Republica Moldova a aprut pe harta lumii ca un nou stat n urma dezmembrrii Uniunii Sovietice n 1991, eveniment ce a fcut posibil

proclamarea independenei RM. Lipsa tradiiei politice de statalitate, criza de identitate , divizarea populaiei n dependen de atitudinea fa de statalitatea i suveranitatea RM precum i viziunile diverse asupra politicii care trebuia s fie promovat de puterea central, au constituit baza nesigur pe care s-a edificat statul RM. Noul stat era foarte sensibil la orice atentat la atributele suverane ale puterii centrale, venite din interior i exterior i ntruchipate, n mare parte, n fenomenul separatismului, care a marcat istoricul RM, ncepnd din perioada in care se activiza luptei RSSM pentru independen fa de URSS. Separatismulin cazul RM reprezint un factor destabilizator anume prin faptul c duce la instabilitate statal, reprezentnd un enorm pericol pentru suveranitatea i integritatea RM. Separatismul poate s par legitim din punct de vedere moral, n condiiile n care unele grupri etnice care fac parte din state puternice tind la dispersare dintr-un tot ntreg i justific aceasta ca fiind o reacie adecvat la aciunile statului pentru a realiza dreptul istoric la autodeterminare. Practica istoric ne demonstreaz c pe parcursul evoluiei relaiilor internaionale, statele au fost conduse de nite legiti pur obiective, care au fost caracterizate prin fenomenul globalizrii sau prin tendina de fragmentare n scopul autodeterminrii statale. Aici avem ca un exemplu elocvent-URSS, care n 1991 a trecut printr-o destramare semnificativ. In acest context ne punem intrebarea :,, Cu ce a avut RM de aface? Cu secesionism? Sau cu micare de eliberare naional? Dat fiind faptul ca autodeterminarea este un principiu recunoscut pe plan internaional, evident secesiunea este o problem serioasa, una pe care urmeaz s o rezolve RM nsi. n timpul Rzboiului din Yugoslavia, de exemplu,s- a constatat c exercitarea autodeterminrii nu trebuie s implice modificarea frontierelor existente la momentul independenei. Este important de concluzionat c RM a fost recunoscut ca independent i suveran de ctre comunitatea internaional n limitele spaiului de pn la 1990, inclusiv i teritoriul de dincolo de Nistru. Un moment important n cadrul problemei referitoare la separatismul transnistrean l reprezint unitatea poporului RM. Unitatea este o condiie principal a suveranitii i securitii naionale. n acest sens putem meniona c poziia Rusiei vi-a-vis de unitatea RM nu este una productiva. i anume Rusia consider c ,,Soluia pentru conflictul transnistrean const n renunarea Republicii Moldova la unitatea sa, prin federalizarea tarii. Astfel subiectii sa fie
1

egali. Gagauzia, Basarabia si Transnistria. Iar armata rusa sa fie mentinuta inca vreo 40 de ani Acestea am fost stipulate in planul Kozak, ceea ce nu convine RM.In acest sens putem conchide ca RM are nevoie de unitatea, care este un indiciu de nalt nelepciune pentru zonele de conflict, de secesionism.Ceea de ce avem noi nevoie nu este renunarea la unitatea noastr, ci dimpotriv, consolidare a statalitii RM, ntruct unitatea reprezint un fundament principial important pentru consolidarea statalitii i suveranitii statului moldav. n contextul n care separatismul transnistrean ne afecteaz integritatea, statalitatea i suveranitatea rii ne punem o ntrebare fireasc: ,,A fi RM sau a nu fi?. Evident, separatismul este un factor foarte important n acest sens, deoarece statalitatea este pscut de un pericol enorm, i anume pericolul de a pierde din integritate. Odata ce pierdem din integritate devenim tot mai slabi pe arena internationala si evident tot mai predispusi spre probleme, sau si mai rau avem riscul de a disparea ca stat fiind absorbiti de un stat mai puternic. Pe de alta parte un moment important este faptul ca, conform cercetarilor in domeniu, transnistrenii vor s fie n componena Rusiei, menionnd ,,c nu le pas dac vor face parte sau nu din Republica Moldova atta vreme ct vor avea din ce trai. Cu prere de ru , ntr-un sondaj efectuat n Regiunea din stnga Nistrului este menionat faptul c ,,Moldova se orienteaz spre Romnia, iar transnistrenii sunt rui. Nu este adevarat. RM se orienteaza spre UE ceea ce nu inseamna deloc Romania, iar conform unui studiu, majoritatea populatiei din stinga Nistrului sunt moldoveni. Credem ca aici este vorba de nestiinta oamenilor de peste Nistru, de incapacitatea de autoexpunere si autoidentificare. n linii mari, Regiunea din stnga Nistrului reprezint unealta de meninerea a Republicii Moldova n sfera de influenta a fostei metropole. Dupa destramarea URSS este evident ca Moldova a cazut victima a expansionismului rusesc. Aici credem ca este vorba de o traditie inradacinata a Rusiei de dominare si influienta in statele care au facut parte cindva din URSS. Un factor important al problemei precutate este i poziia startegic ntre Ucraina i Uniunea European. Este evident ca Moldova a ales sa se apropie de Uniunea european dar, n acelai timp, ara are legturi culturale, lingvistice i economice cu estul. Acest ,,pod de trecere dinspre Est spre Vest poate s se manifeste doar n condiiile de integritate a RM. In acest context putem concluziona ca separatismul transnistrean a constituit i ramne n continuare un factor destabilizator n dezvoltarea Republicii Moldova. Este un fapt evident c viitorul statalitii i identitii politice a ceea ce numim astzi Republica Moldova va fi n mare parte determinat i condiionat de evoluia fenomenului transnistrean, de reglementarea acestuia i de modalitatea de rezolvare a dilemelor ce l nsoesc.
2

 n accepiunea noastr, soluiile eventuale pentru reglementarea conflictului transnistrean, care ar duce la dispariia fenomenului de separatism, ar putea fi: s aducem la guvernare o echip de oameni care sunt activi i ar putea s pun probleme pe plan internaional, ca s fim susinui i de Occident i UE i marile puteri. integrarea R. Moldova n UE. n conditiile n care Moldova se va afla la hotarele UE , i RM ar rmane un factor de instabilitate regional, problemele interne ale Moldovei legate de existena regiunii separatiste din est capt o nou dimensiune internaional. Instituiile europene nu vor mai percepe conflictul transnistrean conform vechii paradigme n care Rusiei i se recunoteau anumite drepturi speciale n gestionarea crizelor din Comunitatea Statelor Independente. Procesul de reglementare transnistrean va cunoate un transfer din categoria unui conflict post-sovietic eurasiatic n care Rusia ar avea un rol special, ntr-un conflict european n care UE ar juca un rol mai activ pentru c interesele sale ar fi afectate direct. Dat fiind faptul ca Rusia are interese vadite in mentinerea separatismului in regiunea de singa Nistrului, si contribuie financiar la rezolvarea unor probleme sociale ale Transnistriei, cum ar fi de exemplu suportul pentru acordarea pensiilor, propunem ca viitoarele negocieri sa nu fie intre Moldova si asa numita Transnistrie ,dar Transnistria sa fie exlusa de la negocieri, iar negocierile sa fie duse intre Moldova si Rusia, si sa capete formatul hexagonal. In acest caz Rusia ar pierde calitatea de mediator si ulterior garant, SUA si UE ar trebui sa devina mediatori si garanti, astfel fiindu-le substituita calitatea de observatori in procesul de negocieri. Adica, formatul de negocieri s-ar prezenta in felul urmator: RM si Rusia - parti in conflict, Ucraina, OSCE, SUA si UE - mediatori si garanti.