P. 1
Proiect-analiza concurentilor

Proiect-analiza concurentilor

|Views: 546|Likes:
Published by Pande Alex

More info:

Published by: Pande Alex on Dec 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRI, TINERETULUI SI SPORTULUI INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN OLT COLEGIUL TEHNIC "MATEI BASARAB" CARACAL Nr ......./........

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 DE CALIFICARE

PROFIL : SERVICII SPECIALIZAREA : TEHNICIAN TEMA:

ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ANALIZA CONCURENTILOR IN DOMENIUL PRODUSELOR ALIMENTARE

Prof. Îndrumător, Minca Georgeta Alexandru

Absolvent, Pandelescu Dumitru-

2010

studierea produselor alimentare urmăreşte cunoaşterea şi aprecierea alimentelor din punct de vedere nutritiv . Având în vedere faptul că formarea . contribuţia acestora la asigurarea unui regim alimentar raţional. putem să evaluăm în cunoştinţă de cauză mărfurile la primire şi putem recomanda la vânzare mărfurile tocmai prin aceste caracteristici şi importanţa lor pentru metabolismul organismului . În acest fel putem explica ştiinţific anumite transformări pe care le suferă produsele în procesul prelucrării de . Prin cunoaşterea caracteristicilor produselor alimentare. dezvoltarea .ARGUMENT Produsele alimentare reprezintă furnizorul principal de elemente chimice simple şi complexe care participă la formarea ţesuturilor şi substanţelor bioactive necesare organismului . activitatea . dar şi din punct de vedere biologic . De aceea . sănătatea organismului depind de modul cum hrana zilnică îi satisface trebuinţele nutritive este important să cunoaştem compoziţia chimică a alimentelor . Importanţa calităţii produselor alimentare este cu atât mai mare în perioada actuală cu cât clientul face din calitate principalul . păstrării calitate şi ale transportului şi putem influenţa pozitiv aceste transformări .

concurenta neloiala c) dupa posibilitatea satisfacerii intereselor agentilor economici : .criteriu de cumpărare . 1.concurenta perfecta . 2. atomicitatea cererii si ofertei.1Concurenta poate fi : Dupa subiectii cererii si ofertei: 1. 1.concurenta loiala (corecta) .concurenta imperfecta Concurenta perfecta este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele trasaturi . . adică îşi poate alege din varietatea sortimentală existentă pe piaţă produsele care corespund mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale CAPITOLOL 1: CONCURENTA COMPONENTA DE BAZA A PIETEI Concurenta reprezinta confruntaea dintre agentii economici de acelasi fel(dintre producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea de cat mai multe avantaje. b) dupa comportamentul agentilor economici fata de normele si reglementarile in vigoare . care exprima existenta multor vanzatori si cumparatori de putere economica egala sau apropriata. concurenta intre producatori. astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta pretul in mod hotarator. Acesta are dreptul la alegere liberă . concurenta intre cumparatori.

Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel mai bun pret. care arata ca pe piata cu concurenta perfecta cumparatorii si van zatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei 5. existand cativa producatori. de putere economica apropriata sau diferentiata care produc marfuri omogene sau diferentiate. cele mai frecvente sunt oligopolul. care exprima inexistenta obstacolelor inprocesul achizitionarii de factori de productie in conditile in care firmele doresc sa isi dezvolte activitatea. Dintre toate formele de concurenta imperfecta. astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza 3. exista numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel incat influenta cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului.2Exista trei tipuri de strategii concurentiale : 1.2. deci pe care se pierde atomicitatea ofertei. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie. adica o firma poate intra pe piata daca pretul este superior costului sau de productie 4. care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor. Transparenta perfecta a pietei. Omogenitatea produselor. Intrarea si iesirea pe piata sunt libere. monmopolul si concurenta monopolistica. 1. care exprima actiunile firmei ce urmareste sa obtina suprematia asupra vanzarii unui produs. strategia efortului concentrat.Daca una din trasaturile concutentei perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta. Monopolul reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator.In aceste conditii. Concurenta monopolistica se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului. . care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape identice. a unei piete de vanzare. iar marfa este unica. Oligopolul reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea ofertei.

Persoanele cu atribuţii în acest domeniu participă la Capitolul 2: Introducere în activitatea de . Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de roductie mici. 3. apariţii de noi legi şi politici comerciale şi o scădere continuă a fidelităţii clientelei. Strategia elitei care xeprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs de exceptie. progrese tehnologice. în prezent firmele activează în condiţiile unui adevărat război. înfruntă concurenţa şi ştiu cum să coopereze cu partenerii strategici din cadrul reţelelor de aprovizionare şi distribuţie. marketingul înseamnă mult mai mult decât un simplu compartiment. De unde anterior ele operau în condiţiile unei concurenţe şi clientele stabile. Acestea sunt genul de firme orientate în principal către piaţă şi client şi nu către produs sau costuri. Acest tip de firme îşi canalizează eforturile în direcţia satisfacerii la maximum a cerinţelor pieţei-ţintă. Aşadar nu este de mirare că firmele cele mai prospere sunt cele care reuşesc să ofere clienţilor satisfacţia scontată. ei se vor orienta către acele oferte care corespund cel mai bine aşteptărilor şi nevoilor lor. ele nu vor rezista prea mult. cunoscute. în care au loc schimbări rapide ale concurenţei. Nu trebuie. ci ca pe o filosofie de însuşiri la nivelul întregii organizaţii. de asemenea. dar fără a acţiona în detrimentul flexibilităţii. decizia de a cumpăra se va baza pe capacitatea de percepţie a valorii. Intenţia lor nu este de a ocupa poziţia a treia sau a patra pe piaţă. Trebuie avut în vedere faptul că. astăzi. Oare cum se desfăşoară activitatea de marketing în acest tip de firme? În primul rând. cer 717l1122h inţele lor în ceea ce priveşte calitatea sunt în continuă creştere. de calitate superioara produselor substituibile. marketing specifică unei societăţi comerciale Firmele sunt tot mai mult obligate să-şi restructureze radical obiectivele şi strategiile de piaţă. uitat că ei au reacţii şi cerinţe diferite faţă de preţul unui produs sau de raportul produs/servicii oferite. cumpărătorii sunt puşi în faţa unei game uriaşe de produse de tot felul. precum şi a modalităţilor prin care acest obiectiv poate fi atins cu o eficienţă sporită în comparaţie cu alţi concurenţi. Ceea ce se cere compartimentului de marketing este identificarea categoriilor de consumatori şi a nevoilor pe care le satisface în mod profitabil.2. dacă nu reuşesc să aducă ceva special pe piaţa-ţintă. înţelegând marketingul nu ca pe o funcţie separată. Având posibilităţi nelimitate de a alege. Ele acordă o atenţie deosebită calităţii şi serviciilor. Nu în ultimul rând. Ţelul lor este eficienţa activităţii.

Marile pieţe sunt înlocuite de micropieţe. publicităţii. Cei care lucrează în acest domeniu trebuie să ştie când să opteze pentru o piaţă mare şi când pentru un segment al acesteia. iar munca lor continuă mult timp după ce produsul a fost pus în vânzare. Ca disciplină. când să lanseze sortimente noi sau doar să extindă gama celor existente. când să mărească şi când să reducă bugetul afectat vânzărilor. când să protejeze piaţa internă şi când să pătrundă agresiv pe cea externă. Firmele de succes crează o cultură în care toţi membrii organizaţiei au “conştiinţa pieţei şi a produsului”. apar reţelele de distribuţie multiple. în scopul luării celor mai potrivite decizii în sfera afacerilor. telefonului şi ofertelor TV. au o influenţă decisivă asupra ofertelor de preţ. participă la proiectarea produsului şi elaborarea gamei de servicii. Probabil că schimbarea majoră de mentalitate în domeniul marketingului a reprezentat-o trecerea de la încheierea unei tranzacţii. marketingul îşi revizuieşte premizele. Ele identifică acele nevoi ale clientelei care pot fi cele mai profitabile pentru firmă. altor elemente specifice activităţii de marketing. încearcă să contribuie la îmbunătăţirea ofertei şi a performanţelor. Firma de succes de astăzi nu se mai consideră ca un ansamblu de compartimente. modalităţile conveţionale de reclamă sunt din ce în ce mai ineficiente şi costă din ce în ce mai mult. când să încurajeze şi când să oprească distribuirea unui produs. producţie. economice şi sociale cu care se confruntă firmele. Deseori se apelează la echipe interdepartamentale pentru parcurgerea nestingherită a fiecărui proces. clienţii cumpără prin intermediul cataloagelor. Fiecare proces presupune parcurgerea mai multor etape şi necesită o analiză din partea mai multor subdiviziuni ale firmei. metodologia şi sistemele. aprovizionare. analizează gradul de satisfacere a clientului şi pe baza reacţiei pieţei. Fiecare angajat este în măsură să influenţeze pozitiv sau negativ percepţiile şi preferinţele clientului. aceea că firmele trebuie să-şi revizuiască conceptele fundamentale şi să răstoarne premizele care au stat înainte la baza succesului lor în afaceri. Conceptul de marketing trece în prezent printr-un proces de reevaluare în raport cu noile cerinţe globale.procesul decizional înainte chiar de proiectarea unui produs. Firmele sunt obligate să stăpânească procese de bază. . tehnologice. împreună cu alte “seisme” cauzate de evoluţia pieţelor. obţinerea şi executarea unor comenzi. precum şi elaborarea de noi produse. fără sincope. desfacere şi financiar. conceptele. când să diversifice avantajele ofertei şi când să reducă preţul. Toate acestea la un loc. serviciilor şi imaginii firmei. ci ca un sistem menit să asigure derularea proceselor interne ale afacerii. îşi concentrează eforturile în direcţia promovării produselor. conduc la o singură concluzie. personalul de marketing intrând în legătură cu cel din compartimentele de cercetare. frenezia şi activitatea promovării produselor şi reducerilor de preţ erodează treptat fidelitatea clienţilor faţă de o anume marcă.

În condiţiile unei concurenţe din ce în ce mai acerbe. căsătorii târzii. acum accentul cade mai mult pe partea relativă a acestuia. au avut loc şi alte schimburi semnificative. datorită reducerii ciclului de viaţă al acestora. Marketingul de relaţie nu reprezintă însă numai încercarea unei firme de a stabili relaţii mai bune cu cumpărătorii. fiind un pas înaintea cerinţelor pieţei. în dorinţa de a oferi servicii mai bune utilizatorului final. În plus. servicii mai bune şi preţuri mai mici. care câştigă în timp ce partenerii săi pierd. marketingul înseamnă ofertă de valoare şi ridicarea standardului de viaţă. apariţia unor grupuri etnice de consumatori cu necesităţi distincte. De asemenea. În ultimă instanţă. ei devin o sursă de profit pe termen lung pentru firmă. Rolul de lider pe o anumită piaţă se câştigă prin descoperirea şi crearea unor noi produse. costurile materiale şi salariale trebuie aliniate la nivelul celor de pe plan mondial. Este o diferenţă imensă între firmele care concurează oferind produse similare şi cele care oferă noi întrebuinţări ale produselor şi serviciilor. firmele cu adevărat mari crează pieţe. marketingul era orientat în principal către finalizarea unei tranzacţii. Pieţele de consum se caracterizează în prezent prin îmbătrânirea populaţiei. Firmele solicită furnizorilor produse mai bune din punct de vedere calitativ.la câştigarea unui client. precum şi de noile tehnici de organizare şi . nu va rezista pe piaţă. livrarea mai rapidă. Ultimii ani au reprezentat o lecţie amară pentru societăţile din întreaga ţară. se insistă din ce în ce mai mult asupra tehnicilor optime de atragere şi menţinere a clientelei. stiluri de viaţă şi modalităţi de a ridica standardul de viaţă al consumatorilor. Firmele autohtone nu-şi mai pot permite să ignore existenţa concurenţilor străini (cei din Ungaria şi Turcia. Ele sunt obligate să micşoreze durata de creare a noilor produse. În plus firmele trebuie să ţină cont de apariţia unor noi tehnologii materiale şi echipamente. În esenţă marketingul înseamnă mult mai mult decât a veni în întâmpinarea cerinţelor clienţilor. în domeniul alimentar) a pieţelor externe de aprovizionare. La nivelul pieţelor de consum şi al celor de afaceri. creşterea numărului de femei angajate. Firmele de succes au în vedere şi stabilirea unor relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii şi distribuitorii lor. Pieţele de afaceri se află de asemenea în plină evoluţie. creşterea numărului de divorţuri. Clienţii buni reprezintă un element-cheie: atunci când sunt bine serviţi şi trataţi. familii mai mici. firmele trebuie să identifice modalităţi mai bune de distribuire şi promovare a produselor. precum şi prin diversificarea stilurilor de viaţă. Cei inteligenţi fac echipă cu furnizorii. primul obiectiv al unei firme trebuie să fie acela de a câştiga fidelitatea clientului şi de a-i satisface acestuia cerinţele la un nivel superior. servicii. Firmele bune răspund cerinţelor clienţilor lor. cu costuri mai scăzute. În trecut. O firmă care reduce marja de profit a furnizorului sau distribuitorului. Pe lângă aspectele legate de “închiderea unei tranzacţii”.

Prima este aceea în care cererea pentru un anumit produs depăşeşte oferta. În acest caz. iar furnizorii vor căuta în principal modalităţi de creştere a producţiei. putem spune că asistăm la impunera unei noi viziuni asupra firmei de succes a anilor ′90. Ipoteza că o clientelă este interesată în primul rînd de disponibilitatea produsului şi de preţul scăzut. costuri care trebuie reduse prin creşterea productivităţii în vederea extinderii pieţei. stabilirii preţului. gogoşi. Directorii organizaţiilor axate pe producţie îşi concentrează eforturile în direcţia obţinerii unei eficienţe ridicate a producţiei şi asigurării unei distribuiri pe scară largă. Datorită acestei situaţii au apărut în ultimii ani în România o serie de societăţi la nivel foarte mic în domeniul panificaţiei care comercializează produse de panificaţie cu un preţ scăzut dar fără calitate: covrigi. 1. 2. care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei. Activitatea de marketing trebuie să aibă la bază o filosofie bine întemeiată pe principii de eficienţă. Ca o concluzie. merdenele. Exista încă multe firme care realizează produse fără a şti ce vor consumatorii. nu mai sunt interesaţi de calităţile produsului (din domeniul morăritului şi panificaţiei ci de preţul cât mai scăzut al produsului). bazată în mare măsură pe imaginea succesului din punct de vedere al pieţei. Şi nu puţine sunt firmele care îşi uită clienţii după ce aceştia le-au cumpărat produsele. probabil că firmele vor fi în sfârşit pregătite să-şi însuşească conceptul de “orientare către client”. pentru a descoperi ulterior că piaţa le respinge. o asemenea neglijenţă este suficientă ca să alunge consumatorii în braţele concurenţei. consumatori produsele caracterizate prin disponibilitate şi preţ scăzut. promovarea şi distribuirea unor bunuri. servicii şi idei destinate schimburilor cu anumite grupuri. Definiţia noii viziuni a marketingului spune că prin marketing se înţelege “crearea şi oferirea unui standard de viaţă”. A doua situaţie caracterizează produsele cu costuri mari. În acest caz se include şi România.comercializare. Marketingul reprezintă (conform Asociaţiei Americane de Marketing) procesul de planificare şi punere în practică a concepţiei. se dovedeşte corectă în cel puţin două situaţii. consumatorii sunt mult mai interesaţi de obţinerea produsului decât de calitatea acestuia. În următorul deceniu. operativitate şi responsabilitate. Conceptul de producţie susţine că vor fi preferate de Conceptul de produs susţine că vor fi preferate de . Există cinci concepte în funcţie de care organizaţiile îşi desfăşoară activitatea de marketing. deoarece consumatorii.

îşi proiectează produsele fără a şti suficient de bine. firmele de acest gen. nici măcar nu se obosesc să examineze produsele concurenţei. Directorii organizaţiilor axate pe produs îşi concentrează eforturile în vederea obţinerii unor produse superioare şi a îmbunătăţirii lor în timp. cele mai bine performanţe sau care au caracteristici noi. Deseori. şi să nu producă ceea ce doreşte piaţa. pe motiv că “nu au fost făcute de noi”. adică la o concentrare asupra produsului în detrimentul nevoilor cumpărătorului. Firmele în cauză au pus la punct diverse tehnici de vânzare. Conceptul de produs duce la aşa-numita “miopie de marketing”. În condiţiile actuale. Rezultatul este că publicul consumator identifică marketingul cu efortul de vînzare şi cu publicitatea. De aceea. Numeroase firme apelează la acest concept atunci când se confruntă cu supracapacitate de producţie. prezentându-le avantajele produsului. capacitatea de producţie a crescut într-o măsură atât de mare încât majoritatea pieţelor au devenit pieţe de consumatori (în care cumpărătorii ocupă o poziţiei dominantă) iar vânzărorii trebuie să lupte pentru atragerea acestora. ceea ce vor proprii lor clienţi. prin poştă şi la tefefon.consumatori acele produse care oferă cea mai bună calitate. cu scopul de a identifica potenţialii clienţi şi a-i determina să cumpere. consumatorii nu vor cumpăra niciodată de la organizaţie o cantitate suficientă de produse. în care industria este principala ramură a economiei. Conceptul de vânzare susţine că. 3. în cazul în care sunt lăsaţi să Conceptul se bazează pe ideea că. Obiectul lor este să vândă ceea ce produc. . ea trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor. De multe ori. ei se îndrăgostesc pur şi simplu de propriul lor produs şi sunt atât de orbiţi de acestea. Aceşti directori pornesc de la presupunerea că un client preţuieşte produsele bine realizate şi ştie să aprecieze calitatea şi performanţele produsului. încât scapă din vedere faptul că este posibil ca piaţa să fie mai puţin “încărcată” de el. La orice pas. Ele se bazează pe faptul că inginerii lor vor şti cum să proiecteze produsul sau cum să-l îmbunătăţească. în general. Clientela potenţială este bombardă cu reclame la televizor. cineva încearcă să vândă ceva. Pentru a-şi stimula vânzările firma aruncă în luptă un întreg arsenal de tehnici de vânzare şi de mijloace de promovare. ziare. Deseori. sau chiar deloc. decidă singuri. consumatorii manifestă intenţie sau rezistenţă la cumpărare şi ca urmare ei trebuie să fie convinşi să cumpere.

Iată motivul pentru care oamenii sunt uimiţi când li se spune vânzarea nu este componenta cea mai importantă a marketingului. El porneşte de la ipoteza că unui client îl va plăcea produsul pe care a fost convins să-l cumpere –iar dacă nu-l va plăcea. Pentru a fi eficientă. coordonează toate activităţile care vor avea o influenţă asupra acestuia şi urmăreşte obţinerea unui profit prin satisfacţia oferită cumpărătorilor. el se concentrează asupra nevoilor consumatorului. cum ar fi: identificarea nevoilor consumatorilor. vânzarea trebuie să fie precedată de o serie de activităţi specifice de marketing. Oare firmele care satisfac cerinţele individuale ale consumatorului activează într-adevăr în conformitate cu interesele pe termen lung ale consumatorilor şi societăţii? Conceptul de marketing evită conflictele . epuizarea resurselor naturale. La polul opus. Conceptul de marketing susţine că soluţia atingerii de către o Conceptul de vănzare are la bază o perspectivă dinspre interior către exterior: pornind de la fabrică. specialiştii şi-au pus întrbarea dacă marketingul este un concept adecvat unei epoci marcate de deteriorare a mediului înconjurător. nevoile consumatorilor. ci doar vîrful aisbergului numit marketing. creşterea explozivă a populaţiei. sărăcie şi foamete şi de neglijarea serviciilor sociale. crearea produsului. Marketingul bazat pe efortul de vânzare implică asumarea unor riscuri mari. conceptul de marketing propune un mod de abordare dinspre exterior către interior. ceea ce confirmă ideea că veştile rele circulă repede. studiul pieţei. el se concetrează asupra produselor firmei şi apelează la activitatea de vânzare şi promovare pentru obţinerea profitului. 4) organizaţie a obiectivelor proprii constă în determinarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor vizaţi şi în furnizarea satisfacţiei aşteptate într-un mod mai eficient şi mai operativ decât concurenţa. Conceptul de marketing se bazează pe patru elemente importante: piaţa-ţintă. 5) Conceptul de marketing social În ultimul timp. Pornind de la o piaţă bine definită. marketingul coordonator şi rentabilitatea. pe faptul că el nu se va plânge prietenilor sau organizaţiilor de protecţie a consumatorilor. stabilirea preţului şi distribuţia. Rezultatele unui studiu au arătat că un client nemulţumit se poate plânge de un produs la cel puţin zece cunoscuţi de-ai săi.

CAPITOLUL 3: SORTIMENTUL DE MARFURI ALIMENTARE 3. Pateurile. 3. SORTIMENTUL mărfurilor alimentare Principalele grupe de produse alimentare sunt conform clasificării merceologice următoarele : 12 Cereale şi derivate din cereale 13 Legume . În trecut. dar acest lucru duce la o risipă de material pentru ambalare. Unităţi de alimentaţie oferă clientelei alimente gustoase. Produsele de panificaţie sunt ambalate corespunzător. să aibă în vedere trei considerente: 1. cerinţele şi interesele pieţelor-ţintă şi să ofere satisfacţia aşteptată într-un mod mai eficient decât concurenţii săi. gogoşile au conţinut ridicat în grăsimi şi amidon. în aşa fel încât să sporească bunăstarea consumatorilor şi a societăţii. Acest concept îi obligă pe marketeri ca. fructe şi derivate 14 Zahărul şi produsele zaharoase . merdenelele. Firmele care au adoptat conceptul de marketing social au obţinut realizări notabile în ceea ce priveşe volumul vânzărilor şi profitul. în care elaborează o politică de piaţă.1. interesele acestora şi prosperitatea socială pe termen lung. deciziile de marketing vizau maximizarea profitului firmei pe termen scurt. a apărut conceptul de marketing. astfel. Profiturile firmei Satisfacţia consumatorilor Interesul public 2. dar necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv. firmele au început să înţeleagă câtă importanţă are pe termen lung satisfacerea consumatorilor şi. Conceptul de marketing social susţine că sarcina unei organizaţii este să determine nevoile. în procesul de luare a deciziilor începe să se ţină seama şi de interesele societăţii. În prezent.potenţiale dintre cerinţele consumatorilor. Ulterior.

Standardul SR EN ISO 9000 /2000 „Sisteme de management al calităţii . apoi transpuse în documentaţia tehnică sub formă de proprietăţi . care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface anumite cerinţe”. clientul . Caracteristicile de calitate sunt proprietăţile cele mai importante proprietăţi ale unui produs cu ajutorul cărora se determină la un moment dat gradul de satisfacere a trebuinţelor clienţilor . Acesta are dreptul la alegere liberă . . Componentele calităţii produselor sunt : 22 cerinţele calităţii 23 proprietăţile produselor 24caracteristicile de calitate ale produselor Cerinţele calităţii sunt expresii generale ale nevoilor clienţilor . formulate ca urmare a cercetărilor de marketing . cumpărătorul .15Produse gustative 16 Grăsimi alimentare ( vegetale . ci există numai în relaţie cu cerinţele clienţilor . În ultimă instanţă . însuşiri ale unui produs . Proprietăţile produselor sunt trăsături . care îl particularizează în raport cu alte produse şi care îi conferă capacitatea de a satisface anumite trebuinţe umane . utilizatorul este cel care hotărăşte ce este calitatea .” Calitatea produselor nu este de sine stătătoare . animale şi mixte ) 17 Lapte şi produse din lapte 18 Ouă şi produse din ouă 19 Carne şi produse din carne 20 Peşte şi produse din peşte 21Concentrate alimentare Calitatea produselor este definită prin „totalitatea însuşirilor unui produs . Importanţa calităţii produselor este cu atât mai mare în perioada actuală cu cât clientul face din calitate principalul criteriu de cumpărare . Principii de bază şi vocabular” defineşte calitatea astfel : „ Aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface nevoile exprimate şi implicite .

Factorii care influenţează şi determină calitatea produselor ALIMENTARE Calitatea produselor este determinată de o serie de factori care acţionează atât în procesul producţiei . 3. cât şi în procesul circulaţiei mărfurilor . servicii de calitate şi comisii de recepţie a pe grupe de mărfuri . Factori care acţionează în producţie ( determină proprietăţile mărfurilor ) : 25 Cercetare şi proiectare 26 Materii prime şi materiale 27Procesul tehnologic 28 Resursa umană 29 Asigurarea şi controlul calităţii 30 Standarde şi norme tehnice II. în toate etapele traiectoriei produsului . Factori care acţionează în (postproducţie ) : 31Ambalarea 32Transportul 33 Depozitarea – păstrarea Cercetarea şi proiectarea sfera circulaţiei mărfurilor . precum şi să urmărească modul în care produsele îşi menţin calitatea pe parcursul perioadei de păstrare garantată de producător . până la satisfacerea acestora şi evaluarea gradului de satisfacere a lor . Factorii care influenţează şi determină calitatea se grupează astfel : I.2. care au obligaţia să stabilească calitatea produselor la primire . de la identificarea cerinţelor clienţilor . La nivelul comerţului s-au înfiinţat la nivelul întreprinderilor comerciale laboratoare de control al calităţii produselor .adică îşi poate alege din varietatea sortimentală existentă pe piaţă produsele care corespund mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale .

o importanţă deosebită trebuie acordată definirii cerinţelor privind calitatea materiilor prime şi selectării furnizorilor de materii prime . Specialiştii atribuie cercetării şi proiectării o pondere foarte mare în asigurarea unui nivel calitativ superior . igienico – sanitare . proiectarea cu ajutorul calculatorului facilitează stabilirea caracteristicilor de calitate ale unui produs şi adaptarea lor la cerinţele clienţilor . Organizarea fluxului tehnologic presupune amplasarea optimă a . De aceea .În perioada actuală . Verificarea exigentă a calităţii materiilor prime folosite în procesul de fabricaţie reprezintă esenţa acestui factor . Procesul tehnologic Procesul tehnologic este un ansamblu de operaţii logic succedate . Testarea pieţei actuale şi potenţiale este realizată de compartimentul de marketing prin interviuri . precum şi recepţiei calitative şi cantitative . funcţionale . Are rol hotărâtor în determinarea calităţii prin : 37 calitatea utilajelor şi echipamentelor 38organizarea fluxului tehnologic 39respectarea disciplinei tehnologice Calitatea utilajelor se exprimă prin caracteristicile tehnice . pe baza unui proiect sau reţetă de fabricaţie . economice . Materiile prime şi materialele determină în mod hotărâtor calitatea mărfurilor . anchete . deoarece proprietăţile lor se transferă în mare parte în valorile principalelor caracteristici de calitate ale produselor . observaţii directe . Compartimentul de marketing are următoarele atribuţii : 34 Identificarea cerinţelor clienţilor 35 Transpunerea cerinţelor în valori ale proprietăţilor produselor 36 Evaluarea gradului de satisfacere a cerinţelor clienţilor Materii prime şi materiale Reprezintă resursele materiale ale organizaţiei .

În cazul defectelor se pune problema răspunderii juridice pentru produsul respectiv . Nerespectarea acestor reguli duce la obţinerea unor produse neconforme sau defecte . Asigurarea şi controlul calităţii Asigurarea calităţii are ca obiectiv prevenirea defectelor . menţinerea integrităţii produselor .( producătorul are obligaţia de a despăgubi clientul pentru pierderile cauzate de un produs ) . . perfecţionarea pregătirii profesionale . Pentru aceasta trebuie să se asigure următoarele condiţii : 40 mijloace de transport corespunzătoare grupei de mărfuri şi modalităţi de transport corespunzătoare 41 condiţii de temperatură . umiditate . ca tehnici de motivare a personalului se folosesc premiile . de a evalua eficacitatea instruirii . în funcţie de caracteristicile grupei de produse 42 condiţii de igienă 43 amplasarea corespunzătoare a produselor în mijloacele de transport pentru a se asigura stabilitatea pe perioada transportului . constituirea echipelor de lucru pentru desfăşurarea unei activităţi care să respecte disciplina tehnologică . Aceasta presupune ca lucrurile să fie făcute bine de prima dată şi de fiecare dată . Resursele umane Resursa umană a organizaţiei economice prezintă importanţă pentru calitate prin calificarea profesională . O altă atribuţie a conducerii organizaţiei este motivarea personalului . evidenţierile pentru propunerile de îmbunătăţire a calităţii .utilajelor . Transportul mărfurilor Are rolul de a menţine calitatea în timpul efectuării lui . Managerul organizaţiei are atribuţia de a asigura instruirea şi perfecţionarea lucrătorilor pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor . compoziţia chimică a aerului şi circulaţia aerului .

Aceasta poate duce la modificări negative sau pozitive ale calităţii produsului . Ambalajul are rolul de a proteja produsul faţă de aceşti factori . ca urmare a acţiunii unor factori . mărfurile sunt supuse unor factori fizici . Păstrarea mărfurilor Păstrarea mărfurilor se face în spaţii special amenajate numite depozite . evitându-se astfel pierderile cantitative sau modificările calitative ale produselor . transport şi depozitare Pe parcursul manipulării . .Ambalarea mărfurilor Ambalajul trebuie să îndeplinească următoarele funcţii : 44 funcţia de conservare şi protecţie a calităţii produselor ambalate 45 funcţia de manipulare . chimici şi biologici . Păstrarea mărfurilor este una din etapele circuitului tehnic al produselor cu influenţe foarte mari asupra calităţii produselor . transportului şi depozitării .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->