aprobate prin Hotrrea nr.1439/2004
38
, urmnd ca
standardele reIeritoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii s se aprobe prin hotrre a
Guvernului.

Subiectul 4. Asistenta maternala
1 Lva|uarea so||c|tan||or
8ecruLarea/ldenLlflcarea aslsLenLllor maLernall profeslonlsLl Lrebule reallzaL asLfel incL servlclul de
aslsLen( maLernal s rspund nevollor ldenLlflcaLe ;l LuLuror parLlcularlL(llor coplllor care au nevole de
o msur de proLec(le precum ;l parLlcularlL(llor de llmb rellgle culLur eLnle ;l dlzablllL(llor
ldenLlflcaLe in urma anallzel nevollor
8ecruLarea/ldenLlflcarea poaLe fl reallzaL dlrecL de cLre servlclul publlc speclallzaL penLru proLec(la
copllulul organlsmul prlvaL auLorlzaL sau prln anga[area servlclllor unor flrme/persoane speclallzaLe in
domenlu8ecruLarea/ldenLlflcarea Lrebule s conduc la aLragerea unul numr suflclenL de sollclLan(l dln
care in urma evalurll acesLora vor fl selecLa(l aslsLenLl maLernall profeslonlsLl
ln Llmpul procesulul de recruLare/ldenLlflcare sau dup acesL proces orlce conLacLare a servlclul
publlc speclallzaL penLru proLec(la copllulul de cLre persoane lnLeresaLe se conslder sollclLare lndlferenL
de forma in care a fosL reallzaL (scrls verbal elecLronlc) Servlclul publlc speclallzaL penLru proLec(la
copllulull organlsmul prlvaL auLorlzaL va (lne evlden(a sollclLrllor venlLe pe parcursul sau dup ce sa
inchelaL campanla de recruLare va rspunde in maxlmum 3 zlle flecrel sollclLrl prln LransmlLerea unel
lnformrl cu prlvlre la drepLurlle ;l obllga(llle aslsLenLulul maLernal profeslonlsL eLapele procesulul de
evaluare ;l crlLerllle mlnlme obllgaLorll prevzuLe de lege penLru a devenl aslsLenL maLernal profeslonlsL
1oLodaL aLa;aL acesLul rspuns va LransmlLe sollclLanLulul un model al cererll de evaluare
ersoana care dore;Le s devln aslsLenL maLernal profeslonlsL se adreseaz servlclulul publlc
speclallzaL penLru proLec(la copllulul sau organlsmulul prlvaL auLorlzaL

38
Hotrrea nr.1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a svrsit o Iapt pnal si nu rspunde
penal,Monitrorul OIicial, Partea I, nr.872 din 24.09.2004
ln acesL scop sollclLanLul formuleaz o cerere de evaluare a capaclL(ll sale de a devenl aslsLenL
maLernal profeslonlsL dup modelul prevzuL in prezenLul ghld meLodologlc la care va anexa
a) currlculum vlLae conform modelulul prevzuL in prezenLul ghld meLodologlc
b) cazlerul [udlclar
c) copll de pe acLele de sLare clvll (cerLlflcaL de na;Lere cerLlflcaL de csLorle buleLln/carLe de ldenLlLaLe)
d) copll de pe acLele de sLudll
Cererea de evaluare a sollclLanLulul se solu(loneaz in llmlLa Lermenulul de 90 de zlle de la daLa
inreglsLrrll
ln Lermen de 10 zlle de la inreglsLrarea cererll de evaluare servlclul publlc speclallzaL penLru proLec(la
copllulul LransmlLe sollclLanLulul un rspuns in scrls cuprlnznd conflrmarea lurll in evlden( a cererll
acesLula numele aslsLenLulul soclal desemnaL ca responsabll de caz precum ;l eLapele procesulul de
evaluare ;l crlLerllle ce vor fl avuLe in vedere in cursul acesLul proces
AslsLenLul soclal desemnaL care prlme;Le cererea are obllgaLlvlLaLea de a verlflca ldenLlLaLea
sollclLanLulul modul de compleLare a cererll ;l exlsLen(a acLelor necesare a fl anexaLe enLru a
conflrma reallzarea acesLel verlflcrl aslsLenLul soclal va semna in rubrlca speclal prevzuL in
acesL sens in cuprlnsul cererll de evaluare
rocesul de evaluare a capaclL(ll sollclLanLulul de a ingrl[l un copll are dou eLape
A eLapa evalurll lnl(lale
8 eLapa de pregLlre
La inchelerea eLapel evalurll lnl(lale aslsLenLul soclal responsabll de caz va reallza un raporL
lnLermedlar de evaluare ln func(le de raporLul de evaluare lnLermedlar se va lua declzla de cLre
aslsLenLul soclal ;l sollclLanL dac se Lrece la eLapa urmLoare sau nu ln cazul in care se consLaL c nu sunL
indepllnlLe condl(llle speclflcaLe de lege
39
va rspunde cererll de evaluare a sollclLanLulul in scrls moLlvnd
concluzllle raporLulul de evaluare
A Lva|uarea |n||a|
ln procesul de evaluare a sollclLanLulul vor fl avuLe in vedere in mod obllgaLorlu urmLoarele
aspecLe

39
Ordin nr. 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului
la asistentul maternal proIesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde. Publicat n Monitorul
OIicial, Partea I nr. 359 din 27 mai 2003

1 SollclLan(ll Lrebule s alb capaclLaLe deplln de exercl(lu
2 Condl(ll maLerlale
SollclLan(ll Lrebule s alb drepL de folosln( asupra loculn(el (acesL lucru va fl demonsLraL cu acLe)
Loculn(a Lrebule s fle salubr s dlspun de spa(lu suflclenL penLru aslgurarea lnLlmlL(ll LuLuror celor care
loculesc in ea cu paL separaL penLru flecare copll dependln(e corespunzLoare penLru lglen amblenL slgur
penLru aslgurarea snL(ll ;l bunsLrll copllulul
3 SLarea de snLaLe
SLarea de snLaLe a sollclLanLulul precum ;l a LuLuror celor care loculesc impreun cu
acesLa Lrebule s fle bun fr afec(lunl medlcale care poL afecLa capaclLaLea de ingrl[lre a
copllulul plasaL ln acesL scop sollclLanLul ;l persoanele care loculesc cu acesLa ob(ln un
cerLlflcaL medlcal de evaluare compleL a sLrll de snLaLe e baza acesLor cerLlflcaLe dac
esLe cazul aslsLenLul soclal desemnaL va anallza aspecLele medlcale cuprlnse in evaluare
impreun cu cadrele medlcale care leau consLaLaL in vederea aLesLrll fapLulul c LoaLe
persoanele mal sus amlnLlLe au sLarea de snLaLe corespunzLoare ingrl[lrll unul copll
4 ApLlLudlnl parenLale
S rofllul moral
SollclLanLul ;l persoanele care loculesc cu acesLa Lrebule s dovedeasc LrsLurl pozlLlve de
caracLer rela(ll soclale bune in comunlLaLe precum ;l fapLul c nu au suferlL condamnrl
rmase deflnlLlve prln hoLrre [udecLoreasc penLru svr;lrea cu lnLen(le a unel lnfrac(lunl
care lar face lncompaLlblll cu exerclLarea profeslel de aslsLenL maLernal profeslonlsL
6 AccepLarea ;l in(elegerea de cLre sollclLanL ;l respecLlv de
cLre persoanele care loculesc cu acesLa a neceslL(ll colaborrll cu famllla blologlc sau adopLlv a
copllulul
7 AccepLarea ;l in(elegerea de cLre sollclLanL a drepLurllor ;l responsablllL(llor care lear puLea
revenl dln rela(la cu anga[aLorul ;l respecLlv dln conven(la de plasamenL
ALlLudlne nondlscrlmlnaLorle a sollclLanLulul ;l a persoanelor care loculesc cu acesLa oLen(lalll
aslsLenLl maLernall profeslonlsLl Lrebule s manlfesLe o aLlLudlne nondlscrlmlnaLlv fa( de persoanele cu
nevol speclale ;l fa( de mlnorlL(lle eLnlce
9 CapaclLaLea sollclLanLulul de a lucra in condl(ll de sLres sau speclale (plasamenLul de urgen(
copll cu nevol speclale copll cu Lulburrl de comporLamenL eLc)
10 ln(elegerea caracLerulul Lemporar al plasamenLulul copllulul la aslsLenLul maLernal profeslonlsL
11 Lxperlen(a anLerloar
Lxperlen(a cu proprlll copll sau experlen(a in ocroLlrea alLor copll bLrnl bolnavl persoane cu
handlcap consLlLule un avanLa[ nu un crlLerlu in slne
12 ALlLudlnea celorlal(l membrl al famlllel care loculesc impreun cu sollclLanLul fa( de
problemaLlca speclflc a coplllor care neceslL msura de proLec(le ;l care poL lnLra in respecLlva famllle
e parcursul eLapel de evaluare lnl(lal aslsLenLul soclal desemnaL al servlclul publlc speclallzaL penLru
proLec(la copllulul /CA va reallza o serle de mlnlmum 6 vlzlLe/inLlnlrl la domlclllul sollclLanLulul ;l va
ob(lne recomandrl despre sollclLanL
vlzlLe/inLlnlrl la domlclllul sollclLanLulul SollclLan(ll vor fl vlzlLa(l la domlclllu de cLre aslsLenLul
soclal responsabll de caz
ln cazul unul cuplu ambll parLenerl precum ;l cellal(l membrl al famlllel care loculesc cu sollclLanLul
Lrebule s fle in mod obllgaLorlu prezen(l la domlclllu in cursul prlmel vlzlLe AcesLe vlzlLe au drepL scop
verlflcarea condl(lllor de vla( ale sollclLan(llor ;l verlflcarea aflrma(lllor fcuLe in cererea de evaluare
AslsLenLul soclal va compleLa un raporL dup flecare vlzlL AcesLa va conLacLa famllllle ;l
persoanele lndlcaLe de sollclLanL penLru ob(lnerea referln(elor precum ;l orlce alLe persoane pe care le
apreclaz ca relevanLe
ln procesul de evaluare poL fl lncluse ;l lnLervlurl cu al(l profeslonl;Ll ;l orlce lnvesLlga(ll
supllmenLare conslderaLe uLlle de cLre evaluaLor
Cbservarea in perloada de evaluare a unor aLlLudlnl necorespunzLoare sau a alLor aspecLe care ar
puLea pre[udlcla ocroLlrea copllulul in famllla respecLlv va fl consemnaL ;l poaLe consLlLul moLlv de
resplngere a sollclLrll
La inchelerea acesLel eLape aslsLenLul soclal responsabll de caz inLocme;Le raporLul lnLermedlar de
evaluare e baza acesLul raporL se face Lrecerea la eLapa urmLoare eLapa pregLlrll ln cazul in care
raporLul lnLermedlar lndlc exlsLen(a unor probleme ce afecLeaz sau poL afecLa capaclLaLea sollclLanLulul
de ingrl[lre a copllulul se poaLe lua declzla inLreruperll procesulul de evaluare
2rocesu| de pregt|re a as|stent||or materna|| profes|on|st|
rocesul de pregLlre face parLe dln procesul de evaluare a aslsLenLllor maLernall profeslonlsLl SollclLan(ll
selecLa(l pe baza raporLulul lnLermedlar de evaluare vor parLlclpa la un program obllgaLorlu de formarein
conformlLaLe cu programacadru elaboraL de cLre AuLorlLaLea na(lonal penLru roLec(la urepLurllor
Copllulul care lnclude module mlnlme obllgaLorll ;l respecLlv module speclallzaLe rogramul de pregLlre
se desf;oar in grupe de maxlmum 12 persoane
ln vederea ob(lnerll aLesLaLulul de aslsLenL maLernal profeslonlsL esLe suflclenL absolvlrea
modulelor mlnlme obllgaLorll Absolvlrea unula sau mal mulLor module speclallzaLe duce la ellberarea
aLesLaLulul de aslsLenL maLernal profeslonlsL speclallzaL penLru una sau mal mulLe caLegorll de probleme ale
copllulul
La absolvlrea flecrul modul aslsLenLul soclal desemnaL al servlclul publlc speclallzaL penLru
proLec(la copllulul /CA impreun cu formaLorll va compleLa un raporL de pregLlre care va consemna
aLlLudlnea ;l comporLamenLul sollclLanLulul precum ;l nlvelul de acumulare a cuno;Lln(elor uac se
consLaL c nlvelul de cuno;Lln(e sau aLlLudlnea sollclLanLulul nu sunL corespunzLoare dup absolvlrea unul
modul aslsLenLul soclal desemnaL va propune sollclLanLulul s repeLe modulul sau s recomande inceLarea
procesulul de pregLlre ;l evaluare
ln urma absolvlrll modulelor de pregLlre se va reallza de cLre aslsLenLul soclal un raporL flnal de
pregLlre ce va cuprlnde LoaLe lnforma(llle cu prlvlre la modulele absolvlLe rezulLaLele ob(lnuLe ;l observa(ll
asupra aLlLudlnll ;l comporLamenLulul pe parcursul pregLlrll
8aporLul flnal de evaluare esLe reallzaL de cLre aslsLenLul soclal desemnaL ;l cuprlnde lnforma(ll
dln raporLul lnLermedlar de evaluare ;l dln raporLul flnal de pregLlre 8aporLul flnal de evaluare se aLa;eaz
dosarulul sollclLanLulul uosarul mal cuprlnde rapoarLele de pregLlre raporLul lnLermedlar de evaluare
cerere de evaluare precum ;l celelalLe acLe ale sollclLanLulul prevzuLe de lege
SollclLanLul are acces la acele pr(l neconflden(lale ale raporLulul flnal ;l poaLe depune la dosar
compleLrl expllca(ll in scrls fa( de aspecLele dln raporLul flnal care il sunL defavorablle SunL conslderaLe
conflden(lale acele lnforma(ll care au fosL culese de la Ler(l cu prlvlre la comporLamenLul ;l aLlLudlnea
sollclLanLulul precum ;l unele observa(ll ale aslsLenLulul soclal dup caz
Atestarea, plasarea, ngrijirea copilului la asistentului maternal profesionist
e baza dosarulul inLocmlL de aslsLenLul soclal in urma procesulul de evaluare sollclLanLul va
inLocml o cerere de aLesLare care va fl inalnLaL auLorlL(ll compeLenLe s se pronun(e asupra acesLela La
aceasL cerere se va aLa;a recomandarea aslsLenLulul soclal cu prlvlre la ellberarea aLesLaLulul
recomandare ce va face referlre la dlsponlblllLaLea servlclul publlc speclallzaL penLru proLec(la copllulul
/CA de a anga[a in urma ellberrll aLesLaLulul vllLorul aslsLenL maLernal profeslonlsL (se va face referlre ;l
la planul de dezvolLare a servlclulul)
ln procesul de luare a declzlel de ellberare a aLesLaLulul va fl lmpllcaL acLlv sollclLanLul in acesL sens
aslgurnd LoaLe condl(llle necesare reallzrll efecLlve a acesLel lmpllcrl (noLlflcarea sollclLanLulul cu prlvlre
la daLa ;l locul (lnerll ;edln(el in care urmeaz a fl luaL declzla Lraducere ;l lnLerpreLare dac esLe cazul)
ALesLaLul se ellbereaz pe o duraL de 3 anl ;l va cuprlnde urmLoarele men(lunl obllgaLorll
- numrul ;l vrsLa coplllor ce poL fl plasa(l
- parLlcularlL(lle coplllor ce poL fl plasa(l deflclen(e llmb eLnle
rellgle
nlvelul de speclallzare al aslsLenLulul maLernal profeslonlsL in urma modulelor de pregLlre
absolvlLe
- perloada in care se va reallza prlma evaluare anual
ueclzla auLorlL(ll compeLenLe cu prlvlre la ellberarea aLesLaLulul va fl comunlcaL conform
reglemenLrllor legale
4 |asarea | |ngr|[|rea cop||u|u| |a as|stent materna| profes|on|st
ln derularea acLlvlL(llor referlLoare la plasarea ;l ingrl[lrea copllulul la aslsLenLulul maLernal
profeslonlsL vor fl lmpllca(l in mod acLlv ;l permanenL copllul aslsLenLulul maLernal profeslonlsL ;l famllla
copllulul dac esLe cazul ;l se va (lne conL de oplnla acesLora
ltocesol Je pottlvlte consL in ldenLlflcarea ;l pregLlrea unel famllll (aslsLenLulul maLernal
profeslonlsL aflaL in evlden(a servlclul publlc speclallzaL penLru proLec(la copllulul sau a unul CA) care s
rspund nevollor speclflce ale copllulul care urmeaz a fl plasaL
AslsLenLul soclal al copllulul esLe responsabllul de caz ;l coordoneaz inLregul proces de
poLrlvlre
AslsLenLul soclal al copllulul pe baza evalurll nevollor copllulul ;l a planulul lndlvlduallzaL de
proLec(le conLacLeaz aslsLen(ll soclall al aslsLenLulul maLernal profeslonlsL in vederea derulrll procesulul
de poLrlvlre
40

LLapele mlnlme obllgaLorll care Lrebule parcurse in cursul procesulul de poLrlvlre sunL urmLoarele
lottlvlteo teotetlc presupune luarea in conslderare cel pu(ln a urmLoarelor crlLerll referlLoare la
copll famllla lul blologlc (aLuncl cnd esLe cazul) ;l respecLlv aslsLenLulul maLernal profeslonlsL
- crlLerllle prlvlnd copllul se refer la vrsLa acesLula LemperamenLul su lnLeresele aparenLe
na(lonallLaLe ras rellgle rela(llle cu al(l copll nevol speclale
- crlLerllle prlvlnd famllla naLural se refer la vrsL LemperamenL ocupa(le
incllna(ll/apLlLudlnl lnLerese penLru dlverse domenll nlvel de educa(le na(lonallLaLe ras
rellgle
- crlLerllle prlvlnd aslsLenLul maLernal profeslonlsL vrsL LemperamenL ocupa(le incllna(ll
apLlLudlnl lnLerese penLru dlverse domenll nlvel de educa(le na(lonallLaLe ras rellgle
aLlLudlnea fa( de alLe eLnll slLua(la legal compeLen(e profeslonale preferln(e prlvlnd copllul
dlsponlblllL(l re;edln( (dlsLan( fa( de domlclllul famlllel naLurale) al(l copll prezen(l in
famllle
oLrlvlrea LeoreLlc se reallzeaz cu parLlclparea a cel pu(ln 2 profeslonl;Ll aslsLenLul soclal al
copllulul (dup caz impreun cu persoana de referln( a copllulul in slLua(la in care acesLa esLe de[a
lnsLlLu(lonallzaL) ;l aslsLenLul soclal al aslsLenLulul maLernal profeslonlsL
otmoteo ,l pteqtlteo LuLuror pr(llor lmpllcaLe
41

AceasL eLap presupune
- lnformarea copllulul se reallzeaz poLrlvlL capaclL(ll sale de in(elegere ;l gradulul su de
maLurlLaLe
- lnformarea famlllel naLurale (;l/sau a persoanelor lmporLanLe penLru copll) se reallzeaz sub
rezerva respecLrll lnLeresulul superlor al copllulul

40
GHID METODOLOGIC de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la
asistentul maternal proIesionist. Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 359 din 27 mai 2003

41
GHID METODOLOGIC de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la
asistentul maternal proIesionist. Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 359 din 27 mai 2003

- lnformarea aslsLenLulul maLernal profeslonlsL aslsLenLul soclal al copllulul il va aduce la
cuno;Lln( LoaLe lnforma(llle necesare in msura in care ele sunL relevanLe penLru slLua(la copllulul
respecLlv
comoJoteo copllolol co oslstetolol motetol profeslonlsL
Acomodarea se reallzeaz pe parcursul unul numr de inLlnlrl inLre copll ;l aslsLenLul maLernal
profeslonlsL ;l famllla acesLula inLlnlrl coordonaLe de cLre aslsLenLul soclal al copllulul
numrul de vlzlLe necesare dlfer de la o slLua(le la alLa fllnd condl(lonaL numal de rlLmul lmpus de
copll in desf;urarea acesLul proces
AceasL eLap lmpllc parcurgerea gradual a 3 faze
- inLlnlrl ale copllulul cu aslsLenLul maLernal profeslonlsL la domlclllul copllulul
- inLlnlrl pe Leren neuLru
- inLlnlrl la domlclllul aslsLenLulul maLernal profeslonlsL
Slngura excep(le de la desf;urarea gradual a procesulul de acomodare o reprezlnL plasamenLul
copllulul in reglm de urgen( rln naLura lul plasamenLul in reglm de urgen( nu permlLe parcurgerea
fazelor de acomodare ;l are drepL scop aslgurarea lmedlaL a securlL(ll grav amenln(aLe a copllulul
Supervlzarea vlzlLelor se reallzeaz de cLre cel 2 aslsLen(l soclall concomlLenL sau separaL in
vederea sLablllrll oporLunlL(ll conLlnurll demersurllor legaLe de plasamenLul copllulul in func(le de
evolu(la favorabll sau nefavorabll a rela(lel copll aslsLenL maLernal profeslonlsL (;l famllle blologlc
acolo unde esLe necesar lmpllcarea acesLora)
LsLe esen(lal ;l obllgaLorle lmpllcarea LuLuror membrllor famlllel aslsLenLulul maLernal profeslonlsL
;l persoanelor care loculesc impreun cu acesLa inc de la debuLul procesulul de acomodare ;l pe LoaL
perloada lul de desf;urare ulflculL(lle ma[ore apruLe in cursul eLapel de acomodare ;l lmposlblllLaLea
solu(lonrll lor au drepL consecln( oprlrea inLregulul proces de poLrlvlre ;l ldenLlflcarea unul alL aslsLenL
maLernal profeslonlsL penLru acel copll
1oaLe lnforma(llle lmporLanLe cu prlvlre la procesul de poLrlvlre lnforma(ll ce se refer la nlvelul de
poLrlvlre inLre nevolle copllulul ;l apLlLudlnlle ;l dlsponlblllL(lle aslsLenLulul maLernal profeslonlsL vor fl
men(lonaLe in conven(la de plasamenL de cLre aslsLenLul soclal al copllulul 1oaLe problemele ldenLlflcaLe
pe parcursul procesulul de poLrlvlre precum ;l msurlle ce vor fl luaLe de aslsLenLul soclal al copllulul vor fl
men(lonaLe in conven(la de plasamenL

Subiectul 5. Adoptia
ond||||e cnd poate f| adoptat un cop||
O Adop(la se face numal prln proLe[area lnLereselor superloare ale copllulul
O n momenLul sLablllrll fllla(lel prln adop(le fllla(la dlnLre copll sl prln(ll sa naLurall inceLeaz
O Copllul poaLe fl adopLaL pana la lmpllnlrea varsLel ma[oraLulul clvll
O Adop(la lnLre fra(l esLe lnLerzlsa lar adop(la a dol so(l de cLre aceea;l persoana sau famllle esLe
lnLerzlsa
O oL adopLa numal persoanele care au capaclLaLea depllna de exercl(lu sl care sunL cu cel pu(ln 18
anl mal ln vrsLa decL cel pe care doresc sa adopLe
O Comlsla penLru proLec(la copllulul de la domlclllul persoanel sau al famlllel care dore;Le sa adopLe
consLaLa daca acesLea prezlnL garan(llle morale sl maLerlale necesare
O ConslmLamanLul penLru adop(le Lrebule daL ln forma auLenLlca ln faLa lnsLanLel de [udecaLa de
caLre prln(ll/prlnLele naLural nu mal devreme de 60 de zlle dup na;Lere sl devlne operaLlv la 30
de zlle dup semnare
O Au prlorlLaLe penLru adop(la unul copll rudele pana la gradul v
O enLru coplll al cror prln(l sunL deceda(l sau deczu(l dln drepLurl conslmLamanLul penLru
adop(le esLe daL de cLre organlsme auLorlzaLe
Adoptab|||tatea unu| cop|| |ncred|ntarea |n vederea adopt|e| s| adopt|a este |ncuv||nata de ctre
Instana de Iudecata
Adop(la poaLe fl desfcuLa de cLre nsLan(a de !udecaLa penLru cazurl blne argumenLaLe
Copllul pesLe 10 anl Lrebule sa conslmL la adop(le
entru |ncuv||narea adop|e| de caLre lnsLanLa sunL necesare
O conslmLamanLul ln forma auLenLlca al prln(llor ln mod excep(lonal lnsLan(a [udecLoreasc
poaLe Lrece pesLe refuzul prln(llor flre;Ll sau dup caz al LuLorelul de a conslm(l la adop(la
copllulul dac se dovede;Le prln orlce ml[loc de prob c ace;Lla refuz in mod abuzlv s;l dea
conslm(mnLul la adop(le ;l lnsLan(a apreclaz c adop(la esLe in lnLeresul superlor al copllulul
O avlzul Comlslel penLru roLec(la Copllulul
O conslmLamanLul persoanel care adopLa
O conslmLamanLul copllulul pesLe 10 anl

o|u| As|stentu|u| Soc|a| |n rocedura Adopt|e|
O aslsLenLul soclal documenLeaz capaclLaLea flecrula dlnLre so(l care dore;Le sa adopLe de a devenl
prlnLe adopLlv sl ldenLlflca ulLerlor crul copll l se poLrlve;Le mal blne aceasLa famllle reallznduse
maLchlngul famlllecopll
O aslsLenLul soclal face evaluarea famlllel adopLlve lndlcnd exlsLenLa sau absenLa unor rela(ll
lnLerpersonale sLablle a unul medlu adecvaL a unel sLrl de snLaLe care sa permlL famlllel
ingrl[lrea unul copll a capaclLa(ll de a devenl prlnLe a unel loculn(e corespunzLoare cre;Lerll sl
dezvolLrll unul copll
P/onu/ de studiere o fomi/iei
lanul de sLudlere a famlllel cuprlnde mal mulLe puncLe de referln(a
O Lvaluarea famlllel
O LforLurl anLerloare fcuLe penLru a adopLa
O CaL Llmp au cnLrlL op(lunea unel adop(ll
O Care dlnLre prln(l a avansaL ldeea adop(lel sunL acum amndol moLlva(l penLru acesL lucru?
O LxperleLe de ordln soclal sl pslhologlc care ar fl puLuL lnfluenLa dorln(a de a adopLa
O LzlLrl preocuprl faLa de adop(le
O Cum a reac(lonaL cuplul faLa de lmposlblllLaLea de a avea copll? Cum au rezolvaL dezamglrea
acesLul e;ec?
O apLul ca nu poL avea copll esLe conslderaL ca o problema a cuplulul sau unul dlnLre parLenerl
Lrebule blamaL?
O ALlLudlnea cuplulul faLa de abandon ob(lnerea conslmLamanLulul penLru adop(le faLa de coplll
nscu(l dln florl?
O ue ce sollclLa famllla sa adopLe?
O ALlLudlnea alLor membrl de famllle (rude) faLa de adop(le ln general faLa de adopLarea unul copll ln
famllla lor
O Ce ;Llu despre adop(le? Cunosc alLe famllll care au adopLaL?
O lanurl penLru ingrl[lrea copllulul
O Ce fel de copll doresc (vrsLa sex cu handlcap eLc sl de ce)? CaL de flexlblla esLe famllla referlLor la
acesLe crlLerll?

Lva|uarea tat|u| adopt|v
O Cadrul famlllal prlvlL dln puncL de vedere al rela(lllor sl dlnamlcll famlllale experlneLe semnlflcaLlve
dln copllrle sl perloada de maLurlLaLe rela(ll cu prln(l fra(l surorl sl al(l oamenl
O CllmaLul vle(ll de famllle ln perloada copllrlel adolescenLel cum sau manlfesLaL senLlmenLele?
O uescrlere flzlca sl a personallL(ll
O regLlrea (sLudll)
O Ccupa(la de baza sl un lsLorlc al acLlvlL(ll profeslonale sLablllLaLea slu[bel acLuale
O Cazler [udlclar
Lva|uarea mame| adopt|ve
O Cadrul famlllal prlvlL dln puncL de vedere al rela(lllor sl dlnamlcll famlllale experlneLe semnlflcaLlve
dln copllrle sl perloada de maLurlLaLe rela(ll cu prln(l fra(l surorl sl al(l oamenl
O CllmaLul vle(ll de famllle ln perloada copllrlel adolescenLel cum sau manlfesLaL senLlmenLele?
O uescrlere flzlca sl a personallL(ll
O regLlrea (sLudll)
O Ccupa(la de baza sl un lsLorlc al acLlvlL(ll profeslonale sLablllLaLea slu[bel acLuale
O Cazler [udlclar
e|a|| mar|ta|e
O 8ela(llle inalnLe de casaLorl
O uaLa casaLorll
O Cum au evoluaL rela(llle lnLre so(l schlmbrl lnLervenlLe pe parcursul anllor
O Cum au rezolvaL perloadele de sLres confllcL schlmbare
O CallLaLea comunlcrll lnLre parLenerl
O CompaLlblllLaLea rolurllor
O erloadele de recreare/vacanLele sl le peLrec impreuna/separaLe
O ulscu(le aprofundaLa sl evaluarea unor evenLuale casaLorll sau dlvor(url anLerloare

op|| |n fam|||e
O uescrlere a dezvolLrll sl a personallL(ll copllulul/coplllor
O 8ela(llle acesLora cu prln(ll/fra(ll/colegll
O nlvelul educa(lel/rezulLaLele ;colare
O obbyurl lnLeres penLru o anumlLa acLlvlLaLe
O ALlLudlnea coplllor faLa de planurlle de adop(le
Lxper|ena de pr|nte]exper|ena |or cu a|| cop||
O Ce ;Llu despre meserla de prlnLe
O ulverse Leorll legaLe de cre;Lerea sl educarea coplllor
O ,eLode de a lmpune dlsclpllna dlferlLe experlneLe dln proprla copllrle
O 8ela(llle acLuale lnLre prln(l sl copll
O La ce fel de acLlvlLaLea parLlclpa impreuna cu coplll lor
Starea de sntate
O Dn lsLorlc al sLrll de snLaLe penLru flecare membru al famlllel
O n cazul unde sunL probleme de snLaLe ;Lle cel care sollclLa adop(la cum sa rezolve respecLlve
problema
O esLe con;LlenL de fapLul ca adop(la poaLe agrava o anume problema de snLaLe?
Starea mater|a|a
O venlLul anual economll alLe bunurl maLerlale
O uaLorl raLe
O Cum reu;esc sasl gospodreasca venlLurlle (bugeLul famlllel)
O uaca au aslgurrl medlcale
e||g|e
O Ce cred despre rellgle sl ce rellgle pracLlca
O Cum consldera valorlle splrlLuale maLerlale sLaLuLul soclal
O uaca se duc la blserlca ln mod regulaL daca sunL lmpllca(l ln acLlvlLaLea ale blserlcll
O A;LeapL dln parLea copllulul adopLaL sa prela pracLlca confeslonala a famlllel ln cazul ln care copllul
esLe mal mare sl apar(lne unel alLe confeslunl rellgoase?
am|||a s| comun|tatea
O uescrlerea casel
O uescrlerea comunlLarll
O Ce ofer comunlLaLea penLru educa(la sl ingrl[lrea sanaLaLll
O Compozl(la eLnlca a comunlLarll
O ALlLudlnea comunlLarll faLa de persoane provenlnd dln eLnll sl culLurl dlferlLe
O ,al exlsLa sl alLe famllll adopLlve ln comunlLaLe?

Subiectul 6. Masuri de protectie sociala pt alte categorii deIavorizate
PROTEIA MINORILOR AI fROR PfRINI SUNT PLEAI LA
MUNf N STRfINfTATE

AuLorlL(lle publlce organlsmele prlvaLe auLorlzaLe precum ;l persoanele flzlce ;l persoanele [urldlce
responsablle de proLec(la copllulul sunL obllgaLe s respecLe s promoveze ;l s garanLeze drepLurlle
mlnorulul sLablllLe prln ConsLlLu(le ;l leglsla(la romn in concordan( cu prevederlle Conven(lel
Crganlza(lel na(lunllor DnlLe cu prlvlre la drepLurlle copllulul raLlflcaL prln Legea nr18/1990
republlcaL ;l ale celorlalLe acLe lnLerna(lonale in maLerle la care 8omnla esLe parLe
1ermenll uLlllzaLl se deflnesc asLfel
a) copll persoana care nu a impllnlL vrsLa de 18 anl ;l nu a dobndlL capaclLaLe deplln de exercl(lu
in condl(llle prevzuLe de lege
b) famllle prln(ll sl coplll acesLora
c) famllle exLlns copllul prln(ll ;l rudele acesLula pn la gradul v lncluslv
d) famllle subsLlLuLlv persoanele alLele decL cele care apar(ln famlllel exLlnse care in condl(llle
legll aslgur cre;Lerea ;l ingrl[lrea copllulul
e) reprezenLanL legal al copllulul prlnLele sau persoana desemnaL poLrlvlL legll s exerclLe
drepLurlle ;l s indepllneasc obllga(llle prlnLe;Ll fa( de copll
f) AnuCAuLorlLaLea na(lonal penLru roLec(la urepLurllor Copllulul
g) CC Comlsla penLru proLec(la copllulul
h) uCASC ulrec(la Ceneral de AslsLen( Soclal ;l roLec(la Copllulul
l) SAS Servlclul ubllc de AslsLen( Soclal
[) C8A Cflclul 8omn penLru Adop(ll
roLec(la mlnorllor al cror prln(l sunL pleca(l la munc in sLrlnLaLe Lrebule s respecLe
urmLoarele prlnclpll
a) prlnclplul lnLeresulul superlor al copllulul
b) prlnclplul cre;Lerll ;l educrll copllulul inLrun medlu famlllal
c) prlnclplul conLlnulL(ll in educarea copllulul (lnnduse conL de orlglnea sa eLnlc
culLuralllngvlsLlc ;l rellgloas

Dreptur||e | ob||ga|||e reprezentantu|u| |ega|
CeL(enll romnl care au copll mlnorl in ingrl[lre ;l doresc ob(lnerea unul conLracL de munc in
sLrlnLaLe au obllga(la de a noLlflca SAS/ prlmrlel de la domlclllu lnLen(la de a pleca la munc in
sLrlnLaLe cu 40 de zlle inalnLe de a prsl domlclllul sLabll
nomlnallzarea persoanel in inLre(lnerea ;l ingrl[lrea crela vor rmne coplll esLe obllgaLorle ;l se va
face conform Crdlnulul nr 219/2006 anexa nr2
ersoana nomlnallzaL de cLre prlnLele mlnorulul Lrebule s fac parLe dln famllla exLlnslncredln(area
copllulul aflaL in slLua(la prevzuL la arL1 unor persoane care nu fac parLe dln famllla exLlns esLe lnLerzls
nomlnallzarea ingrl[lLorulul se face in baza unul acL inLocmlL in prealabll ;l legallzaL la un noLarlaL prln
care acesLa i;l asum responsablllLaLea cre;Lerll mlnorulul pn la inLoarcerea in (ar a prln(llor blologlcl
respecLlv prlnLelul blologlc in cazul famlllllor monoparenLale
lncredln(area copllulul in ingrl[lrea persoanel nomlnallzaLe se va face doar dac sunL indepllnlLe
urmLoarele condl(ll de cLre aceasLa
a) are capaclLaLe deplln de exercl(lu ;l esLe cu cel pu(ln 18 anl mal mare decL copllul care urmeaz al
fl incredln(aL
b) dlspune de echlvalenLul salarlulul mlnlm bruL pe economle
c) nu sufer de boll lmoblllzaLoare
d) esLe famlllarlzaL cu cre;Lerea unul copll
e) in momenLul sollclLrll a[uLorulul su Lrebule s nu alb in ingrl[lre mal mulL de 3 copll cu vrsLe
cuprlnse inLre 118 anl
f) face dovada Lrecerll unul LesL pslhologlc reallzaL de un speclallsL SAS dln cadrul prlmrlel locallL(ll
de re;edln( care denoL capaclLaLea acesLula de a;l asuma responsablllLaLea cre;Lerll unul copll
ncred|narea mon|tor|zarea | eva|uarea m|noru|u|
rln(ll care lnLen(loneaz s plece la munc in sLrlnLaLe sunL obllga(l s gseasc copllulul un
medlu famlllal care s inLruneasc condl(llle prevzuLe de lege
SAS persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln unlLaLea
admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de aslsLen( soclal ;l proLec(la
copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll au obllga(la de a verlflca indepllnlrea condl(lllor in
Llmp de 10 de zlle de la depunerea dosarulul de cLre prln(ll care lnLen(loneaz s plece la munc in
sLrlnLaLe
uac in urma celor verlflcaLe de SAS persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu
al conslllllor locale dln unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de
aslsLen( soclal ;l proLec(la copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll consLaL indepllnlrea
condl(lllor mlnorul va fl incredln(aL persoanel nomlnallzaLe
ln cazul in care SAS persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale
dln unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de aslsLen( soclal
;l proLec(la copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll consLaL neindepllnlrea condl(lllor
prln(ll care lnLen(loneaz s plece sunL obllga(l s nomlnallzeze o alL persoan in grl[a crela va fl
incredln(aL copllul relunduse inLreaga procedur
rln(ll care lnLen(loneaz s plece la munc in sLrlnLaLe nu au vole s;l prseasc domlclllul
dln (ar dac nu indepllnesc condl(llle
SAS persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln unlLaLea
copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll au obllga(la de a inLocml lunar rapoarLe de
evaluare penLru coplll al cror prln(l sunL pleca(l in sLrlnLaLe ;l afla(l in grl[a persoanelor nomlnallzaLe
ln slLua(la in care se consLaL in urma rapoarLelor de evaluare c acel copll se afl lnLro slLua(le de rlsc
SAS ;l persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln unlLaLea
copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll au obllga(la de a inLocml un plan de servlcll penLru
a prevenl separarea copllulul de famllla sa
lanul de servlcll Lrebule s con(ln in mod obllgaLorlu modallL(lle de men(lnere a rela(lllor personale ale
copllulul cu prln(ll blologlcl Llpul de conslllere pslhologlc de care va beneflcla programele de aslsLen(
soclal la care va lua parLe ;l modallL(lle de imbunL(lre a rela(lel acesLula cu inLre(lnLorul
AslsLenLul soclal care a urmrlL cazul va cere in func(le de slLua(le ;l conslllerea famlllel sau a persoanel in
grl[a crela se afl copllul

ln slLua(la in care se consLaL in urma rapoarLelor de evaluare c mlnorul esLe supus unul
LraLamenL care pune in perlcol dezvolLarea flzlc pslhlc lnLelecLual sau moral SAS ;l persoanele cu
aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal
unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de aslsLen( soclal ;l proLec(la copllulul de la nlvelul
secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll sunL obllgaLe s anun(e lmedlaL ulrec(la Ceneral de AslsLen(
Ceneral ;l roLec(la Copllulul cu prlvlre la acesL caz in vederea lurll unor msurl de proLec(le speclal
asupra copllulul
Copllul aflaL in inLre(lnere ;l ingrl[lre va fl muLaL inLrun cenLru de plasamenL la lnl(laLlva
dlrecLorulul ulrec(lel Cenerale de AslsLen( Soclal ;l roLec(la Copllulul dln unlLaLea admlnlsLraLlv
LerlLorlal in care se afl copllul in urma rmnerll ca deflnlLlv a hoLrrll lnsLan(el [udecLore;Ll
Cauzele lnsLlLurll msurll sunL urmLoarele
a) abuz flzlc foloslrea for(el flzlce asupra copllulul ;l supunerea la muncl dlflclle care dep;esc
poslblllL(lle acesLula avnd ca rezulLaL vLmarea lnLegrlL(ll sale corporale Ll presupune pedepse precum
a;ezarea in genunchl a copllulul legarea lul lovlrea rnlrea oLrvlrea lnLoxlcarea sau arderl produse in
mod lnLen(lonaL
b) abuz emo(lonal resplngerea lzolarea for(aL Lerorlzarea lgnorarea coruperea exploaLarea
copllulul
c) abuzul sexual expunerea copllulul la vlzlonarea de maLerlale pornograflce seduc(le sau
lmpllcarea acesLula in acLe sexuale genlLale orale sau anale
d) negll[area lncapaclLaLea sau refuzul adulLulul de a comunlca adecvaL cu copllul de al aslgura
nevolle blologlce emo(lonale de dezvolLare flzlc ;l pslhlc llmlLarea accesulul la educa(le ;l abandon
e) decesul ingrl[lLorulul
SAS ;l persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln
unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de aslsLen( soclal ;l
proLec(la copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll au obllga(la de a face vlzlLe sapLmnale
la domlclllul persoanel in grl[a crela se afl copll penLru a evalua slLua(la acesLora
AslsLenLul soclal dln cadrul SASulul prlmrlel locallL(ll re;edln( unde exlsL cazurl de copll afla(l
in slLua(la prevzuL la arL1 are obllga(la de a desf;ura ;edln(e spLmnale de conslllere a mlnorulul
penLru al aslgura o dezvolLare pslhlc moral ;l soclal snLoas
La cererea SASulul ;l a persoanelor cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul poprlu al
conslllllor locale dln unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l a dlrec(lllor generale
de aslsLen( soclal ;l proLec(la copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll se va sLablll in
func(le de slLua(le planul de servlcll de care are nevole aLL copllul cL ;l famllla in a crel inLre(lnere se afl
AslsLenLul soclal are obllga(la de a men(lne legLura cu ;coala sau grdlnl(a de care apar(lne copllul
penLru a monlLorlza in permanen( slLua(la ;l evolu(la mlnorulul
AslsLenLul soclal prlme;Le lunar un raporL de evaluare inLocmlL de cLre pslhologul ;colar sau al
grdlnl(el care con(lne cele consLaLaLe de acesLa dln urm pe baza ;edln(elor sus(lnuLe cu mlnorll
b||ga|||e pr|mr|||or |oca|e
rlmrla are obllga(la monlLorlzrll prln(llor care lnLen(loneaz s plece la munc in sLrlnLaLe
conform Crdlnulul 219/2006
La seslzarea unlL(llor de inv(mnL SASurlle dln cadrul prlmrlllor au obllga(la de a verlflca
slLua(la coplllor rma;l acas fr prln(l
rlmrla are obllga(la de a verlflca exlsLen(a unul pslholog in cadrul grdlnl(elor ;l ;colllor
ln cazul neexlsLen(el acesLora prlmrla va cere ;colllor ;l grdlnl(elor s inceap procedura de
ocupare a posLurllor vacanLe de pslholog
rlmrllle au obllga(la inflln(rll CenLrelor de zl conform Legll 272/2004
rlmrllle prln lnLermedlul SASurllor au obllga(la lnl(lerll de dou orl pe an a unor campanll de
lnformare a prln(llor
a) in vederea con;LlenLlzrll rlscurllor asumaLe prln plecarea la munc in sLrlnLaLe
b) in vederea comunlcrll aspecLelor lmporLanLe de care Lrebule s (ln conL pe Llmpul llpsel
de acas
rlmrla prln lnLermedlul persoanelor speclallzaLe va organlza in acesL sens Lralnlngurl de
speclallLaLe cu prln(ll care lnLen(loneaz s plece la munc in sLrlnLaLe
SAS ;l persoanele cu aLrlbu(ll de aslsLen( soclal dln aparaLul proprlu al conslllllor locale dln
unlLaLea admlnlsLraLlvLerlLorlal unde se afl copllul precum ;l dlrec(llle generale de aslsLen( soclal ;l
proLec(la copllulul de la nlvelul secLoarelor munlclplulul 8ucure;Ll au obllga(la de a consllla lunar
persoanele in grl[a crora au rmas copll in vederea unel responsablllzrl mal bune ;l faclllLrll
comunlcrll inLre ace;Lla ;l copll
rlmrla are obllga(la aslgurrll unul numr suflclenL de aslsLen(l soclall penLru a se ocupa de
cazurlle coplllor
Servlclul ubllc de AslsLen( Soclal precum sl ulrec(la Ceneral de AslsLen( Soclal ;l de
roLec(le a Copllulul au drepLul de a lnl(la programe de proLec(le a mlnorllor conform oLrrll 617/2008
Servlclul ubllc de AslsLen( Soclal dln cadrul prlmrlel are obllga(la de a organlza anual in
cadrul unlL(llor de inv(mnL cursurl de leglsla(le graLulLe cu prlvlre la drepLurlle ;l obllga(llle
prevzuLe de lege penLru coplll afla(l in slLua(la prevzuL la arL1 dar ;l penLru coplll al cror prln(l se
afl in (ar
b||ga|a un|t||or de |nvmnt |oca|e
DnlL(lle de inv(mnL au obllga(la seslzrll SASulul in cazul in care descoper cazurl al cror
proLagonl;Ll sunL mlnorl cu prln(l pleca(l la munc in sLrlnLaLe inspre verlflcarea condl(lllor in care
ace;Lla au prslL (ara
Cadrele dldacLlce sunL obllgaLe s anun(e lmedlaL auLorlL(lle dac au luaL la cuno;Lln(
svr;lrea orlcrel forme de abuz asupra mlnorulul
Cadrele dldacLlce sunL obllgaLe s comunlce pslhologulul ;colar modul comporLamenLal
adopLaL de copll in clas ;l in raporL cu cellal(l colegl precum ;l orlce devla(ll comporLamenLale suspecLe
care denoL afec(lunl pslhlce morale sau flzlce
Cadrele dldacLlce au obllga(la de a parLlclpa la Lralnlngurl cu speclallzare pe drepLurlle
copllulul in(elegerea nevollor mlnorulul fr prln(l ;l Lehnlcl de dlsclpllnare organlzaLe de dou orl pe
an
DnlL(lle de inv(mnL sunL obllgaLe s alb un pslholog care s a[uLe la conslllerea ;l
monlLorlzarea coplllor
slhologul are obllga(la de a consllla evalua ;l monlLorlza copll pe LoL parcursul ;ederll
prln(llor in sLrlnLaLe
slhologul are obllga(la de a comunlca in permanen( slLua(la coplllor SASurllor dln cadrul
prlmrlllor locallLaLe de re;edln(

I . Protec(ia copilului mpotriva exploatrii
Copilul are dreptul de a Ii protejat mpotriva oricror Iorme de violent, abuz, rele
tratamente sau neglijent
42
. Orice persoan Iizic sau juridic, precum si copilul pot sesiza
autorittile abilitate de lege s ia msurile corespunztoare pentru a-l proteja mpotriva oricror
Iorme de violent, inclusiv violent sexual, vtmare sau de abuz Iizic sau mental, de rele
tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijent.
Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura proIesiei, intr n contact cu
copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligatia de
a sesiza de urgent directia general de asistent social si protectia copilului.

42
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.85 alin 1, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

Printii copilului sau, dup caz, alt reprezentant legal al acestuia, autorittile publice si
organismele private au obligatia s ia toate msurile corespunztoare pentru a Iacilita readaptarea
Iizic si psihologic si reintegrarea social a oricrui copil care a Iost victima oricrei Iorme de
neglijent, exploatare sau abuz, de tortur sau pedeaps ori tratamente crude, inumane sau
degradante. Totodat se vor asigura conditiile necesare pentru ca readaptarea si reintegrarea s
Iavorizeze sntatea, respectul de sine si demnitatea copilului.
A) Protecjia copilului mpotriva exploatrii economice
Copilul are dreptul de a Ii protejat mpotriva exploatrii si nu poate Ii constrns la o munc
ce comport un risc potential sau care este susceptibil s i compromit educatia ori s i duneze
snttii sau dezvoltrii sale Iizice, mentale, spirituale, morale ori sociale
43
. Este interzis orice
practic prin intermediul creia un copil este dat de unul sau de ambii printi ori de reprezentantul
lui legal n schimbul unei recompense sau nu, n scopul exploatrii copilului sau a muncii acestuia.
n situatiile n care copiii de vrst scolar se sustrag procesului de nvtmnt, desIsurnd
munci cu nerespectarea legii, unittile de nvtmnt sunt obligate s sesizeze de ndat serviciul
public de asistent social. n cazul unor asemenea constatri, serviciul public de asistent social
mpreun cu inspectoratele scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt
obligate s ia msuri n vederea reintegrrii scolare a copilului.
Inspectia Muncii, n colaborare cu Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor
Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si inIormare:
a)pentru copii - despre msurile de protectie de care pot beneIicia si despre riscurile pe care
le implic cazurile de exploatare economic;
b)pentru publicul larg - incluznd educatie parental si activitti de pregtire pentru
categoriile proIesionale care lucreaz cu si pentru copii, pentru a-i ajuta s asigure copiilor o real
protectie mpotriva exploatrii economice;
c)pentru angajatori sau potentiali angajatori.
B) Protecjia copilului mpotriva consumului de droguri
Copilul are dreptul de a Ii protejat mpotriva Iolosirii ilicite de stupeIiante si substante
psihotrope
44
. Este interzis vnzarea de solventi copiilor, Ir acordul printelui ori al altui
reprezentant legal.

43
nr.554/23.06.2004

44
nr.554/23.06.2004

Agentia National Antidrog, n colaborare cu Autoritatea National pentru Protectia
Drepturilor Copiilor, si, dup caz, cu alte autoritti sau organe de specialitate ale administratiei
publice centrale, are obligatia de a lua msurile corespunztoare pentru:
a)prevenirea Iolosirii copiilor la productia si traIicul ilicit al acestor substante;
b)constientizarea publicului larg si, n mod particular, a copiilor cu privire la aceast
problematic, inclusiv prin intermediul sistemului de nvtmnt si, dup caz, prin introducerea
acestui subiect n programa scolar;
c)sprijinirea copiilor si Iamiliilor acestora, prin consiliere si ndrumare - dac este necesar,
de natur conIidential, dar si prin elaborarea de politici si strategii care s garanteze recuperarea
Iizic si psihic si reintegrarea social a copiilor dependenti de droguri, inclusiv prin dezvoltarea n
acest scop de metode de interventie alternativ la institutiile psihiatrice traditionale;
d)dezvoltarea suplimentar a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra aparitiei
consumului de droguri la copii, ca si asupra implicrii acestora n productia si traIicul ilicit de
droguri; evaluarea permanent a acestor situatii, a progreselor realizate, a diIiculttilor ntmpinate
si, respectiv, a obiectivelor propuse pentru viitor;
e)dezvoltarea unui sistem de inIormare public care s reduc toleranta n ceea ce priveste
consumul de droguri si s ajute la recunoasterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales
n rndul copiilor.
Agentia National Antidrog, Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor Copilului
vor asigura c opiniile copiilor sunt luate n considerare la elaborarea strategiilor antidrog.
) Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei
Prin abuz asupra copilului se ntelege orice actiune voluntar a unei persoane care se aIl
ntr-o relatie de rspundere, ncredere sau de autoritate Iat de acesta, prin care este periclitat viata,
dezvoltarea Iizic, mental, spiritual, moral sau social, integritatea corporal, sntatea Iizic sau
psihic a copilului
45
.
Prin neglijarea copilului se ntelege omisiunea, voluntar sau involuntar, a unei persoane
care are responsabilitatea cresterii, ngrijirii sau educrii copilului de a lua orice msur subordonat
acestei responsabilitti, Iapt care pune n pericol viata, dezvoltarea Iizic, mental, spiritual,
moral sau social, integritatea corporal, sntatea Iizic sau psihic a copilului
46
.

45
Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art.89 alin 1, Monitorul OIicial al Romniei,
nr.554/23.06.2004

46
nr.554/23.06.2004

Sunt interzise aplicarea pedepselor Iizice sub orice Iorm, precum si privarea copilului de
drepturile sale de natur s pun n pericol viata, dezvoltarea Iizic, mental, spiritual, moral sau
social, integritatea corporal, sntatea Iizic sau psihic a copilului, att n Iamilie ct si n orice
institutie care asigur protectia, ngrijirea si educarea copiilor.
Orice persoan care, prin natura proIesiei sau ocupatiei sale, lucreaz direct cu un copil si
are suspiciuni n legtur cu existenta unei situatii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligat
s sesizeze serviciul public de asistent social sau directia general de asistent social si protectia
copilului n a crei raz teritorial a Iost identiIicat cazul respectiv.
Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul Iiecrei directii
generale de asistent social si protectia copilului se nIiinteaz obligatoriu teleIonul copilului, al
crui numr va Ii adus la cunostint publicului.
n vederea asigurrii protectiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, directia general de
asistent social si protectia copilului este obligat:
a)s veriIice si s solutioneze toate sesizrile privind cazurile de abuz si neglijare, inclusiv
cele venite din partea asistentilor Iamiliali;
b)s asigure prestarea urmtoarelor servicii : servicii de zi,servicii de tip Iamilial si servicii
de tip rezidential, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijrii si ale
Iamiliilor acestora.
Pentru veriIicarea sesizrilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului, reprezentantii
directiei generale de asistent social si protectia copilului au drept de acces, n conditiile legii, n
sediile persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor Iizice care au n ngrijire sau
asigur protectia unui copil. Pentru eIectuarea acestor veriIicri, organele de politie au obligatia s
sprijine reprezentantii directiei generale de asistent social si protectia copilului.
Reprezentantii persoanelor juridice, precum si persoanele Iizice care au n ngrijire sau
asigur protectia unui copil sunt obligati s colaboreze cu reprezentantii directiei generale de
asistent social si protectia copilului si s oIere toate inIormatiile necesare pentru solutionarea
sesizrilor.
n situatia n care, n urma veriIicrilor eIectuate, reprezentantii directiei generale de
asistent social si protectia copilului stabilesc c exist motive temeinice care s sustin existenta
unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorat abuzului si neglijrii, si nu ntmpin opozitie
din partea persoanelor reprezentantilor peroanelor Iizice sau juridice care au n ngrijire copilul,
directorul directiei generale de asistent social si protectia copilului instituie msura plasamentului
n regim de urgent.
n situatia n care acestia reIuz sau mpiedic n orice mod eIectuarea veriIicrilor de ctre
reprezentantii directiei generale de asistent social si protectia copilului, iar acestia stabilesc c
exist motive temeinice care s sustin existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil,
datorat abuzului si neglijrii, directia general de asistent social si protectia copilului sesizeaz
instanta judectoreasc, solicitnd emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului n
regim de urgent la o persoan, la o Iamilie, la un asistent maternal sau ntr-un serviciu de tip
rezidential, licentiat n conditiile legii.
n termen de 48 de ore de la data executrii ordonantei presedintiale prin care s-a dispus
plasamentul n regim de urgent, directia general de asistent social si protectia copilului
sesizeaz instanta judectoreasc pentru a decide cu privire la: nlocuirea plasamentului n regim de
urgent cu msura plasamentului, decderea total sau partial din exercitiul drepturilor printesti,
precum si cu privire la exercitarea drepturilor printesti.
n cadrul procesului se poate administra, din oIiciu, ca prob, declaratia scris a copilului
reIeritoare la abuzul sau neglijarea la care a Iost supus. Declaratia copilului poate Ii nregistrat,
potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. nregistrrile se realizeaz n mod obligatoriu cu
asistenta unui psiholog.
Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea nregistrrii declaratiei sale. Dac
instanta judectoreasc apreciaz necesar, aceasta l poate chema pe copil n Iata ei, pentru a-l
audia. Audierea are loc numai n camera de consiliu, n prezenta unui psiholog si numai dup o
prealabil pregtire a copilului n acest sens.
n cazul n care abuzul sau neglijarea a Iost svrsit de ctre persoane care, n baza unui
raport juridic de munc sau de alt natur, asigurau protectia, cresterea, ngrijirea sau educatia
copilului, angajatorii au obligatia s sesizeze de ndat organele de urmrire penal si s dispun
ndeprtarea persoanei respective de copiii aIlati n grija sa.
n institutiile publice sau private, precum si n serviciile de tip rezidential, publice sau
private, care asigur protectia, cresterea, ngrijirea sau educarea copiilor, este interzis angajarea
persoanei mpotriva creia a Iost pronuntat o hotrre judectoreasc deIinitiv si irevocabil
pentru svrsirea, cu intentie, a unei inIractiuni.
) Protecjia copilului mpotriva altor forme de exploatare
Copilul are dreptul la protectie mpotriva oricrei Iorme de exploatare. Institutiile si
autorittile publice, potrivit atributiilor lor, adopt reglementri speciIice si aplic msuri
corespunztoare pentru prevenirea, ntre altele:
a)transIerului ilicit si a nereturnrii copilului;
b)ncheierii adoptiilor, nationale ori internationale, n alte scopuri dect interesul superior al
copilului;
c)exploatrii sexuale si a violentei sexuale;
d)rpirii si traIicrii de copii n orice scop si sub orice Iorm;
e)implicrii copiilor n conIlicte armate;
I)dezvoltrii Iortate a talentelor copiilor n dauna dezvoltrii lor armonioase, Iizice si
mentale;
g)exploatrii copilului de ctre mass-media;
h)exploatrii copilului n cadrul unor cercetri ori experimente stiintiIice.

Asistenta Familiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asistenta Familiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiectul 1.

Rolul asistentei sociale in consolidarea Iamiliei

S-ar putea să vă placă și