P. 1
criminologie

criminologie

|Views: 143|Likes:
Published by ramy_ dulshe

More info:

Published by: ramy_ dulshe on Dec 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2013

pdf

text

original

parola x Creaza cont nou

nistratie

CRIMINOLOGIE si PENOLOGIE
Drept

ALTE DOCUMENTE

CRIMINOLOGIE si PENOLOGIE
CONTINUT: CRIMINOLOGIE Tema I. Notiuni generale 1. Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea criminologiei, evolutie.

a

PROCES-VERBAL Actele juridice ale autoritatilor A Publice Asezarea si perceperea imp Reflectii cu privire la evaluarea magistratilor EUROPOL PUBLICITATEA DREPTURILO IMOBILIARE PROCEDURA FISCAL MODALITATILE DR DE PROP PROPRIETATEA COMU Sistemul stiintei dreptu GANDIREA JURIDICA IN SEC

constructii Drept Fizica tica Stiinte politice

þÿ

a

2. Formarea criminologiei ca stiinta: criminologiile specializate, criminologia generala. 1. Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea
[X]

criminologiei ,evolutie. Originea criminologiei Stiinta criminologiei are origini tot atat de indepartate ca si celelalte stiinte sociale. Criminologia, ca stiinta, a aparut in secolul al XIX-lea, odata cu publicarea monografiei medicului italian Cesare Lombroso, 'Omul delincvent'. Acesta este considerat a fi

'parintele criminologiei moderne' insa unele opinii mai recente considera ca stiinta criminologiei a aparut cu un secol mai devreme sub influenta iluminismului. Astfel, un rol important il au lucrarile reprezentantilor scolii clasice de drept penal Cesare Bonesana Beccaria si Jeremy Bentham care sunt considerati a fi si intemeietorii criminologiei clasice, datorita noii viziuni asupra criminologiei. Criminologia clasica are urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptei comise; - considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane; - proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei. Ulterior, cercetarile privind crima, criminalul si criminalitatea capata un caracter constant ca urmare a influentei curentului pozitivist, a studiilor statistice ale fenomenului, a aparitiei clinicilor de psihiatrie, a studiilor din penitenciare asupra detinutilor. Astfel, apare 'criminologia pozitivista' care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptuitorului; - determinismul ca fundament al actiunii umane; - proportionalizarea pedepsei functie de periculozitatea faptuitorului. Reprezentanti: Cesare Lombroso, Enrico Ferri, Raffaele Garofalo, Adolphe Quetelet, Andre-Michel Guerry, etc. Evolutia criminologiei. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, criminologia a aparut sub forma unor capitole in cadrul altor discipline cum ar fi: antropologia criminala, psihologia criminala, sociologia criminala, fara a fi o disciplina autonoma.

Pe plan international, un rol important in dezvoltarea criminologiei l-au avut anumite organisme care au fost create pentru cercetari in acest domeniu. Dintre acestea amintim

Societatea Internationala de Criminologie, precum si o serie de organisme din cadrul Organizatie Natiunilor Unite si Consiliului Europei (Comisia interguvernamentala pentru prevenirea criminalitatii si justitiei penale, UNICRI, UNAFRI, CICC, CDPC etc.). In Romania a fost infiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, afiliata la Societatea Internationala de Criminologie. 2. Formarea criminologiei ca stiinta : criminologiile specializate, criminologia generala. Criminologiile specializate. Studiile aprofundate efectuate in domeniu intre cele doua razboaie mondiale au

determinat acumularea unor cunostinte privind fenomenului criminalitatii, precum si un inceput de specializare pe plan profesional. Aceasta a determinat o desprindere a capitolelor care se ocupau de studiul criminalitatii din cadrul diferitelor discipline si formarea unor criminologii specializate: criminologie sociologica,psihologica, etc. Criminologia generala. Ulterior, se produce o unificare a criminologiilor specializate intr-o criminologie generala care nu este un inventar al criminologiilor specializate si nici o 'super stiinta'. Este o abordare a problematicii criminalitatii din perspectiva integratoare biopsihosociolegala. Pentru a demonstra faptul ca criminologia este o stiinta de sine statatoare trebuie sa aratam ca ea are un obiect propriu de studiu, scop, functii si metode de cercetare proprii. Tema a II a: OBIECTUL CRIMINOLOGIEI : 1. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta;

pe planul obiectului de studiu o fragmentare a acestuia. . 4. ce depaseste sfera normativului juridic. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta. concept diferit de cel al dreptului penal. Tendinte actuale . criminalul si criminalitatea. Conceptiile sectoriale. 1. b) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie infractorul. problemele privind crima. Reunim aici criminologia clasica precum si unele conceptii din criminologia pozitivista. de unificare. Se incearca o sinteza a conceptiilor sectoriale prezentate care sa unifice. cu o sfera mai larga. Astfel. 3. diferitele opinii privind obiectul criminologiei au fost clasificate in doua grupuri: conceptii sectoriale si conceptii unificatoare. c) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il reprezinta criminalitatea ca fenomen global. Conceptiile sectoriale. 3.2. Conceptiile eclectice . Conceptiile eclectice de unificare. pe planul obiectului de studiu. Particularitatile istorice si epistemologice privind procesul de formare a criminologiei au determinat. Au fost clasificate astfel: a) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie fapta penala. 2. Se incearca o delimitare de ordin conceptual de dreptul penal si se propun numeroase definitii criminologice ale infractiunii care ii confera o acceptiune foarte larga.

predictiva. 7 controversele cu privire la obiectul de studiu al criminologiei revin in actualitate. Scopul criminologiei. criminalitate) si se considera ca cercetarea criminologica trebuie sa se deplaseze catre descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente sunt etichetate drept " criminale" si examinarea formelor de reactie sociala . Fenomenul criminalitatii trebuie analizat dintr-o perspectiva sistemica. Scopul general si scopul specific. profilactica. 2. distincte calitativ de proprietatile elementelor componente.si un scop particular (imediat) . imediat si mediat. infractorul. se incearca o redefinire a principalelor concepte (crima. Criminologia are un scop general.verificarea ipotezelor privind cauzele criminalitatii si reactia sociala fata de acestea. TEMA a IIIa Scopul si functiile criminologiei : 1.4. . Obiectul generic al criminologiei il reprezinta criminalitatea ca fenomen social global. urmarind in plan practic prevenirea criminalitatii. fiind un ansamblu de elemente care se comporta ca un intreg cu proprietati si functii proprii. scop urmarit de ansamblul stiintelor penale . umanizarea formelor de reactie sociala si tratamentul delincventilor. dar si victima infractiunii precum si reactia sociala fata de criminalitate. 1. Tendinte actuale.de a fundamenta o politica penala eficienta in lupta impotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale previna criminalitatea si sa traga la raspundere pe cei vinovati . explicativa. criminal. Astfel. Functiile criminologiei: descriptiva. infractiunea. In deceniile 6. se considera ca obiectul criminologiei i reprezinta criminalitatea reala.

a cauzelor care determina criminalitatea. control social. o etapa importanta in cunoasterea obiectului de cercetare al criminologiei.2. TEMA a IVa. Conceptele de ordin explicativ cu care opereaza criminologia sunt: cauza. Metode si tehnici de cercetare in criminologie . Functiile criminologiei : a) Functia descriptiva: Studiul descriptiv al fenomenului criminalitatii in ansamblu. d) Functia profilactica: Curentul clinic a adus in atentia cercetarilor problema studierii mijloacelor de tratament menite sa contribuie la prevenirea criminalitatii.viitor. fenomen cu o determinare complexa. reintegrare. Dupa o perioada in care functia profilactica a criminologiei a fost limitata la remedii de suprafata.tratament. Conceptele de ordin profilactic utilizate de criminologie sunt:reactie sociala. in ultimul d 454f55e eceniu ideea de prevenire ocupa un loc important. a fost promovat de Scoala cartografica (studiul statistic al starii si dinamicii criminalitatii). efect.Conceptele operationale de ordin descriptiv utilizate de criminologie sunt: mediu. Conceptele de ordin predictiv cu care opereaza criminologia sunt: prezent. b) Functia explicativa: Explicarea naturii. c) Functia predictiva: Criminologia incearca sa anticipeze evolutia fenomenului criminalitatii. probabilitate prognostic.similitudine. factor. teren personalitate. hazard. act. conditie. a conditiilor care o favorizeaza reprezinta scopul imediat al cercetarii criminologice.

metoda si tehnica -concepte. 1. Metoda clinica. Este un produs ideativ. Metodologia. interviul. Metoda este " acea ordine care se pune in studierea si invatarea unei stiinte". 3. metoda tipologica.1. Probleme generale ale metodologiei cercetarii criminologice: metodologie. chestionarul. pe masura afirmarii sale ca disciplina autonoma isi dezvolta propriile . Metode particulare. Criminologia imprumuta unele metode de cercetare din alte stiinte ceea ce ii confera un anume dualism insa. Tehnici de cercetare: observatia. metoda comparativa. 2. precum si raporturile existente intre aceste notiuni. tehnica documentara. Dualism si sinteza in criminologie. rezultat al reflectiilor filozofice legate de explicatia cauzala oferita de determinism si de rolul pe care il ocupa cauzalitatea in procesul de cunoastere. 4. Tehnica sau procedeul poate fi definit ca felul practic in care se utilizeaza o metoda sau alta . este nevoie sa se cunoasca sensul conceptelor de metodologie. metoda de predictie. este stiinta care se ocupa cu studiul metodelor stiintifice. tehnicile secundare. Clasificare. Dualism si sinteza in criminologie. 2. metoda si tehnica. Probleme generale ale metodologiei cercetarii criminologice Pentru o buna intelegere a problemelor examinate. o creatie a mintii ce se diversifica in activitatea de cercetare stiintifica intr-o pluralitate de metode particulare.

. metoda experimentala).). Acest dualism nu este un inventar de metode si tehnici imprumutate ci are o finalitate integratoare.dupa natura variabilei independente: experiment provocat si experiment invocat.dupa locul de desfasurare: experiment de laborator si experiment de teren (fiecare prezinta avantaje si dezavantaje).. Procedee pentru alcatuirea grupurilor de control: . etc. etc. Este o observatie provocata in conditii determinate sau alese de experimentator. b) Metoda experimentala. Unele metode particulare utilizate in domeniul criminologiei a) Metoda observatiei.la indemana oricui. a) metode de maxima generalitate (metoda observatiei. subiectiv. Tipuri de experiment: . presupune existenta unor abstractii stiintifice. are caracter spontan.Empirica . experiment 'dupa'.metode si tehnici de cercetare.Stiintifica . nu ofera o imagine completa a fenomenului studiat. Observatia este de doua feluri: . . Metode particulare Clasificare. b) metode cu grad mai redus de generalitate (metoda clinica etc. .dupa modalitatile concrete de manipulare a variabilelor: experiment 'inainte' si 'dupa'.o contemplare intentionata a realitatii. experiment 'ex post facto'. 3.

profesionist. precum si pentru a stabili o tipologie criminologica a actului criminal. pasional etc.. Este folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal in opozitie cu tipul noncriminal. d) Metoda tipologica. faptuitor.Kretschmer. studii descriptive ale unor cariere criminale si studii de caz propriu-zis. Intrebuinteaza notiunile de tip si tipologie.fenomen. c) Metoda clinica. ela descrierea si explicarea pana la prognozarea fenomenului infractional. psihologice. . fapta penala. pentru a descrie tipuri particulare de criminali (de ocazie.) si tipologii de imprumut (realizate de E.atat in cercetarea de natura cantitativa cat si calitativa. e) Metoda comparativa.). victima. urmatoarele trei procedee: procedeul . tipologiile se clasifica in doua: tipologii specifice (cea creata de Lombroso privind existenta unui tip unic de criminal innascut.controlul de precizie. Metoda comparativa este intalnita in toatee fazele cercetarii criminologice. Foloseste studii de follow-up..). In criminologie. O alta clasificare are in vedere orientarile teoretice din criminologie: tipologii constitutionale. Criminologia foloseste. etc. . Cerceteaza cazul individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei terapeutici. etc. cel mai adesea. la toatee nivelurile e interpretare. sociologice.controlul la intamplare. W.controlul statistic. Sheldon.

).evaluarea probabilitatilor de delincventa (care se poate realiza prin prevederea semnelor unei delincvente viitoare la o varsta foarte frageda sau prin prevederea comportamentului delincvent al persoanelor care au deja o conduita delincventa.functie de scopurile urmarite: sistematizata (cercetaride diagnostic) si nesistematizata (cercetari cu scop explorativ).functie de pozitia observatorului fata de fenomenul studiat: externa si interna (participanta).formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului criminalitatii pe o anumita perioada de timp (de obicei 5 ani). Criminologia foloseste doua metode de predictie: metoda schemei de pronostic(Scoala Germana) si metoda tabelelor de predictie(S. . cum ar fi.in raport cu fenomenul studiat: observatie directa si indirecta.concordantei. . Acestea au ca scop : .A. partiala sau totala. de exemplu recidivistii). f) Metodele de predictie.functie de etapa cercetarii: globala si partiala. procedeul diferentelor si procedeul variatiilor concomitente.U. . 4. . Tehnici Unele tehnici utilizate in domeniul criminologiei a)Observatia.Participarea poate fi pasiva sau activa. Tipuri de observatori: . Tipuri de observatie: .

.. dimensiunile. Definitie: o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau imagini grafice.dupa momentul codificarii informatiei: chestionare precodificate. Asemanari si deosebiri dintre interviu si chestionar. din partea celui anchetat.dupa modul de recoltare a informatiei: chestionare autoadministrate si chestionare administrate prin operatorii de ancheta. . . .interviu formal si interviu neformal. c)Interviul.observator participant si participant observator Calitatile observatorului. formularea intrebarilor si ordinea de prezentare a acestora.observator anonim si observator cunoscut . Tipuri de chestionar: . cu functie de stimuli in raport cu ipotezele cercetarii care. postcodificate. prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare determina. mixte. Tipuri de interviu: . b)Chestionarul. un comportament verbal sau nonverbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris.dupa intinderea informatiei cerute: chestionare speciale (cu o singura tema) si chestionare omnibus (cu mai multe teme). Alcatuirea chestionarelor priveste urmatoarele probleme: forma de prezentare.dupa natura informatiei cerute: chestionar de date factuale. de opinie.

neutru. .in sens larg In criminologie se folosesc adesea urmatoarele documente: statistici demografice..de reusita (testul de inteligenta Binet-Simon) . . obiective). cadrul . Tipuri de documente: orice document . Acestea isi propun analiza trasaturilor psihologice ale infractorului. Etapele cercetarii 1.pentru cunoasterea intensitatii atitudinii unui infractor in raport cu un noninfractor. proiective. judiciare. a atitudinii comunitatii fata de faptele antisociale etc. Consideratii prealabile : tipuri de cercetare. d)Tehnica documentara. ii) Scala de atitudini . economice etc. documentele persoanele.interviu sensibil. Tema a V a. Cadrul cercetarii : problematica cercetarii sau cadrul teoretic. Erorile de raspuns. Este proprie cercetarii pe documente si priveste modul in care datele cuprinse in diferite tipuri de documente por fi utilizate in scopuri stiintifice. Principalele tehnici secundare folosite de criminologie sunt: i) Testele . 2.interviul clinic. mass-media. sever.. comportamentul individual si de grup. e)Tehnicile secundare.interviu direct si indirect. intensitatea factorilor de inadaptare si rolul lor in etiologia criminalitatii. Tipuri de analiza a documentelor: analiza de continut si analiza statistica.de personalitate (de tip chestionar. (cadrul de referinta. dosarele privind cauzele penale. alegerea temei.

masoara eficacitatea sistemului judiciar). urmatoarele aspecte sunt esentiale: a) Factorii de natura individuala (pregatirea teoretica a cercetatorului. b)cercetarea activa ( reprezinta stiintele sociale). experienta sa practica). b) Ordinea de prioritate in cercetarea criminologica sub aspectul originalitatii. 1. c) Posibilitatile concrete de realizare a cercetarii (intinderea temei. cadrul concret.In cadrul acestei clasice diviziuni exista in criminologie o diversitate de tipuri de cercetare: a) cercetarea etiologica (are ca scop descoperirea cauzelor care determina si a conditiilor care favorizeaza savarsirea de infractiuni) . actualitatii. c)cercetarea operationala ( reprezinta stiintele exacte). Analiza si interpretarea.componenta echipei de cercetare . bugetul necesar.conceptual. accesul la sursele de documentare). b)cercetarea de evaluare (evalueaza rezultatele. Alegerea temei Tipuri de cercetare. Consideratii prealabile:Tipuri de cercetare. 3. timpul afectat temei. Alegerea temei Privitor la alegerea unei teme. si utilitatii temei. . In criminologie ramane valabila diviziunea in cercetare fundamentala si cercetare aplicativa.elaborarea ipotezelor).

. In criminologie cercetarile au la baza ipoteze prealabil formulate care confirma sau infirma o anumita teorie criminologica (privind cauzele fenomenului criminalitatii. cadrul conceptual. . un indicator masurabil si cuanificabil devine o variabila. cresterea acestuia in anumite perioade .Un rol important pentru stabilirea cadrului de referinta revine documentarii.cadrul de referinta. Problematica cercetarii sau cadrul teoretic: presupune trei faze succesive : a) Cadrul de referinta . .sintetizarea datelor obtinute anterior prin formarea indicilor ( un indice exprima combinarea mai multor indicatori).Cadrul concret. Cadrul concret El constituie etapa alegerii si definitivarii metodelor si tehnicilor de cercetare. .despicarea dimensiunilor in indicatori (" realitati" usor masurabile ). Cadrul cercetarii: problematica cercetarii sau cadrul teoretic. c) Elaborarea ipotezelor: ipoteza este cea care directioneaza cercetarea . se expun scopurile.se definesc nominal conceptele. numite dimensiuni.2. etc. b) Cadrul conceptual : . obiectivele urmarite.in cuprinsul lui se prezinta pe larg tema. aria de referinta. introducand o ordine logica si fiind o " propunere de raspuns la o intrebare pusa".dezmembrarea conceptelor in elementele componente. elaborarea ipotezelor.). 3) Analiza si interpretarea.

Datele culese in cadrul cercetarii sunt prelucrate matematic (operatii de inseriere. psihiatria si biologia intr-o stiinta autonoma. Dependenta criminologiei. de organismele cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii. Ulterior. 2. sunt grupate in categorii si notate cu cifre de cod. realizarea sintezelor criminologice din anii チ O60 care combina dreptul. contribuie la afirmarea caracterului unitar al criminologiei. psihologia. ajutati de factorii de decizie. informatiile sunt prezentate sub forma de tabele. prin adecvarea metodei la obiectul cercetat. criminologia este o stiinta autonoma. Criminologia in sistemul stiintelor 1. Valorificarea datelor se va face de catre cercetatorii criminologi.Desi are legaturi stranse cu alte stiinte criminologia nu are un caracter auxiliar in raport cu dreptul penal sau cu alte stiintele sociale. criminologia este o stiinta sociala cu caracter . Autonomia criminologiei Caracterul autonom al criminologiei: Prin obiectul si scopul specific. Definitia criminologiei. Criminologia in invatamantul universitar. 1. clasificare. ordonare a informatiilor). Tema aVI a. Caracterul unitar al criminologiei: Dupa ce nume ilustre in criminologie precum Sellin si de Greff i-au contestat caracterul unitar. Autonomia criminologiei. Dupa codificare. 4. Caracterul interdisciplinar al criminologiei: Prin obiectul sau de studiu. 3.

interdisciplinar in cadrul careia criminalitatea este studiata prin apelarea la domenii conexe cunoasterii umane. scopului. tratamentul delincventilor. Caracterul complex al criminologiei: Datorita obiectului. dar care nu au semnificatie decat in cadrul unei aplicari in practica.Criminologia urmareste in planul scopului imediat prevenirea criminalitatii. umanizarea formelor de reactie sociala. Abordarile interdisciplinare. de individualizare a pedepsei etc. in plan teoretic si metodologic realizeaza intr-o finalitate proprie " sinteza criminologica". in procesul de creare a legii penale. Cele doua se deosebesc si in ceea ce priveste functiile si metodele folosite. b) Criminologia si dreptul procesual penal: Legislatiile procesuale moderne au suferit modificari si datorita influentei . dreptul penal are un obiect generic criminalitatea si un obiect specific. Dependenta criminologiei Criminologia si stiintele penale a)Criminologia si dreptul penal: -Deosebiri: Dupa criteriul obiectului.Dreptul penal are ca scop imediat apararea valorilor sociale fundamentale impotriva criminalitatii. -Dependenta:Criminologia este dependenta de dreptul penal mai ales prin imprumutul de concepte. 3. functiilor sale. Ea face parte din categoria stiintelor complexe deoarece opereaza cu concepte care implica judecati de valoare. criminologia este o stiinta cu caracter atat teoretic cat si practic. sanctiune.criminologia influenteaza dreptul penal.triada infractiune raspundere penala.

Ca scop. criminologia la intrebarea " de ce". Criminologia ofera criminalisticii date privitoare la personalitatea infractorilor.Multi autori opteaza pentru denumirea de drept executional penal care ar acoperi ambele domenii. date privind modurile de executare a diferitelor tipuri de infractiuni. criminalistica ofera date cu privire la relatia victima. a victimelor. Studiul reactiei sociale se concentreaza asupra mecanismelor prin care se ajunge la dobandirea statutului de delincvent mai ales in conditiile in care garantiile procesuale nu sunt respectate sau sunt minime. Politica penala alaturi de dreptul penal definesc " axul " in jurul caruia criminologia isi desfasoara cercetarile. la mecanismele trecerii la act .criminologiei. penologia a fost si este inclusa in criminologie. criminologia isi aduce o contributie esentiala la cunoasterea criminalitatii. fiind asimilata la inceputurile ei criminologiei. c) Criminologia si stiinta penitenciara -penologia: Stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu initial pedepsele in mediu inchis. la particularizarea principiilor de politica penala.infractor. In conceptia nord americana. e) Criminologia si criminalistica Criminalistica raspunde la intrebarea "cine ". denumirea a devenit improprie . fiind inlocuita cu cea de penologie.Datorita amplificarii si diversificarii sistemului sanctionator. f) Criminologia si sociologia penala: Sociologia penala studiaza interactiunile dintre normele dreptului penal si diferiti factori ai vietii sociale. d) Criminologia si politica penala: Prin finalitatea sa. sociologia penala urmareste cunoasterea influentei .

psihologie.psihologia. 3. g) Criminologia si alte stiinte: Criminologia este o stiinta generala despre criminalitate in timp ce stiintele de care este dependenta.) existand organizat si un doctorat in criminologie..factorilor sociali asupra normelor penale. Franta: Criminologia se preda cu precadere in cadrul facultatilor de drept. finalizat cu o diploma de licenta in criminologie. sociologie. ea foloseste numai metodele sociologice. unele universitati organizand si seminarii speciale de doctorat . drept.sociologia. in timp ce criminologia face apel la un evantai mult mai larg de metode.Ca metode. psihologie etc. de studii superioare specializate. Din anul universitar 1968-1969. Bari) se adreseaza licentiatilor in medicina. Belgia: Scolile de criminologie din cadrul facultatilor de drept erau considerate centre de specializare a juristilor si ofereau o licenta speciala in criminologie alaturi de cea de baza. Modelul european Italia: Predata initial in facultatile de drept si medicina in ultimele decenii se inregistreaza o sporire a numarului de catedre de criminologie in alte facultati ( sociologie.Scolile de specializare in criminologie clinica cu o durata de trei ani de pe langa facultatile de medicina( Milano. Universitatea din Louvain a introdus un program academic complet in criminologie cu o durata de 4 ani. psihiatria. . Criminologia in invatamantul universitar. etc. datorita caracterului ei interdisciplinar. existand si "filiere specializate" in cadrul programelor de diploma pentru studii aprofundate. Genova. biologia sau mai exact unele capitole sau subramuri ale acestora abordeaza numai anumite aspecte ale fenomenului criminalitatii.

Scoala de criminologie de la Montreal organizeaza un ciclu complet de invatamant devenind principala furnizoare de specialisti pentru o serie de structuri (servicii sociale comisii de liberare conditionata. se manifesta o anumita detasare a criminologiei si justitiei penale de sociologie ca si o revenire in atentia programelor universitare a ideii de tratament si resocializare. In prezent.A.Modelul nord. Definitia criminologiei Stiinta despre criminal: Potrivit lui de Greff. colegiile din S. Debutul a fost in anul 1960 cand a fost infiintat in cadrul departamentului de sociologie al Universitatiidin Montreal o sectie de invatamint criminologic. transformat intr-un departament autonom apoi in" Scoala de Criminologie". iar programele universitare destinate formarii specialistilor in justitia penala cuprindeau cursuri de drept. " criminologia reprezinta ansamblul stiintelor criminale dar reprezinta de asemenea omul criminal" Stiinta despre crima: Sutherland si Cressey inglobeaza in sfera criminologiei procesele de elaborare a legilor.clinici pentru sprijinul copiilor delincventi). administratie si criminologie. Modelul canadian: Criminologia ca disciplina universitara si ca profesie ocupa in Canada un loc deosebit.american: In toate centrele universitare. Stiinta despre fenomenul criminalitatii: . se mentine impartirea domeniului criminologiei in doua domenii: criminologia ca disciplina stiintifica si acela al justitiei penale si educatiei specializate (ca profesie).U. Ei includ in sfera criminologiei penologia si sociologia penala. incalcarile acestor legi. 4..Criminologia se preda in departamentele de sociologie . reactia sociala fata de aceste incalcari.

teoriile criminologice fac parte din categoria teoriilor probabiliste sau statistice. Privire generala asupra principalelor orientari. umanizarii sistemului de represiune si reintegrarii sociale a delincventilor. Privire generala asupra principalelor orientari Teoriile criminologice. teoriile servesc pentru a explica anumite fenomene sau comportamente. Cauzalitatea in criminologie. in scopul prevenirii criminalitatii. Tema a VII a Confruntari de idei in criminologie 1. care elaboreaza o teorie bazata pe mecanismele " trecerii la act".Componentele de baza ale unei teorii sunt:conceptele. 1. 2. criminologia etiologica este criticata. In marea lor majoritate. de Greff. Ele explica anumite fenomene sau comportamente . Stiinta despre dinamica actului criminal: Dupa anul 1950. Stiinta despre reactia sociala: Potrivit reprezentantilor " noii criminologii" .Reprezentantii orientarii sociologice care au imbratisat varianta dezorganizarii sociale sau patologiei sociale includ fenomenul criminalitatii in sfera mai larga a deviantei sau a fenomenelor de marginalizare. fie pentru a contribui la o mai buna intelegere a unor procese sau fenomene. fie pentru elaborarea unor programe de tratament. conturindu-se o noua orientare promovata de E. variabilele postulatele. forma. In criminologie. delictul delincventul si crima sunt rezultatul mecanismelor de reactie sociala (de etichetare). Definitia criminologiei: Criminologia este stiinta care studiaza factorii si dinamica actului criminal precum si reactia sociala fata de acesta.

In prezentul curs. utilizand datele astfel obtinute sa poata prevedea aparitia unor fenomene similare pentru ca aceste fenomene sa fie prevenite daca sunt negative sau favorizate daca sunt pozitive. sa explice esenta fenomenului. Este o exigenta impusa de insasi ratiunea de a fi a oricarei stiinte care nu se poate multumi cu datul . functie. din care fiecare constituie un sistem aflate in relatie intre ele si cu intregul caruia se subsumeaza. ca orice stiinta autonoma. care este chemata sa priveasca dincolo de aparente. 2. sa sesizeze. un loc aparte fiind rezervat teoriilor integrative. posibilitate. comportamentul delincvent). realitate): Sistemul este un ansamblu superior organizat de elemente. teoriile criminologice sunt prezentate functie criteriul modelului etiologic. cauza. psihiatrica psihologica si sociologica.nu se poate dispensa de analiza cauzelor fenomenului sau fenomenelor constituind sfera sa de preocupari. Cauzalitatea in criminologie Consideratii generale:Criminologia. contribuie la o mai buna intelegere a unor procese si fenomene sau la elaborarea unor programe de prevenire si tratament. Concepte operationale (sistem. efect. ele au fost grupate in raport cu orientarea etiologica predominanta si anume: biologica. conditie. In caracterizarea fiecarei orientari determinanta a fost prioritatea pe care diferiti autori a conferit-o unor categorii de cauze in geneza fenomenului studiat. ci mai ales in posibilitatea pe care o are ca. Astfel. factor. Forta stiintei consta nu in capacitatea de a explica un fenomen produs.(criminalitatea. structura. Orice sistem se caracterizeaza printr-o structura(o anumita forma de . de a-l explica post-factum.

influenteaza prin prezenta lor evolutia fenomenului-cauza. Cauza este fenomenul care preceda si determina un alt fenomen . 3. Teoriile ereditatii. biotipurile criminale. Este un concept mult mai larg decat cele de cauza si conditii.organizare care prezinta doua dimensiuni datul-dimensiunea sincronica.zisa. Conditiile sunt acele imprejurari care. fiind lipsite de eficienta cauzala propriu. starea in care se gaseste sistemul in momentul descrierii sale si dimensiunea diacronica care reflecta evolutia in timp). Caracterizare generala. Orice sistem are o functie-definita ca un complex de proprietati care se exercita in raport cu alte sisteme .efect. Orientarea biologica 1. . Factorul este orice element care concura la producerea unui rezultat. Pentru a formula o explicatie a fenomenului studiat trebuie sa se identifice factorii care au contribuit la aparitia unui comportament delincvent si in ce masura contributia adusa are valoare de cauza sau conditie favorizanta. Criminologul se va confrunta nu numai cu dificultatile legate de complexitatea fenomenului studiat dar si cu acelea datorate faptului ca trebuie sa reconstituie " realitatea" care a precedat actul criminal. Tema aVIII a. 2 Teoria atavismului evolutionist. Particularitatile raportului de cauzalitate in criminologie: Datorita complexitatii fenomenului criminalitatii problema raportului de cauzalitate este foarte dificila.

Teoria atavismului evolutionist. Studiile de psihiatrie il conduc la concluzia unei similitudini dintre criminalul innascut si nebunul moral. Aceste anomalii permit identificarea unor predispozitii pentru comiterea crimei. ipoteza pe care o largeste ulterior incluzand si degenerescenta datorata epilepsiei.4. Teoriile bioconstitutionale. 6. incercarea de demonstra existenta unor trasaturi specifice de ordin bioantropologic ce diferentiaza delincventul de nondelincvent.). . Noile tendinte. 1. anomalii ale nasului etc. Evaluare critica. 2. Lombroso a incercat sa demonstreze ca intre criminal si noncriminal ar exista o diferenta de natura. ale scheletului. Caracterizare generala In cadrul acestei orientari sunt reunite teoriile reductioniste care atribuie comportamentului delincvent un substrat organic precum si conceptiile moderate in cadrul carora investigatia cu privire la rolul factorilor biologici nu exclude alte influente.Caracteristic pentru ansamblul acestor teorii este limitarea obiectului criminologiei la studiul delincventului. El formuleaza ipoteza atavismului evolutionist potrivit careia caracterele omului primitiv si ale animalelor inferioare pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor 'stigmate anatomice' (malformatii ale cutiei craniene. Are ca reprezentant pe italianul Cesare Lombroso si lucrarea sa consacrata denumita 'Omul delincvent'. 5.

epileptic. Cauza principala a criminalitatii a fi ereditatea. Foloseste grupuri de control in cercetarile sale si demonstreaza ca anumite inferioritati fizice ale criminalilor sunt ereditare iar comportamentul social este un comportament mostenit. Critica teoria lui Lombroso. ocazional. biotipurile criminale. Ereditate si mediu. 2.Charles Goring. Copiii adoptati . In plan metodologic. Teoriile ereditatii.El realizeaza o tipologie a indivizilor care cuprinde alaturi de criminalul innascut tipul pasional. Arborele genealogic Studiile realizate in SUA au incercat sa demonstreze ca in familiile ai caror intemeietori au antecedente penale exista un numar mai mare de infractori. Considera femeia criminal ca un tip aparte in cadrul clasificarii mentionate. principala eroare consta in faptul ca nu a folosit grupuri de control care sa ofere suport stiintific afirmatiilor sale. S-a incercat sa se demonstreze ca predispozitia ereditara in comiterea actului infractional constituie. Reprezentant . Gemenii Au fost efectuate studii pe gemeni monozigotici si dizigotici . in cazul gemenilor monozigotici. un factor foarte puternic. Cercetarile ulterioare de antropologie au aratat ca procesele ce caracterizau gandirea omului primitiv nu difera radical de cele ale omului epocii actuale.

Pentru a desemna personalitatea foloseste conceptul structura biologica actuala. Biotipurile criminale Curentul biotipologic a folosit doua tipologii cunoscute: tipologia lui E. Corelatii semnificative apar intre surplusul de cromozomi si criminalitate. Considera . Cauzele au fost considerate a fi de ordin ereditar.are la baza lucrarile psihiatrului suedez Sjobring. Teoriile bioconstitutionale Teoria inadaptarii biologice Reprezentant: criminologul suedez Olof Kinberg.Studiile au fost realizate in special in SUA si Suedia. Studii efectuate de: Patricia Jacobs (Anglia). Kretschmer si aceea a lui W. Herman Witkin si Sarnoff Mednik (Danemarca). Reprezentant: Goddard. criminologii au incercat sa realizeze diferit asociatii cu criminalitatea. Inteligenta si crima. Cercetarile au incercat sa stabileasca o corelatie semnificativa intre anumite deficiente mentale si criminalitate. Teoria are doua variante: a) varianta constitutionala . Considera ca este nevoie sa se studieze personalitatea individului pentru a se descoperi cauzele care-l determina pe acesta sa comita infractiuni. Cromozomul Y Cercetarile au pretins ca exista o corelatie intre anomaliile cromozomice si criminalitate. Ele au incercat sa stabileasca anumite corelatii in cazul copiilor adoptati si anume sa stabileasca daca comportamentul delincvent al unora dintre acestia urmeaza linia de comportament a parintilor biologici sau a parintilor adoptivi. 3. Pornind de la aceste tipologii.Sheldon.

ca factorii fundamentali ai constitutiei biopsihologice sunt: capacitatea, validitatea, stabilitatea si soliditatea. In raport de distribuirea acestora se realizeaza o clasificare a indivizilor (supercapabil, supervalid, superstabil, supersolid etc.) De asemenea, un alt concept folosit de Kinberg este acela de functie morala. b) varianta patologica - include bolile mentale, tulburarile de inteligenta etc. care determina o deficienta a functiei morale. Acorda prioritate factorilor biologici in etiologia crimei. Teoria constitutiei delincvente Reprezentant: criminologul italian Benigno di Tullio. Confera o semnificatie mai larga decat Kinberg conceptului de constitutie care ar cuprinde, pe langa elementele ereditare si congenitale si pe cele dobandite, in special, in prima perioada a vietii.Introduce conceptul de prag( este folosit acest concept in cadrul conceptiei

potrivit careia tenintele criminogene vorr fi mai puteernice la anumiti inivizi, determinandu-i sa reactioneze la unii stimuli exteriori diferit fata de altii, avand praguri de reactie diferite) si considera crima ca fiind o manifestare a inadaptarii individului la mediu. 4. Noile tendinte Premise: Cercetarile din epoca moderna( studiul neuronului ca entitate anatomica, chirurgia creierului studierea functionalitatii creierului animalelor ) au permis o acumulare de informatii care au fost folosite la explicarea unor comportamente si procese psihice. Reconsiderarea orientarii: Evaluarea rolului factorilor biologici in geneza criminalitatii se face cu mai multa prudenta ca in trecut,afirmindu-se ca nu exista nici

un tip particular de comportament criminal, nici chiar in cazul violentei episodice, care sa fie determinat numai de factorii biologici. Directii de cercetare: S-au realizat cercetari care pun in evidenta relatia dintre factorii biologici si criminalitate. Astfel s-a demonstrat existenta unor factori care au o legatura directa cu comportamentul antisocial (tumori, epilepsia ) sau o legatura indirecta (complicatii prenatale).Alte cercetari au constatat o legatura intre delincventa( comportament agresiv) si encefalite endemice sau subacute. O alta directie de cercetare studiaza influenta factorilor biochimici asupra crimei dar cu exceptia nivelului testosteronului ( au aparut anumite corelatii intre nivelul acestuia si comportamentul agresiv), rezultatele sunt negative. 5. Evaluare critica. Limitele teoriilor prezentate: Principala limita a acestor teorii consta in tendinta de biologizare a omului, de considerare a datului biologic drept componenta esentiala a personalitatii umane de transformare a anomaliilor bioconstitutionale in criterii de clasificare a indivizilor in buni si rai. Concluzie: Dincolo de toate limitele teoretice si metodologice, aceasta orientare are anumite merite in edificarea criminologiei ca stiinta (studiul personalitatii infractorului,introducerea examenului multidisciplinar, a metodei pozitive, a metodei tipologice etc.). Tema a IX a. Orientarea psihiatrica-psihologica 1. Caracterizare generala; 2. Perspectiva psihiatrica-psihanalitica;

3. Teoria psihomorala; 4. Teoria personalitatii criminale; 5. Evaluare critica. 1. Caracterizare generala In aceasta orientare au fost grupate principalele teorii si conceptii a caror principala trasatura consta in centrarea explicatiei cauzale pe factorii psihologici. Sunt examinate teorii

extreme care reduc geneza crimei la psihicul individului , ca si variante nuantate a caror linie de demarcatie intre orientarea biologica si sociologica este mai greu de trasat. 2. Perspectiva psihiatrica-psihanalitica Sigmund Freud Considera ca personalitatea individului are trei instante: Eul (constiinta de sine), Supraeul (constiinta morala) si Sinele (instincte si tendinte refulate). Eul asigura echilibrul dintre

instinctele si tendintele profunde ale individului si normele primite prin educatie. Existenta unor stari tensionale intre aceste trei instante duce la conflict care se poate rezolva prin: sublimare si refulare. Diferenta dintre infractor si noninfractor se situeaza la nivelul Supraeului si se datoreaza incapacitatii individului de a depasi complexul oedipian. Freud analizeaza si criminalul care comite infractiunea datorita complexului de vinovatie. Influenta psihanalizei asupra criminologiei. Cercetarile criminologice ulterioare au fost influentate de psihanaliza lui Freud. Alexander si Staub au analizat diferite tipuri de criminali prin prisma celor trei instante ale personalitatii. Alte cercetari au analizat o personalitate de tip nevrotic in opozitie cu o

il conduce la comiterea actului criminal. Astfel. nevrozatul. Teoria psihomorala Etienne de Greeff. considerand ca individul isi controleaza comportamentul si are responsabilitatea actiunilor lui (A. Neofreudianismul: In ultimele decenii s-a produs o schimbare importanta in abordarea personalitatii. se ajunge la concluzia ca infractorul ar fi victima unor conflicte interioare intre instinctele sale insuficient controlate de Supraeu si regulile de conduita din viata sociala. E. Adler. 2.faza trecerii la act cand accepta eliminarea victimei si in care individul trece printr-o stare periculoasa. Fromm.Un numar important de psihiatri resping ideea de om biologic si sau acela de om psihologic. . Noel Mailloux Transfera problematica personalitatii infractorului in sfera patologiei asimiland infractorul cu debilul mental. in final.Ray Jeffery). Teoria personalitatii criminale . In dezvoltarea personalitatii exista doua momente: aparitia identitatii autentice si consecinta acesteia asupra motivatiilor individului. Acest proces este denumit proces criminogen in evolutia caruia se disting trei faze: . Cand apare un esec de identificare consecinta este un dezechilibru psihic ce se exprima prin delincventa din obisnuinta.faza asentimentului temperat (ia nastere ideea de crima).faza asentimentului formulat (accepta comiterea crimei). 3.personalitate in conflict cu societatea. Considera ca personalitatea infractorului se structureaza de-a lungul unui proces lent de degradare morala a individului care. .

au intrat definitiv in vocabularul criminologic. considera criminalitatea ca o maladie morala a 'societatii criminogene' caracterizata printr-o deteriorare a valorilor fundamentale. Pinatel isi revizuieste teoria si insista asupra caracterului dinamic al personalitatii criminale care trebuie privita in miscare. este necesar sa se evidentieze acele trasaturi psihologice care transforma asentimentul temperat in asentiment tolerat.Jean Pinatel. Tema a Xa. diferentiata ca natura sau grad de cea a noninfractorului. Caracterizare generala . De asemenea. De aceea. Pe plan etiologic. simbolistica visurilor etc. se retine ca valoroasa ideea situarii cauzelor directe ale infractiunii la nivelul individului si al personalitatii sale. Evaluare critica. eroarea consta in reducerea problematicii personalitatii umane la factorii de ordin psihologic.: Limite: Eroarea acestei orientari consta in considerarea infractorului ca posesor al unei personalitati de un tip aparte . Ulterior. 4. Orientarea sociologica 1. dinamica producerii acestuia etc.In plan etiologic. Concluzie: Multe din conceptele freudismului ca instantele personalitatii. Este de parere ca personalitatea criminala reprezinta o constelatie de trasaturi care apare ca o rezultanta si nu ca un dat. Respinge diferenta de natura dintre infractor si noninfractor considerand ca intre acestia este o diferenta de grad.Acestei orientari i se datoreaza acumularea unui bogat material factual care a permis sondarea universului psihic al infractorului dezvaluind aspecte interesante cu privire la motivatia actului infractional.

2. Crima este.Guerry. criminologia critica. teoriile subculturilor delincvente. 3. 1. A. Scoala cartografica Pune in centrul preocuparilor sale analiza statistica a criminalitatii incercand sa surprinda anumite 'regularitati' in dinamica acesteia. in .Evaluare critica. Reprezentanti: A. Durkheim considera criminalitatea ca facand parte din orice societate normala. teoriile controlului social. 5. Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt Durkheim si Tarde din cadrul scolii mediului social.Mayhew. criminologia reactiei sociale. Scoala sociologica. 4. 3. Caracterizare generala: In cadrul acestei orientari.Sunt prezentate teorii extreme care explica "socialul prin social" ca si acele variante care avanseaza teorii specifice cu privire a comportamentul delincvent incercand o explicare a "individualului prin social". 2.teoriile dezorganizarii sociale. 6. . H.teoriile conflictului de cultura. Scoala sociologica Considera ca in geneza criminalitatii un loc important il au factorii sociali.Interactionismul si teoriile etichetarii. Teoriile criminologice inspirate din modelul conflictual.Quetelet (care a formulat legea termica a criminalitatii). teorii de esenta culturalista :teoria asociatiilor diferentiale. de departe cea mai bogata in teorii si conceptii privind cauzele criminalitatii.J. Teorii criminologice inspirate din modelul consensual: scoala ecologica de la Chicago . Scoala cartografica. am folosit clasificarea teoriile prezentate dupa apartenenta teoriei fie la modelul consensual fie la modelul conflictual de analiza sociala.M.

Pentru el infractorul este un parazit in cadrul societatii. E. C.McKay. Teoriile din cadrul acestui model considera infractorul ca un inadaptat si propun drept remediu diferite metode de resocializare a acestuia. Tarde este autorul teoriei imitatiei pe care o considera principala cauza a criminalitatii. razboaie). Modelul de analiza porneste de la recunoasterea unei analogii intre ecologia umana si cea vegetala. Contestarea acestora plaseaza individul in categoria infractorilor. Promotorii acestei scoli au incercat sa explice cauzele delincventei in marile concentratii urbane in care proportia imigrantilor era foarte ridicata.opinia sa necesara si utila.) 3.Shaw si H.R. Ferri si sociologia criminala In conceptia lui Ferri crima are o determinare multipla. Imparte factorii angrenati in producerea infractiunii in trei categorii si anume: factori antropologici. sistemul de educatie etc. Esenta acestor teorii consta in recunoasterea unor norme ce ocrotesc valori sociale dominante. factori fizici si factori sociali. Foloseste conceptul de anomie pe care-l defineste ca fiind o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (crize economice. Reprezentantii. In opozitie cu Durkheim nu considera crima un fenomen normal al vietii sociale. Scoala de la Chicago.D. Dintre acestia acorda prioritate factorilor sociali (organizarea economica. Teoriile criminologice inspirate din modelul consensual Caracterizare. considera imigrantii ca pe noi specii de plante ce .

Acorda un rol important studiului pozitiei familiei americane in societate si retine doua atitudini opuse ce separa grupurile sociale: subcultura clasei mijlocii si subcultura populara. economic. Examineaza diferenta de statut social. Teorii de esenta "culturalista" a)Teoria asociatiilor diferentiale Reprezentant: E.traiesc pe pamant ostil si incearca sa supravietuiasca apeland la diferite forme de adaptare.Sutherland. Identifica anumite forme de criminalitate care scapa de sub incidenta legii penale. Comportamentul delincven apare pe fondul conflictelor de cultura cand individul e obligat sa interiorizeze un sistem ambivalent sau plurivalent de valori si norme. Un individ ce se gaseste intr-o situatie prielnica se angajeaza in conduite delincvente numai daca ponderea aprecierilor favorabile prevaleaza asupra aprecierilor defavorabile. interese si valori sociale. Studiaza criminalitatea gulerelor albe. Asociatiile diferentiale sunt diferite functie de: frecventa. cultural ce separa clasele si gruparile sociale. Apartenenta la o subcultura delincventa s realizeaza printr-un proces de interactiune dintre indivizi care au probleme similare de adaptare. c)Teoria subculturilor delincvente Reprezentant: Albert Cohen. durata. Porneste de la ipoteza urmatoare: comportamentele delincvente se dobandesc prin asociere cu subiecti ce apreciaza favorabil aceste comportamente si prin izolarea de subiecti ce le considera negative. b)Teoria conflictelor de cultura Reprezentant: Thorsten Sellin. Acesta propune o abordare multifactoriala a criminalitatii. ce duce la o solidaritate de . de semnificatii cu privire la norme. Defineste conflictele de cultura ca fiind conflicte de sensuri. intensitate. prioritate.

K.Walter Reckless Autorul acestei teorii incearca sa raspunda la intrebarea de ce. la constituirea de modele si norme. modelul violent si modelul izolat.Merton Explica delincventa prin starea de anomie. Teoriile de esenta "functionalista" a)Teoria lui R. scopurile culturale si capacitatea membrilor grupului de a se conforma acestora. Considera ca infractiunea poate fi prevenita sau infranta prin doua procese . Coreleaza structurile de oportunitate cu subculturile delincvente si identifica trei modele de subculturi delincvente: modelul criminal. Merton plaseaza fenomenul criminalitatii si in afara crizelor economice sau a altor evenimente perturbante. Explica acest fenomen cu ajutorul 'structurii de oportunitate'. in aceleasi conditii. adica ansamblul mijloacelor legitime pe care grupul le are la indemana pentru a-si realiza scopurile. Criminalitatea este un raspuns la neconcordanta dintre mijloace si scopuri. unii comit crime si altii nu. Pentru a-si atinge scopurile individul recurge la mijloace ilicite. Considera ca aceasta este rezultatul tensiunii dintre scopuri si mijloace. Considera ca mediul social are o structura sociala si una culturala. Teoriile controlului social a)Teoria infranarii .grup. Anomia ar reprezenta o 'ruptura' in structura culturala cand apare o discrepanta intre normele sociale. pe care o concepe pe un plan concret spre deosebire de Durkeim. b)Teoria lui Cloward si Ohlin Autorii leaga delincventa de anomie insa considera aceasta modalitate specifica de reactie fata de inegalitatile sociale nu este un fenomen individual (vezi Merton) ci unul colectiv.

Teorii criminologice inspirate din modelul conflictual Caracterizare Modelul conflictual inlocuieste modelul consensual. Acestea sunt actualizate cand controlul social scade. Probabilitatea ca un individ sa devina deviant sau conformist depinde de intensitatea urmatorilor factori: atasamentul fata de parinti. coercitiv. 4.Lemert.Tannembaum. fapt ce i-a adus numeroase critici. Hirschi propune intarirea controlului social fiind adeptul modelului de control represiv. H. implicarea in activitati conventionale. Jeffry etc. Astfel. Criminologia reactiei sociale. Teoria se bazeaza pe o constructie ierarhica in raport cu capacitatea individului de a infrana conflictele sociale si psihologice cu care se confrunta. b)Teoria controlului social -Travis Hirschi Potrivit lui Hirschi.esentiale: unul la nivelul organizarii sociale si unul la nivelul individului. cea mai mare parte a oamenilor au tendinte antisociale. E. conflictele dintre indivizi si grupurile sociale n-ar putea fi rezolvate prin adaptarea indivizilor la diferite structuri ale societati ci numai printr-o transformare a acestora. Considera ca problema fundamentala a criminologiei o reprezinta studierea ansamblului . Curentul interactionist Propune aflarea raspunsului la intrebarea 'de ce o persoana este considerata delincvent'?. angajarea intr-o linie conventionala de conduita. crezul in valori conventionale. Matza. Reprezentanti: F. grupul de prieteni. De aceea important nu este sa se cerceteze cauzele criminalitatii ci cauzele conformismului.Becker. scoala.

Evaluare critica: Limitele teoriilor: Nici aceasta orientare nu ofera o explicatie deplina asupra cauzelor fenomenului. procesele de legiferare si aplicare a legii penale etc.O alta eroare consta in tendinta de socializare a omului. noua criminologie" a criticat intemeiat unele paradigme reductioniste care s-au grabit sa considere drept cauze ceea ce erau in realitate doar simple conditii. originile indepartate ale reactiei sociale. de exagerare a importantei factorilor sociali si neglijarea aproape totala a individului. Criminologia "critica" Mai este denumita si criminologia radicala. economice. actul insusi. 5. Cercetarile criminologice vizeaza clarificarea problemelor privind analiza socio-politica a normelor penale.aceste teorii nu depasesc universul restrans al grupului. Propun un model formal explicativ al actului deviant. originile imediate ale reactiei sociale. specifice capitalismului. Concluzii: Desi criminologia reactiei sociale ". . Se disting cinci etape cu valoare explicativa si anume: originile indepartate ale actului deviant. Principalii reprezentanti: Ian Taylor. Paul Walton.studiind relatiile dintre individ si grupul social. a infractorului in special. Jock Young. aratand ca acesta este rezultatul starilor conflictuale dintre indivizi s structurile politice. criminologia nu poate abandona cercetarile asupra personalitatii umane. de orientare neomarxista. originile imediate ale acestuia.proceselor ce alcatuiesc reactia sociala fata de fenomenul criminalitatii considerat a fi creatia directa a reactiei sociale. considerand influenta acestuia asupra individului ca singura sursa de determinare sociala.

Tema a XI a . 1.integrarea variatelor aspecte ale crimei si criminalului intr-o singura teorie de natura'multifactoriala'. Caracterizare generala Incercarile de integrare au vizat urmatoarele directii: . Eforturile de a se gasi remedii trebuie canalizate pe o cale realista de aboradare nuantata atat a individului in particular cat si a fenomenului infractional global. de diversificare a formelor de raspuns social.integrarea selectiva. 2. 4. Teoria integrarii culturale diferentiate a lui Denis Szabo 5. Teoria integrativa a violentei. . Teoria integrativa a violentei Reprezentanti: Wolfgang si Ferracuti . Caracterizare generala. de antrenare in activitatea de prevenire si control a acesteia de factori multipli. 3. Teoria "generala" a lui Hirschi si Gotffredson.Teorii criminologice integrative 1. reintoarcerea la mijloacele represive traditionale nu va putea rezolva problemele criminalitatii.Cresterea criminalitatii. bazata pe ideea ca toate orientarile contin anumite adevaruri iar contradictiile dintre ele reflecta natura complexa a problemei studiate. 2. exacerbarea violentei sunt realitati care trebuie privite cu maxima responsabilitate. Teoriile care sunt prezentate in continuare se inscriu in a doua directie.

Crima este caracterizata ca fiind o structura sociala: aceleasi forte care modeleaza omul in societate modeleaza la randul lor si criminalitatea. de ce. pe plan conceptual. Volumul si structura criminalitatii si principalele sale trasaturi dupa 1989. 1. cum s-a comis o crima. de durata .Considera ca o teorie integrativa trebuie sa coreleze opiniile privind unde. In elaborarea teoriei folosesc conceptul de subcultura al lui Sellin si teoria asociatiilor diferentiale a lui Sutherland. Fenomenul criminalitatii (care e format dintr-un numar impresionant de infractiuni marunte) trebuie privit ca un intreg in cadrul unei teorii integrative. 3. Teoria integrarii culturale diferentiale a lui Denis Szabo Studiaza problematica integrarii culturale diferentiale din perspectiva antropologiei culturale. Evaluare critica a conceptiilor criminologice din perioada totalitara din perspectiva controlului social.Criminalitatea si tranzitia. 4. Considera ca personalitatea si cultura reprezinta elementele constitutive ale oricarei stiinte umaniste si le reuneste intr-o conceptie cu valente integrative. ale controlului social si personalitatii criminale. comparabila cu criza economica. 3. 2. Criminalitatea este un fenomen social major prin efectele profunde. 1. din scoala clasica de criminologie. Tema a XII a. generatoare de cauze ale criminalitatii dar implicand si unele dintre efecte al . Interpretarea criminalitatii in perioada de tranzitie din perspectiva teoriilor dezorganizarii sociale. Volumul si structura criminalitatii si principalele sale trasaturi dupa 1989. Teoria "generala" a lui Hirschi si Gottfredson Se inspira.

11171992) . a violentei dar mai cu seama perceptia la nivelul populatiei ( comparativ cu perioada anterioara anului 1989. 1154%-1991. ceea ce ingrijoreaza nu vizeaza dimensiunile fenomenului ( de la o rata de 192.o crestere de 265% a infractiunilor descoperite fata de perioada precedenta(1988.Crestere a infractiunilor cu autori necunoscuti (8085 -1991. Evaluare critica a conceptiilor criminologice din perioada totalitara din perspectiva .. . 2. modificarile in structura criminalitatii.Media anuala a celor patru grupe de infractiuni analizate (infractiuni contra avutului public.5 infractiuni la 100. In legatura cu dinamica criminalitatii. crescand cu 163% numarul celor invinuiti. mai ales in directia" marii criminalitati".000 locuitori in 1988 . contra persoanei. se situeaza pe primele locuri ale motivelor de neliniste).ei. contra unor relatii de convietuire sociala) a crescut de peste 3 ori si jumatate in perioada de tranzitie. s-a ajuns la 699 in 1989) ci ritmul de crestere. in perioada de tranzitie. . infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala crescand de peste doua ori in raport cu perioada 1988-1989. Din analiza informatiilor statistice cu privire la criminalitatea in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie se constata urmatoarele: . contra avutului privat. cea mai importanta pondere o detin infractiunile contra proprietatii care au generat un prejudiciu care depaseste cu aproape 282% intreg prejudiciul cauzat in anii 19881989.Infractiunile contra persoanei au crescut in medie de 4 ori comparativ cu perioada anterioara. 1989).

studiile realizate au surprins acei factori la nivel macrosocial(crize sociale .migratia. . Rata reala a criminalitatii nu poate fi apreciata cu exactitate datorita lipsei statisticilor. cenzura mass-mediei. antecedente penale in familie. calamitati-. . In ceea ce priveste cauzele criminalitatii.climat familial tensionat) si la nivelul individului( de natura bio si psihologica) care reprezentau risc pentru producerea criminalitatii. a celor de auto raportare. scoala.controlul bazat pe acceptarea standardelor normative. rata scazuta a criminalitatii era un slogan menit sa ateste superioritatea sistemului insa. etc.Ray Jeffery): . anturaj nociv. cu exceptia unor cercuri de specialisti.dezechilibre sociale. Pornind de la faptul ca rata scazuta a criminalitatii a fost o realitate incontestabila. cutuma. paradoxal. Exista trei modele de control social( C.lipsa studiilor de victimizare. la nivel microsocial( esec. In cadrul preocuparilor de identifica cauzele criminalitatii precum si dimensiunile reale ale fenomenului .explicatiile de pe pozitiile teoriilor criminologice inspirate din controlul social ofera repere interesante. factorilor filtru care modificau dimensiunile reale ale fenomenului (actele de clementa).controlului social. anturaj si procesele prin care aceste grupuri socializeaza individul. urbanizarea). in planul politicii penale exista un model de reactie sociala deosebit de represiv. Notiunea de control social include grupuri mici precum familie.controlul bazatpe schimbul de marfuri si servicii. In perioada comunismului .razboaie. ele nu constituiau obiectul unor dezbateri deschise.obiceiuri.

prabusirea sistemului de protectie sociala . depinde de intensitatea a patru factori: a) atasamentul fata de scoala. nu cele ale criminalitatii. ale controlului social.Controlul social circumscris celui de al treilea model prezentat avea ca atribute esentiale frica. Dintre teoriile controlului social . grupul de prieteni. reducerea sau eliminarea ajutorulului social pentru a cultiva responsabilitatea individuala si intarirea sistemului represiv prin sporirea severitatii sanctiunilor penale.Probabilitatea ca individul sa devina deviant sau conformist . In contextul unei unor probleme complexe in plan economic.Principalul factor in descurajarea conduitelor deviante l-a constituit frica. cea care intereseaza in special este teoria angajamentelor- Travis Hirschi. instrumentul principal pentru asigurarea ordinei publice si pentru transformarea totala a societatii. b) angajarea intr-o linie conventionala de conduita. El considera ca majoritatea indivizilor au tendinte antisociale si este important sa se cerceteze cauzele conformismului . Nici unul din factorii considerati esentiali in determinarea unui comportament conformist nu justifica rata mai redusa a criminalitatii in sistemul totalitar.controlul bazat pe folosirea fricii si coercitiunii. d) crezul in valori conventionale. c) implicarea in activitati conventionale. . social. si personalitatii criminale. Interpretarea criminalitatii in perioada de tranzitie din perspectiva teoriilor dezorganizarii sociale. moral generate de necompetitivitatea economiei. Hirschi propune intarirea controlului social prin: restaurarea unei discipline stricte in scoala. teroarea manifesta si insidioasa. violenta. 3.. Unul dintre cele mai grave fenomene cu care se confrunta Romania dupa 1989 este cresterea criminalitatii.

asa cum il descrie E. la nivelul politicii penale s-au produs modificari ( abolirea pedepsei penale. legea nu are deplina autoritate . impunandu-se ca o prioritate. a unui "nucleu dur" al criminalitatii format din infractori periculosi pentru care activitatea criminala este un stil de viata . de "saracia infantila". cresterea somajului si inflatiei. Actuala crestere a criminalitatii se datoreaza unor modificari importante la nivelul controlului social . Un alt fenomen deosebit de grav in perioada de tranzitie este cresterea numarului de infractiuni savarsite cu violenta. prostitutia) este semnificativ in acest sens. comertul stradal ilicit. alaturi de Teoria asociatiilor diferentiale " a lui E . creste deosebit de mult riscul aparitiei comportamentelor deviante. lipsa sau confuzia unor norme sau valori . Cel mai grav aspect este formarea in perioada de tranzitie. generat . existenta comportamentului deviant " la vedere" care sfideaza direc normele sociale ( incalcarea normelor de circulatie. violenta de tip utilitar si cea asociata crimei organizate.scaderea nivelului de trai . la nivel microsocial s-a produs o scadere a prestigiului si autoritatii instantelor de control social. Durkheim sau ca un comportament " inovativ" in viziunea lui Merton. mai ales in randul minorilor si tinerilor. prin eroziunea imaginii institutiilor statului de drept si a ideii de justitie in general. fenomen deosebit de grav . alaturi de alti factori de risc. introducerea cautiunii . Sutherland si variantele Teoriei " subculturilor delincvente" a lui Cohen . etc. . Teoriile controlului social. slabirea controlului social.Astfel.Cloward si Ohlin pot fi verificate in practica in domeniul delincventei juvenile.ca fenomen " normal "de adaptare la starea de anomie . adoptarea unor masuri de politica penala deosebit de drastica fata de acestia. detinand o pondere insemnata.).Acest tip de comportament prezinta un pericol deosebit prin impactul pe care il are asupra populatiei care se simte abandonata.

penologia a fost si continua sa fie inclusa in criminologie. Multi autori opteaza pentru denumirea de drept executional penal. in care poate contribui la reeducarea condamnatului. Penologia . care ar acoperi ambele domenii. criminologiei. Delimitari. Stiinta penitenciara 2. 2. mai ales in Franta. utilizandu-se cel mai adesea cea de penologie . Concepte. Stiinta penitenciara Stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu pedepsele in mediu inchis (de penitenciar). Stiinta penitenciara nu este o stiinta normativa. se elaboreaza anchete sociale si psihologice asupra detinutilor. fiind asimilata in Europa. nu studiaza normele juridice privind executarea pedepselor privative de libertate. Definitii. ci conditiile in care pedeapsa este eficienta. Dreptul executarii pedepselor 3. In cadrul ei se studiaza organizarea sistemului penitenciar.PENOLOGIE TEMA I . Datorita diversificarii sistemului sanctionator prin introducerea unor pedepse neprivative de libertate. denumirea a devenit improprie. care pun in evidenta eficacitatea acestei masuri dar si unele neajunsuri care se ivesc in executarea acestei pedepse. Notiuni generale 1. Dreptul executarii pedepselor . Stiinta penitenciara este definita ca o disciplina socio-umana care studiaza pedepsele privative de libertate ce se executa in penitenciare. cercetarile clarificand o serie de aspecte dincolo de cele strict juridice. In conceptia nord-americana. regimul de viata in penitenciar. 1.

si anume cele care apar in activitatea de executare a pedepselor principale. Penologia Penologia este stiinta care studiaza mijloacele de aparare sociale contra faptelor antisociale declarate infractiuni. social-psihologica care studiaza atat sanctiunile privative de libertate cat si celelalte sanctiuni alternative. 3. prevenirea savarsirii de noi infractiuni si apararea ordinii de drept precum si realizarea politicii penale statale privind executarea pedepselor. complimentare.caracter autonom . etc. neprivative de libertate. Deosebirile intre penologie si dreptul executarii pedepselor sunt urmatoarele: Penologia este o stiinta nenormativa cu caracter social-psihologic care studiaza evolutia pedepselor.sistem cuprinzator de norme de drept . Obiectul dreptului executarii pedepselor este alcatuit dintr-un un grup de relatii sociale speciale. privative sau neprivative de libertate in societate in timp ce dreptul executarii .Este o disciplina nenormativa.Dreptul executarii pedepselor sau "Dreptul executional penal" se poate defini ca o ramura de drept alcatuita dintr-o totalitatea normelor juridice prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea sanctiunilor de drept penal . Caracterele : . Domeniul dreptului executarii pedepselor: ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale aparute in cadrul executarii sanctiunilor de drept penal.caracter de drept public Scopul: educarea eficienta a celui care executa pedeapsa.

cat si la nivelul celor mai inalte foruri mondiale. Odata cu progresele realizate de umanitate in ultimele decenii a evoluat. sanctiuni penale alternative si propune schimbari in sistemul executiv penal care sa apere societatea impotriva infractiunilor si sa perfectioneze mijloacele de reeducare sociala. TEMA a II a. spre deosebire de penologie. inclusiv O.ea studiaza exclusiv executarea pedepselor in mediu inchis.. Modelele de reactie sociala. Se disting procupari in acest sens atat la nivel national. dar. 1. care a constituit in cadrul .N. capatand contur stintific si problematica infractionalitatii. Evolutia fenomenului de reactie sociala. Evolutia fenomenului de reactie sociala Reactia sociala se concretizeaza in modelele de politica penala.pedepselor este o stiinta normativa ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale legate de executarea sanctiunilor de drept penal . aparitia de sanctiuni drept penal noi (masuri educative). Stiinta penitenciara este tot o stiinta nenormativa care trateaza regimul pedepselor. infractorilor si a reactiei sociale. 2. reactia sociala poate fi clasificata in represiune privata si represiune etatizata. functiile pedepselor. Penologia ofera date despre natura. modalitatile de executare ale acestora.In raport de calitatea celui care masura intinderea si gravitatea represiunii. :Reactia sociala fata de criminalitate 1.U. studiaza evolutia pedepselor in societate. Prin reactie sociala se intelege orice reactie de aparare a societatii impotriva celor care incalca normele de conduita general aplicabile.

cu semnificatia ca pedeapsa trebuie sa se aplice nu pentru ispasire ci pentru a impiedica savarsirea altor " rele" in viitor. respectiv. Pedeapsa terbuie sa fie proportionala cu gravitatea faptei fara a tine seama de personalitatea faptuitorului care era vazut ca o entitate abstracta. compozitie) b) juridica. prevenirea generala si speciala. 2. Beccaria introduce ideea de utilitate sociala a pedepsei. Cesare Beccaria prezinta in lucrarea sa " Dei delitti e delle penne" aspecte privind represiunea etatizata ca model de reactie sociala.C. care include razbunarea privata nelimitata (legea junglei sau legea celui mai tare) si razbunarea privata limitata (predarea vinovatului. ca cea mai evoluata forma a reactiei represive. Modelele de reactie sociala Modelul represiv: A fost aplicat in doua etape: a) ajuridica. atributele principale ale pedepsei find uniformitatea si severitatea . pedeapsa echivalenta.Consiliului Economic si Social (ECOSOC) in februarie 1992 Comisia Interguvernamentala pentru Prevenirea Criminalitatii si Justitiei penale . pedepsele erau: .Ca modalitati de individualizare.Scopul pedepsei trebuie sa fie intimidarea individuala si colectiva. -scopul pedepsei trebuie sa fie intimidarea individuala si colectiva. reprezentata prin represiune etatizata. Modelul represiv a fost fundamentat de reprezentantii scolii clasice de drept penal al carei intemeietor a fost Cesare Beccaria si e caracterizat prin urmatoarele: -pedeapsa trebuie proportionata cu gravitatea faptei.

sec . Pedeapsa constituie un mijloc de aparare sociala cu caracter curativ prin care se urmareste vindecarea infractorului.al XIX lea. masuri denumite substitute penale (exemple:iluminatul strazilor. C.reducrea consumului de alcool.Obiectivul acestui model este resocializarea infractorului ca o consecinta a umanizarii noilor legislatii penale pe baza cunoasterii stiintifice a fenomenului infractional si a personalitatii delincventului. 2002 ).eliminatorii. 2. considerand ca infractorii isi vor multiplica activitatea criminala daca isi vor da seama ca un au nimic de pierdut. Marc Ancel in Franta si pe T. Modelul mixt: Apare dupa cel de-al razboi mondial si are ca reprezentanti pe F. Nistoreanu. Grammatica in Italia. apreciind ca trebuie aplicata numai in cazuri exceptionale. Ferri. Masurile de siguranta. TEMA a III a. recuperarea acestuia (pe larg in lucrarile : «Criminologie ». pecuniare si insotite de degradari sau interdictii. cel mai de seama reprezentant fiind E. Junimea Iasi.El s-a pronuntat impotriva pedepsei cu moartea. reducerea timpului de lucru). IacobutaEd. Influenta criminologiei asupra modelelor de politica penala 1. Modelul preventiv: E fundamentat pe doctrina pozitivista de la sf.El afirma necesitatea luarii unor masuri de ordin economic si social care sa elimine si sa limiteze rolul factorilor generatori ai criminalitatii. Examenul individual .corporale. Paun.Ed.G. Beccaria s-a declarat impotriva pedepselor brutale si infamante. Bucuresti 1996 si « Criminologie »-I. Sellin in S.descentralizarea administrativa.U.A.Europa Nova.

Masurile de siguranta sunt reglementate in partea generala a Codului Penal si sunt destinate sa intampine prin inlaturarea anumitor stari de pericol social relevate de fapta savarsirea de noi infractiuni. Noile tendinte.3.Sunt necesare pentru ca unor categorii de infractori nu li se pot aplica pedepse (minori. Examenul individual Presupune un examen al personalitatii infractorului.Acest examen de personalitate a infractorului se afla la baza individualizarii judiciare a pedepsei. internarea medicala. expulzarea. Sunt sanctiuni penale. fiind urmata de o individualizare penitenciara cu aceeasi finalitate.masuri de constrangere Se aplica de instantele de judecata. formularea unui diagnostic si elaborarea unui program de tratament in vederea resocializarii acestuia. uneori de parchet persoanelor care au comis infractiuni. . Masurile de siguranta. 1. bani. Criminologia a avut o contributie importanta la largirea mijloacelor de combatere a criminalitatii prin sustinerea introducerii in legislatia penala a masurilor de siguranta. provenind din infractiune). interzicerea de a se afla in anumite localitati. confiscarea speciala. persoane bolnave) iar altora pedepsele aplicate (inchisoarea) nu sunt suficiente ( infractorul ramane cu arme. interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o durata determinata.Aceste masuri sunt : obligarea la tratament medical. Terapia resocializarii 4.

avand ca finalitate ameliorarea tendintelor reactionale ale infractorului. in anul 1944. Austria si Franta. Metoda clinica consta in stabilirea unei relatii speciale de comunicare verbala intre terapeut si delincventi.Prima sa aplicare practica s-a realizat in anul 1907 in Argentina . valorificarea aptitudinilor acestuia. el e pus in situatia de a coopera la transformarea propriei personalitati. In S. 3. in mediu liber. aceasta se bazeaza pe rezultatele cercetarilor criminologice clinice.U. psiho-pedagogice. Programele de tratament sunt fundamentate pe metoda clinica. Terapia resocializarii Denumita si tratamentul individual de resocializare. la inchisoarea San Quentin din California s-a infiintat.Ulterior. tratamentul este individualizat in functie de diagnosticul pus fiecarui subiect si utilizeaza metode terapeutice.A.infiintandu-se un cabinet de psihologie clinica si experimentala in cadrul penitenciarului national. s-au luat masuri similare in Brazilia. Noile tendinte in politica penala Neoclasica: . semi-liber sau inchis.Fara a distinge intre desfasurarea tratamentului in libertate. 2.. un centru de orientare curativa care examina persoana infractorului si aviza tratamentul care urma sa i se aplice in penitenciar. reinnoirea motivatilor si modificarea atitudinii sale.Germania. Aceasta terapie este valoroasa prin faptul ca implica infractorul in procesul de resocializare. psihanalitice etc. Chile. abordand personalitatea infractorului in unitatea si dinamica sa.

economice si culturale este intre indivizi este de natura sa contribuie la o mai buna integrare sociala. astfel. la diminuarea criminalitatii. cum ar fi munca in serviciul comunitatii. S-a materializat atat in legislatiile penale din tarile europene . noul cod francez). tendinta ce trebuie sa se manifeste mai ales in cazul terorismului. de la Havana. infractiunilor contra mediului inconjurator si impotriva activitatilor functionarilor publici corupti. Se preconizeaza.N. conform recomandarilor de politica penala ale celui de al VII lea Congres al O.Se manifesta ca un model nou de politica penala represiva.1990 care a avut ca tema generala " Cooperarea internationala pentru prevenirea crimei si pentru justitia penala in perspectiva secolului XXI". foste socialiste. Moderata: Consecinta a tentatiei echilibrului. la implicarea cetatenilor in rezolvarea problemelor comunitatii si. care isi inaspresc sanctiunile cat si in tarile occidentale( ex. -solutionarea conflictelor penale prin mediatiune si dejuridicizare( justitie restaurativa). crimei organizate. printre altele: -aplicarea mai frecventa a unor alternative la pedeapsa.Aceasta orientare apreciaza ca reducerea disparitatilor sociale. Tendinta radicala: .U. avand ca premize doua idei: represiunea prea severa si renuntarea la sanctiunea penala vor avea drept consecinte accentuarea dificultatilor in relatiile interumane.

intimidare. 2. de formare si permanentizare in constiinta acestuia ca respectarea legii penale este o necesitate. incluzand un ansamblu de masuri si actiuni care sa asigure protectia sociala. Scopul si functiile sanctiunilor penale 1. Functia morala 2. readaptare sociala. dar si o " gestiune" echitabila a conflictelor. 3. TEMA a IV a. eliminare. ea are un puternic rol si efect educativ. Functiile utilitare Exemplaritate : Aceasta functie consta in influenta pe care pedeapsa aplicata condamnatului o exercita asupra altor persoane deoarece exista persoane care se abtin de la savarsirea de infractiuni nu din convingere ci din tema de pedeapsa. de impiedicare a repetarii conduitei antisociale. de natura sa provoace infractorului o anumita suferinta. Scopul sanctiunii penale. propune un model abolitionist de politica penala. punand in discutie legimitatea sistemului penal si necesitatea inlocuirii lui cu un sistem nepenal . 1.Cunoscuta si sub denumirea de " noua criminologie". Functiile utilitare: exemplaritate. In acest context. Intimidare : Prin aplicarea sanctiunii se consolideaza forta de intimidare exercitata . Functia morala : Cu toate ca pedeapsa este o masura cu caracter represiv. de indreptare a condamnatului. rolul criminologiei consta in examinarea critica a sistemului de justitie penala existent si preconizarea unor solutii de restrangere treptata si inlocuirea intregului ilicit penal.

Regimul general de executare a sanctiunilor penale. 3. Eliminare : Consta in eliminarea. Reeducarea condamnatului care sa conduca dupa executarea pedepsei la o deplina readaptare sociala tinde la modificarea structurii de personalitate a condamnatului. eliminarea definitiva se realizeaza in cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata. Sunt considerate ca fiind esentiale in procesul de readaptare sociala a condamnatilor: munca. Eliminarea temporara se realizeaza cand pedeapsa se executa in locuri de detinere o anumita perioada de timp . Scopul sanctiunii penale Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni.activitati sociale si culturale . Executarea in libertate. . educatia religioasa. TEMA a Va. fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala. la eliminarea conceptiilor si deprinderilor antisociale. 2. Executarea in mediu deschis sau semi -deschis. folositoare din punct de vedere social. 1. Readaptare sociala : Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca. Realizarea acestui scop include atat preventia speciala adica prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre cel condamnat cat si preventia generala adica printampinarea savarsirii de noi infractiuni de alte persoane predispuse sa savarseasca fapte prevazute de legea penala. 3.asupra destinatarilor normelor de drept penal . inlaturarea condamnatului din societate. educatia scolara si pregatirea profesionala in diverse meserii . Penitenciarul.

antecedentele penale. Repartizarea condamnatilor in penitenciare se face dupa criterii variate cum ar fi: natura infractiunii. un loc de detinere special amenajat care implica o imprejmuire speciala. un medic sau un psihiatru precum si seful compartimentului de evidenta si organizarea muncii care analizeaza comportarea condamnatilor si face propuneri privind regimul si tratamentul acestora. desfasurarea de activitati educative. folosirea la munca a celor condamnati. In cadrul fiecarui penitenciar exista o comisie formata din director. conditii de aplicare a regimului de detentie.). Probatiunea. mijlocii (500 -1000 locuri). Preliminarii Penitenciarul este institutia in care se executa pedeapsa privativa de libertate. igiena. Penitenciarul. Penitenciarele trebuie amenajate si organizate pentru a indeplini functii cum ar fi: cazarea. personal specializat (psihologi. 1. un educator. Penitenciarele sunt coordonate la nivel central de Directia Generala a Penitenciarelor. In functie de durata . etc. Dupa capacitatea lor. personal administrativ. hranirea. o paza speciala si camere speciale denumite celule. etc. pedagogi. paza si supravegherea lor. exista penitenciare mici (200-500 locuri).structura care face parte din Ministerul Justitiei. Personalul este format din personal de paza si supraveghere.4. natura pedepsei. iar la nivel local fiecare penitenciar are conducere proprie reprezentata de un director civil. 3000 locuri). preferabil licentiat in drept ajutat de un director adjunct militar care raspunde de paza si securitatea penitenciarului. asistenta medicala. mari si foarte mari (1000-2000.

penitenciare cu regim de semilibertate). la detinerea in comun. izolat. pedepse de durata medie si pedepse pe termen lung. celor condamnati la o pedeapsa de lunga durata.in penitenciar se executa pedepse pe termen scurt. in masura indreptarii si comportarii bune a condamnatului. Regimul de detinere in Romania parcurge urmatoarele faze: faza detinerii in carantina. Regimul de detinere progresiv consta in detinerea la inceput in regim celular si. dorm. apoi la o faza intermediara-regim de"semilibertate". ultima faza de executare a pedepsei fiind cea a liberarii . Regimul de detinere celulara consta in tinerea condamnatilor inchisi in celule separate ziua si noaptea (mananca. iar in final trecerea la libertatea conditionata. dorm impreuna. faza detinerii in comun (cu exceptia condamnatilor pentru infractiuni grave). Regimul de detinere mixt consta in tinerea condamnatului ziua in comun si noaptea. in celula. eventual lucreaza in celula). femeile fiind tinute separate de barbati. faza muncii in afara penitenciarului fara paza (tot in aceasta faza unii condamnati pot fi trecuti in colonii penitenciare.Se aplica celor condamnati pentru infractiuni grave. spitale. Regimul de detinere a) Formele regimului de detinere existente in Romania: Regimul de detinere in comun se caracterizeaza prin aceea ca persoanele condamnate sunt tinute impreuna ziua si noaptea. lucreaza impreuna in ateliere comune.pedepsei . iau masa.

Regimul de ordine si disciplina: Condamnatii sunt obligati sa respecte urmatoarele reguli: programul zilnic. educatia morala.psihologi. cunoasterea defectelor si propriilor tendinte. pregatirea profesionala a condamnatilor. disciplina si ordine interioara. o obligatie inscrisa in Codul Penal. Condamnatii vor fi repartizati in sectorul industrial. La repartizarea in munca se au in vedere aspecte cum ar fi: sanatatea. etc. instructori ( profesori cu experienta. sa respecte regulile de igiena. sa execute dispozitiile date de conducere si de personalul penitenciarului. psihiatri etc. Muncile cu caracter permanent se platesc ( o cota de 40% revenindu-i condamnatului ).). in colaborare cu institutii de invatamant . capacitatea de munca. sa indeplineasca in bune conditii muncile la care sunt repartizati. un mijloc de reeducare si este o necesitate pentru mentinerea unei stari fizice si psihice corespunzatoare a condamnatilor.conditionate in termenul hotarat de instanta. sa se supuna perchezitiilor. Activitatea educativa se realizeaza cu un corp de educatori .educativa si de reeducare se va realiza prin programe adecvate in cadrul carora se vor urmari: cunoasterea de sine. in constructii sau vor face munci organizate in penitenciar. Activitatea instructiv .Completarea studiilor condamnatiilor se va face prin programe de scolarizare. Regimul de munca si calificare profesionala Munca este o componenta a regimului penitenciar. iar cele cu caracter gospodaresc din cadrul penitenciarului nu sunt platite.

tratament medical .Executarea in libertate Acest mod de executare a pedepsei inchisorii in libertate sau executarea in regim . grija fata de bunurile din camerele de detinere etc. corespondenta. interdictiile precum si consecintele la care se expun in caz de nerespectare se afla intr-un regulament pe care il semneaza condamnatii.Regimul semi-deschis se caracterizeaza printr-o munca creativa. Obligatiile condamnatilorse refera la: respectarea programului de munca. nu executa condamnari pentru infractiuni grave.Ei au o serie de drepturi.public care asigura certificate scolare. indeplinirea activitatilor productive.). manifesta regret pentru victima. Executarea in regim deschis sau semi.Obligatiile.dreptul de a se consulta cu avocatul. vizite. asistenta medicala . dreptul de i se respecta credinta religioasa . de a coresponda cu acestia dreptul la ingrijire. au varsta peste 21 ani. respectarea regulilor de igiena.dreptul la instruire. au constant o comportare pozitiva etc.deschis In penitenciarele cu regim semi-deschis cei condamnati sunt tratati cu exigenta si cu incredere. Pot beneficia de acest regim condamnatii nerecidivisti cu pedepse de pana la 5 ani care indeplinesc o serie de conditii( au executat 1/7 din pedeapsa. disciplina liber consimtita care ofera condamnatului simsul responsabilitatii organizand gradual revenirea la viata normala. 2. petitionare.fara a fi inconjurati de personal de paza in mod strict. odihna. in conformitate cu dispozitiile in vigoare: dreptul de a circula liber in afara penitenciarului. 3. dreptul la echipament. Drepturile condamnatilor sunt urmatoarele: dreptul de a anunta familia despre situatia in care se afla.dreptul de a primi vizite. putand veni in contact cu mediul social obisnuit.

B) sa fie vorba despre condamnati care au comis infractiuni din culpa si care sunt infractori primari. Executarea pedepsei inchisorii fara privare de libertate se limiteaza la : A) condamnati pentru comiterea unor infractiuni usoare. de profesie. C) acesti condamnati sa fie supusi conditiei sa nu mai savarseasca alte infractiuni pe o perioada de timp. suspiciune si atrage oprobiul asupra celui ce a executat pedeapsa acolo. substituita ( spre exemplu cu executarea pedepsei la locul de munca). C) Procesul de reeducare al condamnatilor este dificil si putin eficient in penitenciar. Argumentele avute in vedere pentru aplicarea acestui sistem sunt urmatoarele: A) Executarea pedepsei inchisorii in conditii de detinere in penitenciar exercita o influenta negativa. E) Executarea pedepsei intr-un loc de detinere inseamna o rupere de familie.deschis sau in libertate se aplica in situatia in care o persoana este condamnata la o pedeapsa privativa de libertate de scurta durata. in special asupra infractorilor primari( a celor care au savarsit pentru prima data o infractiune). D) Costurile ridicate ale executarii pedepsei in penitenciar . cu un grad redus de pericol social pentru care se prevede pedeapsa inchisorii pana la cel mult unu sau doi ani. profesie). constituind o piedica in calea integrarii sale in societate(casatorrie. B) Penitenciarul este un loc de executare a pedepsei care provoaca teama. In cazul acestui regim se mentine pedeapsa cu inchisoarea dar ea este inlocuita. Executarea pedepsei inchisorii in regim deschis imbraca urmatoarele forme: .

C) executarea pedepsei inchisorii intr-o inchisoare militara. prevazute in lege. E) executarea pedepsei inchisorii de catre condamnatul cetatean strain prin plata unei amenzi. .Dovezi concrete de indreptare. 4. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de liberare conditionata sunt: . dupa executarea unei parti din pedeapsa. Liberarea conditionata.59-61 si urmareste reducerea pedepsei cu inchisoarea si punerea in libertate a persoanei inainte de termen. Aceste forme sunt reglementate in cuprinsul legii penale si in Legea nr. La cererea condamnatului.Executarea unei parti din pedeapsa aplicata.A) obligarea la munca fara privare de libertate (executarea pedepsei la locul de munca).Perseverenta si disciplina in munca.Se iau in considerare antecedentele penale. . Este o forma de individualizare a executarii pedepsei. D) liberarea conditionata. 23/1969 privind executarea pedepselor. comisia din penitenciar formata din comandantul . Masura se ia la indeplinirea conditiilor exprese de acordare. . Aceasta institutie complementara a regimului de executare este reglementata in Codul Penal in art. B) suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

efectul moral care consta in satisfactia condamnatului ca.Probatiunea. un reprezentant al compartimentului de programe socio. Procesul verbal este trimis instantei de judecata competente sa acorde liberarea conditionata. adica cea din judetul in care se afla sediul penitenciarului.sau iertare. sau reprezinta un mijloc de a .termenul de probatiune provine din latinescul "probatio " care desemneaza o perioada de incercare.educative si procurorul delegat analizeaza daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Codul Penal si redacteaza un proces verbal in acest sens. Efectele finale si definitive ale liberarii conditionate:daca condamnatul nu a savarsit alte infractiuni. prin propriul efort a fost eliberat inainte de termen. iar liberarea conditionata si provizorie se transforma in liberare definitiva. Definitie: Din punct de vedere etimologic. conditionarea condamnarii in perioada in care condamnatul trebuie sa aiba o conduita buna si sa nu savarseasca noi infractiuni. 5. liberare cu efect provizoriu.unitatii. un reprezentant al compartimentuluide tratamente si siguranta detinerii. pedeapsa se considera executata. Efectele imediate si provizorii ale liberarii conditionate : punerea in libertate a condamnatului . Probatiunea este posibilitatea acordata infractorilor condamnati de a executa pedeasa in comunitate. sub supraveghere. instanta poate dispune mentinerea sau revocarea masurii liberarii conditionate. Daca a savarsit o infractiune in perioada de pana la implinirea termenului. condamnatul fiind in stare de libertate ca si cum ar fi executat pedeapsa in intregime.

Posibilitatea de reeducare este considerabila fata de mediul penitenciar. . ca sanctiune alternativa la pedeapsa inchisorii are o vechime apreciabila in dreptul romanesc. totodata dezavantajele sistemului de executare in penitenciar a pedepsei : . cu mediul profesional. Cadrul legislativ: Probatiunea. in traditia penala prin filiera franceza si belgiana se regasesc o paleta larga de sanctiuni denumite generic alternative la incarcerare. inclusiv prin reducerea influentelor mediului penitenciar asupra infractorilor. .Astfel. .Inlaturarea consecintelor negative ale pedepsei privative de libertate . .Contributia personala a condamnatului la reintegrarea sa sociala etc.Evitarea ruperii legaturilor cu familia. mai ales asupra celor primari. . in Regulamentele Organice si spre sfarsitul secolului al XIX lea .contribuie la diminuarea criminalitatii. prin promovarea pedepselor neprivative de libertate precum si cresterea gradului de siguranta a populatiei prin supravegherea in comunitate a infractorului.Pe un plan general. Avantajele probatiunii si.asigura in aceelasi timp controlul si asistenta infractorului in timp ce acesta este lasat in comunitate sub supraveghere. In Codul Penal actual se regasesc reglementate o serie de masuri si sanctiuni neprivative de libertate: . Scopul crearii unui sistem de probatiune : sprijinirea instantelor de judecata in procesul de individualizare a pedepselor.Reducerea costurilor legate de privarea de libertate.

probatiunea este un proces continuu: instanta incredinteaza spre supraveghere serviciului de probatiune un client in virtutea unor argumente strict juridice.misiunea principala este de protejare a societatii. 2.activitatea de probatiune este o activitate profesionista desfasurata de personal calificat. Prin prevederile O. instante.08.supravegherea nu are caracter politienesc. in subordinea unei directii de probatiune din Ministerul Justitiei.suspendarea conditionata a executarii pedepsei. nr. ci este o posibila completare intre control. Minori. termenul de probatiune a fost inlocuit cu cel de reintegrare sociala a infractorilor si supraveghere a executarii pedepselor neprivative de libertate .2000. ajutor. nr. . Regimuri speciale de executare a sanctiunilor penale 1.G. asistare. suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. . . serviciile de probatiune sunt organizate ca structuri independente fata de parchet. Regimul special al anumitor infractori majori. . eliberarea supravegheata. Noutatea si avantajele pe care le aduce institutia probatiunii sunt urmatoarele: . executarea pedepsei la locul de munca.masura educativa aplicata minorului. Prin O. 92. .activitatea de reintegrare sociala se face prin colaborare cu organisme neguvernamentale. 92/2000 adoptata la 29. TEMA a VI a.G. penitenciare in sistemul de justitie.

aplicarea unei pedepse se va face atunci cand se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru reeducarea minorului. iar daca legea prevede pentru infractiunea savasita pedeapsa detentiunii pe viata. tutorelui. Minori Codul Penal prevede pentru minorii care raspund penal un sistem mixt format din masuri educative si pedepse (inchisoarea si amenda ale caror limite se reduc la jumatate fara ca minimul pedepsei inchisorii sa poata depasi 5 ani.O astfel de pedeapsa devine eficienta numai daca instanta ii asigura cadrul solemn necesar de natura sa impresioneze pe minor si . Libertatea supravegheata consta in lasarea minorului timp de un an sub supraveghere deosebita parintilor minorului. infietorului sau unei institutii insarcinate cu supravegherea minorilor. Masurile educative au prioritate. in sfatuirea minorului sa se poarte astfel incat sa dea dovada de indreptare. Masurile educative prevazute de Codul Penal sunt urmatoarele: mustrarea. Regimul special determinat de starea fizica sau mentala a condamnatului. 1. Mustrarea este acea masura prevazuta in Codul Penal si consta in dojenirea minorului si in aratarea pericolului social al faptei savarsite. Masura se aplica in cazul unor fapte extrem de usoare si de regula trebuie sa fie luata o singura data. Eficienta acestei masuri se realizeaza daca .3. libertatea supravegheata internarea intr-un centru de reeducare. totodata se adreseaza minorului cu maxima seriozitate. internarea intr-un institut medical-educativ. urmarind sa influenteze cat mai profund modul de a privi viata si obligatiile sociale pe care si le asuma. i se va aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 5-20 ani).

Daca in perioada liberarii sau internarii minorul savarseste din nou o fapta penala instanta ii poate aplica o pedeapsa revocand masura internarii sau daca pedeapsa nu este necesara.Daca in timpul liberarii minorul are o purtare necorespunzatoare. Aceasta masura presupune un subiect susceptibil de a fi educat. care din cauza starii sale fizice sau psihice. dar ea poate fi prelungita de instanta cu cel mult 2 ani daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii. mentine internarea si revoca liberarea. are nevoie de tratament si de un regim de instruire si reeducare adecvat starii sale. la data pronuntarii hotararii . de a-si modifica comportamentul . astfel incat daca savarseste o fapta penala. instanta poate revoca liberarea.se ia pe timp nedeterminat dar nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. Masura este eficienta daca minorul da dovezi de indreptare. de sarguinta la invatatura si de insusire a pregatirii profesionale. suficient timp pentru reeducare. Se poate lua pana la implinirea varstei de 18 ani. Internarea intr-un institut medical-educativ este o masura privativa de libertate care are un caracter mixt : educativ si medical. i-a mai ramas pana la majorat.supravegherea in conditii corespunzatoare isi atinge scopul: indreptarea minorului.Pentru a isi atinge scopul. instanta va putea revoca masura si o va inlocui cu masura internarii intr-un centru de reeducare. Ea se ia fata de minorul care raspunde penal. aceasta masura nu se poate lua decat fata de un minor caruia. Internarea intr-un centru de reeducare este o masura privativa de libertate si se ia ca masura de reeducare a minorilor care au savarsit fapte penal de o anumita gravitate.Masura se ia pe timp de un an si durata are valoarea unui termen de incercare.

Daca minorul are discernamantul integral si intelectual in limite normale. C) pot primi invoiri si permisii. B) beneficiaza de pachete si vizite mai multe. D)pot fi propusi pentru liberare conditionata. contra statului . Cod Penal privitoare la iresponsabilitate. in primul rand. la regimul muncii.potrivit exigentele educatorilor.Acest regim special trebuie sa tina seama de particularitatile si necesitatile fizice si psihice proprii varstei acestora. chiar daca prezinta tulburari pe fondul unui deficit de instructie. ca si de protectie si asistenta speciala ce trebuie acordata tuturor minorilor in vederea dezvoltarii armonioase a acestora.Regimul special al anumitor categorii de infractori majori Regimul aplicat detinutilor condamnati la detentiune pe viata. Pedeapsa detentiunii pe viata se aplica in cazul savarsirii unor infractiuni dintre cele mai grave (infractiuni contra capacitatii de aparare a Romaniei.Daca minorul este iresponsabil datorita afectiunilor psihice de care sufera.Regimul de detinere al minorilor este mai usor pentru ca: A) nu muncesc daca trebuie sa termine scolarizarea sau sunt folositi la treburi gospodaresti interne.48. . masura aceasta nu se va aplica. Masura este eficienta atunci cind starea fizica sau psihica a minorului s-a imbunatatit si da dovezi de indreptare insusindu-si pregatirea profesionala si cunostintele disciplinelor predate. 2. Condamnatii minori se supun. regimului penitenciar general cu privire la regimul de ordine si disciplina. dar si unui regim special de executare. se vor aplica prevederile art.

Acesti condamnati au o serie de probleme specifice ca rezultat al duratei nedeterminate a condamnarii lor (ex. daca este posibil. nu pot presta munca in afara locurilor de detinere. activitati de relaxare. pachetele.Cursurile de orientare si pregatire sociala.Acesti condamnati se resemneaza cu soarta lor. se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale existente in celelalte penitenciare. singuratatea. reintegrarea sociala a delincventilor.regim special de detentie . mai sever.masuri de paza si supraveghere stricte .Ca particularitati. corespondenta la intervale si in cantitati mai mici decat cele stabilite pentru celelalte .camere cu un mic numar de paturi. programele de tratament vor urmari mentinerea relatiilor cu lumea exterioara. odihna. uniformizarea si monotonia vietii) si al problemelor care stau la baza comportamentului lor criminal. vizitele . activitati cu persoane din afara penitenciarului. . unele obligatii si interdictii se accentueaza. disciplina sever . insa acest fenomen contravine scopului inchisorii . educativa. periculoasa iar executarea pedepsei inchisorii ridica probleme multiple : . se adapteaza foarte bine la viata de penitenciar.Condamnatii la inchisoare de lunga durata sunt o categorie dificila. Regimul aplicat detinutilor condamnati la pedepse pe termen lung Pedeapsa inchisorii de lunga durata se executa in penitenciare care au amenajate sectii speciale in regim inchis.sedentarism. dependenta totala.:izolarea sociala.infractiuni contra vietii).regim de munca. Tratamentul acestor condamnati poate fi separat pe cateva domenii: munca si activitati educationale.contra pacii si omenirii. rutina speciala.

Programul va fi structurat astfel: -Activitati productive -Instruire teoretica. psihiatric. numai dupa verificarea conduitei.calificare profesionala astfel incat aplicarea lor sa determine un rezultat eficient. studiu individual. condamnatii care au o calificare por fi folositi in domeniul respectiv.-educatia si programe speciale care sa rezolve o parte din . Programele desfasurate in unitatile penitenciare vor fi structurate pe categorii de varsta. in principiu. Regimul aplicat tinerilor si femeilor Pentru ca activitatea de reeducare a condamnatilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 21 ani sa fie eficienta. Din punct de vedere al regimului de detentie. actiuni sportive. -In zilele de sambata si dumunica. reeducarea acestora implica o munca complexa si importanta. se studiaza dosarul penitenciar si se poarta discutii cu sociologi.ele nu vor face munci grele ci o munca potrivita (croitorie. scolarizare -Activitati educative si culturale. hobby. Programele pentru femei vor include munca . nu pot lucra mai mult de 8 ore/zi.categorii de condamnati. psihologi. nivel de scolarizare. discutii individuale) precum si stabilirea unui program zilnic care sa acopere in intregime timpul condamnatului. fiind necesara examinarea lor din punct de vedere fizic. psihic. Pentru cunoasterea detinutei. a trasaturilor de caracter. femeile condamnate sunt supuse aceluiasi tratament ca si ceilalti condamnati. calificare.este necesara cunoasterea personala (studierea dosarului penitenciar.De asemenea. In ceea ce priveste munca . tesatorie) iar cele care sunt gravide sau au copii mai mici de un an . meditatii.

dilema de a creste copii departe de mamele lor sau in penitenciare este de actualitate in majoritatea sistemelor penitenciare.ulterior urmand a se intoarce in penitenciar. schizofrenie. si a pericolului social pe care il reprezinta precum si prin lipsa vointei. Ei vin usor in conflict cu ceilalti condamnati.problemele cu care femeile vin in penitenciare. Concluzii generale cu privire la : . care sa tina seama de specificul lor moral si psihic. Condamnatii bolnavi Bolnavii fizici temporari pot fi tratati de medicii din penitenciar. de control psihic insuficient.) vor fi examinati psihiatric. Regimul special determinat de starea fizica sau psihica a condamnatului Condamnatii inadaptati social Sunt acele persoane care au o structura psihica si o experinta de viata care le face dificil procesul de adaptare sau integrare sociala.Este necesara supunerea la un tratament complex si competent.etc. de instabilitate emotiva. sau in varsta de pana la 2. au reacti disproportionate in raport cu diferite situatii in care sunt pusi. iar cei cronici. Bolnavii psihici se caracterizeaza prin lipsa constiintei ca sunt bolnavi. ele nefiind stari de boala psihica ci numai stari de tulburare psihica. inclusiv toxicomanii si alcoolicii au nevoie de tratament de lunga durata. in spitale de specialitate. Ei sufera de psihonevroze si psihopatii . necesitand un tratament special. au stari de nesiguranta.3 ani. In cazul bolnavilor psihici (suferind de: manie depresiva. O problema speciala o reprezinta mamele care au copii sugari. TEMA a VII a . paranoia. 3. special. psihologic si trimisi la tratament in spitale sau institutii medicale speciale si supravegheati in mod deosebit.Ultimii pot fi tratati in afara penitenciarului.

Educatie. Dir.educativ si alte categorii. subordonata Ministerului Justitiei. control administrativ. 2. Personalul administratiei penitenciare este alcatuit din: personal de conducere. de supraveghere. Dir. Dir. este o institutie militara. Aceasta institutie are o structura organizatorica compusa din 5 directii( Directia Siguranta Detinerii.Financiara). Structura sistemului penitenciar in perioada de tranzitie. control judiciar. a masurii arestarii preventive si a masurii educative de internare a delincventilor minori in centrele de reeducare. cu personalitate juridica . Reforma sistemului penitenciar romanesc prin prisma regulilor europene in domeniu. 1. . iar atributiile fiecarei persoane sunt stabilite prin fisa postului.penitenciare de categoria I. Asezamintele penitenciare in numar de 43 aflate in subordinea Directiei Generale a Penitenciarelor sunt grupate in functie de volumul complexitatea sarcinilor si gradul de pericol social al detinutilor dupa cum urmeaza : -penitenciare de maxima siguranta.si Regim Penitenciar. Ea asigura prin activitatile desfasurate executarea pedepselor privative de libertate. si controale privind respectarea drepturilor persoanelor private de libertate. Structura sistemului penitenciar in perioada de tranzitie. . Activitatea de control a administratiei penitenciare se refera la: control ierarhic.1. Logistica Dir. Resurse Umane. Organizarea si functionarea sistemului penitenciar se stabileste prin Regulament de organizare si functionare aprobat de ministrul justitiei. cultural. Studii si Psihologie Penitenciara. Administratia Generala a Penitenciarelor astfel cum a fost organizata dupa 1990.

12. la 10.1957 de Consiliul Economic si Social al O.U. Normele interne in materia executarii pedepselor trebuie sa se incadreze si sa respecte reglementarile internationale in domeniu: . recomandarea cu privire la tratamentul detinutilor periculosi .N.Penitenciarele sunt organizate si functioneaza in baza H.U. -Regulile europene pentru penitenciare adoptate prin Recomandarea R (87) 3 de Comitetul de Ministri ai Consiliului Europei din 12. Recomandarea 1257 referitoare la conditiile de detentie aplicate in statele membre ale Consiliului Europei).N.663C din 31.Declaratia Universala a Drepturilor Omului. la data de 4. Londra) in anul 1998 .U. -Recomandari si rezolutii ale Consiliului Europei care reglementeaza aspecte din intreaga sfera a executarii pedepselor (Recomandarea asupra regulilor europene aplicate in comunitate. fiind conduse de un comandant militar sau director( civil). Evaluarile sistemului penitenciar romanesc realizate de d-nul Andrew Barclay (Centrul International pentru studii penitenciare. La nivelul fiecarei unitati sunt servicii si compartimente similare cu cele din administratia centrala precum si sectii de detinere pentru arestatii preventiv minori tineri. Reforma sistemului penitenciar romanesc prin prisma regulilor europene in domeniu.N. privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei. 2.02.1950 -Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor adoptat prin Rezolutia nr. adoptata de O.212/2001.1948 -Conventia Europeana de Aparare a Drepturilor Omului adoptata de O.1987. bolnavi detinuti recidivisti sau foarte periculosi conduse de comandanti de sectie. nr.07.11.G. si cel realizat de d-na Carmen .

Rodica Mihaela Stanoiu -" Metode si tehnici de cercetare in criminologie". Ed. Ortansa Brezeanu.Rodica MihaelaStanoiu. revizuirea codului de disciplina a detinutilor si manualu de informare al lor. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. totodata. Bucuresti. Ed. 2002 2. 1998 .oficiile de ajutor juridic. 1989 3. al conditiilor oferite de sistemul penitenciar romanesc dupa 1990. Oscar Print.Bucuresti.Ed. All Beck. pregatirea pentru eliberare. vizitarea acestora. aspectele negative pentru inlaturarea carora s-au formulat recomandari. Rodica Mihaela Stanoiu -" Criminologie". Ed. programele educative pentru detinuti.Academiei. Bucuresti. subliniindu-se. ingrijirea sanatatii." Minorul si legea penala ". instruirea personalului.Bucuresti. etc. Oscar Print.Martinez Aznar (consilier de pre-aderare al Uniunii Europene) din anul 2002 oglindesc reforma si progresele realizate din punct de vedere al cadrului juridic de executare al pedepselor. 1994 Tiberiu Dianu 5. Rodica Mihaela Stanoiu -" Introducere in criminologie ".Ortansa Brezeanu . Academiei. infiintarea comisiilor de monitorizare penitenciara. 1981. 4. Bucuresti. problema automutilarilor si a sinuciderilor detinutilor. -" Tranzitia si criminalitatea". Ed. Au fost supuse evaluarii aspecte precum:cadrul juridic.

" Probleme criminologice" . Bucuresti. Valerian Cioclei .Valerian Cioclei . Ed. .) infractorilor intre realitate si perspectiva". Ed. 1994 14." Politica penala si criminalitatea Ortansa Brezeanu. All. Ed. 9.Ed. 1999 7.Bucuresti. Ed. 2001." Manual de criminologie "." Prevenirea criminalitatii la inceput de mileniu". Fundatia Romania de Maine "." Integrarea sociala postpenala a (coord. 2000 8. Ortansa Brezeanu . Ortansa Brezeanu . realitati si perspective" P. Fundatia Romania de Maine". Bucuresti." Criminologie etiologica". Ortansa Brezeanu .Ion Oancea . Aurel Dincu ."Fundatia Romania de Maine". 1996 11. Actami." Criminologie clinica si relationala".) perioada de tranzitie". Ed. Ed. All Beck. 1993 13.Gh. Gheorghe Diaconescu . Proarcadia.Buneci 10." Bazele criminologiei" . 1998 12." Particularitati ale criminalitatii in (coord. Scripcaru .6. Bucuresti.

Emilian Stanisor." Penologie".1991 .09." Criminologie et Penologie". Decretul 545/72 (devenit Legea 13/1973) privind executarea unor masuri educative a internarii minorilor infractori intr-un centru de reeducare. . Legea nr 82/18. 18/ 28. Paris. Bucuresti. Iasi. 40 Bucuresti. ratificata de Romania prin Legea nr. -"Penologie". 1985 19. O.05. Oscar Print.U.Bernard Bauloc . Ed. All. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. 1998 17. Ed. 1995 15." Criminologie et Science penitenciaire". Marinela Minca 16. Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a O. . ." Drept Executional Penal". Precis Dallaz.in decembrie 1989. Legislatia in materie de executare a pedepselor la zi .Ed. Paris.1999 privind inlocuirea inchisorii contraventionale cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii. les course de droit.1990.N. 2002.129/2002.G.1972 18. Ana Balan. PUF. . aprobata si completata prin Legea nr. Sympozion. Ion Oancea . Jaque Leaute . Jacque Leaute .

scritube. 2011 ) .Document Info Accesari: 705 Apreciat: A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.com/stiinta/drept/CRIMINOLOGIE-si-PE Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou <a href="http://w w w .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->