Scrie un eseu în care să demonstrezi că o poezie studiată (din literatura română interbelică) aparţine tradiţionalismului.

Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat Repere critice G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pană în prezent: „Capodopera lui Ion Pillat este însă Aci sosi pe vremuri, graţioasă, mişcătoare şi indivizibilă paralelă între două veacuri, înscenare care încântă ochii şi, în acelaşi timp, simbolizare a uniformităţii în devenire." Ovid. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, II: „Pillat cântă bucuriile simple, savurate în cadrul bucolic al peisajului natal, satisfacţiile vieţii patriarhale". IPOTEZĂ Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat este o poezie de factură tradiţionalistă, inclusă în ciclul Trecutul viu, care face parte împreună cu ciclul Florica, din volumul Pe Argeş în sus, apărut în 1923. Volumul este reprezentativ pentru tradiţionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizează imaginea spaţiului natal patriarhal (moşia Florica), casa părintească, interiorul cu poezia obiectelor, universul rural şi împrejurimile casei, natura câmpenească însufleţită de amintirile copilăriei. ENUNŢAREA ARGUMENTELOR Poezia aparţine tradiţionalismului prin idiliza-rea trecutului, prin cadrul rural, dar şi prin tema timpului trecător -fugit irreparabile tempus. într-un volum de Mărturisiri (1942), Ion Pillat arată că: „Toată poezia mea poate fi redusă, în ultimă analiză, la viziunea pământului care rămâne aceeaşi, la presimţirea timpului care fuge mereu. Fuga timpului capătă un reper existenţial foarte propriu şi căt se poate de concret; în egală măsură, ea e trăită sub semnul tradiţiei, deci ca o dimensiune sufletească generală, reprezentativă pentru o întreagă comunitate umană"3. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (exemplificare/ ilustrare ) Poezia este o meditaţie nostalgică pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociată cu repetabilitatea destinului uman/ ciclicitatea vieţii. Comunicarea poetică se realizează în două registre: lirismul obiectiv, cu elemente de

elemente deictice spaţiale şi temporale: „acf „acolo". adjective posesive şi verbe la persoana I şi a Ii-a singular. de exemplu. liber. construite pe relaţia „atunci .„atunci). Cele două planuri ale poeziei. Elemente de recurenţă sunt. „Acf este elementul semantic definitor în raport cu eul liric văzut din perspectiva timpului: „ier? . meditaţia asupra efemerităţii condiţiei umane. unde dintotdeauna. prin repetabilitate. epilogul poemului. „pridvof. Dar iubirea evocată. starea de părăsire a locuinţei strămoşilor. simbol al trecerii şi laitmotivul reprezentat de versul final. Se utilizează elemente de simetrie şi opoziţie a planurilor.„acum". „păienjeni. Titlul fixează cadrul spaţio-temporal al iubirii ce va fi. ca şi fiinţa umană: „în drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii. „poartă". fie „loc al sacrei perechi. fiind marcată de semnele senectuţii. G. poezia este alcătuită din distihuri şi un vers final. ca şi acum. este ridicată la grad de generalitate. Sentimentul elegiac şi meditativ are ca suport lirismul subiectiv. al evocării iubirii bunicilor. Distihurile sunt organizate în mai multe secvenţe poetice: incipitul. la persoana I singular. susţinut de prezenţa mărcilor lexico-gramaticale specifice (pronume personale. Compoziţional. natura devine solidară cu omul. spaţiul rememorării nostalgice a trecutului. al luptei haiducilor pentru dreptate: Jar hornul nu mai trage alene din ciubuc/ De când lup-tară-n codru şi poteri şi haiduc". Trecutul capătă o aură legendară. „acum" .nunta şi moartea). de timp (locuţiune adverbială de timp: „pe vremuri) şi forma verbală. prin intermediul unei metafore: „casa amintirif. Bacovia. „zăvor" şi versul „Păienjeni zăbreliră şi poartă şi zăvor" sugerează trecerea timpului. de perfect simplu: „sos?. evocată (timp şi spaţiu mitic. nedefinit). Dacă în poezia romantică. fie locuinţă a strămoşilor. obiectivându-se. izolat. cu formă regională: „acf). Ruptura de utopia romantică). existenţa naturii era eternă. ceea ce accentuează ideea de ciclicitate a vieţii şi a iubirii. de pe vremuri. sosesc cuplurile de îndrăgostiţi pentru a da curs recunoscutei iniţieri de misterul nunţii (V. în poezia lui Ion Pillat. evocarea iubirii de „ieri a bunicilor. şi lirismul subiectiv. iubirea de „acum". Elementele asociate casei: „obloane". cu prezenţa eului liric şi comunicarea directă a trăirilor şi a sentimentelor. Fanache. Al treilea distih deschide planul trecutului. motivul poetic ambivalent al clopotului (însoţind două momente esenţiale ale existenţei umane . sunt redate succesiv. dar şi ideea de spaţiu privilegiat. prin indicii de spaţiu (adverbul de loc. deşi aparţine planului trăirii subiective. accesibil numai urmaşului. Primele două distihuri reprezintă incipitul poeziei şi fixează. degradarea. devine un timp mitic.„acum". în versul „Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopf este reluat titlul poeziei şi este evocată imaginea din tinereţe a . în opoziţie cu efeme-ritatea existenţei umane.narativitate simbolică şi meditaţie cu caracter general-uman. trecutul (distihurile III-IX) şi prezentul (distihurile XII-XIX). care poate reînvia trecutul în a-mintire. Metafora dobândeşte semnificaţia unui spaţiu mitic. având rolul de leitmotiv al poeziei.

ritmul iambic. accentuează trecerea iremediabilă a timpului: „De nuntă sau de moarte. prezent .oglindirea de „acum" a poveştii de iubire de „ieri sunt aspecte care ar putea susţine caracterul de artă poetică a textului liric Aci sosi pe vremuri.Deodată pe perete / Te vezi aievea numai în ştersele portrete.. . bunica e bătrână.. acum „ochi de ametisf. respectă un ceremonial: bunicul aşteaptă sosirea berlinei. // Te recunoşti în ele.". Eternitatea iubirii. / Căci trupul tău te uită. al devoţiunii. . îndrăgostiţii de altădată. clipa de fericire. care îşi revelează astfel nivelul de profunzime al semnificaţiilor. Versul final."... Asocierile livreşti reflectă motivul „bibliotecii" întâlnit adesea în poeziile lui Ion Pillat. în distihul al treisprezecelea.Le Lac de Alphonse de Lamartine şi Sburătorul de I. laitmotiv al poeziei. în turnul vechi din sat.trecut.. este urmată. Balada lunei de Horia Furtună şi poeme de Francis Jammes. S Meditaţia poetică. peisajul selenar. de a indica epoca. având rolul de a asocia viaţa cu literatura şi. dar nu şi-n faţa ta. din care coboară o tânără îmbrăcată după moda timpului „în largă crinolină". Nivelul fonetic şi prozodic rima împerecheată./ De nuntă sau de moarte. sunt romantice: „Şi totul ce romantic ca-n basme se urzea". iar îndrăgostitul îi recită poeme simboliste. Din portretul fizic al iubitei se reţine doar detaliul spiritualizat. dar tu nu-lpoţi uita.H.. simbol de pietate filială" (Jean Chevalier. faptul că poetul este urmaşul care eternizează în creaţia sa iubirea bunicilor şi „copia" . se realizează o paralelă trecut -prezent şi se produce trecerea la planul prezent: „Ca ieri sosi bunica. este simbolul berzei. nepoţii repetă gesturile bunicilor peste timp. în turnul vechi din saf. departe. în acelaşi timp. muza poeziei epice şi a elocinţei în mitologia greacă. Alain Gheerbrant.. „pasăre de bun augur. prin intermediul unei comparaţii.. Un alt element comun celor două secvenţe poetice. imaginea ochilor. Sunetul clopotului.Sugestia mitică a numelui. Rădu-lescu. întâlnirea bunicilor. măsura de 13-14 silabe. laitmotiv al poeziei. în clipa asta simţeau că-o să rămână.Caliope (Kalliope). i). numind preferinţele în moda literară a vremurilor respective.". portretele fiind singurele care mai păstrează imaginile de odinioară ale strămoşilor: „ Ce straniu lucru: vremea! . ieri „ochi de peruzea". Dicţionar de simboluri. un clopot a sunat.. tonul elegiac evidenţiază idea că eternizarea fiinţei umane este posibilă doar prin iubire: „Dar ei. Atmosfera evocată.. în versul următor de revenirea brutală la realitatea timpului care trece ireversibil: „De mult e mort bunicul. însoţeşte protector cuplul de îndrăgostiţi: „Şi cum şedeau. dar şi simbol al fidelităţii.bunicii cu nume mitologic: Calyopi . Diferenţele ţin de moda vremii: iubita coboară din „trăsură". Astfel bunicul îi recită iubitei capodopere ale literaturii romantice . şi vii acuma tu: / Pe urmele berlinei trăsura ta stătu". Sunetul clopotului însoţeşte din nou momentul întâlnirii îndrăgostiţilor şi sugerează repetabilitatea existenţei umane. Ca într-un ritual.

Eliad. „îmbătrâniră". „lac". simetria. verbele la perfect simplu („sosi. „nisipuF. care susţine paralelismul între trecut şi prezent şi ideea repetabilităţii existenţei umane: „câmpia ca un Iad.. Horia Furtună).nume cu sonorităţi din secolul XIX (Calyopi. „câmpul. verbele la imperfect („asculta". „deasupra casei ca umbre berze cad. „şedeam"). „se urzea". fugit irrreparabile tempus. dar şi prin tema timpului trecător. antiteza. folosirea cuvintelor cu tentă arhaică şi regională. verbele la timpul prezent fie ilustrează permanenţa sentimentului de iubire („vii. „lună". „crinolină". Sburătoruîj şi moderne. Nivelul lexico-semantic cuvinte din câmpul semantic al naturii: „codru". „berlină. „calci. se utilizează paralelismul. Nivelul stilistic . „sări. Le Lac. „tragi).folosirea cu precădere a metaforei: „casa amintiri?. „te recunoşti.. „câmpia". „lanuri de secară". verbele la perfect compus susţin narativitatea iubirii din planul prezent. în versul laitmotiv. „ochi de peruzea". în evocarea trecutului: „haidud. de la începutul secolului XX (Francis Jammes. „aievea". „plopii. rolul vocalelor în realizarea imaginilor auditive. „nupoţi). în special. şi vii acuma tu". mai mult ca perfect („pândise") şi perfect simplu susţin narativitatea iubirii din planul trecut. „pridvor". CONCLUZIE Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat aparţine liricii tradiţionaliste prin idilizarea trecutului. „simţeau". fie însoţesc meditaţia pe tema trecerii timpului („te vezi. Nivelul morfosintactic timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut şi planul prezent evocate în poezie.. „Ca ieri sosi bunica. „spuse") au rolul de a reda rapiditatea gesturilor sau repetabilitatea lor. . „zăbreliră". „uită". „poteră. a cadrului rural. la nivel structural. „ochi de ametisf şi a comparaţiei.

deci tradiţionaliste. ciclicitatea vieţii. parnasiene. Acestea sugerează că existenţa umană se bazează pe experienţe repetabile. reluate şi . Poezia este o meditaţie nostalgică pe tema trecerii ireversibile a timpului asociată cu repetabilitatea destinului uman. Acest volum este reprezentativ pentru tradiţionalismul poetului întrucât poeziile incluse realizează imaginea spaţiului natal.) şi concluzia/ sinteza. iar „Limpezimi” şi „Poeme într-un vers” sunt volume de orientare clasică.3 pagini în care să demonstrezi faptul că un text poetic studiat se încadrează direcţiei tradiţionaliste/ tradiţionalismului. înglobând elemente romantice. de timp (locuţiune adverbială de timp „pe vremuri”) şi forma verbală de perfect simplu („sosi”). nedefinit). dar şi motive autohtone. constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă. spaţiul natal şi reînvierea trecutului acestea fiind regăsite şi în poezia „Aci sosi pe vremuri”.V97. Poezia „Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul „Pe Argeş în sus” apărut în 1923. prin indicii de spaţiu (adverbul de loc cu formă regională „aci”). simboliste clasice. Titlul este o sintagmă ce fixează cadrul spaţio-temporal al iubirii ce va fi evocată (timp şi spaţiu mitic. argumentaţia (cu minimum 4 argumente/raţionamente logice/ exemple concrete etc. Temele predilecte ale liricii lui Ion Pillat sunt: timpul. natura câmpenească însufleţită de amintirile copilăriei.. vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza. III. Poezia maturităţii este reprezentată de volumele „Grădina între ziduri” şi „Pe Argeş în sus” unde se evidenţiază foarte bine legătura cu pământul şi locurile natale. Scrie un eseu de 2 . 97 (demonstraţia apartenenţei unui text liric studiat la estetica direcţiei tradiţionaliste ) Ion Pillat este un poet tradiţionalist a cărui activitate literara poate fi încadrată în perioada interbelică. Notă! În elaborarea eseului. Poetul debutează cu volumul „Visări păgâne” în 1912 după care urmează „Eternităţi de-o clipă” unde se observă ataşamentul lui faţă de simbolism. Opera sa se află la confluenţa curentelor literare. Volumul „Biserica de altădată” reliefează ortodoxismul. casa părintească.

accesibil numai urmaşului care poate reînvia trecutul în amintire. Urmează o zonă narativ-epică unde se poate urmări întâlnirea bunicilor. Distihurile sunt organizate în mai multe secvenţe poetice: incipitul. Prezenţa berlinei accentuează imaginea trecutului. Bunicul îi recită iubitei capodopere ale literaturii romantice. Elemente de recurenţă sunt spre exemplu motivul clopotului. poezia este alcătuită din nouăsprezece distihuri şi un vers final având rolul de laitmotiv al poeziei. degradarea elementelor survenită odată cu trecerea timpului. Totul se desfăşoară respectând un ceremonial. Aceştia par că vor să conserve momentele. Compoziţional. iar sunetul clopotului însoţeşte protector cuplul de îndrăgostiţi. „poartă”. îndrăgostiţii de altădată. Primele două distihuri reprezintă incipitul poeziei şi fixează prin intermediul unei metafore: „casa amintirii”. Se utilizează elemente de simetrie şi opoziţie a planurilor construite pe relaţia „atunci” – „acum”. trecutul şi prezentul sunt redate succesiv ceea ce accentuează ideea de ciclicitate a vieţii şi a iubirii. însoţind două momente esenţiale ale existenţei umane – nunta şi moartea. Aceste prime versuri reprezintă un pastel în care este descrisă casa ce arată imaginea unor amintiri. spaţiul rememorării nostalgice a trecutului. „zăvor”. dar trecerea . versul „Păianjeni zăbreliră şi poartă. dar se şi accentuează ideea de spaţiu privilegiat. iubirea „de acum” a tinerilor şi epilogul poeziei. Bunicul aşteaptă sosirea berlinei din care coboară tânăra „în largă crinolină”. izolat. şi zăvor” şi personificarea „îmbătrâniră plopii” sugerează trecerea timpului.retrăite de fiecare generaţie în parte care simte şi trăieşte asemenea predecesorilor. evocarea iubirii „de ieri” a bunicilor. Trecutul este activat prin prezentarea bunicii cu nume mitologic Caliopy (muza poeziei şi a elocinţei în mitologia greacă). Elementele asociate casei „obloane”. Cele două planuri. meditaţia asupra efemerităţii condiţiei umane. simbol al trecerii timpului şi laitmotivul din versul final. se conturează astfel o imagine a unui loc pustiu şi părăsit.

simetria. Le lac. „berlină”.”) Prin intermediul unei comparaţii se realizează o paralelă trecut-prezent şi se face trecerea la planul prezentului: „Ca ieri sosi bunica. bunica e bătrână”. O particularitate a nivelului lexical este folosirea cuvintelor arhaice şi regionale în evocarea trecutului: „haiduc”. „poteră”. Verbele la timpul prezent fie ilustrează permanenţa sentimentului de iubire („vii”. Ca într-un ritual.şi vii acuma tu”. „te recunoşti”). Din punct de vedere stilistic. Diferenţele ţin de moda vremii: iubita coboară acum din trăsură. „crinolină”. tonalitatea elegiacă evidenţiază ideea că eternizarea fiinţei umane este posibilă doar prin iubire. imaginea ochilor. ieri „ochi de peruzea”. este urmată în versul următor de revenirea la realitatea timpului care trece ireversibil: „De mult e mort bunicul. Verbele la perfectul simplu („sosi”. iar versul final accentuează trecerea iremediabilă a timpului („De nuntă sau de moarte. „ochi de peruzea”. nepoţii repetă gesturile bunicilor. ritmul iambic. Meditaţia poetică. măsura de 13-14 silabe. iar îndrăgostitul îi recită poeme simboliste. „calci”) fie însoţesc meditaţia pe tema trecerii timpului („te vezi”.. de motivul clopotului care este un posibil refren cât si de numele cu sonoritate din secolul al XIX-lea (Eliad. acum „ochi de ametist”. Muzicalitatea e conferită atât de elementele prozodiei clasice – rima împerecheată. Horia Furtună) La nivel morfo-sintactic. clipa de fericire. iar dintre figurile de stil se foloseşte cu precădere metafora: „casa amintirii”. portretele fiind singurele care păstrează imaginile de odinioară ale strămoşilor(„Ce straniu lucru: vremea! – Deodată pe perete/ Te vezi aievea numai în ştersele portrete. „ochi de ametist” şi comparaţia care susţine ideea ciclicităţii („Ca ieri sosi . în turnul vechi din sat”).timpului a afectat până şi această atmosferă de basm. timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut şi planul prezent evocate în poezie. Sburătorul) şi moderne de la începutul secolului al XX-lea (Francis Jammes.. antiteza. Din portretul fizic al iubitei se reţine doar detaliul spiritualizat. la nivel structural se utilizează paralelismul. Eternitatea iubirii. „spuse”) au rolul de a reda rapiditatea gesturilor. „sări”. Sunetul clopotului însoţeşte din nou momentul întâlnirii îndrăgostiţilor şi sugerează repetabilitatea existenţei umane.

ciclicitate. ea este oglinda in care se reflecta evenimentele ritualice ale vietii . sustin ideea identitatii existentelor.. casa e o axa cu functie sacra. cu sirul eminescian de plopi.„de nunta sau de moarte" . Ambivalenta sunetului lui . „poarta".nu anunta decat ca..amintirea trecutului. // Subtire. dimensiunea completudinii.M-ai ascultat pe ganduri. recurente in sirul generatiilor.si din berlina / Sari subtire-o fata in larga crinolina". Heliade si Lamartine. tutelate de versurile simboliste ale lui Francis Jammes si Horia Furtuna." „Ea-1 asculta tacuta. paradoxal. cu umbrele berzelor neschimbate in rotirea anotimpurilor. s4o8914sp44fxd „Casa" este punctul referential spre care converg timpurile." „.nunta si moartea. / Bunicul meu desigur i-a recitat. / Pe urmele berlinei trasura ta statu. iubirii si mortii este subliniata.. destinele umane. „Obloanele". Varstele fiintei. cu lanurile sale de secara..si vii acuma tu. perisabilului. pare acelasi. amintirile si care conserva in straturi de palimpsest urmele trecerii oamenilor vremelnici. printr-o enumerare de evocari nostalgice. cele doua evenimente sunt legate prin timpul-trecere. bunicul pandise de la scara / Berlina leganata prin lanuri de secara.. Aspirand prin iubire la eternitate. „Privind cu ea sub luna. in dreptul pridvorului... „hornul" ce „trage alene din ciubuc" fac din casa amintirii un univers cald si intim ce tine la distanta securizanta teroarea mortii.. tanara pereche va ramane neschimbata doar „in stersele portrete" din galeria cu tablouri de familie de „pe perete". Ceea ce." Ideea ca marile momente ritualice ale vietii se constituie din gesturi simple sub care se ascund tainele sfinte ale vietii...bunica . in interiorul ei ocrotitor se petrec sosirile si plecarile. momentele grave ale vietii. tandru-ironice. repetate de o noua pereche.şi vii acuma tu”). efemeritatea clipei sarbatoresti a iubirii si a nuntii... timpului. in poem. calci nisipul pe care ea sari / .. tanara subtiratica ce-si innobileaza iubirea cu reflexul romantic al poeziei epocii. Tanara pereche de ieri sau de acum traieste.. menita sa redea fragmentelor temporale. „pridvorul". simetria poveştilor şi tonalitatea elegiacă poezia „Aci sosi pe vremuri” aparţine liricii tradiţionaliste. vremurile sunt mereu altele: un „atunci" al bunicii Caliopi.. În concluzie." Aceleasi gesturi.. Simbol al statorniciei si adapost al cuplului in expresia lui juvenil-familiala. // Acelasi drum teaduse prin lanul de secara / Ca dansa tragi. avand ca martor clopotul din „turnul vechi din sat". evocarea copilăriei. in dialectica misterioasa a vietii. lasand sa se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic.. si un „acuma" al noului cuplu constituit in timpul modern al „trenurilor" si al distantei lucide.. sub obladuirea caminului.. in ceea ce au ele sacramental: „. se pastreaza viu sunt tocmai gesturile fulgurante: „Nerabdator. la scara. aca locul.. fluctuatia starilor si a momentelor. prin tematică . eterna rotire a .

Pastrand din arealul primului interesul pentru natura bucolica. Revendicata in egala masura de traditionalism si de modernism.anotimpurilor. in spatele formelor lui fluctuante se pot citi semnele imuabile. ea este modernista prin rafinamentul textual si prin dimensiunea profunzimii. . cultul stramosilor (in ipostaza familiara). nostalgia timpurilor de altadata. tiparele perene ale vietii si lumii. vremurile vechi cu „poteri si haiduc" sau timpurile noii sensibilitati „simboliste" sunt popasuri pe care timpul insusi le face in eterna lui devenire. poezia Aci sosi pe vremuri (ca si intreaga opera poetica) a lui Ion Pillat poate ilustra sincronizarea lirismului traditional cu sensibilitatea moderna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful