Limba noastrLimba noastr-i o comoarn adncuri nfundatUn irag de piatr rarPe moie revrsat.

Limba noastr-i foc ce ardentr-un neam, ce fr vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste.Limba noastr-i numai cntec, Doina dorurilor noastre,Roi de fulgere, ce spintecNouri negri, zri albastre.Limba noastr-i graiul pinii,Cnd de vnt se mic vara;In rostirea ei btrniiCu sudori sfinit-au ara.Limba noastr-i frunz verde,Zbuciumul din codrii venici,Nistrul lin, ce-n valuri pierdeAi luceferilor sfenici.Nu vei plnge-atunci amarnic,C vi-i limba prea srac,i-i vedea, ct i de darnicGraiul rii noastre drag.Limba noastr-i vechi izvoade.Povestiri din alte vremuri;i citindu-le 'nirate, -Te-nfiori adnc i tremuri.Limba noastr i aleasS ridice slava-n ceruri,S ne spiue-n hram i-acas Venicele adevruri.Limba noastra-i limb sfnta,Limba vechilor cazanii,Care o plng i care o cntPe la vatra lor ranii.nviai-v dar graiul,Ruginit de mult vreme,Stergei slinul, mucegaiulAl uitrii 'n care geme.Strngei piatra lucitoareCe din soare se aprinde -i-i avea n revrsareUn potop nou de cuvinte.Rsri-v o comoarn adncuri nfundat,Un irag de piatr rarPe moie revrsat.Alexei Mateevici