Sunteți pe pagina 1din 7

PROIECT MODEL FERMA MIXTA 50 HA CULTURI DE CAMP SI CRESTEREA VACILOR DE LAPTE

I. FERMA VEGETALA Suprafata necesara pentru asigurarea bazei furajere poate fi proprietate sau arendata pe baza contractelor de arenda incheiate pe o perioada de minim 5 ani. Principalele culturi vor fi: porumbul pentru siloz, porumbul pentru boabe, lucerna fan si masa verde, orzul, borceagul masa verde. Lucrarile mecanice se vor executa cu utilaje proprii sau cu terti, lucrarile manuale se vor face de catre membrii familiei cu exceptia perioadelor de varf cand se va apela la forta de munca sezoniera. Aprovizionarea cu materii si materiale se va face pe baza de contracte. Productia principala si cea secundara va fi utilizata in totalitate in furajarea vacilor, urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in amestecul de concentrate sa fie achizitionate. De asemenea se va achizitiona si inlocuitorul de lapte.

Model tehnico-economic pentru 50 ha in regim neirigat si 40 capete vaci lapte si tineretul aferent
Ferma comerciala de vaci cu lapte presupune existenta suprafetei necesare pentru asigurarea furajelor de volum, care reprezinta baza alimentatiei rumegatoarelor. Pentru o ferma de 40 de capete vaci cu lapte, cu o productie de lapte medie pe lactatie de 6000 litri, si tineretul aferent s-a calculat pe baza necesarului de furaje, pentru un an calendaristic o suprafata necesara de 50 ha. Astfel in cadrul aceleiasi afaceri agricole fermierul va desfasura doua activitati: - activitatea de cresterea vacilor cu lapte - activitatea de producere a furajelor Modul 50 ha, in regim neirigat, in zona de campie Culturile Suprafata Ponderea ha Porumb boabe Borceag masa verde Porumb siloz Lucerna fan Orz Lucerna masa verde TOTAL 5,0 10,0 10,0 14,0 3,0 8,0 50,0 10,0 20,0 20,0 28,0 6,0 16,0 100 %

Productia medie t/ha 4,0 25,0 30,0 6,7 4,0 30,0 -

Productia totala t 20,0 250,0 300,0 93,8 12,0 240,0 -

Rotatia culturilor in asolament PLAN DE CULTURA Suprafata Productie AN 1 AN 2 AN 3 Cultura cultivata medie Cantitate Cantitate Cantitate (ha) (Kg/ha) totala totala totala (kg) (kg) (kg) Porumb 5,0 4.000 20.000 20.000 20.000 Borceag 10,0 25.000 250.000 250.000 250.000 masa verde Porumb 10,0 30.000 300.000 300.000 300.000 siloz Lucerna 14,0 6.700 93.800 93.800 93.800 fan Orz 3,0 4.000 12.000 12.000 12.000 Lucerna 8,0 30.000 240.000 240.000 240.000 masa verde TOTAL 50,0 x x x x 1.CARACTERIZAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURA 1.1 TEHNOLOGIA CULTURII PORUMB BOABE

AN 4 AN 5 Cantitate Cantitate totala totala (kg) (kg) 20.000 20.000 250.000 250.000 300.000 93.800 12.000 240.000 x 300.000 93.800 12.000 240.000 x

Porumbul este una dintre cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate, prezinta o buna rezistenta la seceta, are putine boli si putini daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare, etc.

Zonarea culturii si a hibrizilor HIBRIZI


La alegerea celui mai important hibrid pentru fiecare unitate de productie se va tine seama de: - particularitati specifice ale hibridului, cerinte fata de lungimea perioadei de vegetatie; - organizarea productiei si modul de recoltare (manual, mecanizat, sub forma de stiuleti sau boabe;) - ponderea cerealelor paioase cultivate dupa porumb; - conditiile naturale (fertilitatea naturala a solului, aportul freatic, frecventa perioadelor de seceta si arsita etc.)

Hibrizii de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa intre 115 zile (cele mai timpurii) si peste 150 de zile (cele mai tarzii). In functie de durata vegetatiei, ei se impart in cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizii se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate, adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre 10-300 C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.

Amplasarea culturii Tipul de sol


Soluri foarte favorabile: cernoziomurile si solurile aluvionare din zonele irigate din Campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei si Campia Banatului; cernoziomurile si solurile aluvionare din Transilvania si Moldova. Favorabile: soluri brun-roscate, solurile acide permeabile, unde verile sunt relativ calde, cernoziomurile din sudul tarii in regim irigat. Mediu favorabil: solurile acide amendate unde verile sunt relativ racoroase, rendzinele si branciocurile.

Plante premergatoare:
Foarte bune: cereale paioase, leguminoase anuale si perene, inul si cartoful. Bune: floarea soarelui, porumb anii I si II, sfecla de zahar, plante furajere. Medii: porumbul mai mult de 3 ani, ricinul, sorgul.

Rotatia Culturii
In rotatia culturilor, porumbul poate urma dupa o gama variata de premergatoare din grupa culturilor timpurii, precum si dupa cele care se recolteaza tarziu. Amplasarea culturii este recomandabil sa se faca, in toate cazurile, in cadrul unor asolamente cu durata de 2-6 ani. Aplicarea ingrasamintelor Porumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de substante nutritive. Astfel, pentru realizarea unei tone de boabe, se extrag din sol, in medie, 25 kg N, 10 kg P2 O5, 22 kg K2 O. In timpul perioadei de vegetatie, fenofazele porumbului unde se consuma cea mai mare cantitate de substante nutritive sunt: inceputul cresterii tulpinii, inceputul aparitiei paniculului, perioada de inflorit pana la maturitatea in lapte a boabelor. Absorbtia azotului decurge intens din primele faze, pana la maturitatea fiziologica. Datorita acestei particularitati insuficienta azotului, in orice faza de crestere a porumbului, stanjeneste procesele biosintezei, iar productia de boabe se reduce pana la 70%. Insuficienta fosforului, frecventa in primele faze de crestere, determina o slaba dezvoltare a radacinilor, o intarziere a aparitiei paniculului, a stigmatelor si vegetatiei. Potasiul se consuma in cantitati egale celor de azot, dar fata de acesta mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice se face in functie de urmatorii factori: nivelul productiei programate, consumul specific al elementelor nutritive si rezervele existente in sol din aceste elemente.

Dozele orientative de azot pentru fertilizarea porumbului boabe Fertilitatea solului Nivelul productiei de Scazuta Mijlocie Ridicata boabe (t/ha) (IN= 1-2) (IN= 2-3) (IN=3-4) 5 90-120 80-110 60-100 6-10 140-240 130-220 120-200 10-15 240-320 230-290 210-260 IN = indicele de azot = humus x V% Pe terenurile irigate, care trebuie sa realizeze peste 10 t/ ha boabe, se vor folosi doze de N 200-300 Kg/ha. Diferentierea dozelor de fosfor se face in functie de nivelul programat al productiei de boabe si de starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil. Dozele orientative de fosfor petru fertilizarea porumbului boabe Aprovizionarea solului cu fosfor mobil Nivelul productiei de Slaba Mijlocie Ridicata boabe (t/ha) 1-2 mg 2-3 mg 5-6 mg P2 O5/100 g sol P2 O5/100 g sol P2 O5/100 g sol 5 40-80 20-40 6-10 70-130 40-80 25-60 10-15 110-150 80-110 60-80 Dozele de fosfor inscrise in tabel se micsoreaza cu 1 kg P2 O5 pentru fiecare tona de gunoi aplicat direct porumbului si cu 0,5 kg P2 O5 cand gunoiul s-a aplicat culturii premergatoare. Ingrasamintele organice influenteaza sporirea productiei de boabe la porumb, obtinandu-se sporuri de 40-100 kg boabe la tona de gunoi de grajd (in functie de gradul de fermentare). Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt in functie de tipul solului: pe podzoluri, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri si pe terenurile irigate se aplica 30-40 t/ha gunoi semifermentat sau proaspat, pe celelalte soluri, mai fertile si neirigate, se vor folosi doze de 20-30 t/ha. Dozele de gunoi se aplica la 4-5 ani in cadrul asolamentului, deoarece porumbul valorifica foarte eficient remanenta gunoiului si in urmatorii doi ani cu sporuri semnificative de productie si eficienta economica. Gunoiul de grajd si ingrasamintele chimice cu fosfor si potasiu se aplica prin imprastierea uniforma pe toata suprafata si se incorporeaza prin aratura. Ingrasamintele cu azot se aplica in doze fractionate: 50% la semanat si 50 % la prasila II. Pe terenurile irigate, dozele de azot in timpul vegetatiei, se aplica fie la prasilele mecanice, fie o data cu udarile, insa ultima fertilizare trebuie efectuata cu 5-8 zile inaintea aparitiei paniculului.

Lucrarile solului
Pregatirea terenului, in vederea semanatului, constituie o veriga importanta, deoarece influenteaza intreaga tehnologie de cultura a porumbului. Dupa recoltarea plantelor premergatoare se executa aratura adanca da vara sau toamna. Aceasta se efectueaza la adancimea de 22-23 cm pe solurile cu textura usoara si de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile in agregat cu grapa stelata. Nu se recomanda aratura de primavara deorecce pierderile de productie sunt foarte mari!

Pe terenurile in panta, aratura se ve executa pe directia curbelor de nivel. In verile mai secetoase, cand aratura nu se poate executa, se lucreaza superficial cu grapa cu discuri, sau se efectueaza o aratura usoara de 18-20 cm adancime, in agregat cu grapa stelata, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori. Primavara, inainte de semanat, terenul se lucreaza cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri, perpendicular pe directia brazdelor. Numarul lucrarilor este in functie de gradul de imburuienare a terenului.

Samanata si semanatul
Din punct de vedere calitativ samanta hibrida de porumb trebuie sa indeplineasca 2 cerinte minime mai importante: puritatea de 98% si facultatea germinativa de 90%. Pentru prevenirea atacului de boli si daunatori, inainte de semanat, samanta se trateaza cu substante insecto-fungicide impotriva bolilor (Fusarium sp.) cu Tiradin 75 (3 kg/t), iar impotriva daunatorilor din sol (Agriotes sp, Tanymecus dilaticollis) cu Seedox 80 WP (12,5 kg/t), Furadan 35 ST (2,5 kg/t). Epoca optima de semanat este primavara, in epoca a doua, cand temperatura in sol, la adancimea de semanat este de 8-100 C. Din punct de vedere calendaristic, porumbul se seamana in intervalele : 1-20 aprilie in campia sud-estica si vestica; 15-30 aprilie in zona centrala a Moldovei; 20-30 aprilie in zonele subcarpatice si nordice. Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe Grupa de precocitate a Densitatea (nr. plante recoltate/ha) hibrizilor neirigat irigat Timpurii 45.000-60.000 65.000-70.000 Mijlocii 40.000-55.000 60.000-65.000 Tarzii 40.000-50.000 60.000-65.000 Cantitatea de samanta necesara asigurarii densitatii optime oscileaza intre 15-20 kg/ha, in functie de valorile MMB si densitatea semanatului. Distanta inte randuri este de: - 70 cm pe terenurile neirigate sau irigate prin aspersiune; - 80 cm pe terenurile unde irigarea se face prin brazde. Distanta intre boabe pe rand variaza intre 22-30 cm, iar numarul de boabe germinabile pe un metru liniar, la distanta de 70 cm intre randuri, este de 4-5 cm, in functie de densitate. Adancimea de semanat oscileaza intre: - 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase; - 6-8 cm pe solurile cu textura mijlocie. Semanatul se executa cu semanatori combinate pentru semanatul de precizie a plantelor prasitoare, echipate cu fertilizatoare, echipamente de erbicidare si de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a agregatului este de 5-10 Km/h

Lucrarile de intretinere a culturilor


Combaterea buruienilor constituie lucrarea de ingrijire cea mai importanta, mai ales in cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se executa cu grapa cu colti reglabili

(inainte sau dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor incoltite si in curs de rasarire), cu grapa rotativa (SR-4,5), dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire si prin prasile manuale sau mecanice. Prima lucrare de prasit se efectueaza la o saptamana de la rasaritul plantelor, iar urmatoarele la intervale de timp determinate de aparitia buruienilor (10-12 zile la prasila a II-a si 15-17 zile la prasila a III-a). Prasilele mecanice se executa la adancimi diferite, in functie de stadiul de dezvoltare a porumbului: prima prasila trebuie efectuata la 10-12 cm adancime, iar urmatoarele la 5-7 cm adancime. Tipuri si doze de erbicide recomandate pentru cultura porumbului Doza de aplicare Modul de aplicare(kg/ha) Produs comercial Substanta activa spectrul de 1-3% 3-5% combatere humus humus Pitezin Atrazin -primavara inainte de semanat - numai dicotiledonate - incorporat inainte de semanat - monocotiledonate - superficial in sol - monocotiledonate anuale - inainte de semanat - monocotiledonate - in timpul vegetatiei - mono si dicotiledonate - in timpul vegetatiei - dicotiledonate - in timpul vegetatiei - dicotiledonate 2,5-4,5 4-6

Diizocab Dual 500 Eradicane Lasso (Mecloran) Sare DMA Icedin forte

Butylat Metochlor EPTC Alachlor

4-6 5-7 5-7 4-6

5-7 7-9 8-10 5-7

2,4 D 2,4 + Dicamba

1,5-2 1,5-2

1,5-2 1,5-2

In cazul in care nu s-a efectuat tratamentul semintei, in perioada rasaririi porumbului se aplica tratament cu Decis 2,5 l/ha, Sinoratox 353 l/ha, Karate 2,5 EC 0,250 l/ha.

Irigarea
Norma de udare va fi 500-1.200 mc/ha la prima udare si 700-900 mc/ha la urmatoarele udari. In conditiile unei primaveri secetoase, se aplica o irigare de rasarire cu norma de 300-400 mc/ha.

Recoltarea
Maturitatea porumbului se realizeaza in timp de apropape doua luni de la aparitia stigmatelor, cu parcurgerea urmatoarelor faze: Coacerea in lapte, cand boabele au umiditatea de peste 50% si acumularea substantelor organice este finalizata; Coacerea in lapte-ceara, cand boabele au in jur de 40-45% apa; Coacerea in ceara, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin sticloase; Coacerea deplina cand boabele sunt tari, iar continutul in apa este sub 30%. Cand recoltarea se face cu combina echipata cu dispozitivul de recoltare sub forma de boabe, cele mai mici pierderi se inregistreaza la umiditatea de 20-24%. La umiditate mai mica unele boabe se pierd de pe stiuleti inainte de a intra in aparatul de treierat al combinei. Recoltarea mecanizata a porumbului se realizeaza sub forma de stiuleti depanusati sau nedepanusati.

Depozitarea
Pastrarea productiei de porumb boabe se face in conditii optime de siguranta privind calitatea si cantitatea productiei depozitate adaptate la spatiul pe care il aloca fermierul.