Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
schimbare si de aceea autorul nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate. Pentru alte intrebari - adresati-va autorului. Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare. material publicat pe www.medicinasportiva.ro
Etiologie
Debutul HDl este brutal , legat de un factor declansator (efort fizic mare, frig etc) sau insidios, progresiv. Orice pacient cu hernie de disc lombara prezinta clinic cinci sindroame: 1.) rahidian = vertebral ( durere , contractura musculara paravertebrala, tulburari de statica vertebrala scolioza , cifoza - si tulburari de dinamica vertebrala limitarea miscarilor de flexie , extensie , inflexiuni laterale); 2.) radicular = suma semnelor si simptomelor ce exprima suferinta a una sau mai multor radacini (durere radiculara , tulburari de sensibilitate si neuromotorii); 3.) dural = semne cu expresie clinica rezultate din cresterea presiunii la care este supus lichidul cefalorahidian; 4.) miofascial = dureri localizate in tesutul moale , identificate la palpare; 5.) neuropsihic = totalitatea modificarilor comportamentale si de reactivitate neuropsihica a bolnavului.
Principalele traicete radiculare la nivelul membrului inferior sunt: L 2, L 3 fata laterala si anterioara a coapsei , pana in treimea ei inferioara; L4 fata antero-externa sold , coapsa anterior ( de-a lungul muschiului croitor), fata interna a genunchiului; este corelata cu reflexul osteotendinos rotulian; L5 fesa , fata posterioara a coapsei pana la capul peronelui, loja antero-externa a gambei , in jurul maleolei externe , fata dorsala a piciorului pana la haluce si spatiul interdigital I; S1 fesa , fata posterioara a coapsei pana in spatiu popliteu , fata posterioara a gambei pana la nivelul tendonului achilian si calcaiului , externa a plantei , ultimele trei degete.
Obiectivele
pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: - relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombosacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima. - contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta. Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetensoara superioara a trunchiului. Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams. Acest program cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze: A. In prima faza:
-decubit dorsal , flexia-extensia genunchiilor; -decubit dorsal , se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea, apoi celalat genunchi; -acelasi exercitiu , dar se executa simultan cu ambii genunchi; -decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitent; -decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte. Exercitiile se executa in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient. B. In faza doua a programului Williams:
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului; -decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului extins; -din ortostatism , genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se mentine perfect drept , calcaiele lipite pe sol; -pozitia de cavaler servant , corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.
La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de posibilitatile fizice ale bolnavului. -cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se executa: 1. ridicari ale genunchiilor la piept; 2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati; 3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse; 4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 90 de grade , sprijin si pe picioare) , se fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului. -cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se executa: 1. 2. redresarea bazinului; pendularea bazinului.
In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei extensoare lombare este, ca si in pozitia de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.
Program terapeutic: 1. din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat. Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in contact cu patul; 2. aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior , pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta. 3. din pozitie de cvadripedie pentru corectarea lordozei lombare , se suge puternic abdomnenul si se mentine. Se relaxeaza si se repeta. 4. decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca lateral spre panul patului.
5. aceeasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar terapeutul se opune; 6. decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. Terapeutul incearca sa ridice ambele membre , dar pacientul se opune; 7. din decubit lateral cu coapsele usor flectate.Terapeutul impinge cu o mana pelvisul pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.Bolnavul se opune acestor forte. 8. executarea podului din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , sprijin pe umeri-spate si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. Terapeutul se opune apasand pe crestele iliace; 9. din pozitia pod, bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre sfarsitul cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta. 10. din ortostatism langa o masa , pacientul se sprijina usor de ea si face o usoara flexie din solduri metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . Bolnavul se opune acestor forte. In perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric. Aceste programe nu sunt standard si este recomandata varierea exercitiilor in functie de pacient ! Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul. Astfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de kinetoterapie orientat spre
intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sutinere pe verticala a coloanei vertebrale. Pentru pacientii a caror activitate profesionala solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale membrelor superioare , programul de kinetoterapie profilactica trebuie orientat spre consolidarea functiei de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatiei coxo-femurale.
Bibliografie
1. 2. Tudor Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987; Russek A., Hofkosch Isometric Exercises for Physical Fitness, Institute of Medical Rehabilitation, New York, 1993;
Alexandru Lefter
Student in anul IV (terminal) la Univ. Al. I. Cuza Iasi, FEFS, sectia Kinetoterapie 25 ianuarie 2007 material publicat pe www.medicinasportiva.ro