U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA PARTEA I ANUL II seria A 2010 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 1
ELEMENTE INTRODUCTIVE
-Elemente morfologice principale -Domeniul de studiu al morfologiei -Domeniul de studiu al tehnicii urbane -Tip/arhetip/prototip

ORASUL

Orasul ca forma de asezare si organizare a vietii Cea mai evoluata forma stabila in timp - in evolutie constanta Trasaturi speciale fata de alte asezari: densitatea cladirilor confort transport, dotari, standing de locuire reprezentativitate ambianta specifica, estetica amenajarilor si cladirilor oportunitate pentru propria viata social, economic, etc

Orasul

CADRU (relativ) FIX cladiri, strazi, parcele CADRU MOBIL activitati, relatii

ORASUL NU ESTE suma formelor sale, este mai mult decat suma partilor lui

ORASUL

= FORMA URBANA + SEMNIFICATIE + TIMP

Timpul ca factor care conduce la schimbari lizibile ale formei urbane

FORMA URBANA are 2 acceptiuni - ca aparenta, infatisare a unui obiect - ca mod de organizare dinamica a elementelor din care se compune un obiect (aici: orasul)

Diferenta intre:

Forma statica nu se schimba in timp Forma urbana dinamica (metabolica) se

schimba in timp

EVOLUTIE, MUTATII, METAMORFOZE ALE ORASULUI LA SCARI TEMPORALE DIFERITE (ani, decenii, secole)

Orasul obiect de studiu viu,

in permanenta transfomare

Nu poate fi controlat total, NU POATE FI REGLEMENTAT definitiv (autoritarismul il distruge).

ORASUL = UN ORGANISM VIU - spontan si proiectat

Exemplu: cadrul construit (casele) Forma caselor + relatiile fizice dintre case + relatiile dintre diferite forme ale caselor de-a lungul timpului + relatia formei casei cu felul in care ea este folosita

MORFO- TIPOLOGIA URBANA = MORFOLOGIA URBANA si TEHNICA URBANA

MORFOLOGE = < fr. morphologie, cf. gr. morphe form, logos studiu

Morfologie urbana = studiul analitic al formei urbane si a regulilor de modificare a acestor forme Tipologie urbana = stiinta elaborarii tipurilor de forme urbane
facilitand analiza morfologica, prin clasificarea elementelor ce o compun
aparuta in 1841 in cadrul stiintelor umaniste

Exista morfologie in domenii diverse- biologie, lingvistica, sociologie, geo-morfologie, muzica.

Ansamblul formelor urbane in cadrul unei structuri urbane constituie forma urbana.
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

- analiza formelor urbane - genealogia formelor = depistarea claselor de genealogii (devenirea in timp a formelor)

- identificarea tipurilor formale

(istorice, structurale, functionale, estetice) - tipologizarea (clasificarea tipurilor dupa criterii )

Diferitele forme constitutive ale orasului se influenteaza reciproc, capata sens prin interactiune, si dau

sens ansambului din care fac parte.

Forma urbana participa la identitatea orasului. Forma urbana nu e doar un rezultat al proceselor materiale.

Forma urbana # forma tridimensionala, exterioara, aparenta Forma # proiectia la sol a activitatilor omului

MORFOLOGIA URBANA

LECTIA TRECUTULUI

= obiect de cercetare initial pentru geografii francezi si englezi intre cele doua razboaie modiale
***1881 Patrick

Geddes - parintele urbanismului modern

Importanta contextului pentru obiectul de arhitectura Contextul regional - urbanism contextual (organic) Urbanism tehnic (reglementar) vs. urbanism formal (arta urbana) Urbanism structural - sistemic

2008

*** devine apoi obiect de cercetare pentru istorici ai orasului, arhitecti si urbanisti *** Pierre Lavedan viziune cvasi arheologica, Gaston Bardet *** dupa al 2-lea razboi mondialplanificarea dupa principii fuctionaliste a stins, o vreme, aceasta preocupare

Pericolul muzeificarii oraselor (mai ales a centrelor vechi) dintr-o prea rigida viziune patrimoniala a formei urbane inteleasa ca obiect de conservare

*** Italia- o alta scoala a morfologiei urbane

istoria formei urbane - ca

reactie al modul de planificare foarte rigid al anilor 1950 Saverio Muratori, studiind si predand in Venetia si Roma- opera de teoretizare o istorie operativa si activa capabila de a orienta actiunile din prezent/ a distins cateva tipuri primordiale tipologie.

dupa 1970
Gianfranco Caniggia, Camillo Sitte (Arta construirii oraselor)

tip+mofologie urbana / parcelar + strama stradala + sistem construit teoretizari de maniera stiintifica in relatie cu scara urbana
Jean Castex, Philippe Panerai Manuel de Sola-Morales - Spania Barcelona -

tip / prototip / arhetip

TIPUL =

Un element care reprezinta trasaturile esentiale ale obiectului respectiv

Element de referinta Trebuie extras din analiza la o scara larga
RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR

TIPUL in cadrul formei urbane

teoretic

Ex. Locuinta cuplata

concret

Ex. Locuinta alipita

Tipuri de orase cu structura urbana radio-concentrica (evolutii si scari diferite)

Analiza tipurilor concrete >>> tipul teoretic / schematic

PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serie

Defineste un model de evolutie Se impune prin reprezentativitate, valori, calitate Este recunocut pe scara larga

ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei

Garden City - Ebenezer Howard

Karlsruhe

ARHETIPUL se poate verifica in ansamblu, cat si in detaliu

Tipologii forme compuse

Exemple

Exemple

Theo van Doesburg (1918) si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):

Exemple

Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

Exemple
Relatia cladirilor de locuinte colective cu spatiul verde insotitor
Tipologii teoretice

Insular ordonat

Linear directionat

Alveolar deschis -unic

Alveolar deschis- multiplu

Alveolar inchis

Alveolar dinamic

Morfo- tipologia SPATIULUI URBAN Morfo- tipologia TESUTULUI URBAN

Morfologia sistemelor componente ale tesutului urban CONSTRUCTII PARCELE STRAZI TROTUARE SPATII PLANTATE

+
RELATIILE
DINTRE ACESTE COMPONENTE

FORMA URBANA - sistem expresiv original autonom, diferit de alte sisteme de expresie a umanitatii
(arta, mitologia, limbajul)