Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a Republicii Moldova Colegiul de Ecologie din Municipiul Chiinu Specialitatea: Preotecia Antiincendiar

Prevenirea Incendiilor

A elaborat:

st. gr.PA-041 Moraru Eugeniu _______

Verificat:

Iancev Valeriu _______

-Chiinau 2011-

1. Introducere 2. Msuri tehnico-organizatorice de prevenire a incendiilor la: 2.1. Fabrici de cherestrea 2.2. Secii de prelucrare mecanic a lemnului 2.3. Fabrici de fin din lemn 2.4. Fabrici de plci fibrolemnoase i plci aglomerate 2.5. Fabrici de mobil 2.6. Secii de melaminare i emailare 3. Planului operativ de stingere

pog. 3

pag. pag. pag. pag. pag. pag.

6 10 14 17 20 22

pag. 26

4. Calculul la combaterea incendiilor 4.1. Necesarul de ap pentru combaterea efectiva a incendiilor pag. 29 4.2. Necesarul de ap pe durata stingerii incendiilor pag. 30 4.3. Calculul efectiv al incendiilor si frontului de captare pag. 32 5. Instalaia de stingere automat splinker 6. Concluzie 7. Bibliografie pog. 35 pag. 38 pag. 40

Introducere

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

Coli

Lemnul si produsele din lemn sunt combustibile, fiind necesare o serie de masuri pentru prevenirea incendiilor n toate sectoarele unde acesta se prelucreaza. Existenta n unitatile de profil, a unor mari cantitati de materiale lemnoase sub forma bruta sau semifabricate, sub forma finita sau deseuri, favorizeaza aparitia si propagarea incendiilor. Lemnul sub actiunea caldurii degajate pe timpul arderii componentilor combustibili, sufera, n partile necuprinse de flacari, diferite modificari fizice si chimice,n imediata apropiere a zonei de ardere. Aceste modificari se produc n toata masa materialului combustibil. n urma ncalzirii lemnului pna la temperatura de 1100C, se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor volatile. ntre 110 si 1500C, intensitatea degajarii substantelor volatile creste, ncepe descompunerea lemnului si schimbarea culorii. Descompunerea se accentueaza la peste 2300C, producndu-se degajari puternice de gaze combustibile. ntre 230 si 2700C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 2700C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 2700C, adsorbtia de oxigen de catre stratul de carbune piroforic este tot mai mare, astfel nct la circa 290-3000C se produce arderea cu flacara.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

Msuri tehnicoorganizatorice de prevenire a incendiilor

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

20

Coli

2.1. Fabrici de cherestrea

Depozitul de busteni ocupa mari suprafete de teren; n incinta lui, n afara de lemn rotund, se mai gasesc si deseuri de lemn (scnduri, aschii, rumegus etc), de multe ori depozitate n dezordine, precum si ierburile uscate n perioada de primavara, toamna si veri secetoase; exista de asemenea o mare circulatie de oameni si mijloace de transport si manipulare. Toate acestea, favorizeaza declansarea unui incendiu, n special cnd se fac focuri deschise, cnd se arunca tigari si chibrituri aprinse, cnd cad scntei de la locomotive sau de la cosurile cazanelor de abur. Cea mai eficace masura de prevenire, care n acelasi timp asigura si o buna interventie n cazul declansarii unui eventual incendiu, este respectarea organizarii rationale a depozitului dupa prevederile normative, n ceea ce priveste capacitatea admisa de depozitare, precum si asigurarea spatiilor libere de siguranta. Depozitul de busteni se organizeaza pe stive, sectii si sectoare. O stiva de busteni la care se folosesc mijloace de manipulare nu trebuie sa aiba lungime mai mare de 150 m latimea de 30 m si naltimea de 14 m. Suprafata depozitului va fi curatita de deseuri lemnoase, iar iarba din jurul stivelor va fi nlaturata. Focurile deschise si fumatul n incinta depozitului sunt interzise. Pentru nlaturarea formarii scnteilor la gater, din cauza existentei pietrisului si a nisipului pe busteni, acestia se spala cu trei jeturi de apa, din trei directii. Depozitele de busteni trebuie prevazute cu retea de apa pentru indendiu; debitul se stabileste n functie de volumul stivelor. n hala de gatere, pe lnga busteni se gaseste rumegus, praf de lemn si deseuri lemnoase (aschii). Praful de lemn n hala de gatere se produce n special la viteze mai mari ale ferastraielor cu pas mai mic ntre dinti si cnd lemnul este uscat. Praful de lemn n amestec cu aerul, ntr-o anumita proportie si n anumite conditii, poate forma amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie a amestecului de praf-aer este de 12 g/m3, iar cea superioara este apreciata la 60 g/m3. Cu ct particulele de praf de lemn sunt mai fine, cu att pericolul de incendiu si explozie este mai mare, si n special daca se gasesc n stare de suspensie n aer. Pentru determinarea pericolului de explozie a prafului, de o mare importanta este cunoasterea continutului n substante volatile. Pentru anumite prafuri de lemn, procentul ridicat de substante volatile, exercita influenta asupra limitei inferioare de explozie.
ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

Dintre toate prafurile de lemn, cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100. La aceasta dimensiune, limita inferioara de explozie este de aproximativ 40 g/m3. Presiunea maxima de exlozie se manifesta la densitatea norului de prafde circa 300 g/m3. pentru particule cu dimensiunea pna la 100 m, presiunea de explozie este de 4,10-4,80 kgf/cm2. la o asemenea concentratie, praful de lemn prezinta cea mai mare capacitate de explozie. Forta explozieie dezvoltata n acest caz, poate sa distruga utilajul si elementele de constructie. Oxigenul din aer este absorbit cu usurinta de catre praful de lemn, accelernd n acest fel procesul de ardere. Procesul de aprindere si de ardere este influentat de continutul de rasini, de umiditate si de cenusa din praful de lemn, de umiditatea din atmosfera si de capacitatea termica a surselor de aprindere. Particulele de praf de lemn n suspensie se freaca ntre ele sau cu aerul, formndu-se sarcini electrostatice, localizate la suprafata, cu att mai mari cu ct praful este mai fin, tensiunea particulelor putnd ajunge pna la 6.000 V. La echilibrarea acestor potentiale se poate produce asa numitul trasnet de praf, care aprinde amestecul de praf-aer, producnd o explozie. Un asemenea pericol apare mai des la formarea unor vrtejuri de praf n timpul curateniei prin sectie sau la folosirea unor jeturi puternice de apa n timpul stingerii unui incendiu si aceasta din cauza dispersiei prafului n aer si a formarii de amestecuri explozive. Praful de lemn ncalzit timp ndelungat, la temperatura de looC, se carbonizeaza, formnd asa-zisul carbune pirofor, care n contact cu aerul se aprinde. Rumegusul de lemn, avnd o structura mai compacta, cu anumite distante ntre particule, se aprinde mai greu, mai ales daca este depozitat n vrac. Aerul circula cu mai multa greutate si nu poate asigura o ardere completa. Rumegusul de rasinoase, n anumite conditii de depozitare, ca de exemplu, n gramezi mari, cu un anumit procent de umiditate, se poate autoaprinde. Praful si rumegusul de lemn se depun pe lagarele suprancalzite, iar n subsolul halei gaterelor supravegherea si ntretinerea acestora este destul de greoaie si din aceste cauze declansarea unui incendiu este posibila cu usurinta. De multe ori, n busteni se gasesc cuie, scoabe, srme (de la plutarit) sau se poate produce o deviere a pnzelor de fierastrau, si n asemenea situatii formarea scnteilor mecanice este aproape de nenlaturat.
Nr. Semnat. Data document.

ModCoala

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

Folosirea motoareloe electrice neprotejate, a cablurilor electrice deteriorate si instalate necorespunzator, trecute pe sub pardoseli sau gramezi de material lemnos, pot produce pe timpul exploatarii scntei electrice si circuitele electrice pot fi si ele deranjate(lovite, izbite cu corpuri tari etc.) si suprasolicitate, facnd posibila aparitia unor scurtcircuite. Cele mai frecvente cauze ale incendiilor le constituie nsa focul deschis, manifestat prin flacara de la lampa de benzina, de la sudura, de la corpurile incandescente aruncate sau lasate din neglijenta la locul de munca (tigari si chibrituri aprinse, scorii de la sudura etc.). Incendiile dintr-o hala de gatere se pot evita prin nlaturarea surselor de aprindere, prin exploatarea normala a tuturor instalatiilor si respectarea regulilor de paza contra incendiilor. n acest scop, nu este admisa folosirea lampilor cu benzina pentru ncalzirea diferitelor piese, sudarea n interior, fara a se respecta regulile aratate anterior si nici fumatul. Bustenii se verifica atent nainte de a se introduce n gatere, pentru a se nlatura eventualele corpuri metalice, piatra etc. Gaterele de prevad cu dispozitive care sa asigure scoaterea lor din functiune, n cazul producerii scnteilor sau a suprancalzirii diferitelor parti ale instalatiei. Pentru a se evita aprinderea prafului de lemn sau a rumegusului ce vine n contact cu lagarele sau cu alte mecanisme care se ncalzesc din cauza frecarii, este necesar sa se exercite o supraveghere si un control permanent asupra temperaturii acestora. Scurgerile uleiului de ungere a lagarelor si a altor utilaje mecanice trebuie nlaturate, folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale sau n cel mai rau caz vase colectoare. Unsorile amestecate cu praf se nlatura cu regularitate. Utilajul electric (motoare electrice, ntrerupatoare etc.) trebuie protejat mpotriva prafului. Trebuie respectate cu cea mai mare strictete regulile de montare si exploatare a instalatiei electrice de forta si iluminat, n special n constructiile de gradul IV si V rezistenta la foc. Canalele de cabluri si conductoare, racordarile si conectarile, protectia tablourilor de distributie, corpurile de iluminat etanse trebuie sa constituie puncte de control pentru electricianul de serviciu, remediind fara ntrziere deficientele constatate. n fabricile de cherestea, evacuarea rumegusului si a deseurilor constituie o problema importanta pentru asigurarea pazei contra incendiilor. n majoritatea fabricilor, evacuarea integrala a rumegusului si deseurilor se face pe cale mecanica (transportoare cu banca sau pneumatice).

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

Transportoarele pneumatice se confectioneaza din materiale incombustibile si se prevad cu dispozitive de nchidere automata a conductelor, n cazul declansarii incendiului. La transportoarele cu banda de cauciuc sau cu raclete, montate pe banda textila, se controleaza cu atentie ungerea rolelor si traseul, pentru a se nlatura eventualele frecari sau blocari. La folosirea unei transmisii centrale pentru actionarea gaterelor, trecerile prin pereti se etanseaza pentru a se evita patrundereaprafului n sala masinilor. La construirea si exploatarea instalatiei de alimentare a cazanelor cu abur, cu rumegus si deseuri de lemn, este necesar sa se ia toate masurile n scopul nlaturarii rabufnirilor, a formarii focarelor de incendiu si propagarii acestora. La alimentarea manuala a focarelor de incendiu se recomanda ca rumegusul sa se ncarce n lazi si apoi sa se rastoarne n gura de alimentare. n fata gurii de alimentare trebuie pastrata n permanenta curatenia, iar rumegusul sa fie depozitat ntr-un buncar sau ntr-o ncapere n afara salii cazanelor. Conductele de transportat abur sau apa suprancalzita peste 114C se izoleaza termic atunci cnd trec prin sau n apropierea elementelor si obiectelor combustibile. Sistemele de ncalzire improvizate (sobe metalice) pentru arderea rumegusului sunt interzise. n sectiile de prelucrare a lemnului n care se degajeaza praf, electele fenomenelor electrostatice dispar prin umezirea aerului cu vapori de apa si prin mentinerea umiditatii relative a aerului de 80-85%. Depozitul de cherestea. Cheresteaua se depoziteaza sub cerul liber sau sub soproane. Deoarece ntre scnduri se lasa spatii libere pentru a favoriza uscarea, aceasta contribuie la marirea pericolului de incendiu si n special la dezvoltarea si transmiterea lui. Forma cea mai adecvata de depozitare este asezarea cherestelei n stive. Suprafata de depozitare a unui grup de stive, inclusiv intervalele de siguranta dintre stive, nu trebuie sa depaseasca 7oom2, suprafata utila fiind n acest caz de 46o m2. ntre grupele de stive se lasa un interval de siguranta de 6m, att transversal ct si longitudinal. soproanele n care se depoziteaza cheresteaua nu trebuie sa aiba suprafata mai mare dect a unui grup de stive. Intervalul de siguranta masurat la cornisa nu trebuie sa fie mai mic ca 6 m. Regulile de prevenire a incendiilor, care trebuie respectate pe timpul exploatarii unui depozit de cherestea, sunt asemanatoare cu cele de la un depozit de busteni.
Nr. Semnat. Data document.

ModCoala

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

2.2. Secii de prelucrare mecanic a lemnului

n sectiile n care se prelucreaza lemnul prin taiere cu ferestraie, prin rindeluire si rectificare, se produc cantitati mari de praf, care este cu att mai fin, cu ct masinile folosite au turatia mai mare. a. Praful. Acesta rezulta de la prelucrarea mecanica a lemnului n atelierele de tmplarie, croit etc, fata de cel produs la fabricile de cherestea, este mult mai uscat si aceasta contribuie la marirea pericolului de incendiu, aprinderea lui facndu-se la temperaturi mai scazute. Datorita finetei si unei eventuale turbionari, praful se mentine un timp mai ndelungat n aer, depunndu-se la nceput numai particule de o greutate mai mare. n cazul instalatiilor de ventilatie defecte, insuficient dimensionate, sau datorita lipsei acestora, praful de lemn se depune pe grinzi, pereti, masini si n special n locuri inaccesibile (colturi) marind astfel pericolul de incendiu si de propagare a acestuia. n sectiile de prelucrare a lemnului, n afara prafului si rumegusului de lemn, mai rezulta si talas. b. Talasul. Acesta se aprinde cu multa usurinta de la orice sursa de foc deschis, corp incandescent si chiar de la scnteile electrice. La talasul afinat, arderea se propaga cu repeziciune. Sursele de aprindere cele mai frecvente n sectiile de prelucrare a lemnului sunt: scurtcircuitul, radiatiile termice, caldura radiata de lampile electrice (becuri) neprotejate (energie termica provenita din energie electrica), focul deschis, scntei electrice, scntei de natura electrostatica, foc deschis de la sudura, tigari sau chibrituri aprinse aruncate. n ntreprinderile de prelucrare a lemnului n care functioneaza si instalatii de cazane alimentate cu rumegus si talas, n afara de explozii se pot produce si rabufniri. Acestea se produc datorita turbionarii n focar a amestecului (norului) de praf, rumegus si talas si contactului cu peretii foarte ncalziti (incandescenti) ai acestora. Norul de praf se produce la alimentarea manuala a cazanului cu rumegus si talas sau la folosirea unor instalatii mecanice de alimentare necorespunzatoare. La alimentarea manuala a cazanelor, prin aruncarea cu lopata din buncar n focar a combustibilului, se poate transmite focul datorita particulelor incandescente vehiculate prin manipularile repetate ale lopetii. Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a patrunderii n carcasa a cuielor, piulitelor sau a altor obiecte metalice, se pot produce scntei. De asemenea, scntei se pot produce pe timpul slefuirii diferitelor materiale care contin cuie, precum si
Nr. Semnat. Data document.

ModCoala

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

10

la contactul benzii de slefuit cu capacul de protectie de la masina sau de la capotele de aspiratie. n interiorul sectiilor pot lua nastere turbionari ale prafului de lemn depus pe grinzi, pereti, ferestre, masini, datorita curentilor de aer, care se formeaza. Din aceasta cauza se produc amestecuri care se pot aprinde ia contactul norilor de praf cu corpuri ncalzite (lagare, sobe de topit cleiul, conducte de abur insuficient izolate, lampi electrice ne protejate etc). Praful de lemn si rumegusul cu urme de ulei si rasina si cu o anumita umiditate, depozitate timp ndelungat, se pot autoaprinde. Scnteile si flamele electrice produse ia contactoare. la ntrerupatoare, la motoarele electrice, la prize etc, pot aprinde praful de lemn, pericolul fiind mult mai mare la formarea arcurilor electrice si a scurtcircuitelor. Sarcinile electrostatice care se formeaza la frecarea particulelor de praf cu aerul sau ntre ele, produc aprinderea, fenomen explicat la hala gaterelor. Pericolul de incendiu ntr-o sectie de prelucrare a lemnului este marit si din cauza stocurilor prea mari de material lemnos, de deseuri rezultate de la masini, n special de la cele de productivitate mare. Depozitarea deseurilor lemnoase n apropierea lagarelor calde, a corpurilor de ncalzire, a motoarelor electrice (n cazul unor scurtcircuite) creeaza pericol de aprindere. Pentru nlaturarea pericolului de incendiu, n primul rnd este necesar sa se restrnga posibilitatile de propagare a incendiului prin masuri constructive, fapt ce se asigura nca din faza de proiectare. Cea mai recomandabila solutie pentru evacuarea prafului, a talasului si rumegusului o constituie instalatiile de transport pneumatic, dimensionate corespunzator. Daca acest lucru nu se realizeaza pe deplin, deseurile de material lemnos se aglomereaza n locurile de munca, masinile se sufoca", avnd drept urmare si o marire a pericolului de incendiu. De fapt, aceasta constituie una dintre cele mai mari dificultati ntlnite astazi n ntreprinderile industriale de prelucrare a lemnului. Pentru evacuarea prafului si rumegusului din ntreprinderile mai mici de prelucrare a lemnului, cum ar fi de exemplu tmplariile mecanice, este recomandabil sa se foloseasca instalatii individuale de aspiratie pentru fiecare masina, iar refularea sa se faca printr-un ciclon asezat n exterior. Conducta de aspiratie racordata la exhaustor, se prevede cu un subar pentru reglarea debitului, eventual pentru a fi folosit la oprirea propagarii incendiului.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

11

La construirea si exploatarea unei instalatii de aspiratie, trebuie sa se tina seama de tipurile si de felul de montare a masinilor-unelte, de durata de functionare, precum si de alti factori. Instalatia de aspiratie din sectiile n care se produc rumegus, talas, praf, se prevede cu un separator. La masinile de slefuit se recomanda o instalatie de aspiratie individuala, prevazuta eu dispozitive de retinere a prafului (ciclon, filtru de praf, sac etc). La instalatia de aspiratie este admisa racordarea unui numar limitat de masini, n raport cu capacitatea pentru care a fost calculata. Verificarea instalatiei se face ori de cte ori se introduce sau se scoate o masina din functiune. Pentru ca instalatia sa functioneze n bune conditii trebuie sa nu primeasca aer fals, fiind necesara deci o buna etanseitate, n special la mbinarea tronsoanelor detasabile. n cazul nfundarii conductelor cu talas, nu este admisa desfundarea cu bare de fier, deoarece se produc scntei, care pot aprinde praful de lemn. Se folosesc prajini (bare) de lemn sau se demonteaza portiunea nfundata. Pentru functionarea instalatiei de aspiratie, se folosesc ventilatoare centrifuge, de o constructie speciala pentru talas si care nu trebuie sa aiba un numar prea mare de palete, deoarece se pot nfunda. n caz de incendiu sau explozie, prima si cea mai de seama masura este oprirea imediata a ventilatorului. n unele ntreprinderi, deseurile lemnoase se depoziteaza ntr-un buncar, din care se alimenteaza focarele cazanelor. Pentru functionare sigura, praful de lemn este transportat pneumatic, cu ajutorul unei instalatii speciale, care separa praful de talas, folosindu-se si dispozitive de umplere. Conductele care duc de la ventilator la arzator, trebuie sa aiba peretele interior fara asperitati pentru a nu favoriza nfundarea. Pentru a preveni producerea unor rabufniri si trecerea flacarilor n conductele instalatiei pneumatice sau n buncar, viteza de insuflare trebuie sa fie superioara vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s si deci cea de insuflare trebuie sa fie superioara, ea variind ntre 15 si 30 m/s. n scopul nlaturarii propagarii flacarilor prin conducte, de la focar spre buncar, se intercaleaza o clapeta de retinere care se deschide sub actiunea curentului de aer si se nchide automat la ncetarea acestuia.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

12

Dupa terminarea lucrului, conductele de transport si separatorul se golesc, clapetele si registrele de la masini si conducte se nchid, iar separatorul de rumegus se izoleaza de buncar. Este recomandabil ca traseul conductelor de transport din instalatia de aspiratie sa fie ales numai prin sectiile de la care se face aspiratie. Instalatia de aspiratie se confectioneaza din materiale incombustibile si se leaga la pamnt, pentru scurgerea electricitatii statice. Buncarele pentru depozitarea deseurilor lemnoase (praf, rumegus, aschii, talas) asezate n ateliere sau cele alipite de cladiri, trebuie sa fie rezistente la foc. Deschiderile folosite la scoaterea deseurilor, care dau n sala cazanelor sau n alte ncaperi, n care se gaseste o instalatie de ardere, se prevad cu usi rezistente la foc. Datorita pericolului pe care-l prezinta scnteile, masinile de ascutit pnzele si cutitele se aseaza n ncaperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos. n casa scarilor, pe coridoare, n ganguri, n curtile de lumina, nu este admisa depozitarea scndurilor si obiectelor din lemn. ncalzirea cu sobe metalice improvizate, alimentate cu rumegus, nu este admisa. Cel mai bun sistem de ncalzire este cel central, cu apa calda sau abur de joasa presiune. Uscarea si asezarea obiectelor deasupra sobelor, a corpurilor de ncalzire, sunt interzise. Este necesar ca ntreaga retea de conducte a sistemului de ncalzire centrala, inclusiv corpurile de ncalzire sa fie curatate de praf. ncalzirea cleiului la foc direct se admite numai n atelierele mici si numai daca se protejeaza cu un paravan de tabla de otel sau din imateriale rezistente la foc. Fierberea si ncalzirea cleiului n sectiile mai mari trebuie sa se faca ntr-o ncapere separata prin pereti rezistenti la foc, de sectia de prelucrare a lemnului. Pentru fierberea si ncalzirea cleiului este recomandabil sa se foloseasca recipiente cu abur, n care caz fierberea se poate efectua si n sectiile de productie. Instalatiile electrice de iluminat si forta trebuie sa corespunda prevederilor normativului pentru ncaperi cu pericol de incendiu si explozie. O atentie deosebita se va acorda conectarii motoarelor electrice la circuitele de cabluri, traseului cablurilor pna la motor, functionarii normale a ntreruptoarelor si a altor aparate si dispozitive electrice. n principiu, n sectiile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile, lipiturile cu flacari sau cu corpuri suprancalzite; aceste operatii se pot executa nsa dupa ce se opreste productia si se ndeparteaza materialele combustibile si praful pe o raza de cel putin 5 m de la punctul de lucru. n cazuri deosebite, aceste operatii se pot executa respectndu-se regulile aratate la sudura.
Nr. Semnat. Data document.

ModCoala

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

13

Avndu-se n vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe plansee, pereti, grinzi si masini, pe pervazurile ferestrelor, pe instalatiile de ncalzire si pe corpurile de iluminat, aceasta trebuie ndepartata cu regularitate, evitndu-se formarea vrtejurilor de praf (a norilor de praf), din cauza curentilor de aer si asa zisul trasnet de praf". Este recomandabil ca buncarele pentru alimentarea cu deseuri a cazanelor de abur, sa fie prevazute cu instalatii drencer, apa pulverizata sau abur.

2.3. Fabrici de fain de lemn

Faina de lemn este un produs cu multiple ntrebuintari n industrie. Ea este solicitata n industria materialelor plastice, ca ingredient, la fabricarea articolelor de cauciuc sintetic, a linoleumului, a xiloletului, a dinamitei etc. Cantitati nsemnate de faina de lemn de calitate inferioara sunt consumate la realizarea formelor de turnatorie, la turnarea cruda a fontei si ca material de protectie la calire n industria metalurgica. Faina de lemn se obtine prin macinarea rumegusului de lemn sau a altor deseuri lemnoase, n instalatii speciale. Procedeul tehnologic consta n pregatirea rumegusului, uscarea si transportul lui n siloz, macinarea cu ajutorul morilor cu ciocane, cernerea fainii de lemn pe sorturi, umplerea n saci si depozitarea n magazie. Pe timpul desfasurarii procesului tehnologic de fabricare a fainii de lemn, exista pericol de incendiu si explozie, ncepnd de la transportul (rumegusului pna la depozitarea fainii n magazie, aceasta datorndu-se usoarei ei combustibilitati, posibilitatii formarii amestecurilor explozive. Limita inferioara a concentratiei critice este de 30,2 g/m3, iar cea superioara de 60 g/m3. Pericolul de incendiu si de explozie a fainii de lemn depinde si de gradul de finete, deoarece cu ct este macinata mai fin, cu att este mai mare suprafata de contact cu oxigenul din aer, avnd deci o activitate chimica marita; pentru aprindere este suficienta o sursa cu temperatura de aproximativ 250C. Gradul de umiditate joaca un rol n aprinderea fainii de lemn, la o umiditate accentuata, aprinderea nu poate avea loc; propagarea flacarii la faina de lemn putin umezita, se face cu multa greutate. Faina de lemn (praful de lemn) se depune pe elementele de constructie, pe diferite instalatii si obiecte, putnd trece n stare de suspensie, n cazul unei mici turbionari, marind concentratia pna la limita de explozie.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

14

Explozia amestecului de faina de lemn-aer produce un exces de presiune, care poate distruge instalatiile de transport, propagnd unda exploziva n ntreaga sectie. n ncaperile n care se afla depus praf combustibil, exista pericol de explozie daca : C=Sdpp/VCmps; C = concentratia de praf n ntregime n stare de suspensie, n g/m3 ;

S = suprafata totala a stratului de praf, n m2; dp = grosimea medie a stratului de praf, n m ; p = densitatea volumica a prafului, n g/m3 ; V = volumul ncaperii sau a unei zone din aceasta, n m3; Cmps = concentratia minima a prafului n stare de suspensie, la care este posibila explozia, n g/m3. Praful de lemn nu poate exploda dect daca se gaseste n stare de suspensie, ntr-o concentratie de explozie, n contact cu o sursa, de aprindere. Daca se produce o explozie locala, n interiorul altui utilaj n care s-a degajat praf sau n jurul acestuia, undele de soc pot genera explozii la anumite distante. n calea lor ridica n aer praful depus, care formeaza rapid amestecuri explozive, iar flacarile si caldura degajata de explozie le pot aprinde. De cele mai multe ori se aud doua sau trei explozii, una dupa alta. Presiunea de explozie si viteza de crestere a ei depinde, n mare masura de dimensiunile particulelor de praf. Majoritatea prafurilor cu dimensiuni ale particulelor sub 230, formeaza, amestecuri explozive. Cele mai puternice explozii se produc de catre particulele de praf a caror dimensiuni sunt cuprinse ntre 2060. Asupra gradului de explozivitate influenteaza si umiditatea atmosferica. La o umiditate a prafului de faina de lemn de 17,5%, posibilitatea formarii unui amestec exploziv este de numai 5%. Sursele de aprindere a fainii de lemn pot fi diferite: se pot produce scntei mecanice n morile cu ciocane, datorita patrunderii, odata cu rumegusul, a cuielor, saibelor, spanurilor etc., n special n mersul n gol; se pot degaja cantitati nsemnate de caldura la frecarile diferitelor piese de la transportoare, elevatoare cu cupe, la lagare etc.; surse de natura celor descrise la procesele tehnologice anterioare.
Pag

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

15

Urmarind nlaturarea surselor de aprindere, este absolut necesar ca toate motoarele si aparatajul electric sa fie de constructie etansa, legate la pamnt, pentru scurgerea electricitatii statice. De asemenea, transmisiile (capetele axelor de la transmisiile individuale etc.) precum si actionarile individuale, trebuie sa fie de constructie capsulata. Corpurile de iluminat trebuie sa fie etanse la praf. Tabloul de distributie a curentului electric pentru iluminat si forta, se monteaza ntr-o ncapere separata de sectie. Problemele principale care se impun a fi rezolvate n sectiile de fabricare a fainii de lemn, n scopul prevenirii incendiilor si exploziilor, constau n controlul periodic pentru asigurarea unei bune etansari a tuturor agregatelor, mecanismelor si instalatiilor de transport, precum si n constructia si exploatarea n bune conditii a instalatiilor de aspiratie. Etanseitatea agregatelor, a instalatiilor de transport trebuie controlata sistematic, nlaturndu-se n timpul cei mai scurt posibil defectiunile constatate. Rumegusul nu se va depozita n siloz, dect bine uscat si fara urme de ulei sau grasimi. Instalatiile de transport se prevad cu supape, clape de siguranta, montate la cicloane, n buncare si la conducte etc, n special n locurile unde curentul de faina de lemn si aer si schimba directia. Pentru a se nlatura posibilitatea de patrundere n instalatii a obiectelor metalice, se prevad separatoare electromagnetice (n special la masinile de macinat). Puterea electromagnetului trebuie controlata cel putin odata pe saptamna, iar curatirea lui se va face odata pe ora. Faina de lemn nu trebuie lasata un timp prea ndelungat n buncare si n site, avndu-se totodata grija sa nu contina urme de ulei sau unsori, ntruct fiind depozitata si transportata n saci, se poate autoaprinde. Lagarele, precum si toate piesele supuse frecarii, n special n instalatia de transport, unde se pot produce blocari, nfundari etc, se supravegheaza si se controleaza n permanenta, nlaturndu-se degajarile de caldura, periculoase pentru aprinderea fainii de lemn. Pentru scurgerea electricitatii statice, echipamentul electric si instalatia de transport se leaga la pamnt. Sacii umpluti cu faina de lemn se aseaza pe suporti speciali, amenajati pentru stivuire, de unde se transporta la magazie, mpreuna cu suportii. n magazie, amenajata n afara sectiei de fabricare, depozitarea se va face respectndu-se normele de stivuire si manipulare a materialelor care pot forma cu aerul amestecuri explozive.
Pag

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

16

Sectia de faina de lemn, precum si magazia, se prevad cu instalatii de ventilatie, paletele ventilatoarelor fiind confectionate din materiale neferoase. Pentru evitarea eventualelor scntei ce s-ar putea forma ntre curele si aparatori, este necesar ca ntre acestea sa existe o distanta de minimum 0,50 m, iar partile metalice sa fie legate la pamnt. Linia tehnologica functionnd n flux continuu, iesirea dia functie a unei categorii de utilaje impune ntreruperea imediata a; fabricatiei si golirea instalatiei. In acest caz, materialul evacuat trebuie adus pe banda de racleti naintea separatorului electromagnetic si .apoi reinitrodus n fluxul tehnologic. Folosirea focului deschis, executarea sudurii, fara ntreruperea productiei sunt interzise. In sectiile de fabricare a fainei de lemn, ncalzirea se face central, cu apa calda sau abur de joasa presiune. Praful depus pe instalatii, pe pereti si n special n locurile-greu accesibile, se curata periodic, curatirea generala a sectiei facndu-se saptaminal.

2.4. Fabrici de plci fibrolemnoase i plci aglomerate

Folosirea placilor fibrolemnoase a capatat o tot mai larga extindere n fabricile de mobila si binale. Obtinerea placilor fibrolemnoase necesita o tehnica complexa, n cadrul careia se numara si tratarea termica. Aceasta operatie este si cea mai periculoasa deoarece necesita folosirea unor temperaturi ridicate (circa 160C), capabile, n anumite conditii, sa genereze nceputuri si chiar incendii de mari proportii. Cele mai frecvente cauze de incendiu sunt depasirea temperaturii de uscare, precum si autoaprinderea fibrelor mbibate cu parafina, fenomen, favorizat si de temperatura existenta n interiorul agregatelor de tratare termica. Cel mai usor se aprind fibrele nepresate, de la extremitatile placilor fibrolemnoase, care se usuca si se carbonizeaza mult mai usor. Majoritatea cauzelor de incendiu se pot ndeparta prin verificarea periodica a agregatelor si n special a aparatelor care indica temperatura si gradul de uscare a materialului. Pentru aceasta trebuie folosite dispozitive de control. Peretii camerelor de tratare termica, este recomandabil sa se curate saptamnal, ndepartndu-se fibrele mbibate cu parafina. Aceeasi curatenie trebuie sa se faca si la vagonetele utilizate la transportul si sustinerea placilor fibrolemnoase pe timpul tratarii termice.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

17

Fibrele nepresate, ramase dupa stantare, la capetele placilor se vor ndeparta. Dupa introducerea vagonetelor n interiorul salilor de tratare, usile se vor nchide. Suprancalzirea camerelor, facuta cu scopul de a compensa caldura pierduta pe la usile incomplet nchise, duce la aparitia incendiilor, flacarile propagndu-se cu usurinta n ntreaga sectie. Cnd se constata o crestere a temperaturii peste limita normala (160C), se pune n functiune instalatia de racire, care va functiona n paralel cu ventilatorul. n acelasi timp, se va controla clapeta cosului de aerisire, care va trebui sa fie complet deschisa. Daca n urma acestor masuri temperatura nu scade, se va nchide sistemul de ncalzire, ventilatorul continund sa functioneze. Ridicarea temperaturii poate fi urmare a unui nceput de incendiu, aspect ce se sesizeaza n special prin mirosul caracteristic de fum. n aceasta situatie se procedeaza ca si n cazul cresterii temperaturii. Flacarile pot reapare si la scoaterea carucioarelor pe podul transportor, odata ce intra n contact cu oxigenul din aer. Sectiile de tratare termica a PFL, este recomandabil, sa fie dotate cu instalatii drencer, care trebuie sa fie n permanenta stare de functionare. n sectiile de prelucrare mecanica a panourilor de fibre lemnoase, trebuie respectate aceleasi masuri de prevenire a incendiilor ca la atelierele de prelucrare mecanica a lemnului. Procesul tehnologic pentru fabricarea placilor aglomerate din lemn consta n: cojire, umezire, retezare, aschiere, maruntire, uscare, sortare, ncleiere a aschiilor cu liant, precum si presare, tivire si slefuire a placilor. Pe timpul majoritatii acestor operatii, pericolul de incendiu este creat de degajarea prafului (fainii) de lemn si de existenta aschiilor de lemn de grosimi de 0,15-0,4 mm, care se pot aprinde cu multa usurinta, n special dupa uscare. nainte de retezare si aschiere, lemnul poate contine n masa lui cuie, corpuri metalice, care lovite de pnzele ferastraielor si cutitelor de aschiere, produc scntei. n procesul de fabricare a placilor aglomerate se folosesc instalatii de transport, care n cazul n care se blocheaza, se nfunda si se pot produce frecari, urmate de degajari de caldura. Temperatura de 170C folosita la uscare prezinta, de asemenea, un pericol de incendiu n sectorul respectiv de lucru. La pulverizarea liantului, fabricat pe baza de rasini sintetice, se pot produce incendii daca din diferite cauze apar surse de aprindere.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

18

Dupa presarea la cald a placilor preformate, la temperatura de circa 145C si asezarea lor n stive, pentru racire n grosimi prea mari, fara spatii de aerisire, se pot produce autoncalziri. n cazul defectarii motoarelor electrice, care actioneaza individual o serie de masini unelte si agregate, al deteriorarii coloanelor de alimentare, al conectarii neregulamentare a cablurilor, se creaza posibilitatea formarii scnteilor si scurtcircuitelor electrice. Pentru nlaturarea pericolelor si cauzelor de incendiu, din sectiile de fabricatie a placilor aglomerate, este necesar sa se ia o serie de masuri de prevenire a incendiilor. nainte de a introduce lemnul la aschiere, se detecteaza toate corpurile feroase care eventual s-ar gasi n masa lui. n acest scop, pe transportorul cu banda se monteaza un detector de metale, electromagnetic. La aparitia unor materiale feroase se produce o variatie a cmpului magnetic, care da nastere la un curent de impuls, amplificat cu lampi electronice si prin actionarea unui releu, transportorul cu banda este oprit pna la ndepartarea corpurilor feroase. Daca totusi n masina de aschiere a ajuns un corp metalic, prezenta lui este semnalizata acustic si optic. Instalatia de uscare a aschiilor este prevazuta cu aparate pentru masurarea, verificarea, reglarea temperaturii. Depasirea temperaturii de 170C este semnalizata optic si acustic; pentru sesizarea unor defectiuni este necesara o supraveghere atenta din partea muncitorilor si tehnicienilor. Existenta prafului si a aschiilor subdimensionate, dupa ce se separa aschiile cu ajutorul sitelor vibratoare, impune absorbirea lor de catre un exhaustor, avnd palete din materiale neferoase si fiind actionat de catre un motor electric, protejat mpotriva prafului. Filtrele si cicloanele vor fi curatite, la timp, de praf. n acest sector de lucru se recomanda montarea unor instalatii de sprinklere. La silozurile de depozitare a aschiilor uscate se vor supraveghea si controla transportoarele, valtul de evacuare si axele, pentru a nu se produce frecari. Permanent trebuie controlate instalatiile de transport, n scopul nlaturarii frecarilor, nfundarilor si blocarilor. Scaparile de particule de clei din masina de ncleiat, se aspira cu ajutorul unor instalatii de aspiratie separate de cele pentru aspirarea si refularea prafului si a aschiilor subdimensionate. Dupa presare, placile aglomerate trebuie racite, asezndu-se n stive de cel mult 40 bucati, prevazute cu spatii de aerisire.
Pag

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

19

n magazii materialele se vor depozita n stare uscata. Masinile de slefuit se prevad de asemenea cu instalati:de aspiratie a prafului, rezultat pe timpul slefuirii cu valturi nbracate cu hrtie abraziva. O deosebita atentie se va acorda pupitrelor de comanda pentru a nu se produce greseli de manevrare, deranjamente si avarii la motoarele electrice cu pornire automata.

2.5. Fabrici de mobil

Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate n sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. n fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si ndreptarea defectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea. Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, ncleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, n sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, n functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului fin si n cantitati destul de mari, n atmosfera unor ncaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, n special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia perfecta a prafului. Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aci se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scntei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane mbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau n instalatii de imersie cu nitrolac. n sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, n cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

20

Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse ntre 36 si 170C. n astfel de sectii se folosesc crpe pentru sters, care, mbibate cu ulei si aruncate n depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde. n fabricile de mobila se utilizeaza, pe scara larga, vopsirea cu lacuri n prepararea acestor vopsele se folosesc, ca solventi, acetona, acetatul de etil, acetatul de butil, alcoolul metilic, benzenul etc. substante cu puncte de inflamabilitate scazute. Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea.La aplicarea lacurilor cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat ramne n suspensie sub forma de ceata, particulele saturnd aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de indendiu si explozie. n ultimul timp, aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, nlocuind metoda prin pulverizare, care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie, fiind si mai putin economica. si la acest procedeu exista pericol de incendiu, datorita evaporarii solventilor din filmul de nitrolac, care acopera piesa ce trece pe banda, prin masina de turnat nitrolac. n cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje si ramn n sectie un timp mai ndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata. Camerele de pulverizare se prevad cu iluminat din exterior, ntreaga instalatie fiind protejata mpotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se nlatura prin legarea la pamnt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie. Instalatia de compresoare se monteaza ntr-o ncapere separata de camerele si cabinele de pulverizare. Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca numai cu rachete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc. Solutiile de lacuri si de vopsele se transporta prin conducte sau se aduc n conveiere din ncaperile special amenajate pentru prepararea, nsa sub nici o forma nu se admite pregatirea lor n camerele si cabinele de pulverizare. n sectiile n care se folosesc solventi inflamabili, concentratia de vapori se verifica sistematic, tinndu-se seama de greutatea moleculara a solventului sau al lacului n care se evapora, de tensiunea vaporilor saturati, precum si de volumul ncaperii.
Pag

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

21

Prepararea lacului se face ntr-o ncapere separata, n vase prevazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la masina de turnare va avea capacul etans. La tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului, pentru a se prentmpina pericolul de explozie. n acest scop, tunelele se prevad cu deschideri n partea superioara, prin care se evacueaza aerul ncarcat cu vapori de nitrolac existenti n interior, si cu instalatii de ventilatie n partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de solventi mai grei ca aerul (acetona). Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa evacueze ntreaga cantitate de vapori care se degaja, gurile de aspiratie montndu-se att n partea superioara ct si n cea inferioara, n raport cu greutatea specifica a vaporilor. Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn de cele de vapori inflamabili. Excesul de white-spirit si rumegus folosite la slefuirea umeda se depoziteaza n exterior, n vase metalice nchise, deoarece prezinta pericol de autoaprindere. Acelasi regim se impune si benzilor de lustruit de la masinile de slefuit(filt), dupa ce acestea sunt schimbate. Substantele folosite la lustruire se vor pregati si pastra n ncaperi separate, n sectie admitndu-se numai necesarul pentru un schimb, muncitorii tinnd un minim de timp vasele neacoperite (sau sticle destupate). Dupa terminarea lucrului, vasele cu substante folosite la lustruit, precum si tampoanele (folosite la lustruirea manuala) se vor scoate din sectie si se vor depozita n ncaperi separate.

2.6. Secii de melaminare i emailare

a. Melaminarea. Placile melaminate se obtin prin aplicarea unui film melaminic (hrtie impregnata cu rasina fenolformaldehidica) pe suportul fibrolemnos dur sau pe straturi de hrtie impregnat cu rasina fenoformaldehidica. Procesul tehnologic de melaminare consta n: imprimarea hrtiei, impregnarea hrtiei cu rasina melamino-formaldesidica si presarea filmelor melaminice pe suportul respectiv. Imprimarea se face cu ajutorul unor masini de tiparit, diluantul cernelii fiind butanolul, alcoolul etilic, acetatul de butii, monoetilglicolul sau un amestec al acestora.
Pag

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

22

Pentru prevenirea incendiilor, n sectie se vor aduce numai cantitatile de diluant necesare procesului tehnologic pe o singura zi de lucru. Bidoanele vor fi n permanenta cu capacele bine nchise, nlaturndu-se astfel posibilitatea evaporarii sau revarsarii continutului. n interiorul uscatorului masinilor de imprimare, temperatura nu va depasi niciodata 150C. Cnd diluantul se volatilizeaza cu greutate, pentru evitarea pericolului de incendiu se va micsora viteza de trecere a hrtiei ori a sistemul de uscare. Vaporii formati n interiorul uscatorului se vor evacua n exterior cu ajutorul unei instalatii de ventilatie, nlaturndu-se posibilitatea formarii amestecurilor explozive. Hrtiile impregnate se vor depozita n ncaperi special amenajate, ferite de actiunea surselor de aprindere. Pentru evacuarea n atmosfera a vaporilor de acid formic, folosit la producerea rasinilor si de butenol, fiecare din cele trei zone ale tunelului sunt prevazute cu instalatii, speciale de ventilatie. La capetele tunelului se monteaza ventilatoare care formeaza perdele de protectie ou aer, mpiedicnd astfel iesirea vaporilor inflamabili n ncapere. n recircularea aerului cald unde trebuie sa se ajunga la o concentratie de vapori cu aerul capabila sa produca explozii. n acest sens, se vor lua probe de laborator. Usile tunelului vor fi n permanenta perfect nchise. n interiorul acestuia se va lucra cu temperaturi mai joase, deoarece fenolul se inflameaza la 90C. Pentru aceasta, se micsoreaza viteza de trecere a hrtiei impregnate prin tunel, deci se mareste timpul de expunere a hrtiei la contactul cu aerul cald. O deosebita atentie trebuie acordata curatirii masinilor de impregnat cu rasini fenolformaldehidice, folosindu-se, pentru curatire si spalare, alcool etilic. Pe timpul acestei operatii se va asigura o buna ventilatie. De asemenea, se vor ndeparta cu grija si pulberile provenite prin caderea rasinii condensate si uscate de pe filmele melaminice si hrtia impregnata. Presarea, ca proces chimic de policondensare a rasinilor pentru obtinerea unei pelicule melaminice aderente la suportul respectiv, nu se faca fara pericol de incendiu. Pe timpul policondensarii au loc degajari de vapori de formaldehida, fenol, cei drept reduse care trebuie ndepartate prin instalatia de exhaustare cu care este prevazuta presa hidraulica. Toate masinile de imprimat, impregnat si presele vor fi legate la pamnt si unse cu regularitate.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

23

b. Emailarea. Produsul emailat se obtine prin aplicarea pe suprafata placilor fibrolemnoase, a doua straturi succesive de grund si apoi a unui strat de email. Materialele folosite n acest scop sunt rasinile alhidomelaminice, care contin si un pigment, de regula anorganic. Procesul tehnologic pentru policondensarea celor doua rasini componente prezinta pericol de incendiu, deoarece se folosesc temperaturi de 160C. Emailarea este precedata de doua operatii: pregatirea placilor fibrolemnoase si pregatirea materialelor de aplicare. La pregatirea placilor fibrolemnoase este necesar sa se respecte aceleasi reguli de prevenire si stingere a incendiilor ca si la ateliere de tmplarie mecanica. Pregatirea materialelor de aplicare are loc n statia de preparare a grundurilor si emailurilor si consta din aducerea acestora la viscozitatea de lucru. Operatia se executa n vase speciale, prevazute cu agitatoare. Solventii ntrebuintati la diluare, fiind substante inflamabile pentru evacuarea vaporilor degajati n statiile de pregatire a placilor, este necesara o puternica, instalatie de ventilatie. Aplicarea materialului pentru nnobilarea placilor fibrolemnoase se realizeaza n sectia de emailare, n trei etape succesive : aplicarea primului strat de grund, apoi a celui de al doilea strat, tot de grund, iar n final, a celui de al treilea - de email. Aceasta operatie se executa pe trei linii tehnologice, fiecare linie fiind formata dintr-un agregat de desprafuire, o zona de prencalzire, masina de aplicat materialul de nnobilare, o zona de zvntare, o zona de uscare (coacere) si o zona de racire normala. Pe timpul executarii operatiilor tehnologice, se va avea grija sa nu se depaseasca temperatura de regim, n care caz radiantii electrici vor fi supravegheati cu atentie iar instalatia electrica care i alimenteaza, va fi n perfecta stare de functionare, eliminndu-se astfel producerea de scurtcircuite. Un accent deosebit se va acorda prevenirii incendiilor ia masina de aplicat materialul de nnobilare, unde obiectele se acopera cu o pelicula de grund, care este inflamabila. n aceasta zona se interzice cu desavrsire folosirea surselor de aprindere (flacari, scntei etc). Rolele oare pun n miscare banda de transport, vor fi bine centrate, iar axele unse periodic, pentru evitarea suprancalzirilor. Zilnic, partile metalice ale instalatiei de turnare vor fi curatite de crusta de grund ce s-a depus pe timpul lucrului.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

24

Din tunelul de uscare, vaporii de substante inflamabile, degajati, se evacueaza cu ajutorul unor conducte, prin intermediul carora acestia se exhausteaza n exterior. Canalele de ventilatie vor fi periodic verificate si desfundate de reziduurile de grund depuse. Temperatura de uscare nu va depasi niciodata 160C.

ModCoala

Nr. Semnat. Data document.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

25

Planul operativ de stingere

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

26

Coli

Calculul la combaterea incendiilor

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

28

Coli

4.1. Necesarul de ap pentru combatearea efectiva a incendiilor

- volumul de apa nmagazinat, n m3 N - numarul de incendii simultane, care se combat de la exterior cu apa din hidrani exteriori - numarul de jeturi simultane impus, pentru cladirea respectiva - debitul asigurat de un jet de hidrantii interiori ,n l/s - timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori (minute) - debitul asigurat de hidrantii exteriori (l/s) - timpul de functionare a hidrantilor exterior (h) - debitul pentru stingerea incendiului, cu ajutorul instalatiilor speciale a caror durata de functionare este n(h), care se stabileste conform STAS 1470-90 n (l/s).

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

29

4.2. Necesarul de ap pe durata stingerii incendiilor

; - volumul consumat de utilizator - coeficient, pentru retelele de joasa presiune (cnd presiunea este mai mare, sau egala cu 7 m coloana de apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatiilor de pompieri) - coeficient, pentru retelele de nalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior) - debitul orar maxim al zonei sau localitatii, unde se combate incendiul n total, se va acumula n rezervor, ca rezerva intangibila, protejata volumul de apa unde, este volumul rezervei intangibile .

Dupa consumarea apei, n urma combaterii incendiilor, refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul n timpul .

; Marimea timpului de refacere a rezervei ( din tabelul 6, conform STAS 1343/1-2006. ), se adopta conform datelor

Localitati si zone industriale aferente localitatilor Localitati Zone industriale cu constructii din categoriile de pericol de incendiu A si B C avnd 24 24 24 36 D si E avnd 36 48

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

30

Volumul de incendiu ; Durata de functionare a hidrantilor interiori durata de functionare a hidrantilor exterior incendiilor din exterior l/s. minute si ore. Debitul pentru stingerea

Volumul de consum ; ;

Timpul de refacere al rezervei de incendiu ; ; Refacerea rezervei de apa

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

31

4.3. Calculul efectiv al incendiilor si frontului de captare

Calculul captarii consta din determinarea lungimii frontului de captare, a debitului maxim de exploatare, a numarului de puturi, a distantei dintre puturi si a distantei de protectie sanitara pentru perimetrul de regim sever, folosind relatiile:

L=

n care:

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

32

L = lungimea totala a frontului de captare, n m; Q =debitul de calcul al captarii, n m /s; H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber, n m, caracteristica perioadei de seceta; k = coeficientul mediu de filtratie a stratului acvifer, n m/s, care se poate alege n functie de natura stratului; i = panta hidraulica medie a curentului subteran; m = grosimea medie a stratului acvifer sub presiune, n m; q = debitul maxim de exploatare a unui put, n m /s, care se obtine prin metoda grafica, la intersectia dintre curba debitului pompat Q si curba debitului putului q; S = suprafata bruta exterioara a filtrului putului, n m , care pentru puturi n strat cu nivel liber S= , iar pentru puturi n strat cu nivel sub presiune S= ; d = diametrul exterior al filtrului, n m; h = naltimea stratului de apa la intrarea n put, n m; v = viteza aparenta admisibila de intrare a apei n put, n m/s, care se allege n functie de marimea granulelor de nisip; n = numarul de puturi; d = distante dintre puturi, n m, care pentru o exploatare completa a stratului acvifer trebuie ca l 2R sau l 2R n cazul cnd stratul nu se exploateaza complet; s = depresiunea n put, n m,corespunzatoare debitului maxim de exploatare a putului; R = raza de actiune, n m; D = distanta de protectie a stratului acvifer n stare naturala, n m, cnd se considera numai miscarea paralela a stratului; T = timpul normat pentru protectia sanitara, n zile, care se ia T=20 zile pentru zona cu regim sever si T=70 zile pentru zona de restrictie;

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

33

p = porozitatea efectiva a stratului acvifer; D = distanta de protectie sanitara pentru un put singular, n m,masurata de la axa putului; q = debitul putului, n m /zi; b = largimea curentului, n m, masurata de o parte si de alta a axei o-x; = coeficienti de corectie, care pentru un sir de puturi situate la distanta l ntr-un bazin acvifer sub presiune, se calculeaza n functie de distantele D si D; D = distanta sanitara, pentru sirul de puturi, n m; D = distantele de protectie amonte, aval si laterala, n functie de spectrul real al miscarii apei subterane; D = distantele caracteristice ale zonei de protectie sanitara, n m, care se determina n functie de distanta D si de raportul adimensional b/2 ;

n cazul, n care nu se dispune de studii speciale debitul hidrantilor, care se noteaza cu , se poate adopta dupa valorile prezentate n table. Numar de incendii simultane n 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 Qie [ l/s ] Cladiri cu (1 Cladiri cu peste 4 4) niveluri niveluri 5 10 10 20 25 30 40 10 15 15 25 35 40 55 70 80 85 90 95 100

Numarul locuitorilor din localitate N = Ni 5000 5001 10000 10001 25000 25001 50000 50001 100000 100001 200000 200001 300000 300001 400000 400001 500000 500001 600000 600001 700000 700001 800000 8000011000000

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

34

Instalaia automat de stingere splinker

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

35

Coli

Caracteristicile hidraulice, geometrice si functionale ale sprinklerelor de care se tine seama la alegerea tipurilor si numarului acestora sunt : debitul specific qsp ( l/s ), realizat la o anumita presiune disponibila a apei in sectiunea orificiului de refulare, Hi (mH2O); diametrul orificiului de refulare al sprinklerului, di (mm); aria protejata, Ap (m2) si aria de declansare simultana a sprinklerelor, As (m2); intensitatea de stropire cu apa, ii (l/sm2) si intensitatea de stingere, is (l/sm2); temperatura de declansare a sprinklerelor(oC).

Caracteristicile hidraulice, geometrice si functionale ale sprinklerelor sunt precizate de producator, pentru fiecare cap de sprinkler. Astfel n cazul de fata avem de-a face cu o cladire cu inaltimea de 12.2 m si o inaltimea destinata depozitarii avnd 10 m.

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

36

Consultnd specificatiile producatorului ( vezi tabelul urmator ) vedem tipurile de sprinklere pe care le putem folosi in cazul acesta:

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

37

Concluzii

M od Coala Nr. Document Semnat Data Efectuat Moraru E. Verificat Iancev V.

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Litera Coala

Prevenirea incendiilor la fabrici de prelucrare a lemnului

38

Coli

Activitatile de prevenire desfasurate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de structurile din subordine reprezinta o componenta principala a sistemului integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si de actiuni specifice planificate si realizate potrivit legislatiei, n scopul prentmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specifice. Domeniile specifice activitatii de prevenire sunt: a) verificarea respectarii actelor normative si reglementarilor privind apararea mpotriva incendiilor si protectia civila la proiectarea, executarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; b) verificarea organizarii activitatii privind depistarea pericolelor potentiale generatoare de riscuri pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; c) verificarea conceptiei de aparare mpotriva incendiilor si de protectie civila n scopul mentinerii riscurilor n limite acceptabile, stabilindu-se, dupa caz, masuri n conditiile legii; d) controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore, n care sunt implicate substante periculoase; e) coordonarea si controlul realizarii pregatirii si instruirii specifice a populatiei si salariatilor, a modului de asimilare de catre acestia a regulilor si masurilor specifice, precum si a comportamentului pe timpul manifestarii unei situatii de urgenta; f) nstiintarea autoritatilor responsabile n managementul riscului despre existenta, dimensiunea si consecintele riscului identificat n domeniul respectiv; g) ndrumarea, controlul si coordonarea serviciilor publice voluntare si serviciilor private pentru situatii de urgenta; h) informarea si educarea preventiva a populatiei; i) solutionarea petitiilor si sesizarilor n domeniul specific. Scopurile activitatii de prevenire sunt: a) asigurarea respectarii prevederilor actelor normative si a celorlalte reglementari privind apararea mpotriva incendiilor si protectia civila; b) identificarea, evaluarea si analiza pericolelor potentiale prin aprecierea probabilitatii de aparitie a lor si a consecintelor pe care le presupun pentru viata oamenilor, mediu si bunuri materiale; c) constientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informatii ntre personalul care executa controlul de prevenire, factorii de decizie, personalul angajat si alte persoane interesate si/sau implicate; d) informarea populatiei privind pericolele potentiale de risc, inclusiv n locuinte si gospodarii, si modul de comportare n caz de incendiu si n alte situatii de urgenta.

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

39

Bibliografie
1. www.dse.md 2. www.scritube.com

3.

4. www.pompierul.md

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

CEMC SPA PI 00.00.000. PC

Pag

40