MODUL 16

TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII

COMPETENTE:

C1-Caracterizarea tehnicilor de nursing si investigatiilor C2-Asigurarea echipamentelor si materialelor necesare C3-Pregatirea pacientului pentru tehnici si investgatii

C4-Aplicarea tehnicilor de nursing si a investigatiilor

C5-Evaluarea starii pacientului dupa efectuarea tehnicii si investigatiilor

Tehnici de nursing
Asigurarea evidentei si miscarii bolnavilor:
-internarea -externarea -transferul

Asigurarea conditiilor de igiena si confort : patul si anexele sale,pregatirea patului

schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat,inconstient captarea dejectiilor la bolnavul imobilizat la pat observarea pozitiei bolnavului in pat schimbarea pozitiei bolnavului in pat mobilizarea bolnavului transportul bolnavului alimentatia bolnavului,calcularea ratiei alimentare,regimurile alimentare

Tehnici de nursing
Masurarea,notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

masurarea si notarea respiratiei masurarea si notarea pulsului masurarea si notarea TA masurarea si notarea temperaturii greutatea si inaltimea corporala masurarea si notarea eliminarilor:diureza,scaun, sputa si varsaturi

Tehnici de nursing
Efectuarea de sondaje,spalaturi,clisme: sondajul gastric si duodenal
sondajul vezical spalatura oculara spalatura auriculara spalatura gastrica spalatura vezicala spalatura vaginala clisma,introducerea tubului de gaze

Tehnici de nursing

Ingrijirea plagilor Hemostaza provizorie Pansamente Bandaje Punctia venoasa si capilara

Investigatii
Recoltarea produselor biologice

si patologice pentru examene de laborator

-recoltarea sangelui
-recoltarea urinei -recoltarea materiilor fecale -recoltarea sputei -recoltarea exsudatului faringian -recoltarea varsaturilor -recoltarea secretiilor oculare,otice vaginale -recoltarea secretiilor purulente din leziuni deschise si colectii inchise

C1- CARACTERIZAREA TEHNICILOR DE NURSING SI INVESTIGATIILOR

Asigurarea evidentei si miscarii bolnavilor internarea externarea transferul

Asigurarea conditiilor de igiena si

confort Patul pacientului

Calitatile patului -sa fie comod -sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire: lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm - sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie -usor de manipulat si de curatat -calitatile somierei (partea principala a patului) - sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica, bine intinsa

Patul bolnavului
Tipuri de paturi
-pat simplu, cu somiera -pat cu somiera mobila - pat ortopedic are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (3/4 bucati) -pat pentru sectiile de traumatologie cu utilaje speciale de extensie -pat universal pentru majoritatea categoriilor de bolnavi -pat pentru terapie intensiva avand aparatorile laterale detasabile -pat pentru sugari si copii prevazut cu gratii mobile sidispozitive de siguranta

Accesoriile patului
-salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material plastic
care se curtata si se dezinfecteaza mai usor - pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una din burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: 55cm / 75 cm - patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor - lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; lenjeria necesara doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza, musama; -cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi fixat sub saltea; -musamaua conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii; dimensiuni:150cm / 110cm -aleza acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu 15-20 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei; se va incheia cu snur in partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa; - utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul,telecomanda,suport pentru perfuzie,masuta

Schimbarea lenjeriei de pat si corp la bolnavul imobilizat,inconstient

Obiective pentru pacient si asistenta: Pacientul sa prezinte: -stare de bine -confort fizic si psihic -stare de igiena permanenta Pentru asistenta este ocazia de: -a comunica cu pacientul(verbal,non verbal) -de a-I da posibilitatea pacientului sa-si exprime sentimentele,sa-si usureze starea sufleteasca -de a-l obsreva -de a-l mobiliza,pentru a preveni complicatiile -de a-I asigura conditii corespunzatoare de igiena,de relaxare si odihna

Toaleta bolnavului
Toaleta pacientului poate fi: -zilnica-pe regiuni -saptamanala sau baia generala

In functie de starea pacientului,acesta -nu are nevoie de ajutor -are nevoie de sprijin fizic si psihic -are nevoie de ajutor partial -necesita ajutor complet
Obiective: -indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera la piele -deschiderea orificiilor de excretie ale glandelor pielii -invioreaza circulatia cutanata si a intregului organism -produce o hiperemie activa a pielii,favorizand mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat. -toaleta linisteste bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort.

Captarea dejectiilor fiziologice si patologice

-urina -materii fecale -sputa -varsaturi

Scop: observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor descoperirea modificarilor patologice in vederea stabilirii diagnosticului

Observarea pozitiei bolnavului in pat

Scopul: cunoaterea poziiilor pe care le iau bolnavii n pat sau n care acetia trebuie aezai pentru ngrijiri, examinri speciale. Bolnavul poate avea o poziie activ, pasiv sau forat. Poziia activ: bolnavul se mic singur, nu are nevoie de ajutor. Poziia pasiv: bolnavul este lipsit de for fizic i are nevoie de ajutor pentru micare i schimbarea poziiei. Poziia forat: bolnavul are o poziie neobinuit, impus de boal sau de necesitatea efecturii unui tratament.

Pozitiile bolnavului
Tipuri de poziii: Decubit dorsal :
Bolnavul este culcat pe spate, cu faa n sus, fr pern (este indicat dup puncie lombar, n unele afeciuni ale coloanei vertebrale etc.). Bolnavul este culcat pe spate, cu o pern subire (anemii posthemoragice, afeciuni cerebrale etc.). Bolnavul este culcat pe spate, cu faa n sus i cu dou perne (poziia obinuit).

Pozitiile bolnavului
Decubit lateral (drept sau stng)
Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stnga) cu o pern sub cap, cu membrul inferior care este n contact cu sprafaa patului ntins, iar cu cellalt ndoit i spatele sprijinit cu o pern sau un sul (indicat n pleurezii, meningite ,drenajul cavitatii pleurale,in cursul efectuarii toaletei,schimbarea lenjeriei,administrarea clismelor,supozitoarelor,masurarea temperaturii pe cale rectala,punctie lombara,sondaj duodenal).

Pozitiile bolnavului
Decubit ventral
Bolnavul este culcat pe abdomen, fr pern, cu capul ntors ntr-o parte, braele de-a lungul corpului, sau flectate i aezate la stnga i la dreapta capului, cu partea palmar pe suprafaa patului i sub glezne se aaz un sul (indicat la bolnavii incontieni, la cei cu escare ale regiunii sacrate, paralizii etc.).

Pozitiile bolnavului
Poziia eznd.
n pat: bolnavul este meninut eznd n pat, trunchiul realiznd un
unghi de 90 cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Gambele sunt n semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaz un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaz sprijinitorul. Sub brae se aaz cte o pern (poziie indicat la bolnavii dispneici, n perioada crizelor de astm bronic, n insuficien cardiac, ea favoriznd respiraia.

n fotoliu: bolnavul este aezat confortabil, bine mbrcat i

acoperit cu o ptur.

Poziia eznd cu gambele atrnate: bolnavul st la

marginea patului n poziia eznd, sub picioare se aaz un taburet i va fi protejat contra rcelii cu o ptur (indicat bolnavilor cu insuficien cardiac).

Pozitiile bolnavului
Poziia semieznd
Se sprijin spatele bolnavului cu dou perne, cu rezemtorul de spate sau somier articulat. Sub tlpi se aaz un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremitatea distal (poziia este indicat n primul ajutor acordat bolnavului cu tulburri respiratorii; este interzis bolnavilor cu tulburri de deglutiie, comatoilor, n cursul anesteziei generale).

Pozitiile bolnavului
Poziia decliv (Trendelenburg) Ridicarea extremitii distale a patului: poziia decubit dorsal cu capul bolnavului cobort, realizndu-se o diferen de 10-60 cm, ntre cele dou extremiti. n pat se protejeaz capul bolnavului cu o pern aezat vertical (indicat n anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii ale membrelor inferioare i organelor genitale, dup rahianestezie, dup intervenii ginecologice). Poziia procliv
Se obine prin ridicarea extremitii proximale a patului.

 Pozitia ginecologica
Bolnava este aezat pe spate, coapsele flectate pe abdomen i genunchii ndeprtai (indicat n examinri ginecologice i obstetricale).

Pozitia genu pectorala

Bolnavul se aaz n genunchi, acetia fiind uor ndeprtai, pieptul atinge planul orizontal iar capul este ntr-o parte (indicat pentru explorri rectale rectoscopie, tueu rectal).

Schimbarea pozitiei bolnavului in pat

Scop: dac menine timp ndelungat aceeai
poziie, bolnavul este predispus la apariia unor complicaii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i mpiedic procesul de vindecare. Pentru prevenirea apariiei acestora, se recomand schimbarea poziiei bolnavului.

se poate efectua: activ -bolnavul i schimb poziia singur

pasiv -cu ajutor :bolnavi adinamici,imobilizati,

paralizati,inconstienti,cu aparate gipsate etc

 Scop: pentru prevenirea apariiei unor complicaii (escare, tromboze) i grbirea procesului de vindecare. Momentul mobilizrii este hotrt de ctre medic n funcie de boal, stare general. Obiective: -normalizarea tonusului muscular -mentinerea mobilitatii articulare -asigurarea starii de bine si independenta bolnavului -stimularea metabolismului -favorizarea eliminarilor -prevenirea complicatiilor(tromboze,pneumonii,escare,contracturi,anchiloze,atrofie musculara)

Mobilizarea bolnavului

Agtoare pentru mobilizare activ

Transportul bolnavului
Transportul primar transportul bolnavului la spital de la locul de munc, de la domiciliu sau de la locul accidentului. Transportul secundar transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de la o secie la alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum i mutarea lui de la un salon la altul. Categorii de pacienti care trebuie transportati: - accidentati,in stare de soc,leziuni ale memrelor inferioare - inconstienti,somnolenti,obnubilati -astenici,adinamici,cu tulburari de echilibru -cu insuficienta cardio-pulmonara grava,psihici Mijloace te transport: -brancarda(targa) -carucior -fotoliu si pat rulant -mijloace improvizate in caz de urgenta -ambulanta,aviasan

Alimentatia bolnavului
In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational (I. Gontea)

Alimentatia rationala=aportul de alimente in

concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: -glucide(hidrati de carbon -proteine -lipide -vitamine -apa si saruri minerale

Alimentatia pacientului
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii: -inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesate cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult -asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii -favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave -prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor -consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente

Calcularea ratiei alimentare

Pentru a calcula aporturile energetice recomandate, trebuie sa tinem cont de arderile energetice de baza, dar si de arderile energetice induse de situatiile fiziologice particulare: crestere (stocare de proteine si de lipide), sarcina (cresterea fatului si a placentei), perioadele de alaptare etc. De asemenea, pentru evaluarea nevoilor energetice, trebuie sa se tina cont de greutatea, inaltimea si activitate fizica a fiecarui individ. - Barbati intre 20 si 40 de ani (70 kg): 2700 kcal - Femei intre 20 si 40 de ani (60 kg): 2200 kcal - Barbati intre 41 si 60 de ani (70 kg): 2500 kcal - Femei intre 41 si 60 de ani (60 kg): 2000 kcal Ideal, aportul energetic trebuie repartizat in mod echilibrat, pe toata durata zilei: intre 20 si 25 % la micul dejun, intre 25 si 30 % la pranz, intre 15 si 20 % la gustari si intre 25 si 30 % la cina. Echilibrul alimentar este cel putin la fel de important ca si numarul de calorii consumate. De exemplu, o persoana care consuma 1500 kcal, dar nu are o alimentatie echilibrata se poate ingrasa, in timp ce o persoana care consuma 2000 kcal isi poate mentine cu succes greutatea.

Regimurile dietetice
Alimentatia dietetica=contrubutie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.Regimurile dietetice sun variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi : - hipocalorice -hipercalorice Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri. Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme: - regim de crutare a intestinului gros in dizenterie - regim de crutare a mucoasei bucale stomatita; - regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric; - regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza; - regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;

Regimurile dietetice
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului: - in colita de fermentatie regim bogat in proteine; - in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati; - in insuficienta cardiaca restrictie de lichide compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: - se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante; satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: - in boli infectioase regim bogat in vitamine; - afectiuni osoase regim bogat in calciu; - in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine; indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali: mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

Regimurile alimentare
hidric
Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de legume,smantana,frisca,fainoase Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare

hidro-zaharat

semilichid

lactat lactofainos,vegetar ian hepatic

renal

cardiovascular
diabet

Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude; alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe; necantarite:peste,carne,mezelurioua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere;

hipocaloric

Modurile de alimentare a bolnavilor

In functie de starea bolnavului,alimentarea se face activ-bolnavul mananca singur in sala de mese sau salon la masa,la pat pasiv-bolnavul este ajutat:vor fi hraniti bolnavii imobilizati,epuizati,adinamici,in stare grava sau cei cu tulburari usoare de deglutitie artificiala-alimentele sunt introduse in organism prin prin mijloace artificiale : Se realizeaza : pe cale enterala-sonda gastrica sau intestinala pe cale parenterala-perfuzie iv gastrostoma(deschiderea si fixarea operatoriea stomacului la piele) clisma Scop:alimentarea pacientilor inconstienti,cu tulburari de deglutitie,intoleranta sau henoragii digestive,operati pe tubul digestiv si glandele anexe,stricturi esofagiene sau cardiei,in stare grava,negativism alimentar