Reprezentarile Mentale la nivel de grupuri mici ~ Coruptia ~

Coordonator Prep Dr Mihaela Chraif Dobrotescu Adina- Mihaela Seria 2, Grupa 5

REZUMAT

Cercetarea de fata isi propune studierea reprezentarilor sociale ale coruptiei i n Romania cu ajutorul testului asociativ-verbal. In acest studiu au fost utiliza te date empirice in cadrul unui singur sondaj. Subiectilor li s-a cerut sa cites ca un sir de cuvinte enumerate in testul asociativ-verbal, iar apoi in dreptul f iecarui cuvant sa enumere alte trei pe care ei le asociau cu acel cuvant deja sc ris. Cele patru cuvinte sunt : favoruri, mita, servicii, coruptie. Studiul a fost realizat pe doua esantioane alese aleatoriu de cate 30 de subiect i cu varste cuprinse intre 18 si 50 de ani, respectiv un grup de studenti cu var sta intre 18 si 30 de ani si unul alcatuit din adulti intre 31 si 50 de ani. Datele rezultate in urma testului asociativ verbal au fost prelucrate, cautanduse cuvintele cu frecventa cea mai mare de aparitie. Rezultatul obtinut in urma prelucrarii datelor releva faptul ca nu exista o dife

renta semnificativa intre reprezentarea coruptiei la nivelul studentilor fata de cea la nivelul adultilor si deci ipoteza cercetarii este respinsa. Ca urmare s-a dovedit ca interventia variabilei independente (sub forma varstei ) nu a dus la obtinerea unei diferente semnificative din punct de vedere statist ic asupra reprezentarii coruptiei in Romania.

1.INTRODUCERE Emil Durkheim este primul care foloseste conceptul de reprezentare colectiva semni ficatia acestuia fiind de realitate psihosociala de sine statatoare. Conform ace stui autor reprezentarile colective sunt o clasa generala de fenomene psihice si sociale ce inglobeaza ideologii, mituri, credinte, sentimente, cunostinte impar tasite de membrii unei societati intr-un anumit moment al dezvoltarii sale istor ice. ( Laurentiu Mitrofan, Elemente de psihologie,2004) Durkheim apropiat traditiei aristotelice si kanteniene are o conceptie mai cura nd statica asupra acestor reprezentari, cumva apropiata celei stoicilor. Prin ur mare, reprezentarile, in teoria sa, sunt ca un fel de ceata sau actioneaza ca st abilizatori pentru mai multe cuvinte sau idei, precum straturile de aer care sta gneaza in atmosfera societatii, despre care se spune ca ar putea fi taiate cu cu titul. (Adrian Neculau, Reprezentarile sociale,1997)

A devenit de necontestat astazi faptul ca in ultimul deceniu si cu precadere in ultimii ani, problema coruptiei a fost si este in centrul agendei politice. Mass -media pare si ea sa descopere tot mai numeroase episoade de coruptie, sa le fac a cunoscute unui public vast si sa contribuie astfel la constructia sociala a sc andalului pe tema actelor de coruptie. Mai mult, ultimii ani au fost marcati de o atentie crescanda acordata acestei probleme de catre foruri internationale pre cum Banca Mondiala, Fondul Monetar International, organizatii non-guvernamentale precum si diverse sfere academice. Corupia vizeaz un ansamblu de activiti imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcii de conducere sau care exercit un rol public, ci i de diverse grupuri i organizaii, publice sau private, n scopul obinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrn gere, antaj, nelciune, mituire, cumprare, intimidare.(www.wikipedia.com) Printre cauzele care favorizeaz apariia corupiei se regsesc i: slbirea autoritii st i datorit ineficienei instituiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivi zilor, lipsa unor valori sociale nsoit de alterarea respectrii principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituional i legislativ care s fie n concordan cu con iiile socio-economice. In acest context, o incercare de evaluare la nivel national a reprezentarilor so ciale ale coruptiei pare a fi utila atat din punct de vedere practic cat si din punct de vedere al relevantei psihologice. Spatiul romanesc apare in acest sens cu atat mai provocator pentru o analiza de profunzime cu cat Romania este inregi strata pe plan international ca o tara ce se confrunt cu un nivel de coruptie ex

trem de ridicat. Coruptia apare astfel in orizontul social romanesc sub forma unui fenomen ce nu ne poate lasa indiferenti: la nivelul diferitelor grupuri sociale acesta mobiliz eaza teama, atentie si o activitate cognitiva pentru a-l intelege, stapani si pe ntru a se apara. Dintre numeroasele modalitati de intelegere a reprezentarilor sociale pe care li teratura psihosociologica a ultimelor decenii ne-o ofera, am considerat ca fiind cea mai adecvata interesului nostru de cunoastere coruptia. Ca orice problematica din sfera stiintelor sociale si cea a reprezentarilor soci ale ale coruptiei ramane deschisa variatiei perpetue a valorilor si intereselor culturale pentru o multitudine de alte descrieri si analize. .( Amanda Bosovcki, Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuneri reprezentaionale,2006

2. METODA 2.1 SUBIECTI/PARTICIPANTI Pentru realizarea experimentului am ales aleator doua esantioane a cate 30 de subiecti. Primul esantion il constiuie studentii Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani. Al doilea esantion a fost selectat aleator insumand tot 30 sub iecti adulti cu varsta cuprinsa intre 31 si 50 de ani. Ambele grupuri au fost su puse testarii in vederea stabilirii Caracteristicilor reprezentarii sociale a co ruptiei din spatiu romanesc. Subiectii grupurilor au efectuat proba aproximativ la aceleasi ore 10 am-14pm deoarece momentul ales pentru testare are o important

a foarte mare asupra concentrarii, atentiei, starii fizice si psihice in care se afla subiectul testat. Subiectii au fost de ambele sexe , studenti anul 1 la Facultatea de Psihol ogie si adulti, nefiind supusi altor stimuli perturbatori. Inainte de inceperea testarii li s-a tinut un scurt instructaj in legatura cu ceea ce trebuia indepli nit, efectuarea probei, cum decurge testul propriu-zis si indrumati spre a nu se panica daca gresesc in timpul efectuarii testului. 2.2 APARATE FOLOSITE si PROCEDURA Aparatura folosita reprezinta un aspect deosebit de important in realizarea pro iectului si in obtinerea unor date valide asupra capacitatilor subiectilor testa te. Astfel este folosit un test asociativ verbal, considerat a fi cel mai in mas ura spre a furniza o imagine clara si completa asupra reprezentarii sociale a co ruptiei. Subiectul, fiind rugat sa completeze chestionarul intr-o incapere linis tita, lipsita de stimuli perturbatori, avnd ca sarcina insiruirea cuvintelor car e ii sunt evocate la citirea cuvantului coruptie. Rezultatele obtinute pentru cele patru cuvinte sunt reunite in final si redau pu nctual caracteristicile reprezentarii coruptiei. Faza de instruire Experimentatorul va tine un instructaj prin care se asigura ca subiectii stiu c e sa faca . Instructajul primit de subiect fiind: pe aceasta foaie aveti scrise p atru cuvinte, toate referitoare la coruptie, dumneavoastra trebuie sa enumerati in dreptul fiecarui cuvant ale trei care va vin in minte in legatura cu cele dej a scrise Ca variabile dependente, cu ajutorul testului asociativ-verbal putem cuantifica frecventa aparitiei cuvintelor scrise de subiecti. O variabila independenta importanta de care examinatorul trebuie sa tina cont in aintea inceperii testarii propriu-zise este varsta subiectilor din grupul al doi lea.Acestei proceduri au fost supuse ambele grupuri: de studenti si adulti. 2.3 MODELUL EXPERIMENTAL (Design experimental) 2.3.1 Variabile Variabila independenta: implicarea stimulului cognitv in forma unor cuvinte perc epute vizual cu doua nivele in functie de varsta subiectilor. Variabila dependenta: rezultatele obtinute la testul asociativ-verbal 3. REZULTATE Datele obtinute in urma efectuarii testului asociativ verbal au fost restranse s ub forma unor tabele cuprinzand frecventa aparitiei cuvintelor, urmarindu-se pun erea in evidenta a diferentei dintre reprezentarea sociala a studentilor asupra coruptiei si cea a adultilor sub influenta stimulului cognitiv in forma a patru cuvinte din campul semantic al coruptiei. In acest raport de cercetare Ipoteza cercetarii (statistica) este urmatoare, H1 : Reprezentarea sociala a coruptiei in randul studentilor va fi mai putin edific atoare deoarece le lipseste experienta dobandita odata cu varsta de catre adulti . Ipoteza de nul este urmatoarea, H0: Intre reprezentarea sociala a corupt iei ilustrata de studenti si cea a adultilor nu exista diferente semnificativ, i ntru-cat ambele populatii au fost expuse acelorasi experiente. Nu exista diferen te semnificative intre performantele obtinute, de catre grupul de studenti si gr upul de adulti. Tabelele frecventelor cuvintelor sunt prezentate dupa cum urmeaza: STUDENTI FAVORURI FRECVENTA SEXUALE 7 CADOURI 5 RELATII 5 ADULTI FAVORURI NEPOTISM FRECVENTA 8

AVANTAJ 4 OBLIGATIE

Dupa cum este evidentiat in tabelul de mai sus, studentii aparent sufera o puter nica influenta din partea mass mediei care furnizeaza materiale explicite, ei as ociind coruptia cu sexualitatea spre deosebire de adulti care subordoneaza fenom enul de nepotism coruptiei, probabil pentru ca au avut de a face cu numeroase de ziluzii in viata profesionala din cauza acestei tendinte. STUDENTI MITA FRECVENTA BANI 12 SPAGA 7 POLITIE 4

ADULTI MITA FRECVENTA BANI 14 SPAGA 10 INSTITUTII (STAT)

In mod similar, cele doua grupuri considera ca banii evoca cel mai bine conceptu l de mita, acesta fiind principalul mijloc de operare. STUDENTI SERVICII SLUJBA 5 AJUTOR 4 ILEGAL 3 ADULTI SERVICII SLUJBA 11 BENEFICII AJUTOR 4 FRECVENTA

FRECVENTA 8

Dupa cum se poate observa ambele grupuri au decis c sluja (locul de munca) este locul unde apare cel mai frecvent fenomenul coruptiei, dar atribuie termenului s i sensul de ntrajutorare.

STUDENTI CORUPTIE POLITICA PRETUTINDENI MITA 5 ADULTI CORUPTIE

FRECVENTA 6 4

FRECVENTA

MITA 9 PRETUTINDENI SISTEM 4

Deloc surprinztor att studenii, ct si adulii au considerat politica cel mai corupt do meniu dintre toate. Ca urmare sectorul politic reprezint mediul cel mai propice p entru propagarea acestei tendine: mita. 4. DISCUTII Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor ne arata ca nu exista o diferen ta semnificativa din punct de vedere statistic a cuvintelor enumerate de catre adulti si de studenti. Astfel ipoteza cercetarii emisa : Reprezentarea sociala a coruptiei in randul studentilor este semnificativ diferita de cea a adultilor, este respinsa. Desi, frecventa cuvintelor difera in majoritatea cazurilor, cuvintele evocate de fenomenul coruptie sunt identice, ceea ce ne duce la concluzia c imaginea att a s tudenilor ct i a adulilor in privinta activitatilor ilicite este semnificativ aseman atoare. 5. CONCLUZII SI PROPUNERI Am pornit in acest studiu, asa cum am precizat la inceput, de la ideea reprezentr ii sociale a coruptiei n rndul studentilor va fi semnificativ diferita de cea a a dulilor. Experimentul nostru nu a demonstrat acest fapt, dar ipoteza ca experienta doband ita odata cu varsta poate infuenta perceptia asupra lucrurilor nu este lipsita d e temei, aceasta ramand un subiect deschis cercetarilor. Se pare ca va trebui sa treaca o perioada destul de lunga pentru ca valorile sasi recastige semnificatia practica. Pna atunci, mentalitatea romanilor rmne dominat de lipsa de ncredere n autoriti, corelata cu o atitudine de expectan care vede toate vansurile actuale drept fenomene amagitoare si efemere. Faptul ca intr-o asemenea cultura de tip subordonat, competenta civica este extr em de redusa si efectul cumulativ al experientelor participative nu functioneaza , ne-o dovedeste si frecventa perceputa in crestere a actelor de coruptie. Expl orarea modului in care acotrii sociali insisi evalueaza asemenea practici social e apare, dupa cum s-a vazut si in studiu de fata, extrem de sugestiva si absolut necesara din punct de vedere interventionist. O analiza de profunzime a reprezentarilor sociale ale coruptiei ofera, evident, si numeroase alte deschideri care nu au fost dezbatute in acest demers. Acest ex periment nu a tintit in nici un caz monopolul definitiei legitime a obiectelor d e cercetare. Acest demers s-a oprit la o incercare de valorificare a efectelor d e cunoastere pe care modelul teoriei reprezentarilor sociale ni-l furnizeaza. .( Amanda Bosovcki, Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuneri rep rezentaionale,2006)

6.BIBLIOGRAFIE

Bosovcki,Amanda (2006) Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuner i reprezentaionale, in www.ceeol.com Neculau, Adrian (1997) Reprezentarile sociale,Iasi, Ed.Polirom

Mitrofan, Laurentiu (2004) Elemente de psihologie sociala, Bucuresti, Ed.Sper www.wikipedia.com