P. 1
Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria a

Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria a

|Views: 6|Likes:
Published by Andra Dorneanu

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Andra Dorneanu on Nov 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2013

pdf

text

original

Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de

Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
1

MINISTERUL EDUCA|IEI, CERCETÄRII I INOVÄRII

ProiectuI Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01







AUXILI AR CURRICULAR

CLASA a XII -a

MODULUL:
ApIicarea måsuriIor de igienå çi protec|ia mediuIui în industria
aIimentarå

DOMENIU: Industrie aIimentarå
NIVELUL: 3
CALIFICAREA: Tehnician în industria aIimentarå


Martie 2009


MECICNDIPT / UIP
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
2










AUTOR: PROF. GHEORGHIU MIHAELA, graduI didactic I -
CoIegiuI de Industrie AIimentarå ,EIena Doamna"















Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
3
CUPRINS

I. Competen|e specifice 4
II. Obiective 5
III. Informa|ii pentru agentuI economic 6
IV. ModaIitatea de organizare a practicii 7
V. Recomandåri privind respectarea normeIor de sånåtate çi
securitate a muncii
12
VI. Instrumente de Iucru 13
VII. ModaIitatea de evaIuare 31
VIII. Anexe 34
IX. BibIiografie 44





Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
4

ModuIuI: ApIicarea måsuriIor de igienå çi protec|ia mediuIui în
industria aIimentarå

Unitatea de competen|å tehnicå generaIå:

12. ApIicarea måsuriIor de igienå çi protec|ia mediuIui în industria
aIimentarå
Competen|e specifice

12.1. oloseçte tehnici de lucru çi coduri de bune practici (GMP) pentru producerea
alimentelor cu inocuitate
O actori care afecteazã inocuitatea alimentelor
O Mãsuri de protec[ie a alimentelor
O Modalitã[i de determinare a gradului de contaminare a alimentelor

12.2. $tabileçte mãsuri pentru reducerea riscului îmbolnãvirilor datorate consumului
alimentelor contaminate
O Boli datorate consumului alimentelor contaminate.
O Cauzele îmbolnãvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
O Mãsuri de prevenire a îmbolnãvirilor

12.3. Analizeazã punctele critice de control la ob[inerea produselor alimentare
O Etapele studiului HACCP;
O Punctele critice de control la ob[inerea produselor alimentare
O Mãsuri de control specifice pentru evitarea riscurilor:

12.4. $upravegheazã activitã[ile de igienizare în industria alimentarã
O Planul de igienizare
O Materiale necesare pentru realizarea igienizãrii
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
5
O Modalitã[i de raportare a factorilor de risc
O Metode de apreciere a eficacitã[ii opera[iilor de spãlare çi dezinfec[ie

12.5. $upravegheazã aplicarea mãsurilor care asigurã protec[ia mediului

O Condi[ii de potabilitate a apei
O Modalitã[i de urmãrire a aplicãrii mãsurilor de protec[ie sanitarã a surselor de apã
O Aprecierea calitã[ii apei folosite în industria alimentarã:

II. OBIECTIVE

upã parcurgerea acestor unitã[i de competen[ã, elevii vor fi capabili sã:

O identifice factorii care afecteazã inocuitatea alimentelor;
O enumere mãsurile de protec[ie a alimentelor;
O precizeze modalitã[ile de determinare a gradului de contaminare a alimentelor;
O precizeze bolile datorate consumului alimentelor contaminate;
O identifice cauzele îmbolnãvirilor datorate consumului alimentelor contaminate;
O enumere mãsurile de prevenire a îmbolnãvirilor;
O enumere etapele studiului HACCP;
O identifice punctele critice de control la ob[inerea produselor alimentare;
O precizeze mãsurile de control specifice pentru evitarea riscurilor;
O prezinte planul de igienizare;
O enumere materiale necesare pentru realizarea igienizãrii;
O prezinte modalitã[ile de raportare a factorilor de risc ;
O identifice metodele de apreciere a eficacitã[ii opera[iilor de spãlare çi dezinfec[ie;
O precizeze condi[iile de potabilitate a apei;
O identifice modalitã[ile de urmãrire a aplicãrii mãsurilor de protec[ie sanitarã a surselor
de apã;
O aprecieze calitatea apei folosite în industria alimentarã:
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
6


III. INFORMATII PENTRU AGENTUL ECONOMIC

Ìndustria Alimentarã reprezintã un domeniu prioritar în cadrul economiei na[ionale,
produsele alimentare fiind de importan[ã strategicã. Producerea alimentelor se
realizeazã în conformitate cu nomele de igienã interne çi interna[ionale çi în
concordan[ã cu cerin[ele consumatorilor.
Asigurarea creçterii calitative çi cantitative a produc[iei alimentare, prin
valorificarea poten[ialului productiv çi a principiilor care promoveazã inocuitatea
alimentelor çi standardele de calitate, se realizeazã prin pregãtirea for[ei de muncã la
nivelul standardelor europene.
Necesitatea elaborãrii de programe educa[ionale çi de formare pentru calificarea
Tehnician în industria aIimentarå a fost stabilitã în urma cercetãrilor efectuate în
rândul angajatorilor din sectoarele economice corespunzãtoare pentru a exista siguran[a
cã programele elaborate rãspund nevoilor acestui sector.
Parcurgerea modulelor pentru calificarea Tehnician în industria aIimentarå,
nivelul ÌÌÌ presupune achizi[ii anterioare de calificare la nivelurile Ì çi ÌÌ, suplinite prin
dobândirea unor abilitã[i cheie çi a unor unitã[i de competen[ã tehnice generale çi
specializate, precum çi în[elegerea lor, care vor permite elevilor sã continue pregãtirea
la nivelul trei avansat çi/sau patru, unii dintre aceçtia putând sã se angajeze sau sã-çi
deschidã propria afacere.
Absolven[ii vor putea desfãçura sarcini complexe, care implicã planificarea,
organizarea, monitorizarea, controlul çi înregistrarea datelor în cadrul proceselor
tehnologice din industria alimentarã, care implicã colaborarea în echipã.
$e inten[ioneazã, de asemenea, ca elevii care doresc sã parcurgã unitã[i de
competen[ã separate în efortul de a-çi perfec[iona abilitã[ile pe care le de[in sau pentru
a veni în întâmpinarea cerin[elor specifice carierei, sã aibã acces la aceste calificãri.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
7
&n elev care parcurge cu succes o calificare de nivel trei nu va dobândi doar o
serie de abilitã[i, competen[e çi cunoçtin[e profesionale, ci çi încredere în sine, o mai
bunã în[elegere a pie[ei muncii çi o atitudine pozitivã în ceea ce priveçte profesia.






Practica la locul de muncã implicã elevii çcolilor din învã[ãmântul tehnic çi profesional
în lucrul pe termen scurt în sectorul economic, fapt ce le mãreçte experien[a çi gradul de
în[elegere a rela[iilor de muncã, mãrindu-le în acelaçi timp çansele de angajare. Elevii
observã diversele aspecte ale muncii în sectorul economic çi pot efectua diverse sarcini
atribuite de cãtre supraveghetor. Programele de practicã la locul de muncã permit elevilor
sã dobândeascã competen[e çi cunoçtin[e într-un anume sector economic, ca parte a
programului de formare tehnicã çi profesionalã. Cei care participã la calificãrile profesionale
na[ionale îçi pot dovedi o parte din competen[e, ceea ce poate fi folosit la acreditarea par[ialã
a calificãrii lor.

IV. MODALITÄ|I DE ORGANIZARE A PRACTICII


Perioada de practicã la locul de muncã poate diferi în func[ie de practicile çcolii çi
de ceea ce poate oferi angajatorul. e obicei, practica are loc o datã sau de douã ori pe
sãptãmânã, însã aceasta poate fi organizatã comasat, pe parcursul a mai multor
sãptãmâni. &nii elevi vor fi aloca[i unei game de angajatori diferi[i pentru practica la locul
de muncã, în vreme ce al[ii vor fi aloca[i unui singur angajator.
Personalul çcolii va vizita periodic locurile unde se desfãçoarã practica, pentru a
se asigura cã totul este în ordine çi pentru a monitoriza evolu[ia elevilor.
$e recomandã ca activitatea de instruire practicå comasatå sã se desfãçoare pe
grupe ce nu depãçesc 15 elevi.
Elevii pot lucra individual sau împãr[i[i în grupe de 2-3 eIevi.
ATEN|IE ! ! !
GhiduI de practicå nu acoperå toate cerin|eIe din StandarduI de
Pregåtire ProfesionaIå. Pentru ob|inerea CertificatuIui ProfesionaI este
necesarå vaIidarea integraIå a competen|eIor din S.P.P.

Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
8
Pentru modulul plicarea mäsurilor de igienä çi protectia mediului în industria
alimentarä - practicä comasatä sunt alocate un numãr de 78 ore care se realizeazã în
çedin[e de câte 6 ore: 30 ore instruire practicã çi 48 ore laborator tehnologic realizat de
cãtre profesorul de specialitate tehnicã ( inginer industrie alimentarã).

O Iistå practicå pentru eIevi
Practica la locul de muncã va fi ceva nou, deseori interesant, çi vã poate
face sã fi[i emo[iona[i înainte de a o începe çi în timpul primelor zile. Este uçor sã
uitãm unele lucruri evidente. Ìatã o listã cu câteva lucruri pe care nu trebuie sã le
uita[i!
1. Asigura[i-vã cã çti[i drumul la locul de muncã çi durata acestuia. Nu trebuie sã
întârzia[i în prima zi.
2. $ã ave[i o vestimenta[ie potrivitã. Nu trebuie sã arãta[i ciudat, sau sã vã fie prea
cald sau prea frig. Ìar încãl[ãmintea nepotrivitã poate face lucrurile foarte
neconfortabile. (Angajatorii trebuie sã vã ofere vestimenta[ia suplimentarã necesarã
pentru sãnãtate çi siguran[ã ÷ dacã acest lucru se întâmplã, purta[i hainele).
3. Acorda[i aten[ie specialã în prima zi. Încerca[i sã vã aminti[i numele
persoanelor (scrie[i-le, va fi uçor sã le uita[i), çi asculta[i cu aten[ie
instruc[iunile privind sãnãtatea çi siguran[a.
4. Asigura[i-vã cã çti[i care sunt standardele de pregãtire pe care trebuie sã
le învã[a[i sau sã le aplica[i.
5. acã profesorul v-a dat un registru sau un alt document pentru
înregistrarea lucrurilor efectuate, lua[i-l cu voi çi actualiza[i-l.
6. Pute[i scrie o scrisoare de mul[umire la sfârçit. Aceasta nu va dãuna, va
lãsa o impresie bunã çi va uçura situa[ia elevilor ce urmeazã sã meargã la
angajatorul respectiv.
La unele locuri de muncã se pune problema confiden[ialitã[ii ÷ de exemplu, este
posibil sã ave[i acces la date ale clien[ilor cu care intrã în contact, çi pe care concuren[a
ar dori sã le çtie. Ave[i datoria de a respecta toate aspectele confiden[iale; angajatorul
vã va spune dacã este cazul.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
9
Aminti[i-vã ÷ un comportament corect çi respectarea practicilor la locul de muncã vã
va ajuta nu doar sã beneficia[i cât mai mult de practica la locul de muncã. Acest lucru vã
va ajuta çi sã câçtiga[i respectul angajatorilor çi al colegilor. Mai mult, dacã face[i
probleme unui angajator, aceasta poate avea drept rezultat refuzul respectivei
întreprinderi de a mai oferi ocazia practicii la locul de muncã, çi astfel ve[i refuza
oportunitã[ile viitoare ale altor elevi.


Însã, dincolo de sarcinile çi de standardele specifice în direc[ia cãrora ve[i lucra,
existã suficiente alte oportunitã[i pe parcursul practicii la locul de muncã. Ìatã câteva
lucruri asupra cãrora sã reflecta[i:

O Oferi[i-vã sã face[i lucruri noi, pe care nu le-a[i încercat pânã acum. Locurile de
muncã sunt deseori foarte ocupate iar cei energici çi cu spirit de ini[iativã sunt
bineveni[i. Însã sã nu fi[i dezamãgi[i dacã uneori rãspunsul va fi unul negativ.
Poate nu ave[i experien[a necesarã sau poate nu este posibil sã vi se
desemneze alte sarcini.
O Învã[a[i ce înseamnã lucrul în cadrul unei echipe. Vede[i cum coopereazã
oamenii çi cum îçi împart responsabilitã[ile între ei. Este acceptat ca unii sã preia
conducerea, în timp ce al[ii îi sprijinã. Observa[i felul cum oamenii adoptã diverse
roluri ÷ unii vin cu idei noi, al[ii sunt mai preocupa[i sã planifice çi sã organizeze,
ReguIa de aur
Dacä aveti îndoieli ÷ întrebati!
Locurile de muncã sunt locuri complicate. Mai ales dacã o persoanã
este nouã la locul de muncã, sunt multe lucruri pe care aceasta nu le
cunoaçte. Angajatorii çi colegii cunosc acest lucru, çi se açteaptã ca
elevii sã adreseze întrebãri çi sã solicite îndrumare. Nimeni nu se va
supãra dacã ave[i întrebãri. $e vor supãra cu sigurantä dacã nu o ve[i
face, çi dacã astfel ve[i face greçeli ce ar fi putut fi evitate.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
10
al[ii monitorizeazã progresul, iar al[ii sunt încânta[i sã execute sarcini pentru
satisfac[ia clientului. Care rol vi se potriveçte cel mai bine?

AvantajeIe efectuårii practicii Ia IocuI de muncå

Practica la locul de muncã dã elevilor ocazia sã:
sã participe la procese de muncã reale
înceapã sã în[eleagã natura çi condi[iile muncii plãtite
afle mai multe despre problematica muncii, cum ar fi impactul schimbãrilor tehnologice
asupra procesului de muncã, rela[iile de la locul de muncã, drepturile çi responsabilitã[ile
angajatorilor çi angaja[ilor
studieze çi evalueze op[iunile ini[iale în carierã çi oportunitã[ile de carierã
fie asista[i în ceea ce priveçte cãile de urmat çi în procesul de decizie privind cariera
îçi dezvolte o conçtiin[ã corespunzãtoare privind atitudinea çi comportamentul în cadrul
muncii plãtite
îçi îmbunãtã[eascã abilitã[ile cheie, cum ar fi: abilitã[ile de comunicare; lucrul cu oamenii;
rezolvarea problemelor; lucrul în echipã etc.
îçi dezvolte calitã[i personale cum ar fi: respectul de sine; ini[iativa; încrederea; sim[ul
responsabilitã[ii
îçi stabileascã legãturi cu poten[iali angajatori
înceapã sã în[eleagã schimbãrile în cadrul pie[elor çi tehnologiei

Activitã[ile efectuate în cadrul practicii la locul de muncã trebuie sã dea elevului
prilejul sã:
punã în practicã çi sã observe cât mai multe aspecte legate de locul de muncã
capete informa[ii relevante necesare pentru a îndeplini sarcinile çi cerin[ele de lucru
stabilite de cãtre çcoalã.
Prezentãm în continuare modul de parcurgere a con[inutului propus:



Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
11


Tema Nr ore aIocate
Instruire
practicå
Laborator
tehnoIogic
O actori care afecteazã inocuitatea alimentelor - 6
O Mãsuri de protec[ie a alimentelor - 6
O eterminarea gradului de contaminare a alimentelor - 6
O Boli datorate consumului alimentelor contaminate - 6
O Riscuri legate de sãnãtatea çi securitatea la locul de
muncã
6 -
O actori de risc çi mãsuri de control specifice pentru
evitarea riscurilor la ob[inerea produselor alimentare
O $tudiul HACCP
6

6

6
O Ìgienizarea în industria alimentarã 6 -
O Metode de apreciere a eficacitã[ii opera[iilor de
spãlare çi dezinfec[ie
- 6
O Ìgiena apei folosite în industria alimentarã
- Condi[ii de potabilitate a apei
- Mãsuri de protec[ie sanitarã a surselor de apã
6 -
O Aprecierea calitã[ii apei folositã în industria
alimentarã:
- 12
TotaI ore 30 48


Numãrul de ore alocat pe teme este orientativ, rãmânând la latitudinea
profesorului sã facã distribu[ia în func[ie de specificul zonei, resursele materiale ale
çcolii çi ale agentului economic.


Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
12


V. RECOMANDÄRI PRIVIND RESPECTAREA
NORMELOR DE SÄNÄTATE ÇI SECURITATE A MUNCII

Cerin[ele çi standardele legale privind sãnãtatea çi protec[ia muncii trebuie
respectate în raport cu elevul, ca çi cum elevul ar fi un angajat. Angajatorii sunt obliga[i
sã asigure elevului un instructaj si o instruire adecvate referitor la sãnãtatea çi protec[ia
muncii.
Aceastã instruire trebuie sã se refere la sarcinile pe care urmeazã sã le
întreprindã fiecare elev pe întreaga duratã a practicii la locul de muncã. Acesta va diferi
în func[ie de locul de muncã çi poate sã cuprindã începând de la instruc[iuni simple, de
exemplu utilizarea corectã a echipamentului de protec[ie, la instruc[iuni foarte detaliate.
Aceste instruc[iuni depind de sarcinile pe care elevul urmeazã sã le efectueze.
Ìnstruirea, privind respectarea normelor de sãnãtate çi securitate a muncii de
cãtre elevi, constã în prezentarea Regulamentului de Ordine Ìnterioarã. a agentului
economic, instruc[iunilor specifice locurilor de muncã în vederea respectãrii lor pe
întreaga duratã a desfãçurãrii activitã[ii practice.
În situa[ia în care un elev ce face practicã la locul de muncã este rãnit, angajatorul
trebuie sã ia cât de repede posibiI legãtura cu pãrintele / tutorele elevului cât çi cu
profesorul responsabil cu practica la locul de muncã. e asemenea, angajatorul trebuie sã
îçi respecte obliga[iile referitoare la sãnãtate çi protec[ia muncii cerute de normele çi
standardele legale în vigoare.
În cazul în care un elev absenteazã fãrã a anun[a, angajatorul trebuie sã ia imediat
legãtura cu profesorul responsabil cu practica la locul de muncã. În cazul în care elevul
urmeazã sã absenteze sau sã întârzie, acesta trebuie sã îl informeze pe angajator.




Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
13

VI. INSTRUMENTE DE LUCRU
FIÇÄ DE LUCRU (FL 1)
Factorii de risc proprii mediuIui de munca
Având la dispozi[ie tabelul de mai jos :
1. Clasifica[i factorii de risc proprii mediului de munca ;
2. Ìndica[i pe cei specifici locului de desfãçurare a practicii.
Nr.
crt
Clasificarea factorilor de risc actori de risc actori de risc de la
locul tãu de practicã
1. actori de risc fizic
2. actori de risc chimic
3. actori de risc biologici
4. Caracterul special al mediului
Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................
FIÇÄ DE LUCRU (FL 2)
Riscuri Iegate de sånåtatea çi securitatea Ia IocuI de muncå
1. Având la dispozi[ie normele de sãnãtate çi securitate a muncii, completa[i
tabelele de mai jos indicând bolile profesionale, bolile legate de profesie çi
cauzele care duc la declançarea lor.
2. Compara[i cu fiçele de lucru ale colegilor çi completa[i sau corecta[i dacã este
cazul.
Nr.
Crt.
BoIi profesionaIe Cauze
1
2
3
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
14



Nr
crt.
BoIi Iegate de profesiune

Cauze
1





Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................
FIÇÄ DE LUCRU (FL 3)
CIasificarea toxiinfec|iiIor aIimentare pe baza mecanismeIor
patogenice
1. $tabili[i mecanismul patogenic a tipurilor de toxiinfec[iilor alimentare.
2. Localiza[i zona anatomicã afectatã.
3. Preciza[i aspectul clinic dominant.
4. Prezenta[i exemple de microorganisme responsabile de apari[ia procesului patogen.

Elev: .............................................. Data: .................
Tipul
Mecanismul
patogenic
Localizarea
Aspectul
clinic domi-
nant
Exemple
ÌNEC|ÌO$



TOXÌC



Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
.........................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
15
Competen|a 12.3. Analizeazã punctele critice de control la ob[inerea
produselor alimentare
FIÇÄ DE LUCRU (FL 4)
Puncte critice de controI
1. Consulta[i manualele, colec[iile de standarde profesionale sau alte surse de
informare pentru a rezolva urmãtoarea sarcina de lucru. Lucra[i în perechi, timp de 30
minute!
2. Ìdentifica[i scopurile în care sunt folosite antibioticele çi pesticidelor, efectele
nedorite, dar çi mãsurile de limitare a riscurilor.
3. olosi[i cele aflate pentru a completa urmãtorul tabel:
Elev: .............................................. Data: .................


Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................

UtiIizare Efecte nedorite Måsuri de Iimitarea
riscuriIor:

ANTÌBÌOTÌCELE








PE$TÌCÌELE







Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
16


FIÇÄ DE LUCRU (FL 5)
Puncte critice de controI în preIucrarea termicå

1. Consulta[i manualele, colec[iile de standarde profesionale sau alte surse de
informare pentru a rezolva urmãtoarea sarcina de lucru. Lucra[i în perechi, timp de 30
minute!
2. Ìdentifica[i scopul tratamentelor termice, cele mai importante puncte critice de
control în prelucrarea termicã a produselor alimentare çi mãsuri de limitarea riscurilor;
3. olosi[i cele aflate pentru a completa urmãtorul tabel:
Elev: .............................................. Data: .................

$copul tratamentelor
termice
Ìdentificarea
tratamentelor
termice
Mãsuri de
limitarea riscurilor

Amplasarea
aparatele de
mãsurã













Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................




Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
17

FIÇÄ DE OBSERVARE (FO 1)
Fabricarea conserveIor de Iapte


1. Observa[i cu aten[ie procesul tehnologic de ob[inere a conservelor de lapte.
2. upã încheierea activitã[ii de observare, completa[i fiça urmãtoare

Elev: .............................................. Data: .................

Måsuri de
controI
RiscuI Måsuri de
controI
Grad
controI
EvaIuator Data Måsuri de
controI









Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................


Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
18

FIÇÄ DE OBSERVARE (FO 2)
$terilizarea conservelor de lapte
Elev: .............................................. Data: .................

Etape de Iucru

EvaIuator Data
1 Verificarea momentului de începere a
evacuãrii aerului din autoclav çi momentul
încheierii opera[iei;

2 Verificarea momentelor de începere çi
finalizare a sterilizãrii;

3 Verificarea temperaturii de sterilizare;


4 Verificarea presiunii çi temperaturii aburului;


5 Verificarea durate alimentãrii cu abur;


6 Verificarea timpului în care autoclavul este
deschis;

7 Verificarea stãrii recipientelor sterilizate;


8 Verificarea numelui operatorului de la
sterilizare;

9 Verificarea seriei çi numãrului termogramei.



Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
19

Competen[a 12.4. $upravegheazã activitã[ile de igienizare în industria
alimentarã

FIÇÄ TEHNOLOGICÄ (FT 1)
Curå|irea çi dezinfec|ia în mediuI umed
1. Completa[i fiça tehnologicã pentru curã[irea çi dezinfec[ia în mediul umed, urmãrind
tabelul de mai jos.
2. Compara[i observa[iile fãcute în fiça voastrã cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaçi fiçã tehnologicã çi gãsi[i diferen[ele.
Corespunzãtor naturii localurilor çi materialului de protejat, în practicã se folosesc
urmãtoarele variante de curã[ire:
curã[irea în 3 etape
curã[irea în 5 etape
curã[irea în 7 etape
regula celor 4
Elev: .............................................. Data: .................


opera|ia
nr.crt.
curå|irea în 3
etape
curå|irea în 5
etape
curå|irea în 7
etape
reguIa ceIor
4D
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...........................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
20

FIÇÄ DE OBSERVARE (FO 3)

Igienizarea spa|iiIor de produc|ie

1. Preciza[i rolul opera[iei de spãlare;
2. efini[i opera[ia de dezinfec[ie;
3. Ìndica[i etapele de lucru pentru realizarea opera[iilor de igienizare.
Elev: .............................................. Data: .................

Etape de Iucru EvaIuator Data
1 - SpåIarea preaIabiIå pentru îndepårtarea
depoziteIor de murdårie, pentru îndepårtarea
substan|eIor aderente pe suprafe|e;


2 - ApIicarea soIu|iiIor dezinfectante cu
ajutoruI unei stropitori, cu aparate de
puIverizare sau prin scufundare;


3 - Låsare unui timp de ac|iune pentru ca
substan|a dezinfectantå så distrugå
microorganismeIe de pe suprafe|e;

4 - CIåtirea cu apå fierbinte (60-700) pentru a
favoriza uscarea rapidå a suprafe|eIor.



Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
............................................................................................................................................................



Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
21
FIÇÄ DE OBSERVARE (FO 4)
Prepararea soIu|iiIor de spåIare
În industria alimentarã se folosesc solu[ii de spãlare preparate dintr-o singurã
substan[ã, de exemplu solu[ie de NaOH 1%, dar çi amestecuri de substan[e, în anumite
propor[ii, pentru eficientizarea spãlãrii.
1. Calcula[i cantitã[ile de substan[e necesare pentru prepararea solu[iei de
NaOH 1%, çi cantitatea apei de spãlare.
2. Având la dispozi[ie: echipament de protec[ie, vas de inox pentru prepararea
solu[iei, agitator,apã rece, substan[e chimice de spãlare, balan[ã tehnicã, vas
pentru mãsurarea cantitã[ii de apã, parcurge[i etapele de lucru pentru
realizarea solu[iilor de spãlare .
Etape de lucru

Evaluator ata
1 Calcularea cantitã[ilor de substan[e necesare
pentru prepararea solu[iei çi cantitatea apei de
spãlare

2 Cântãrirea la balan[a tehnicã a substan[elor
necesare, în pahare de laborator tarate în prealabil

3 Ìntroducerea cantitativã a substan[elor în vasul de
inox

4 Adãugarea cu aten[ie într-o micã cantitate de apã
rece (1-1,5 l) çi omogenizarea pânã la dizolvarea
completã a substan[elor de spãlare

5 Adãugarea restului de apã pentru ob[inerea a 10 litri
de solu[ie.


6 Omogenizarea solu[iei cu agitatorul

Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
...................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
22
Competen[a12.5. $upravegheazã aplicarea mãsurilor care asigurã protec[ia mediului
în întreprinderile de industrie alimentarã
FIÇÄ DE OBSERVARE (FO 5)
Condi|ii de caIitate pentru apa potabiIå
1. $upune[i aten[iei buletinul de analizã al apei potabile din laboratorul agentului
economic unde vã desfãçura[i stagiul de pregãtire practicã. Observa[i cu aten[ie valorile
rezultatelor pentru fiecare indicator de calitate.
2. Completa[i tabelul de mai jos çi compara[i cu condi[iile de calitate pentru apa potabilã
conform $TA$ 1342 ÷ 91.
Ìndicatori Valori determinate
1. Ìndicatori organoleptici
Miros, grade max.
Gust, grade max.

2. Ìndicatori fizici
pH
Culoare, grade max.
Turbiditate, grade max.

3. Ìndicatori chimici generali
amoniu
clor total
detergen[i sintetici anionici
duritate totalã, grade germane
oxigen dizolvat

4. Ìndicatori chimici toxici
arsen
azota[i
cianuri libere
mercur
pesticide



Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
23


FIÇÄ DE LUCRU (FL 6)
EtapeIe fIuxuIui de epurare a apei
1. Observa[i cu aten[iei etapele fluxului de epurare a apei la agentului
economic unde vã desfãçura[i stagiul de pregãtire practicã. ,
2. Completa[i tabelul de mai jos indicând opera[iile pentru fiecare etapã.
3. ormula[i concluzii
Elev: .............................................. Data: .................

Pretratarea

Indepårtarea
grasimiIor

Tratarea propriu-zisa

















Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
............................................................................................................................................................




Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
24
FIÇÄ DE LUCRU (FL 7)
Protec|ia sanitarå a apei
Pentru pãstrarea calitã[ii apei çi pentru prevenirea riscului impurificãrilor, sursele
de apã trebuie protejate cu amenajãri denumite zone de protectie sanitarä, care, în
general, sunt formate din trei perimetre ce se stabilesc în conformitate cu normativele în
vigoare.
1. Observa[i cu aten[ie modalitã[ile de pãstrarea calitã[ilor apei çi prevenirea riscului
impurificãrilor .
2. upã încheierea activitã[ii de observare, completa[i fiça urmãtoare çi formula[i
concluzii:
Elev: .............................................. Data: .................

Nr.
crt.
Perimetre
ale zonei
de
protecJie
sanitarà
Carecteristici ale zonei de
protecJie sanitarà
Rolul
perimetrelor
ObligaJiile
personalului care
deserveçte
perimetrele
1.
2.
3.




Pentru prevenirea contaminãrii çi impurificãrii apei potabile, întreaga re[ea
de distribu[ie trebuie sã fie men[inutã în bune condi[ii de func[ionare, evitând
pierderile pe re[ea, eliminând posibilitatea de impurificare prin deteriorarea
acesteia ca çi contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de
canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.).
ântânile arteziene din cur[ile întreprinderilor vor fi protejate în timpul iernii contra
înghe[ului.
!
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
25



FIÇÄ DE LUCRU (FL 8)
Determinarea aciditå|ii apei


Elev: .............................................. Data: ......................



1. Preleva[i o probã de apã din re[eaua de apã potabilã a agentului economic.
2. Alege[i din trusa de laborator sticlãria, aparatura çi reactivii necesari determinãrii
aciditã[ii apei.
3. Executa[i urmãtoarele opera[ii corespunzãtoare determinãrii aciditã[ii apei:








1



2

$e mãsoarã 100
ml apã
$e introduce apa într-un
pahar Erlenmeyer çi se
adaugã 2-3 picãturi de
fenolftaleinã (pentru
determinarea aciditã[ii totale)
sau metiloranj (pentru
determinarea aciditã[ii reale)
$e titreazã cu NaOH sol 0,1 N pânã la
apari[ia culorii roz (pentru determinarea
aciditã[ii totale) sau galben-portocaliu
(pentru determinarea aicditã[ii reale)


4. Nota[i volumul de solu[ie de NaOH 0,1 n folosit la titrare.
5. Efectua[i 2 determinãri în paralel din aceeaçi probã.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
26
6. Calcula[i aciditatea apei în func[ie de volumul de solu[ie utilizat, cu ajutorul
formulei:
7. Completa[i tabelul

eterminarea
Volumul ini[ial
de NaOH 0,1 n
[ cm
3
]
Volumul final de
NaOH 0,1 n
[cm
3]

Volumul de NaOH
0,1 n folosit la titrare
[cm
3
]
Aciditatea
calculatã
[grade]
1


2


Rezultat final


8. Ìnterpreta[i rezultatul ob[inut, prin comparare cu valorile din $TA$
FIÇA DE EVALUARE
Determinarea aciditå|ii apei
Nr.
crt.
Etapele de lucru Punctaj Norma de timp

Punctaj ob|inut
1 Enun|area principiuIui
metodei
1 pct 2 minute
2 AIegerea materiaIeIor
necesare
2 pct 3 minute
3

4
5
6
Pregãtirea probei pentru
analizã
Pregãtirea biuretei
Titrarea
Calculul çi formula-
rea concluziilor
4 pct

3 pct
8 pct

9 pct
7 minute

8 minute
10 minute

15 minute







Observa[ii ale maistrului sau tutorelui de practicã:..............................................................
............................................................................................................................................................


NaOH ml F J Aciditatea , c

în care ;
V ÷ volumul de sol. NaOH 0,1 N folosit la
titrare, în ml
÷ factorul de corec[ie al sol. NaOH 0,1 N.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
27

Proiect P 1
Sarcinå de Iucru
ReaIiza|i un proiect în care så prezenta|i boIiIe vehicuIate prin aIimente çi
moduI de råspândire a boIiIor.
Måsuri organizatorice
Elevii vor fi împãr[i[i în 4 grupe. iecãrei grupe i se vor trasa sarcini precise de lucru çi
termene stabilite pentru realizarea diferitelor etape ale proiectului, se dau referin[e
bibliografice, care sã ajute elevii în elaborarea proiectului, modul cum trebuie sã prezinte
materialul ( plançe, postere, power point, etc,).
Activitå|i:
1.Etapa de pregãtire teoreticã: elevii se vor documenta cu privire la bolile transmise
prin alimente, se vor documenta în ceea ce priveçte microorganismele ce produc
bolile vehiculate, vor realiza prezentãri în power point.
2.Etapa de procurare a materialelor necesare
3.Asamblarea efectivã a materiale realizate.
EvaIuarea proiectuIui se va realiza pe baza fiçelor de autoevaluare, fiçelor de evaluare
a activitã[ii grupei, çi fiçelor de observare sistematicã a elevilor.

Proiect P 2

Sarcinå de Iucru
ReaIiza|i un proiect în care så prezenta|i:
1. Epurarea biologicã a apelor uzate în industria alimentarã
2. Compozi[ia apelor reziduale: o industrie sau comparativ în douã
3. Ìnstala[ii de epurare biologicã
4. $isteme de epurare în general çi concret
5. Ìndici de calitate a apei epurate
EvaIuarea proiectuIui se va realiza pe baza fiçelor de autoevaluare, fiçelor de evaluare
a activitã[ii individuale, çi fiçelor de observare sistematicã a elevilor.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
28


$T&Ì& E CAZ ÷ $C
1
TEMA: Tehnologia curã[irii çi dezinfec[iei

Ìndustria alimentarã are un rol primordial, acela de a produce alimente de bunã
calitate, sãnãtoase, care sã poatã fi conservate o perioadã mai lungã de timp.
Pentru ob[inerea acestui rezultat, curå|irea çi dezinfec|ia trebuie sã reprezinte o
preocupare constantã a specialiçtilor din toate unitã[ile de produc[ie.
1. Ìdentifica[i substan[ele necesare opera[iei de igienizare.
2. Ìdentifica[i metodele de curã[ire çi dezinfec[ie aplicate.
3. Realiza[i o verificare a eficien[ei opera[iilor prin metoda tamponului çi stabili[i
care este metoda cea mai eficientã.

$T&Ì& E CAZ ÷ $C
2

TEMA :Epurarea apelor reziduale


1. Observa[i cu aten[ie schema care reprezintã
procedeul de epurare a apelor reziduale
folosind alge active.
2. Enumera[içi alteplantele filtru folosite.
3. Ìdentifica[i pãr[ile componente ale instala[iei
de epurare.
4.Prezenta[i modul de func[ionare al instala[iei
de epurare.
5.Prezenta[i avantajele folosirii acestei metode
de epurare a apei.






Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
29


PortofoIiuI
Crea[i un portofoliu cu privire la $tabilirea punctelor critice din procesul tehnologic
în societatea comercialã de prelucrare a laptelui la care vã desfãçura[i practica
comasatã.
Portofoliul trebuie sã acopere stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic
de ob[inere a produselor lactate acide. Va con[ine fiçe de lucru, de observa[ie,
tehnologice, studii de caz, proiecte relevante.
O camerã digitalã vã va ajuta sã genera[i dovezile



JurnaI de practicå
$e prezintã Iista de activitå|i pentru sãptãmâna de practicã comasatã:
Ziua 1, 2 ÷ !regätirea substantelor folosite pentru curätire çi dezinfectie;
Ziua 3 - $tabilirea punctelor critice din procesul tehnologic;
Ziua 4, 5 - !rocesul tehnologic de epurare a apelor reziduale.
Jurnalul de practicã se va completa o datã pe sãptãmânã.


J&RNAL E PRACTÌCÄ
Elev:
Perioada:
Loca[ie (Agent economic çi departament):
Modul:
Tema:
$arcina de lucru:
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
30

În jurnalul de practicã, elevul va completa urmãtoarele informa[ii:

1. Care sunt principalele activitã[i relevante pentru modulul de practicã pe care le-a[i
observat sau le-a[i desfãçurat?






2. Ce lucruri noi a[i învã[at?





3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plãcut? Motiva[i.






4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plãcut? Motiva[i.




Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
31
VII. MODALITATEA DE EVALUARE

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare ÷ învã[are ÷ evaluare trebuie
sã fie focalizat pe formarea abilitã[ilor cheie, competen[elor tehnice generale çi
competen[elor tehnice specializate, cerute de nivelul doi de formare çi de calificarea
tehnician în industria aIimentarå.
Existã numeroase metode çi procedee didactice care pot fi folosite în scopul
formãrii competen[elor. În selectarea lor trebuie sã se [inã seama de con[inuturi çi nu în
ultimul rând, de stilurile de învã[are ale elevilor (vizual auditiv sau practic).
EvaIuarea scoate în eviden[ã mãsura în care se formeazã, abilitã[ile cheie,
competen[ele tehnice generale çi competen[ele tehnice specializate din $tandardul de
Pregãtire Profesionalã.
Evaluarea pe parcurs se realizeazã de cãtre coordonatorul de paracticã pe baza
fiçelor de evaluare sau de cãtre elev pe baza fiçelor de autoevaluare .
Pentru evaluarea sumativã, care se realizeazã la sfârçitul unei unitã[i de învã[are,
a modulului sau anului çcolar, se impune stabilirea locului çi a datei de desfãsurare a
examinãrii.
$e pot utiliza diferite metode care sã confere caracterul formativ al evaluãrii,
folosind pe lângã metodele clasice çi metodele alternative ca: observarea sistematicã a
elevilor, proiectul, studiul de caz, exerci[iul practic, portofoliul.
Proiectul
Proiectul este orice exerci[iu sau investigare în care constrângerile de timp au
fost relaxate. Proiectele sunt practice çi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot
fi abordate individual sau de cãtre un grup de elevi. e obicei implicã, în mãsurã
semnificativã, efectuarea activitã[ilor fãrã supraveghere atentã, deçi evaluatorul poate
asigura îndrumare çi sprijin. Au o duratã mai extinsã, deçi sunt, totuçi, definite prin
factorul timp.
Alegerea proiectului poate fi dirijatã de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o
temã sau o scurtã informare, ca bazã a investigãrii.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
32
Oferã o modalitate utilã de a îmbina evaluarea unei game largi de abilitã[i çi de a integra
diferite activitã[i, atât în cadrul, cât çi între unitã[i. Acestea sunt în mod special adecvate
pentru evaluarea rezultatelor învã[ãrii privind abilitã[ile cognitive: analizã, sintezã çi
evaluare. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemã practicã.
$tudiile de caz
Constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a unei
imagini sau înregistrãri electronice care se referã la o situa[ie realã. Apoi aceasta este
urmatã de o serie de instruc[iuni care determinã elevul, ca observator detaçat al
evenimentelor, sã analizeze situa[ia, sã tragã concluzii çi sã ia decizii sau sã sugereze
modalitatea de ac[iune.
Este important sã vã aminti[i cã, în numeroase studii de caz, nu existã rãspunsuri
,corecte¨ sau modalitã[i ,corecte¨ pentru a ajunge la o decizie. Ìmportante sunt procesul
de interpretare çi cel decizional, precum çi concluzia la care ajunge elevul.
$tudiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilitã[ile de
rezolvare a problemelor çi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci
când situa[ia realã ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învã[ãrii este limitat.
erciJiile practice
Constau în orice activitate care permite elevilor sã îçi demonstreze direct
abilitã[ile tehnice çi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazatã pe rezultatul
final al activitã[ii (produsul), sau pe efectuarea activitã[ii (procesul), sau pe o combina[ie
a ambelor.
Permite elevului sã demonstreze abilitã[i, tehnici, cunoçtin[e çi în[elegerea
elementelor de specialitate.
Oferã dovezi privind abilitã[ile practice dobândite, la locul de muncã.
Gama de exerci[ii practice este largã çi include cercetarea çi investigarea unei
probleme de proiectare, efectuarea unor activitã[i de laborator, realizarea çi utilizarea
unui obiect.
Jurnale
acã este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilã de evaluare
a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui sã aibã instruc[iuni clare
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
33
privind utilizarea çi ar trebui sã li se ofere elevilor îndrumãri privind modul în are trebuie
înregistrate informa[iile esen[iale. La locul de muncã, lucrãtorii pot [ine un jurnal pentru a
monitoriza çi verifica operarea unui echipament specific sau pentru a [ine eviden[a
proceselor. Astfel de înregistrãri pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea
elevului de a îndeplini o gamã de activitã[i çi de sarcini. Acestea sunt [inute de elev çi
înregistreazã de câte ori au fost îndeplinite activitã[ile çi sarcinile specificate într-o gamã
de situa[ii.
Portofoliu
O colec[ie reprezentativã a muncii candidatului, de obicei realizatã de-a lungul perioadei
de învã[are, pentru a demonstra sau exemplifica ori faptul cã a fost îndeplinitã o serie de
criterii, ori cele mai bune realizãri de care este capabil candidatul. &tilizat, de asemenea,
în mare mãsurã pentru învã[area reflexivã.
Este utilzat pentru:
O Încurajarea învã[ãrii autodirec[ionate.
O Lãrgirea opiniei asupra celor învã[ate.
O acilitarea învã[ãrii despre cum înve[i.
O emonstrarea progresului cãtre rezultate identificate.
O Crearea unui punct de intersec[ie pentru instruire çi evaluare.
O Oferirea unei modalitã[i pentru elevi de a se valoriza ca persoane care înva[ã.
Oferirea oportunitã[ilor pentru dezvoltare cu sprijinul colegilor.
AutoevaIuarea este una din metodele care capãtã o extindere tot mai mare
datoritã faptului cã elevii îçi exprimã liber opinii proprii, îçi sus[in çi îçi motiveazã
propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiazã de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performan[ã çi cu probele de evaluare introduse în
$tandardul de Pregãtire Profesionalã.

Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
34
VIII. ANEXE
REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 1)

Nr.
crt
Clasificarea
factorilor de risc
actori de risc actori de risc de
la locul tãu de
muncã (practicã)
1. actori de risc fizic - temperatura aerului ( ridicata ,
scazuta), umiditatea aerului
( ridicata, scazuta), curenti de aer,
presiunea aerului ( ridicata,
scazuta),ionizarea aerului, zgomot,
ultrasunete, vibratii, iluminat ( nivel
de iluminare, stralucire, palpaire),
radiatii electromagnetice ,
ionizante, potential electrostatic,
calamitati naturale ( trasnet,
inundatii, vant, grindina, alunecari,
surpari, prabusiri de teren sau
copaci, seisme, avalanse),pulberi
pne umocancerigene (praf)

2. actori de risc
chimic
- gaze, vapori, aerosoli toxici sau
caustici
- pulberi in suspensie in aer,
gaze sau vapori inflamabili sau
explozibili)

3. actori de risc
biologici
- microorganisme in suspensie in
aer

4. Caracterul special
al mediului
- subteran, acvatic, subacvatic,
mlastinos, aerian, cosmic


Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
35
REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 2)

Nr.
Crt.
BoIi profesionaIe Cauze
1
Nevroze de coordonare;
miotendosinovite çi tendinite

miçcãri numeroase çi frecvent repetate;
încordarea sistematicã a muçchilor çi
ligamentelor respective sau presiune pe
tendoanele respective

2
Artroze cronice, periartrite, stiloidite,
necroze aseptice, osteocondilite,
bursite, epicondilite

presiune sistematicã sau repetatã în regiunea
articula[iilor respective, supraîncordarea çi
traumatizarea lor, muncã îndelungatã la
temperaturã scãzutã çi umiditate

3

Boala de vibra[ii (sindrom osteo-
musculo-articular, sindrom Raynaud,
sindrom nervos)

vibra[ii mecanice

Nr
crt.
BoIi Iegate de profesiune Cauze
1
Afec[iuni musculo-scheletice
(lombalgii, cerviscapuloalgii)

microclimat nefavorabil, vibra[ii, efort fizic
crescut, posturã incomodã, efect traumatic
mecanic



Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
36
REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 3)
TipuI
MecanismuI
patogenic
LocaIizarea
AspectuI
cIinic
dominant
ExempIe
INFEC|IOS
Neinflamator
(enterotoxine,
lezarea vilo-
zitã[ilor in-
testinale).
Partea su-
perioarã a in-
testinului
sub[ire.
iareea
apoasã.
V. cholerae
E. coli LT
E. coli $T
$almonella
V. parahae-molyticus
V. vulnificus
Giardia lamblia
Cryptospori-dium
v. Norwalk
Rotavirusuri
Astrovirusuri
Ìnflamator
(invazie, ci-
totoxine).
Colon isenterie.
$higella
E. coli enteroinva-zivã
$. enteritidis
V. parahae-molyticus
C. difficile
C. jejuni
E. histolitica
Cl. perfrin-gens A
Penetrarea în
mucoasa in-
testinalã çi în
circula[ia
sanguinã ale
[esuturilor çi
organelor
(bacteriemii).
Partea distalã a
intestinului
sub[ire.
ebrã
entericã.
$. typhi
Y. enterocoli-tica
C. fetus
v. intestinalis
V. vulnificus

Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
37

REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 3)
TipuI
MecanismuI
patogenic
LocaIizarea
AspectuI
cIinic domi-
nant
ExempIe
%

Enterotoxine
iferite
segmente
ale tubului
digestiv.
Vomitãri
iaree
$. aureus (B)
E. coli E%E
B. cereus
Citotoxine
iferite re-
giuni ale tu-
bului diges-
tiv.
Vomitãri, di-
aree, entero-
colitã hemo-
ragicã H&$,
TTP.
$. aureus (B)
Cl. perfrin-gens A
E. coli EHE

Neurotoxine

Tubul di-
gestiv s.n.c.
çi periferic,
musculaturã.
Constipa[ie,
diaree, pa-
reze, parali-
zii, halucina-
[ii, delir.
l. botulinum
Gambierdis-cus toxicus
Gonyaulux tamarensis
G. catenella
manita
nocybe spp.
litocybe spp.
!silocybe spp.
!anaeolus spp.




Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
38
REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 4)
UtiIizare Efecte nedorite Måsuri de Iimitarea riscuriIor:

ANTÌBÌOTÌCEL
E

-Pentru
tratarea
animalelor
-La furajarea
animalelor
pentru
îmbunãtã[irea
performan[elor
de creçtere
-În practice
ilegale ca çi
conservant
alimentar

-se acumuleazã în
carnea animalelor
sacrificate, iar prin
ingerare ajung în
organismul uman;
-ajunse în organismul
uman contribuie la
instalarea rezisten[ei
la tratamentul cu
antibiotice;
-pot produce diferite
alergii persoanelor
-Ob[inerea materiilor prime
constituie un CCP din punct de
vedere al contaminãrii cu antibiotice
çi este necesarã aplicarea
urmãtoarelor mãsuri de control:
-La tratarea animalelor se vor utiliza
doar antibioticele admise de
legisla[ia sanitarã în vigoare,în doze
corespunzãtoare;
-Animalele vor fi sacrificate doar la
un anumit interval de timp dupã
administrarea antibioticelor
(conform legisla[iei în vigoare
PE$TÌCÌELE

-$e utilizeazã
la cultivarea
produselor
vegetale;

-Au ac[iune toxicã
asupra dãunãtorilor
dar çi asupra
organismului uman;
-$e pot acumula atât
în produsele vegetale
care au fost tratate,
dar çi în produsele
de origine animalã,
provenite de la
animale hrãnite cu
furaje cu un con[inut
ridicat de pesticide
-$e vor utiliza doar pesticidele
admise;
-Cantitã[ile de pesticide utilizate vor
fi specificate de producãtorul agricol
sau de legisla[ie;
-Momentul aplicãrii pesticidului
trebuie ales astfel încât sã nu fie
foarte aproape de momentul
recoltãrii;
-abrican[ii de produse alimentare
vor fi în contact permanent cu
furnizorii de materii prime în
legãturã cu programele de aplicare
a tratamentelor cu pesticide.
Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
39

REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 5)


$copul tratamentelor
termice
Ìdentificarea
tratamentelor
termice
Mãsuri de
limitarea riscurilor

Amplasarea
aparatele de
mãsurã
distrugerea
microorganismel
or, în special a
celor patogene.

pasteurizarea

Monitorizarea
tratamentelor
termice cu ajutorul
termometrelor
obiçnuite sau
termometre cu
înregistrare a
valorii temperaturii
pe termograme;
Monitorizarea
presiunii aburului;
Monitorizarea
debitului de agent
termic çi produs.
Aparatele de
mãsurã pot fi
instalate fie
pe flux sau
vor fi utilizate
la anumite
intervale de
timp,
prestabilite.

sterilizarea



Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
40



REZOLVARE FIÇÄ TEHNOLOGICÄ (FT 1)

opera|ia
nr.crt.
curå|irea în 3
etape
curå|irea în 5
etape
curå|irea în 7
etape
reguIa ceIor
4D
1. prespãlare prespãlare, prespãlare degajare
2. curã[ire curã[ire curã[ire alcalinã detergen[ã
3. rãzuire rãzuire rãzuire decapare
4. dezinfec[ie curã[ire acidã dezinfec[ie
5. rãzuirea
dezinfectantului
dezinfec[ie
6. rãzuirea
dezinfectantului

















Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
41


Condi|ii de caIitate pentru apa potabiIå (mg/dm3)
conform STAS 1342 - 91.
Ìndicatori

Valori admise Valori admise
excep[ional
1. Ìndicatori organoleptici
Miros, grade max.
Gust, grade max.

2
2

2
2
2. Ìndicatori fizici
pH
Culoare, grade max.
Turbiditate, grade max.

5,5-7,4
15
5

max. 8,5
30
10
3. Ìndicatori chimici generali
amoniu
clor total
detergen[i sintetici anionici
duritate totalã, grade germane
oxigen dizolvat
0
0,55
0,2
20
6
0,5
-
0,5
30
6
4. . Ìndicatori chimici toxici
arsen
azota[i
cianuri libere
mercur
pesticide

0,05
45
0,01
0,001
0,5

-
-
-
-
-







Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
42
REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 6)



Pretratarea

Indepårtarea
grasimiIor

Tratarea propriu-zisa
$isteme aerobe

$isteme
anaerobe
$itarea
WCu capcane
gravita[ionale
Procesul
conven[ional cu
nãmol activat
Lagune
anaerobe
Reglarea pH-ului:
WPrin flota[ie cu aer
iltre aerobe Reactoare cu
agitare
WLa cura[irea
alcalina: pH = 10 ÷
14
WPrin flota[ie cu aer
dizolvat
Contactoare
biologice rotative
Contactoare
anaerobe
WLa cura[irea acida:
pH = 1,5 ÷ 6
WHidroliza enzimaticã a
OG cu ajutorul
lipazelor
Reactor
discontinuu
secven[ial
iltre anaerobe
WOptimul pentru
tratarea biologicã:
pH = 6,5 ÷ 8,5
Lagune sau
iazuri de aerare
(necesita spa[iu
mare)
-Reactoare in
strat expandat
sau fluidizat
W$e face cu: H
2
$O
4
,
HNO
3
, NaOH, CO
2
,
var









Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
43

REZOLVARE FIÇÄ DE LUCRU (FL 7)
Nr.
crt.
Perimetre
ale zonei
de
protecJie
sanitarà
Carecteristici ale zonei de
protecJie sanitarà
Rolul
perimetrelor
ObligaJiile
personalului care
deserveçte
perimetrele
1. perimetrul
de regim
sever
în care nu este permis sã
se construiascã locuin[e
çi/sau construc[ii anexe çi în
care nu au acces
persoanele fãrã interes de
serviciu. Zona se prevede
cu îndiguiri çi cu pazã
permanentã
au rolul de a
stabili
perimetrele în
care se impun
condi[ii
speciale în
vederea
prevenirii
contaminãrii çi
impurificãrii
apei de cãtre
diverçi factori
cum ar fi: bãl[i,
depozite de
gunoaie, re[ele
de canalizare,
grupuri sanitare
(closete) sau
orice instala[ii
sau depozite
insalubre
personalul care
deserveçte in-
stala[iile de
aprovizionare cu
apã potabilã
trebuie sã aibã
controlul medical la
zi în carnetul de
sãnãtate çi sã
poarte, în timpul
lucrului,
echipamentul
sanitar de
protec[ie. Angaja[ii
depista[i cu diferite
afec[iuni (deci cu
contraindica[ii
medicale) la
controlul medical
periodic obligatoriu
vor fi scoçi pentru
a preveni
contaminarea apei.
2. perimetrul
de restrictie
situat în jurul zonei de regim
sever, în care se pãstreazã
o salubritate perfectã çi se
interzice utilizarea terenului
în scopuri care ar putea
reduce debitele (despãduriri
etc.) sau ar altera calitatea
apei (depozite de gunoi
etc.).
3. perimetrul
de
observatie
cuprinde zona în care
organele sanitare fac
observa[ii sistematice
asupra stãrii sanitare a
oamenilor

Acest material a fost elaborat prin finan[are PHARE în proiectul de
Dezvoltare institutionalä a sistemului de învätämânt profesional çi tehnic
44

IX. BIBLIOGRAFIE


Banu C a 1999 anualul inginerului de industrie alimentarà, vol. II, Editura
Tehnicá, Bucuresti,
Dimitriu M 1972 %ehnica anali:elor de laborator in industria alimentaràEditura
Didacticá si Pedagogicá, Bucuresti,
3 Dan V 2001 icrobiologia alimentelor, Editura Alma, Galati,
Dumitriu M
Paraschiv E
1981 icrobiologia ¸i chimia produselor alimentare, Editura Didacticá si
Pedagogicá, R.A. Bucuresti,
5 Hobincu A
ya
1992 $tudiul materialelor din industria alimentarà ¸i tehnologie generalà,
manual pentru liceu, anul I Editura Didacticá si Pedagogicá, R.A.
Bucuresti,
6 Meleghi I
Banu C
1995 &tilaful ¸i tehnologia prelucràrii laptelui, Editura Didacticá si
Pedagogicá, R.A. Bucuresti,
7 Nichita L Ion
D ya
2001 !regàtire de ba:à in industria alimentarà, -instruire tehnologicà ¸i
de laborator, Editura Oscar Print, Bucuresti,.
8 Rotaru
GMoraru C
1997 HACC!, Anali:a riscurilor, !unctele critice de control,Editura
Academica, Galati
Savu C 2008 Igiena i controlul produselor de origine animalà, Editura SemnE,
Bucuresti
Tofan C 2004 icrobiologia alimentarà, Editura AGIR, Bucuresti
```` 2005 Standard de Pregátire ProIesionalá si Curriculum pentru clasa a XI-
a, An de completare, caliIicarea Preparator produse din lapte,
domeniul Industrie Alimentará
```` 1971 Industria alimentarà, produse finite, materii prime ¸i auxiliare
(Colectie $%A$, Editura Tehnicá, Bucuresti

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->