Sunteți pe pagina 1din 9

Domnia in Evul Mediu si relatiile cu Biserica

Referat realizat de Sava Laurentiu

Domnia in Evul mediu si Relatiile cu Biserica

1. Context General
Spatiul Romanesc era impartit in Evul Mediu in 3 tari : Tara Romaneasca,

Moldova si Transilvania. Uniunea celor trei se produce abia In 1600 de catre Mihai Viteazul.Dar pentru a a intelege intreg procesul cat si caracteristicile atat generale cat si particulare vom porni in a analiza fiecare tara.

a.

Tara Romaneasca

n 1324 Basarab I se afla sub suveranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai trziu, domnitorul romn cucerete Severinul, ceea ce a dus la rcirea relaiilor cu Regatul Ungar. Mai mult dect att, din 1327 Basarab refuz s mai plteasc tributul de vasal. Aceste lucruri l-au determinat pe regele ungar s ntreprind o expediie de recucerire a teritoriului pierdut i de pedepsire a vasalului su. n luna sept a anului 1330, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei , cu o puternic armat organizeaza o campanie pentru inlaturarea lui Basarab I. Aceasta incearca sa medieze conflictul oferindu-I 7000 de bani de argint si cetatea Severinului. Insa este refuzat de Carol R. de Anjou si se vede nevoit sa poarte in conflict militar in 9-12 nov 1330 intr-un loc stramt intre munti numit Posada.In cele din urma Carol R. sufera o dezastruoasa pierdere, fiind nevoit sa isi schimbe hainele cu un ostas ptr a nu fii recunoscut. Prin aceast victorie, Basarab I a reuit s consolideze independena inutului, s o ntreasc din punct de vedere statal, pentru ca mai

apoi s-i lrgeasc hotarele.Dar ce a rmas n istorie este faptul c aceast victorie rsuntoare a nsemnat practic naterea unui nou stat feudal independent, Basarab I asumnd titlul de Mare Voievod.Ulterior, raporturile cu Ungaria au fost reluate in contextul necesitatii luptei comune impotriva tatarilor, acesta fiind momentul in care Basarab cucereste sudul Moldovei, aflat sub influenta tatara, de unde provine numele Basarabia apoi s-a extins asupra intregului teritoriul dintre Prut si Nistru.

b. Moldova
In Moldova primul Domnitor intr-un sens larg al cuvantului a fost Roman I, ce s-a intitulat Domn de la munte pana la mare , reusind sa extinda Moldova pana la spatial Dunarean. Insa originea statului conform traditiilor istorice este reprezentata de catre dublul descalecat a lui Dragos si Bogdan. In 1359 Dragos traverseaza carpatii si il invinge pe Balc organizand aici o marca de aparare scopul acesteia era de a asigura apararea impotriva tatarilor si controlul drumului comercial de la Est de Carpati.Intrucat locuitori erau tot mai nemultumiti de conducerea statului aliniata la cerintele Regatului ungar, Bogdan I traverseaza Carpatii si cucereste marca de aparare. Astfel el este consemnat ca cel dinti domn al rii. Ca desclector al rii n , Drago este nceptorul, iar Bogdan I trebuie considerat adevratul ntemeietor al Principatului Moldova, ca stat de sine stttor.Prindescalecat cronicari desemneaza nasterea Moldovei.Chiar daca traditia istorica a descalecatului nu are acoperire in documente(nu este confirmat in izvoarele scrise ale momentului) ascunde unele fapte reale.

c. Transilvania
ncepnd cu sfrsitul secolului al X-lea, maghiarii ncep cucerirea teritoriilor

locuite de catre romni, aflate la est de rul Tisa. ntre Tisa si Muntii Carpati se aflau mai multe formatiuni politico-statale autonome, conduse de voievozi, sau duci, conform cronicilor maghiare, aflate n relatii de vasalitate cu mparatul bizantin( Gelu , Glad si Menumorut). Unul dintre acesti conducatori, precum Gelu, care stapnea centrul Transilvaniei, era cu siguranta romn.Au urmat o serie de presiuni din partea Reg. Ungariei care incerca sa impuna comitatul ca forma de organizare, insa puterea romanilor a fost mai mare in 1172 numindu-l pe Leustachius primul voievod al Transilvaniei. Putem afirma ca in sec XIII voievodatul

Transilvaniei ca stat medieval era format, din initiative coroanei maghiare, in urma cuceririi teritoriului si organizarii institutionale Insa Voievodul reprezentativ ce functiona in deplinatatea puteri a fost Iancu de Hunedoara ( 1441-1456),figura marcanta a istoriei Transilvaniei cat si a Europei prin reusita lui de a opri armata tatara la scarile Belgradului(1456), care era considerat cheia Europei.

2.Influenta Domniei
Tarile Romane, Moldova si Transilvania au strecut printr-un lung proces sinuos la sfarsitul careia au reusit sa iti pastreze integritatea teritoriala. Un moment crucial in separarea politici, intereselor cat si influentelor celor 2 blocuri romanesti : Tarile Romane Moldova si Transilvania il constituie Cucerirea Ungariei de catre otomani in urma bataliei de la Mohacs din 1526 , urmand transformarea sa in pasalac.

a) Transilvania
Transilvania s-a aflat sub suzeranitate maghiara din sec XII -1541 cand intra sub suzeranitate otomana.Acest lucru a insemnat integrarea politica in regatul maghiar fapt ptr care institutiile tarii sunt o sinteza intre cele de tip occidental impuse de cuceritori si cele romanesti impuse de rezistenta romanilor .Astfel principala institutie care si-a pastrat autunomia sub Vasalitatea Ungariei a fost Voievodul-echivalentul Domnitorului in T.R si Moldova.Acesta era numit de regale Ungariei fiind instanta suprema de judecata cat si comandantul armatei insa ii lipseau puterile depline caci conducea Transilvania in numele regelui maghiar.El avea calitatea de Inalt demnitar al Regatului Ungar. Suzeranitatea Otomana s-a manifestat intre 1541-1688.Ca urmare a cuceriri Regatului Ungar si a transformarii acestuia in pasalac in 1541 a fost firesc ca Transilvania sa treaca din sfera de influenta maghiara in sfera de influenta Otomana.Principatul inlocuieste Voievodatul si se bucura de o larga autonomie din partea imp Otoman.Dar Principatul se allege, acum,de dieta si este confirmat de

sultan. Chiar daca pe plan intern se bucura de o larga autonomie , pe plan extern acesta este ingradit nefiindu-I permis sa incheie tratate fara aprobarea portii. Sub stapanire Habsburgica se afla intre anii 1688-1867 ca urmare a trecerii Transilvaniei in urma pacii de la Karlowitz (1699) sub stapanire austriaca.In linii mari se mentin aceeleasi atributii ale Principelui dar este restransa autonomie ptr ca locul principelu ieste luat de un guvernator ales de dieta si confirmat de Curte cu alte cuvinte institutiile principatului erau subordinate Vienei

b) Tara Romaneasa si Moldova


Organizarea Domniei se desavarseste dupa constituirea statelor medieval cand regimul politic a evoluat spre formula monarhica in tiparele generale ale monarhiei feudale dar cu trasaturi proprii generate de specificul societatii romanesti. Desavarsita in aria civilizatiei bizantino-slave organizarea institutionala a tarilor a fost de inspiratie bizantina dar formele de manistare si atributele sale aveau puternice trasaturi romanesti.Succesiunea la tron se intampla pe baza principiilor ereditare ale primogenituri pe tronul tari urca primul nascut de sex masculine din familia domnitoare dar si cel elective in care domnul era ales din randul familiei domnitoare de boierime si adunarea Tarii. A existat in Tarile romane institutia asocierii la domnie. Asa de exemplu, MIRCEA CEL BATRAN asociaza la domnie inainte de 1418 pe fiul sau MIHAIL, ALEXANDRU CEL BUN asociaza la domnie pe fiul sau ILIE, iar STEFAN CEL MARE pe fiul sau BOGDAN. Asocierea la domnie a fiintat si intre frati (ex. fiii lui ALEXANDRU CEL BUN). Era de fapt o initiere in tainele si treburile domniei ale viitorului domn. Daca domnul era minor, bolnav, in imposibilitate de a conduce tara, lipsea din scaun, in caz de fuga a domnului, de mazilire, se utiliza regenta, (cat timp domnul a fost ales de tara si popor locotenenta domneasca). Regenta si locotenenta domneasca desemneaza toate categoriile de loctiitori domnesti.Din a doua jumatate a secolulal XVI-lea, regenta lasa locul locotenentei domnesti, datorata in principal fugii domnitorului ori mazilirii acestuia de catre turci. A doua institutie fundamentala a statului a fost Biserica jucand un rol important in domeniile vietii sociale,juridice si culturale. Organizarea bisericeasca a urmat ca

si domnia , modelul bizantin, cunoscand si influente sud-slave.Aceasta era supusa dogmatic patriarhiei din Constantinopol ,bucurandu-se pana in a doua jumatae a sec XVI de autocefalie. Pentru a isi marca aceasta organizare de sine statatoare Biserica se organizeaza institutional infiintand Mitropoliile Ortodoxe, prima fiind organizata in Dobrogea in 1305 la Vicina. Perioada dintre a doua jumatare a sec XVI sec XVIII aduce modificari in structura institutionala in contextual stabilirii dominatiei otomane asupra tarilor romane. Puterea Domniei incepe se penduleze in favoarea boierimii. Regimul fanariot se instaureaza la inceputul Sec XVII in Tara Romaneasca si Moldova.El este instalat de poarta in contextul decadentei dupa infrangerea in asediul Vienei din 1683.Regimul Fanariot a insemnat stirbirea grava a autonomiei T.R si Moldovei fapt ce a marcat importante modificari institutionale astfel: Domnia isi pierde caracterul pamantean fiind inlocuita cu greci din cartierul Fanar, aceasta este integrata in ierarhia administrative otomana devenind Inalta Demnitate a Imp Otoman.Acum Domnitorul este numit de catre sultan, in ceea mai mare parte locul este cumparat de fanarioti pe baza unor sume de bani considerabile. Astfel mai bine de jumate din venituri Principatelor erau preluate de Poarta numai pentru prelungirea domniei.Domnia era scurta de 1-2 ani pe perioada aceasta Domnitori duceau o viata luxoasa. Sa nu se creada insa ca singurul interes prezentat de domnitorii fanarioti ptr carmuitori otomanilor era aprovizionarea capitalei si a ostilor, la care se adauga varsarea birului si a nenumaratelor plocoane sau peschesuri. Fanariotii se fac indispensablii Portii prin legaturi cu puterile europene si al politicii externe in general.Astfel ei devin un mijloc de mediere intre occident si orient. La sfarsitul Epocii Fanariote imaginea Tarilor Romane era jalnica. Tarile Romane victime ale unei exploatari nemiloase si ale unor jafuri nemaiauzite, se afla la cel mai coborat nivel din istoria lor chinuita.Ura impotriva grecilor se ascutitse atat de mult incat a facut sa fie uitata dintaia sursa a tuturor nenorocirilor tarii: asuprirea otomana.

3.Relatia Cu Biserica
Raporturile Domnie-Biserica au fost de interdependenta, de sprijin reciproc Domnul numiand pana la jum sec XVI pe mitropolit si episcopi . Domnul era protectorul ortodoxiei in fata prozelitismului catholic si a pericolului islamismului dar si primul

ctitor de lacasuri de cult. Exista un obicei stravechi in care mnitorii si boierii bogati lasau ceva mostenire bisericesti.Aproape toate manastirile erau construite de domnitori sau de boieri si inzestrate. Mitropolitul era primul sfetnic al Domnului si prima pozitie in Sfatul Domnesc. deseori, anume propunerea fcut de mitropolit cu privire la soluionarea unei sau altei situaii era acceptat de domnitorul rii ca cea mai potrivit. Iat de ce sprijinul acordat domniei de Biseric era unul primordial pentru consolidarea statului. Instituiile statului, de asemenea, erau consolidate prin binecuvntarea clerului. Dupa aceea era hotarat domnul care va conduce tara acesta trebuia sa fie uns de catre mitropolit in urma procesului Domnitorul primea origine divina prin introducerea in titulatura domnului cuvantul IO prescurtarea de la Ioannes unsul lui Dumnezeu. Aceasta calitate era dobandita prin ceremonie religioasa a ungerii cu mir de catre mitropolit si incoronari , ceremonia transfera harul divin si confirma protectia divinitatii in exercitarea puterii.Prin ungere Domnii deveneau conducatori politici din mila lui Dumnezeu primind insemnele puterii : Coroana,buzduganul si sceptrul. In description moldavie D. Cantemir descrie ceremonia religioasa, staruind asupre faptului ca ungerea se face in spatele usilor iconoclastului cu capul sprijinit pe altar cand patriarhul ii pune patrafirul pe cap si dupa aceeaa i-a citit rugaciunea stabilita odinioare ptr incoronarea imparatilor il unge cu sfantul mir. La mai mult de un veac dupa cantemir, ceremonialul ramane neschimbat .La inscaunarea Regelui Clopotele bisericii erau trase, alaiul in frunte cu ceausii lui, jandarmi calare , marele spatar, apoi veneau delegatii bresleror de negustori si meseriasi .Marsul era incheiat de muzica militare. Inainte si in urma alaiului pitici nebuni, si saltimbaci incercau sa invseleasca norodul si strigau traiasca maria sa!. In urma lor lasa-l un val de entuziasm, intrucat poporul credea ca odata cu venirea unui nou domnitor lucrurile se vor schimba in bine. Putem afirma c relaiile dintre domnie i Biseric serveau drept fundament al stabilitii n ar i, concomitent, constituiau factorul decisiv n lupta diferitelor religii i confesiuni pentru obinerea supremaiei ntr-un anumit spaiu 4.

Caracteristicile si Atributiile Domniei

Domnitorul avea o dubla calitate : de domn si de mare voievod. Calitatea de Domn provine de la lat. dominus eminens superiorul stapan al intregii tari si a

supusilor , titlu atribuit Imparatiilor Romani.In acest sens el era proprieterul intregului pamanat al tarii, conducea intreaga adimistratie a tarii, numea dregatori, batea moneda, emitea hristoave(acte cu putere de lege), stabilea impozite si era Scaunul Suprem de Judecata .In caz ca nu era rezolvata o problema cu caracter critic lui ii revenea obligatia judecati.Calitatea de Mare voievod inseamna comandantul supreme al armatei in aceasta calitate el reuseste sa se decida in politica externa repectiv in declararea razboiului,incheierea tratatelor de pace dar si semnarea tratatelor cu statele vecine.El putea sa convoace oastea cea mare,sa staileasca birul si impozitele dar sis a adopte acte cu character obligatoriu.Teoretic, puterea domnului era nelimitata, dar practic, in realitate era limitata de boierime deaceea in sec XV-Xvi , tendinta generala a institutiei a fost de intarire a autoritatii in raport cu marea boierime si alte posibile centre ce putere. Asadar, In Tarile Romane domnia a fost absolutista. Domnul a fost singur stapanitor, lipsit de un organ de control, insa nu a fost despot (A. D. XENOPOL), atributele fiindu-i relativizate prin sfatul domnesc, adunarea starilor si obiceiul pamantului. Puterea domnului a fost personala, indivizibila si netransmisibila in plenitudinea sa. Chiar si in situatia in care Tarile Romane au devenit vasale prin omagiile prestate suveranilor puterilor mai mari, ele n-au devenit tari vasale de drept; pentru ca vasalitatea era nominala. Vasalitatea s-a purtat asupra persoanei domnului si nu a domniei in general. In Transilvania a existat o autonomie pronuntata. De altfel in intreg regatul maghiar numai Transilvania a ramas organizata ca voievodat. Transilvania nu a putut fi organizata ca un principat in cadrul regatului maghiar, necontopindu-se niciodata deplin cu regatul Ungariei.Desi voievozii Transilvaniei erau dependenti de regele Ungariei, fiind numiti de acesta, in mod constant ei au militat pentru inlaturarea dominatiei maghiare. Intr-adevar in a doua jumatate a secolulal XIII-lea si primul patrar al secolul al XIV-lea, Transilvania mai facea parte din regatul Ungariei doar formal, voievozii devenind adevarati conducatori ai tarii, deosebita de Ungaria. Accentuarea tendintei autonomiste a Transilvaniei fata de regatul Ungar se materializeaza mai intai prin consolidarea institutiei principale, voievodatul.

Bibliografie

Neagu Djuvara Intre Orient si Occident. Zoe Petre Manual de Istorie Cls XII Constantin Giurescu si Dinu Giurescu -"Istoria Romnilor" Gheorghe I. Bratianu - O enigm i un miracol istoric: poporul romn