Sunteți pe pagina 1din 2

Vincent van Gogh ~i-a pictat capodoperele in ultimii cinci ani de viata.

Lucra ca un fanatic, pana cand i s-a intunecat mintea ~i s-a sinucis. Astazi este considerat unul dintre cei mai de seama arti~ti ai tuturor timpurilor.
p icturi1e vandute 1ui Vincent averi van Gogh sunt pentru In zi1e1e noastre;

artistu1 Insu~i ~i-a vandut doar un tab1ou reprezentand o vie din Ar1es cu 400 de franci, cu putin Inainte de a muri In 1890. Fusese exasperant de s~rac. Venitu1 1ui consta doar din ajutoru1 oferit de frate1es~u mai mic, Theo. ins~ pictura 11f~cea fericit, sufletu1i se rev~rsape panze. Activitatea 1ui a fost puternic influentat~
O in 1889 Van Gogh ~i-a pictat camera din Aries. Prin acest tablou inten~iona sa ini~ieze o serie, menita sa-1 faca fericit pe Gauguin. Dupa spusele lui, aceasta opera a lui urma sa fie "calmant pentru minte ~i imagina~ie"

de cercul de pictori format de Eduard Manet, Auguste Renoir ~i Camille Pisarro: ace~tia nu urmau moda picturii contemporane, nu doreau sa: reproduca: imagini fixate 1n ateliere cu aer 1mbacsit. Ie~eau In aer liber, ~i pictau peisaje adeva:rate. Contemporanii 1i numeau ironic "impresioni~ti", deoarece adesea reproduceau doar anumite impresii dintr-o imagine. Dar picturile compuse din pete de culori vii pa:reau sa:prinda: viata: pe panza:, se impregnau de un dinamism aparte, ceea ce lipsea din operele contemporanilor. Van Gogh s-a dus ~i mai departe. in locul copierii formelor exacte, se stra:duia sa: exprime senzatii ~i sentimente. Cu mult timp dupa: moartea lui a fost catalogat drept "postimpresionist", deoarece a creat dupa: impresioni~ti. Tinere1ea artistului Van Gogh s-a nascut la 23 martie 1853, 1n Groot Zundert, un ora~el olandez. Tatal lui era preot protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori ~i negustori de arta. Avea 16 ani, cand mama Iui i-a gasit primul loc de munca, In Haga, la un unchi care era negustor de arta. parea ca:viata lui a intrat pe un faga~ normal, dar 1n 1874 este transferat In Londra, unde se 1ndragoste~te de fiica gazdei ~i 1~i neglijeaza munca. A fo~t

O Autoportret, reprezent3nd autorul cu urechea dreapt3 bandajat3. El insu~i ~i-a t3iat urechea dup3 o ceart3 aprig3 cu Gauguin. Privirea inexpresiv3. figura extenuat3, alungit3 prevestesc demen~a in faz3 incipient3 c()ncediat ~i trimis acasi1. 1876 se intoarce in in Anglia, ~i lucreazi1 ca colector de taxe intr-o ~coali1londonezi1.Mizena ora~ului insi1 il afecteazi1 atat de puternic incat refuzi1 colectarea taxelor, de aceea se treze~te din nou pe stri1zi. Se reintoarce acasi1, ~i de data aceasta decide ca, urrnandu-~i tati1l, si1 devini1 preot, dar studiile teologice i se par prea dificile, ~i se dedici1activitatilor cantabile. A!)aajunge in 1878 in Belgia, in zona rninier:I Bonnage. Si1r:Icia regiunii este irnpresionanta chiar fati1 de rnizena cartierelor londoneze: 'i$i vinde toate lucrurile ~i se muta intr-o colibi1 si1r:Ici1cioasi1,aproape de "ai si1i". Patronii uirniti il concedia?i1 1880. in
Pas decisiv La data aceasta lnsa este deja decis sa devina artist ~i sa prezinte 1:0 tablourile sale viata ~ reala. in primul rand a trebuit sa lnvete. Anul ~ urmator l~i lmparte timpul lntre Raga ~i J( Antwerpen.
f .sejur in 1885 In pleaca ora~, la Paris. 1:oainte Cu ocazia cu primului fusese acest 11 ani,

fascinat de prima ~i unica expozitie a impresioni~tilor, iar acum l~i dorea sa fie aproape ~ de arti~tii sai idolatrizati.
129

VAN

GOGH

in Paris se mut~ In Montmartre. Chiria pentru amandoi este suportat~ de fratele rnai mic, Theo. Mi~carea impresionist~ nu a avut lns~ un succes real In randul publicului, fapt pentru care la acea da~ numero~i arti~ti p~r~siser~ deja Parisul. S-au g~sit 1ns~ destui care s~-i 1ncurajezepe Van Gogh ~i pe alti colegi de breasl~ printre care, cezanne, Toulouse Lautrec ~i Seurat. Van Gogh era ata~at 1ndeosebi de Gauguin, av~nd In vedere c~ ambii arti~ti considerau c~ picturile trebuie s~ reflecte trnirile interioare. Accese de furie la betie . jn realitate Van Gogh nu s-a integrat niciodata in societate, f1ind mai des beat decat treaz, ~i l;lsandu-se prad;l acceselor de furie necontrolate. jn scurt timp decide s;l piece. P;lr;lse~te efervescenta obositoare a Montmartre-ului ~i In 1888 se mut;l lang;l Marseilles,la Aries. j~i g;lse~telocuint:l ~i se imprietene~te cu localnicii. Roulin, po~ta~ul il vizitez;l des la "Casa Galben;l" unde Van Gogh petrece un an. Lucreaz;l 16 ore pe zi. Adesea chiar ~i noaptea i~i ia vopselele ~i ~evaletul s;l "surprind;l" lumina lunii pe camp. Sursa de lumin;l este p;ll;lria care ii serve~te drept suport pentru lurnarulri. Visul lui este infiintarea unei colonii de arti~ti. jn acest scop il convinge pe Gauguin s;l i se al;lture. jn octombrie l.888 Gauguin sose~tela Aries, ins;l in scurt timp apar dis-

pute intre cei doi. Gauguin il considera dezordonat ~i badaran pe Van Gogh, iar acesta ii repro~eazalui Gauguin ca este increzut. Dement Cu putin timp inainte de Craciun are loc O cearta apriga intre cei doi: Van Gogh ii arunca bautura in fata lui Gauguin, dupa care il ataca cu briciul. Terifiat, Gauguin O ia la fuga, iar Van Gogh, nebun de furie, i~i taie O bucata din urechea dreapta. Cu aceasta ocazie realizeaza cat de aproape este de dementa. jn mai 1889 Se interneaza voluntar in bspiciul di St.- Remy. jn perioadele de calm este lasat acasasa picteze. jn decurs de mai putin de un an picteaza doua sute de tablouri. Localnicii il cunosc doar ca "nebunul" ~i il

O Culoarea preferata a lui Van Gogh era galbenul. in celebra sa lucrare, "Floareasoarelui'.. florile sunt scoase In eviden,a din fundal prin trasaturi de penel scurte ~i dese. O Ultimele zile ~i le petrece intr-a mansarda deasupra unei cafenele din Auvers-sur-Oise, situ at la nard-vest de Paris, pana cand se sinucide, la 27 iunie 1890. Fratele sau, Thea, care l-a iubit faarte mult, ii sta alaturi ~i de aceasta data, tinindu-1 in brate in ultimele daua zile. iau 1n deradere f:Irn jen:I. La un moment dat aceast:I atitudine i se pare insuportabil:I ~i se mut:I din sudul Franlei. La Inceputul anului 1890 se stabile~te In Auvers, la nord-vest de Paris, un or:I~el foarte popular In randul arti~tilor. Se refugiaz:I Intt-o c:Im:Irut:I deasupra unei cafenele ~i se dedic:I exclusiv picturii. Picteaz:I 70 tablouri In tot atatea zile. impu~catura fatala jns:I nu rezist:I mult timp In acest ritm fanatic. Duminic:I 27 iulie 1890 iese din or:I~el ~i se Impu~c:I In piept. Reu~e~te s:I se retrag:I In camera lui, unde l~i pettece noaptea fumandu-~i pipa. Mal1i, la ora unu noaptea, la varsta de doar 37 ani, moare din cauza r:Inii. A murit necunoscut. Ast:Izi este considerat unul dintte pictorii cei mai de seam:I al secolului XIX.

O Biserica din Auvers, unul din cele 70 de tablouri pictate in primavara anului 1890. Trasaturile de penel sub,iri ~i intermitente animeaza cararea ~i marginile ~ paji~tii.

130

Arta ~i omul

44 -IMPRESIONIS111

Arta ~i omul

46 -GAUGUIN,

CEZANNE

S-ar putea să vă placă și