Sunteți pe pagina 1din 4

Un instrument necesar pentru oricine lucreaz cu date LIDAR.

LIDAR Analyst for ArcGIS automatizeaza complet extragerea 3D a suprafetei terenului, cladiri, arbori si suprafete acoperite cu padure. O testare comprehensiva a LIDAR Analyst for ArcGIS arata acuratetea terenului, cladirilor, iar pentru arbori atat cu frunzis cat si fara, adesea extragerea cladirilor si arborilor se face cu o rata de 1000 pe minut. In plus, pe langa elementele geografice, LIDAR Analyst extrage automat informaii atribut cum sunt : inaltimea cladirilor, suprafata, perimetrul, tipul de acoperis, marimea coroanei si grosimea trunchiului arborilor. In final LIDAR Analyst adduce instrumente complete de curatare si editare, pentru un rezultat final bine finisat, obtinut cu un efort redus. Instrumente de editare avansate sunt puse la dispozitie pentru postprocesarea elementelor geografice pentru obtinerea unor rezultate bine finisate. Instrumente de modificare a DEM, inclusiv operatori de suprafata, sunt incluse pentru corectarea terenului. LIDAR Analyst pune la dispozitie instrumente complete pentru incarcarea, editarea, vizualizarea si extragerea informatiilor din datele provenite de la LIDAR aeropurtat. Soft-ul suporta urmatoarele formate: LAS, ASCII, GeoTIF si GRID. Caracteristici:

extractor de teren (teren gol) extractor de cladiri extractor de arbori si paduri instrumnete de corectare a terenului incarca date LIDAR instrumnete de relief si relief umbrit instrument de realizarea a formelor 3D extragere de cladiri complexe si cu multe componente instrumenete de ajustare a dreptunghiurilor, corectare a formelor si de separare automata instrumente de editare superioare pentru corectarea formei poligoanelor instrument de extragere a norilor LAS

Prezentnd pe scurt LiDAR (Light Detection and Ranging), este vorba de un senzor, fixat cu foarte mare precizie n carlinga unui avion special adaptat pentru astfel de operaiuni, ce transmite semnale laser spre pmnt, pe care le reprimete cu ajutorul unui receptor. Procesorul integrat determin intervalul de timp n care pulsul prsete aeronava, atinge solul i se ntoarce, corelnd poziia precis a avionului, altitudinea i viteza de deplasare, pentru a calcula poziiile 3D ale punctelor de la sol, obinndu-se un nor de puncte, alctuit din sute de mii sau chiar milioane de puncte, colorate n funcie de valoarea pe care o reprezint.

LiDAR n infrastructur Prin scanarea laser LiDAR se obine o hart topografic interactiv cu o acuratee a nlimii de pn la 20 cm. Datele curente au o acuratee de pn la 1,5 m. Ca o completare la msurtorile topografice, tehnologia poate fi folosit pentru construcia de drumuri, alte situri de construcii etc. De asemenea, poate fi folosit pentru evaluarea diferitelor alternative n domeniul construciilor, pentru educaie i cercetare, n inginerie. Exist cteva caracteristici aparte ce fac tehnologia LiDAR relevant pentru dezvoltarea infrastructurii: Timpul Deoarece LiDAR se bazeaz pe scanare aerian, sistemul este capabil s scaneze suprafee mari de teren ntr-un timp relativ scurt. Un sistem LiDAR fixat pe avion/elicopter poate s scaneze o suprafa de 300 km, cu o precizie de 0,15 m ntr-un interval de zbor de 4 ore. Spre deosebire de fotogrametrie care implic o munc ,,manual, cu consum mare de timp, procesarea LiDAR este n mare parte automat, cu posibilitatea de obinere a modelului terenului n interval de sptmni i nu luni dup obinerea datelor. Automatizarea LiDAR este un sistem automat i nu presupune o vizitare prealabil a obiectivului. Se pot obine hri topografice chiar i n zone mai puin accesibile, cu vizibilitate i complexitate redus la nivelul solului. Opiuni Colectarea rapid i automat a datelor LiDAR permite proiectanilor s ia n considerare o multitudine de opiuni i alternative n proiectarea ce va fi efectuat. De asemenea, le permite s studieze rute alternative pe care s le sugereze beneficiarului. n mod normal, vor fi necesare doar 3-4 zboruri pentru a obine o reprezentare precis a terenului i a cldirilor, respectiv trasee alternative ntr-o zon cu complexitate crescut. Varianta optim va fi apoi selectat astfel nct s rspund ateptrilor beneficiarului. Vegetaie LiDAR este capabil s penetreze vegetaia dens, ceea ce nseamn c echipa de proiectani poate obine informaii i din zonele greu accesibile mult mai rapid i mai corect. Cunoscnd toate aspectele legate de complexitatea terenului, putem prentmpina surprizele care pot aprea n timpul construciei. Pe baza datelor LiDAR i cu ajutorul fotogramelor se face o analiz i se clasific punctele LiDAR n funcie de necesitile proiectului. Odat ntocmit n forma draft, planul topografic este trimis la teren pentru verificri i completri i, n final, se va obine planul topografic necesar proiectantului. Datele astfel colectate pot fi folosite i pentru obinerea modelului digital al terenului.

III.2. Radarul cu LASER (LIDAR) Metoda se bazeaza pe determinarea exacta a duratei de propagare a unui puls de lumina intre locul de emisie si tinta. A devenit de importanta practica dupa crearea laserilor de mare putere in impuls. Energia emisa poate fi concentrata intr-un fascicul de deschidere foarte mica (de ordinul 10-4 rad) permitand telemetrarea chiar pe distante astronomice. Datorita frecventei ridicate a undelor electromagnetice din domeniul optic (~ 4*1014 Hz) sistemul cu laser va fi caracterizat de o precizie superioara sistemului radar cu unde centimetrice. Utilizarea laserului in dispozitivele de telemetrie permite obtinerea unui raport semnal / zgomot ridicat, datorita benzii spectrale extrem de inguste. Radarul cu laser este utilizat pentru traiectografia obiectelor mobile indepartate: rachete, sateliti, baloane.

Laserii utilizati sunt cu rubin (l = 694,3 nm) sau cu sticla dopata cu neodim (l = 1060 nm). Sistemul afocal de iesire are rolul de a micsora divergenta fascicolului laser de la valoarea naturala a la o valoare a legate prin relatia: G2 = a2 / a2 = S / S Unde G este grosismentul sistemului iar S si S sunt suprafetele fasciculului inainte, respectiv dupa parcurgerea sistemului afocal. Iluminarea obiectului tinta, aflat la distanta x de sursa, va fi data de E = 4TP / pa2x2 = 4TPG2 / pa2x2 Unde T este factorul de transmisie al atmosferei pe distanta x iar P este puterea la maxim a pulsului laser. Divergenta fasciculului trebuie sa fie cat mai mica dar in acelasi timp sa aiba o valoare suficienta pentru a tolera erorile inerente de vizare. Marimea semnalului receptionat si marimea raportului semnal / zgomot depind esential de starea suprafetei tintei. Situatiile posibile se incadreaza intre doua posibilitati extreme: suprafata perfect difuzanta si suprafata acoperita de elemente reflectatoare. Radiatia reflectata va fi recerptionata cu un telescop a carui suprafata utila de intrare trebuie sa fie suficient de mare pentru asigurarea unei sensibilitati ridicate. Valorile limita ale distantei depind, in principal, de parametrii instalatiei si sunt functii lent variabile de puterea laser emisa. Transmisia atmosferica joaca un rol important. Ea limiteaza serios raza de actiune, in special in cazul unei traiectorii orizontale cand absorbtia se produce pe toata distanta dintre aparatul de masura si tinta. In cazul cand obiectul vizat se misca in afara atmosferei absorbtia este importanta numai pe distanta de

cativa km In general trebuie sa se tina seama ca proprietatile fascicolului emis sunt variabile de la un puls la altul. Determinarea cu precizie a distantei cu ajutorul radarului optic cere cunoasterea cat mai buna a indicelui de refractie a mediului de propagare. Fotodetectorii conventionali si sistemele de masurare a timpului permit obtinerea unei rezolutii de ordinul nanosecundei, ceea ce corespunde unei precizii absolute asupra distantei de ordinul unui metru. Aceasta inseamna o precizie relativa de 10-3 pentru distante de un km. Imbunatatirea semnalului de ecou cere echiparea suprafetei tintelor cu sisteme reflectatoare constituite din piese de tip colt de cub. Un asemenea reflector se afla in prezent plasat si pe Luna .

III.3. Comparatie LIDAR - RADAR LIDAR-ul foloseste radiatia LASER si un telescop cu scaner la fel cum RADARul foloseste emisiile radio si antenele parabolice. Norii densi precum si precipitatiile pot atenua razele LASER ale LIDAR-ului. Pe de alta parte insa, receptia RADAR-ului se poate constitui din elemente de precipitatie (de exemplu ploaia sau ninsoarea ce au o viteza de cadere, deci de miscare). Intr-un mediu (atmosfera in general) curat din punct de vedere optic, perceptiile RADAR-ului pot varia de la insecte si pasari la alte obiecte reflectatoare radio, precum si variatii de umiditate, temperatura si presiune. Divergenta razei LASER a LIDAR-ului este de 2-3 ori mai mica decat cea radio, sa zicem de la un RADAR cu lungime de unda de 5-10 cm. De exemplu diametrul unei raze LASER a unui LIDAR pentru un singur puls, la o distanta de 10 km este doar de 1 m !!! Aceasta caracteristica permite eliminarea ambiguitatilor in masurarea vitezelor fara suspectarea de anumite erori ce pot surveni la RADAR in conditii de refexie marginala sau grade ridicate de reflexie ale obiectelor reflectatoare.