P. 1
Perspectiva Maternitatii La Mamele Adolescente

Perspectiva Maternitatii La Mamele Adolescente

|Views: 296|Likes:
Published by Monica Elena

More info:

Published by: Monica Elena on Dec 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/02/2015

pdf

text

original

Monica Elena Ghitiu, Maria Roth Mituri și realități legate de maternitatea la vârsta adolescenței On the globe 14-15 million adolescents

give birth each year, which represents 10% of the total number of births. The data of the Romanian National Institute of Statistics shows that annually 30000 adolescents give birth. The fertility rate of this category has decreased between 1990 and 2008 from 51.5/1000 to 38.5/1000, but it continues to be
among the greatest in Europe. The quality of adolescent motherhood is often defined as inadequate, incapable of covering the needs of children. The literature review shows that teenage mothers are not necessarily unsuitable for parenting, and their difficulties are often due to the absence of financial, social and familial support, as well as the discrimination they have to face in society. Între 14-15 milioane de adolescente nasc pe glob în fiecare an, acest procent reprezentând la nivel mondial 10% din totalul de nașteri anuale. Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica1, anual în România nasc peste 30000 de mame adolescente. Rata fertilității acestei categorii are o tendinţă de descreştere între anii 1990 şi 2008, de la 51,5/1000 la 38,5/1000, rată care rămâne însă printre cele mai mari în Europa. Calitatea de mamă-adolescentă este adesea asimilată cu cea de mamă nepotrivită pentru a acoperi nevoile copiilor. Trecerea în revistă a datelor unor cercetări arată însă că mamele adolescente nu sunt în mod necesar nepotrivite rolului de părinte, iar greutăţile lor se datorează în bună parte lipsei suportului financiar, social şi familial, alături de discriminarea la care sunt supuse.

Calitatea de părinte la vârsta adolescenței este descrisă deobicei ca fiind o calamitate pentru tânăra mamă la nivel individual și o acută problemă pentru societate. În general, mamele adolescente nu sunt sprijinite în mod real de societate. De cele mai multe ori mamele adolescente își cresc copilul singure fără a avea foarte multe soluții coerente de sprijin la nivelul politicilor sociale într-o societate în care se fac judecăţi de valoare după litera unor legi de mult apuse. Fără un sprijin real, supuse de multe ori stigmatizării,

1

http://www.insse.ro

în anul 2000 de 39. Călărași. Cea mai scăzută rată a fertilității se înregistrează în municipiul București (17 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă). 90% apar în țările în curs de dezvoltare. ceea ce reprezinta 12. Datele statistice arată că rata fertilitaţii2 la mamele adolescente este de 53 la 1000 la nivel global.viitorul acestor femei și al copiilor lor pare a fi marcat de sărăcie. Liberia și Siera Leone. Ialomița.unfpa. În ceea ce privește rata fertilității pe regiuni în România. anual în România nasc peste 30000 de mame adolescente. Olanda. 2006). pentru ca în anul 2000 să se înregistreze 31764 de nașteri iar în anul 2005 cifra se ridica la 28359 nașteri. Astfel.org/swp/2007/presskit/pdf/monitoring_eng. Dintre acestea. Dâmbovița. La polul opus se află regiunea București-Ilfov cu o rată a fertilității în anul 2008 de 22. 2 3 Numărul de născuți vii la 1000 de femei cu vârste între 15 și 19 ani.2 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă în anul 2008. în județul Călărași rata fertilității ajungea la 71.5.5.4 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă. 2002. Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica5. Giurgiu. în anul 1995 de 40. Între 14-15 milioane de adolescente nasc în fiecare an. de excluziune. Suedia (7/1000) (UNFPA.Reproductive rights and reproductive health: selected aspects. 20074). în anul 2005 de 33.5 iar în anul 2008 de 38. Conform acestui studiu. Danemarca (6/1000). http://www. regiunea cu cea mai ridicată rată a fertilității la adolescente este Regiunea Sud-Muntenia (județele Argeș. Pe primul loc. Elveția (4/1000). O imagine detaliată a repartizării regionale în România a ratei fertilității se găsește în tabelul 1. În Europa cea mai ridicată rată este în regiunea estică (27/1000). În anul 1990 se înregistrau în România 47326 de nașteri la mamele adolescente cu vârste între 15-19 ani. ratele cele mai mari ale nașterilor la mame adolescente se găsesc în Angola.un. acest procent reprezentând la nivel mondial 10% din totalul de nașteri anuale (OMS. Republica Democrata Congo. Teleorman) cu o rată de 46. 8 milioane de nașteri3. unde mai mult de una din cinci adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani naște anual.pdf 5 http://www. World Population Monitoring 2002 .org/esa/population/publications/2003monitoring/WorldPopMonitoring_2002.6 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă în anul 2008. Rata fertilității era în anul 1990 de 51.insse.pdf 4 http://www.ro 2 . Prahova. La polul opus se află țări ca Franța 1/1000. la nivel continental se află Bulgaria (41/1000). de prejudecăţi şi eşecuri.

Tabelul 1.8 35 Anul 2007 32.5 33.8 40. în timp ce mamele 3 . în anul 2005 de 51.9 40.1 41. Conform INS. fără să existe argumente convingătoare că la această vârstă ar putea apărea alt gen de probleme.4 46.6 38. Această situație este inversată acum: problemele medicale legate de fertilitatea la vârsta adultă.2 37.4 30.3 41.7 34. adolescentele din comunităţile rurale sunt în mai mare măsură marcate de maternitatea timpurie.5 17.8 Anul 2005 30.2 Anul 2008 35.8 43. în anul 1995 de 25.9 19. cererea tot mai mare de tratament de fertilizare la această vârstă). iar în anul 2008 de 53.9 41.9 39.6 35.6.9. în anul 2000 de 22.9 32.4 40.6 36.2 40 31.4 33 34.5. de exemplu. În perioada contemporană mamele amână vârsta la care să aibă primul copil. în anul 2000 de 63.9.3 37.1 35.5 Anul 2006 32. Repartizarea regională a ratei fertilității în România Regiunea Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea BucurestiIlfov Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Vest TOTAL Anul 2003 31.8 42. în anul 2005 de 21 iar în anul 2008 de 25.6 41.6 33. în anul 1995 de 66. Până recent.4.4 Anul 2004 31.3 33.7 15.2 39. rata fertilității adolescentelor în rural ea era în anul 1990 de 60.5 Sursa: Institutul Național de Statistică Rata fertilității la adolescente este mai ridicată în mediul rural decât în mediul urban în România.3 34. perioada adolescenței era considerată din punct de vedere psihologic ca fiind vârsta optimă pentru a da naştere copiilor.4 32.1.4.2 37 18. naşterea în jurul vârstei de 30 de ani era considerată ceva problematic. sunt trecute cu vederea la nivel societal (vezi de exemplu.3 29.7 34.8 30.9 36. de ordin medical.1 iar rata fertilității în mediul urban era în anul 1990 de 40.6 42.2 39.5 34. Oprobiul societății la adresa maternității adolescentelor nu a fost atât vehement și general în toate perioadele istorice.8.3 22. Dimpotrivă.5 33.9 17. ceea ce însemnă că în ciuda caracterului mai tradiţionalist.4 32.7 34.

ceea ce a condus la un număr foarte ridicat de nașteri la tinerii din această categorie de vârstă. Este mult mai probabil ca în cazul unei sarcini neplanificate femeile aparținând clasei de mijloc să facă un avort. comparativ cu 7 % în 1965 și mai puțin de 5 % în anul 2001 (Geronimus. Rata natalității este mai scăzută în ultimii ani. În SUA în anul 1957 rata natalității la mamele adolescente era de 96. Dacă prevalența mamelor adolescente este mai scăzută în ultima perioadă de ce acest subiect suscită atât interes acum? Geronimus (1991) indica faptul că. un motiv de respingere și stigmatizare din partea celorlalți. Ca urmare a acestui fapt. de multe ori acești copii ajungeau în sistemul de protecție (Furstenberg.6% cât era în anii ’60-’70.9% față de 50. atât timp cât copiii apăreau în timpul unei relații ”legitime” de căsătorie.3 la 1000 de nașteri ceea ce însemna că 10% din adolescente deveneau mame în fiecare an. cele mai multe nașteri la vârsta adolescenței apar la femeile aparținând unor grupruri minoritare. începând cu anii ’60. Maternitatea la vârsta adolescenței a devenit în ziua de astăzi un subiect fierbinte de presă. o serie de tendinţe demografice au conturat maternitatea la vârsta adolescenței ca fiind o problemă (rata natalității la mamele mai în vârstă a început să scadă mult mai repede decât la cele tinere. Datele statistice arătau că în Marea Britanie în 2004 rata natalității la mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani era 26. copiii născuți de mamele adolescente nu mai provin din cadrul unor relații de căsătorie așa cum se întâmpla în anii ’60. 1991). „o problemă” care legitimeaza intervenția specialiștilor din serviciile sociale. la fel cum erau mamele necăsătorite în trecut. Ca urmare a acestui fapt. indiferent de statutul lor marital au devenit un grup marginalizat și stigmatizat. aceasta se căsătorea imediat cu tatăl copilului (așa numitele ”shotgun marriages”). neținându-se cont că. comparativ cu nașterile apărute la femei adulte). dezavantajate din punct 4 . spre deosebire de femeile aparținând unor grupuri dezavantajate. Un al doilea motiv care susține îngrijorarea legată de maternitate la vârsta adolescenței este datorat faptului că prevalența acestui fenomen variază mult în funcție de etnie și grupul de apartenență. adolescenții născuți în timpul exploziei natalității au devenit la rândul lor părinți. în discursul public mamele adolescente nu apăreau ca o problema. În acea perioadă în situația în care o mamă rămânea însărcinată. 1991).adolescente.

șomajul şi sărăcia. nu mi se poate întâmpla chiar mie” sporesc șansele apariției unei sarcini (Steinberg. lipsesc informațiile corecte cu privire la activitatea sexuală și consecințele ei. Aston &Emerson. cum ar fi adolescenții afro-americani. Nivelul educațional al mamei influentează atitudinea față de sarcină la vârsta adolescenței (mamele cu un nivel educațional scăzut acceptă mult mai ușor sarcina la o astfel de vârstă). Totuși. Din cauza faptului că în mijlocul unor astfel de grupuri apar mult mai fecvent probleme cum ar fi abandonul școlar. cele mai multe sarcini la vârsta adolescenței apar din cauza ambivalenței cognițiilor față de maternitate. există studii care investighează problema în profunzime și care au arătat că mamele care declară că nu doresc să rămân însăcinate au de fapt o atitudine ambivalentă față de ideea de a avea un copil. Caracteristicile demografice și educaționale sunt şi ei factori importanți. Dodge si Dittus (2003) au studiat atitudinile față de sarcină și maternitate printre 20745 tineri între 15 și 19 ani au relevat faptul că. Jaccard. nașterea unui copil al unei mame adolescente are loc adesea într-un context cu resurse limitate din punct de vedere economic și social. Factori care contribuie la apariția unei sarcini la vârsta adolescenței Există numeroase mituri cu privire la ceea ce înseamnă apariția unei sarcini la vârsta adolescenței. contraceptivele sunt utilizate sporadic și inadecvat. este mai probabil ca ele să folosească mai puțin eficient mijloacele contraceptive (Zabin. apartenența la o etnie afectează atitudinea lor față de apariția timpurie a unei sarcini (de ex. O întrebare firească care poate apărea este dacă de fapt adolescentele doresc sau nu să rămână însărcinate. 1993). în familiile afro-americane o astfel de sarcină este mult mai ușor acceptată decât în familiile asiatice). Conform unor statistici din SUA. În cadrul unor grupuri dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Stevens5 .de vedere economic. Diferența între adolescentele ce rămân însărcinate și cele ce nu rămân însărcinate este dată de frecvenţa folosirii contraceptivelor. 85% dintre adolescente nu doresc să rămână însărcinate. 1999). În situația în care adolescentele au o astfel de atitudine ambivalentă. raportată la cea a activității sexuale. când de fapt explicația este una cât se poate de simplă. iar mituri de genul ” dacă fac sex nu pot rămâne gravidă.

Alte participante au declarat că au devenit mult mai responsabile după naștere și mai mature. a fi perceput ca un adult este un lucru puternic valorizat. 1999 apud East. idealizat chiar. unele adolescente dobândesc un status social ridicat. Se pare că adolescentele aparţinând unor minorități cu un statut socio-economic scăzut aleg mult mai des acest mod de ascensiune socială. În comunitățile sărace a deveni mamă la o vârstă cât mai fragedă înseamnă investirea în rolul de adult. experiența intrafamilială corelează pozitiv cu incidența sarcinilor la mamele adolescente. 1996). copii nu vor avea probleme dacă părinții se ocupă de ei în mod potrivit). singurele dificultăți întâmpinate fiind cele legate de partea financiară. Acești autori au constatat că bărbații aveau mai multe stereotipii legate de maternitate și sarcină. Într-un lot de 1546 de adolescenți din Sudul Australiei. Normele familiale. precum și pe cele legate de ceea ce înseamnă să fii părinte (a fi părinte e distractiv. relația de cuplu este mai strânsă în timpul sarcinii și femeile își iubesc copilul de îndată ce îl văd). sarcina e cea mai fericită perioadă. Aceștia au descoperit faptul că fetele nu utilizau măsurile contraceptive deoarece aveau sentimente ambivalente față de o potențială sarcină. Pentru unele adolescente rolul de mamă. Merrick (1995) a revizuit literatura de specialitate care viza explicarea cognițiilor ambivalente față de maternitate în funcție de cultură și etnie și a arătat că. Donovan si Corkindale (2001) au investigat atitudinea adolesceților privind maternitatea și sarcina la vârsta adolescenței. Rezultatele au arătat că adolescenții idealizează unele aspecte legate de sarcină (bărbații se simt mai apropiați de partenerele lor. cum ar fi „a avea un copil face o căsătorie 6 . odată ce devin mame. Wahn si Nissen (2005) au realizat un studiu pe femei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani însărcintate sau care deja aveau un copil. cu vârsta medie de 16 ani. Ei au investigat atitudinile și cunoștințele tinerilor vis-a-vis de maternitate și au descoperit că participantele care priveau maternitatea ca fiind asociată cu un stil de viață mai bun inițial și-au modificat această concepție după nașterea copilului. Kelly și Singer (1996) au examinat inconsistența utilizării contraceptivelor printre 200 de adolescenți. S-a arătat că surorile unor mame adolescente devin la rândul lor mame datorită faptului că. Condon. experiența surorii lor e un indicator de acceptare a maternităţii la nivel familial și societal (Steinberg.Simon.

Totodată. femeile mai tinere au apărut mai tradiționaliste în percepția lor asupra maternității decât femeile mai în vârstă. Cel de al doilea studiu al autorilor s-a centrat pe percepția maternității și a inclus 165 de participante cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani cu diferite nivele educaționale. Pe lângă aceste aspecte tradiționale. dar nu atât de pregnant ca și mamele mai tinere. decât femeile mai în vârstă. Participantele fuseseră abuzate fizic. În primul studiu au investigat 64 de participante și percepția acestora asupra maternității. emoțional sau sexual. Au comparat femeile tinere și mai în vârstă cu nivele scăzute de educație cu femei tinere și în vârstă cu nivele crescute de educație. 7 . Odată ce aceste mame s-au decis să își păstreze copilul. proveneau din familii disfuncționale și cu toate acestea vedeau rolul matern într-o manieră pozitivă. Popillion (1997) a intervievat 6 adolescente însărcinate și adolescente care deja deveniseră mame. ele priveau experiența maternității ca un punct de pornire. Ex si Janssens au descoperit ca atât femeile mai tinere cât și cele mai în vârstă au văzut mamele ideale ca fiind centrul familiei și ca fiind mai puțin independente . dorind să ofere copilulului afecțiunea de care ele nu avuseseră parte în copilărie. În sinteza. Alte femei mai în vârstă și cu un nivel mai înalt de educație au privit la rândul lor maternitatea ca fiind centrată pe copil și familie. vârsta și nivelul de educație au avut o influență puternică asupra percepției participantelor asupra maternității. Tinerele au avut o perspectivă mai patriarhală asupra rolului de părinte. Percepția participantelor asupra rolului matern se pare că este o reflecție o observațiilor făcute asupra comportamentului propriilor mame. Ex si Janssens (2000) au investigat extensiv percepția de sine și reprezentarea conceptului de maternitate la adolescentele din Olanda raportat la femeile de vârstă adultă. cu nivel educațional scăzut. Paradoxal s-a dovedit că. femeile mai tinere au perceput mamele ca fiind independente și bine reprezentate individual în afara arealului domestic. ca o nouă șansă de a lua viața de la început. ele au început să beneficieze de suport din partea unui număr semnificativ de persoane. femeile mai tinere au avut o perspectivă puternic patriarhală asupra a ceea ce înseamnă să fii o mamă bună. cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani cu privire la experiențele trecute și la percepția maternității.completă” sau „a avea un copil este o etapă firească a vieții și fiecare poate fi un părinte de succes”.

În cartea sa. iar bărbatul poate rămâne la rândul lui în concediu de paternitate. marginalizarea și excluderea (din partea comunităţii) sunt în mod inevitabil acompaniate de forme de comportament de rezistență și conflict din partea mamelor-adolescente faţă de familia de origine. În această situație. aveau o perspectivă mai puțin tradițională asupra maternității De exemplu. Ex si Janssens (1998) au descoperit o corelație între aptitudinile parentale ale mamelor și atitudinile fiicelor față de maternitate. adolescentele care devin mămici pot fi privite ca fiind rezistente la imperativele sociale actuale.În cercetările anterioare. cu diferite nivele de educație). Majoritatea a arătat că mamele și fiicele erau mai puțin tradiționale în ceea ce privește credințele lor cu privire la rolurile de gen. De asemenea. Patternuri ale traseului de viaţă cu orientarea spre succes în carieră. şi abia apoi. au dobandit un caracter normativ pentru femeile tinere din clasa de mijloc. cu vârste cuprinse între 15 și 46 de ani. în țări precum Marea Britanie şi SUA. valori capitaliste precum succesul economic și statutul social au condus la apariția 8 . care au un nivel educațional mai ridicat și a căror mame au un nivel educațional ridicat de asemenea. După cum sintetiza O’Brien și Penna (1998). poate. respectiv că creșterea și îngrijirea copilului trebuie să se alinieze la normele societății. de şcoală şi de alte instituţii cu aşteptări privind integrarea lor socială. autorii au descoperit că stilul parental al mamei influentează modul de gândire a fiicelor asupra maternității. mamele considerau că o mamă poate lucra. cercetările arată că adolescentele mai mari. Politici publice şi mamele adolescente La perceperea mamelor adolescente ca fiind un fenomen patogen au contribuit imperativele sociale și politice ale secolului XX cu privire la responsabilitățile femeilor în societățile vestice. În acest timp. fiicele lor și-au perceput mamele ca oferindu-le independență în formarea deprinderilor de a-şi îngriji copiii. constituirea unei familii. femeile care nu urmează acest pattern au devenit ţinta stigmatizării şi a marginalizării. Adolescence. conform cărora independența economică și statutul social nu pot fi atinse decât prin muncă plătită și carieră. Utilizând aceleași 165 de participante (diada mame-fiice. prin parcurgerea treptelor de studii superioare. Steinberg (1999) arăta că.

femeile care stăteau acasă și creșteau copiii erau considerate a fi modele pozitive. începând din anii ’70. Acest lucru a fost făcut în încercarea de transforma patologicul în normal. dacă în aceste societăți norma este legată de educație și participarea activă pe piața muncii. În trecut. 1990). iar în Noua Zeelandă succesele americane au început să fie din ce în ce mai des citate de politicieni.unei reale dispute în mediul politic cu privire la măsurile necesare restrângerii numărului de mame adolescente: conservatorii au devenit anxioși cu privire la potențiala dependență a tinerelor femei de serviciile oferite de stat şi de costurile acestor servicii. tot în SUA. În contrast cu aceasta. în mass-media din Noua Zeelandă există numeroase reportaje cu mame adolescente care s-au întors la școală sau la universitate. mamele adolescente care stau acasă cu copiii lor. Femeile care lucrau erau condamnate în principal din cauza efectelor negative pe care lipsa lor de acasă le avea asupra dezvoltării armonioase a copiilor. creșterea copiilor primeşte puțină recunoaștere de către societate şi totodată femeile însele acordă acesteia din ce în ce mai puțin timp. ele primesc susţinere financiară dacă se încadrează în muncă. 1991). În Marea Britanie obiectivul este ca până în 2010 60% din mame să fie incluse în muncă sau în sistemul educațional. Adică. așa cum cele mai multe preferă să facă în Noua Zeelandă sunt total absente în mass-media (Phoenix. SUA. Noua Zeelandă sunt țări în care au fost impuse diverse măsuri pentru „incluziunea socială” a acestor mame: în SUA mamele sunt impulsionate ca indiferent de vârsta copilului ele să își continuie școala sau să facă anumite cursuri de formare profesională. iar liberalii s-au arătat îngrijorați că acest fenomen ar putea corela cu rata crescută a abandonului școlar şi că măsurile de sprijin ar putea încuraja fenomenul. Conform lui Steinberg (1999). În ceea ce piveşte importanţa educaţiei pentru mamele adolescente. atunci o „problemă socială atât de stringentă” nu poate fi rezolvată decât prin încercarea de a determina adolescentele mame să adere la aceste norme. în loc să îl restrângă. Marea Britanie. dar se omite asigurarea unor servicii pentru îngrijirea copilului mic. Rezultatul accentului puternic pus pe educaţie și pe participarea pe piaţa muncii este că anumite consideraţii legate de maternitate sunt valorizate mai puțin decât cele legate de muncă (Esping-Andersen. Studiile arată însă că nu se poate vorbi în acest fel general despre efecte negative ale muncii mamelor asupra copiilor. Bowlby (1969) menționa că. 9 . pe perioada zilei în care mamele sunt la serviciu.

în România marea majoritate a copiilor cu mame minore nu au un reprezentat legal. creșele sunt insuficiente pentru a răspunde numărului mare de cereri și astfel pentru o mamă adolescentă este foarte greu să 10 . ca cele legate de indemnizaţii. ceea ce vine în contradicție cu legislația în domeniul protecției copilului. Ca urmarea a acestei situații. neglijarea sau exploatarea copilului. Marea Britanie pentru prevenirea sarcinilor la mamele adolescente există o rețea de servicii de prevenție dar și o rețea de servicii de suport pentru mamele care deja au un copil. Dacă în unele ţări cu o rată ridicată a fertilității la mamele adolescente există o serie de reglementări legale care stipulează modalitățile concrete de susținere a mamelor adolescente. mamele adolescente vor putea beneficia de indemnizație de maternitate chiar dacă își continuă studiile. alocația de stat pentru nou-născuți. aceste mame își pot continua școala nemaifiind obligate să se transfere la cursuri la distanță sau seral. Problema care se pune în ceea ce privește aceste prestații sociale este aceea a reprezentantului legal pentru copilul nou-născut. În ceea ce privește accesul la educație. Cum majoritatea covârșitoare a acestor mame nu sunt căsătorite. Conform Codului Familiei mama minoră dobândește capacitate de exercițiu doar dacă este căsătorită și a împlinit vârsta de 16 ani. din păcate în România există doar câteva centre de zi destinate special mamelor adolescente. premiul de naștere. În state cum ar fi : SUA. pentru a beneficia de sumele bănești cuvenite. mamele adolescente se bucură de aceleași drepturi ca toate mamele: alocația monoparentală și complementară dacă este cazul. curatela fiind stabilită pentru probleme specifice. precum abuzul. ele trebuie să accepte stabilirea curatelei în favoarea unei persoane adulte. În ceea ce privește serviciile acordate mamelor adolescente. în România nu putem spune că există o legislație coerentă în acest sens. care reglementează instituirea unei măsuri de protecție specială doar dacă există o situație de îndeplinire deficitară a atribuţiilor parentale.Deși invizibile. Conform unor recente prevederi legislative. Dată fiind insuficienţa serviciilor de zi. aceste mame își aduc contribuția la dezvoltarea societății prin activităţile de îngrijire a copiilor. Nici această formulă nu rezolvă cu totul problema reprezentantului legal al copilului. În ceea ce privește prestațiile sociale. trusoul pentru nou-născut. Singura modalitate de stabilire a unui reprezentant legal pentru copil este plasamentul familial la un membru al familiei extinse.

In diferitele perioade istorice şi societăţi există o mare variabilitate în practicile de creștere a copilului și felul relațiilor dintre mame și copiii lor.continuie școala sau să își găsească o slujbă. a intervievat mamele din clasa de mijloc și din clasa muncitoare cu privire la percepția maternității și viața zilnică. pentru altele. Weaver and Ussher (1997) au investigat expectanțele. expectanțe. unde perioada de rezidență este deobicei între 6 și 9 luni. Conceptul de mamă bună Maternitatea reflectă imaginea privilegiată a familiei occidentale. Realitatea calităţii de mamă este diferită faţă de imaginea idealizată în mod curent de către mass media. occidentală. o bună formă de serviciu de asistare o reprezintă centrul maternal. în special cele cu statut socio-economic scăzut. Bhopal (1998) demonstra că maternitatea este studiata dintr-o perspectivă unilaterală. În mod similar. construcțiile sociale curente asupra maternității nu reflectă realitățile tuturor mamelor6. Perspectiva poststructuralistă și feministă asupra maternității (Johnson. Aceasta reprezentare idealizată face multe femei să se simtă inadecvat în rolurile lor. Fiecare societate are propriile sale mituri. dar și conturarea unui plan de acțiune pe durată lungă. de exemplu. dar totuşi îşi dorește să își ingrijească copilul. Conceptul de mamă bună este 6 reinventat de fiecare Boulton (1983). neglijate fiind „aspectele legate de rasă și etnie”. credințe. Statutul social al mamelor are un impact deosebit de mare asupra felului în care femeile acceptă maternitatea şi îşi asumă responsabilităților față de copii. faptul că. „maternitatea este derivată cultural” (Thurer. 1990) indică. „miturile societale sunt implicate în crearea unei false impresii despre maternitate”. Astfel. 11 . cu obiective clare și realiste. mononucleare. în timp. norme. În situațiile în care mama nu are condiții adecvate de creștere și îngrijire a copilului. Găsirea unor soluții coerente de ajutorare a mamelor adolescente necesită armonizarea cadrului legislativ actual şi crearea unor noi reglemetări legale pentru această categorie de beneficiare. ce maternitatea oferea placere și satisfacții pentru unele mame. sau nu are abilitățile parentale necesare. ei au întărit faptul că. În studiul ei femeile exprimau sentimente ambivalente vis-a-vis de maternitate. simboluri. 1994). experiențele mamelor și schimbările survenite în timpul maternității pe un grup de mame din N-V Londrei. ritualuri. maternitatea era văzută ca o sarcină dificilă.

Indiferent dacă adolescenții sunt părinți buni sau răi. Mamele care nu reușesc să se încadreze în patternul de comportament considerat „normal” sunt în mod invariabil poziționate într-un rol deviant. Odată cu avansarea în vârstă. nici la o experiență universală. mesajul care le este transmis tuturor mamelor în materialele publicate care au ca temă modalitatea în care trebuie o mamă să se comporte cu copilul. care ridică numeroase întrebări. cât și pentru membrii societății în ansamblu. aceasta este perioada consolidării identității. formulat mai subtil. ori la vreun ideal. Deși sunt 7 În studiul lui Bhopal (1998). În ciuda rapidității cu care survin schimbările. în care o deosebită importanță o are oferirea unui descendent de sex masculin pentru mândria și onoarea familiei”. problematic în cele mai multe culturi. Riscurile maternităţii adolescentine Adolescența este considerată ca fiind o perioadă de schimbări substanţiale în sfera cognitivă. Un astfel de rol. asociat cu sărăcia. biologică. pe când cei cu un statut socio-economic mai ridicat sunt părinți adecvați. Acesta este mesajul care este promovat la nivel societal. maternitatea nu se rezumă la un singur înțeles sau la o singură experiență. emoțională și socială. arată Bhopal (1998) acesta este modul în care maternitatea este construită și femeile sunt judecate ca fiind mame bune sau rele. în proprii termeni. Maternitatea adolescentelor a fost mult timp ținta favorită a unor dihotomii de genul mamă bună/ mamă nepotrivită. În acest caz. Astfel discursurile despre mamele adolescente se raportează la ceea ce reprezintă o mamă bună. în concordanță cu propriile mituri7.societate. aceasta a demonstrat că femeile asiatice care trăiesc în estul Londrei văd maternitatea ca un rezultat natural al căsătoriilor aranjate. Astfel. 12 . Mamele adolescente continuă să fie un fenomen controversat. tendința principală a studiilor pe aceasta temă se axează pe ceea ce Johnson (1990) numea „inventarea conceptului de mamă bună”. adolescenții își asumă roluri și responsabilități pregătindu-se pentru vârsta adultă. atât pentru profesioniștii care activează în domeniul social și medical. dacă adolescenții cu un statut socio-economic scăzut sunt părinți nepotriviți. ilegimitatea şi alte riscuri pentru copil. asumat de anumite adolescente mai devreme decât este socialmente acceptat este acela de mamă. sau. de exemplu. în care indivizii dobândesc un sentiment de apartenență vis-a-vis de roluri specifice.

acești copii sunt predispuși să se nască prematur și să aibă o greutate scăzută la naștere. Totodată. a avea copii la vârsta adolescenței este un fapt văzut în literatura mainstream ca fiind problematic din punct de vedere social şi economic. Totodată. ceea ce conduce la un risc crescut pentru psihopatologie la copil. respectiv nașterii. femeile sărăce sunt predispuse să devină mame în adolescență. 1991). Un alt efect și/sau cauză al apariției unui copil la vârsta adolescenței este nivelul educațional scăzut al mamei. S-a arătat în numeroase cercetări faptul că: mamele adolescente vocalizează mai puțin cu copiii lor și le oferă mai puține experiențe stimulative. cât și perinatal. Dacă supraviețuiesc. raportat la alte categorii de vârstă. prezintă niveluri mai ridicate de stres legat de sarcinile parentale și sunt mai puțin senzitive la interațiunea cu copiii lor decât sunt mamele adulte (Passino. aceste adolescente sunt predispuse abuzurilor. copiii mamelor adolescente sunt expuși unor riscuri extreme. 1992). Astfel. nu oferă posibilitatea unei relații emoționale adecvate și împartășesc emoții în mod inconsistent. Testa. Astfel. care favorizează ca adolescentele să devină sărace şi să recurgă mai puţin la contracepţie. Relația maternitate-sărăcie la vârsta adolescenței este una complexă. consecințele sărăciei în termeni de nutriție. a fi mama adolescentă este văzut ca un factor care sporește riscul dezvoltării unei relații dezadaptative între mamă și copil (Ketterlinus.câteva voci care susțin contrariul (Geronimus. 1991). iar copiii lor sunt predispuși să rămână săraci. La nivel mondial peste un milion adolescente și copiii lor nu supraviețuiesc sarcinii. similare cu cele descrise la mamele abuzatoare. 1 din 5 adolescente însărcinate sunt supuse relelor tratamente. Maxwell. Schellenbach. Copiii sub 1 an născuți de mame adolescente prezintă un risc de mortalitate de 50 de ori mai crescut decât copiii născuți de mame cu vârste de peste 20 de ani. 1993). Lamb & Nitz. 1991. 1990 au 13 . Raportul Organizației Salvați Copiii – State of the World’s Mothers din anul 2004 prezintă consecințele apariției unui copil la vârsta adolescenței. Whitman. ceea ce contribuie la apariția unor dificultăți de învățare mai apoi (Barrat. pornind de la constatarea unor tipare de comportament parental de tip impulsiv la adolescenți. Pentru copii. Miller & Moore. Keogh & Rellinger. sănătate și oportunități de educație sunt profunde. Aici se arată că de multe ori nașterea la vărsta adolescenței incumbă o mulțime de riscuri atât din timpul sarcinii.

În primul rând. descrierea adolescenților ca fiind egocentrici și incapabili să satisfacă nevoile bazale ale copilului ignoră un aspect deosebit de important. Bazat pe teoria ericksoniană. Ele au constatat că mamele adolescente sunt percepute ca având strategii de coping inadecvate și totodată sunt văzute ca fiind lipsite de suport social. Young (1988) a examinat stilurile parentale la vârsta adolescenței în relație cu teoriile psihologiei dezvoltării și a postulat faptul că parentalitatea la vârsta adolescenței solicită angajarea într-un rol anterior explorării altor roluri specifice vârstei. Demitizarea maternităţii adolescentine Există cercetări care contrazic supozițiile lui Young și canoanele teoriilor psihosociale ale dezvoltării. Deja în 1978 Mc Call şi Simons arătau faptul că există o organizare ierarhică a clusterelor de roluri individuale asumate. ea poate schimba ierarhia rolurilor asumate în adolescenţă. Acest suport social însă nu înseamnă subminarea și preluarea 14 . punând pe prim plan sentimentele materne şi grija pentru copil. cele mai proeminente dintre ele devenind totodată cele mai apropiate de schema imaginii despre sine a fiecăruia. 1993). Au arătat totodată. încercând să determine rolul vârstei mamelor in dobândirea abilităţilor parentale „adecvate”. Children of Adolescent Mothers: Are They at Risk for Abuse?. Astfel. datorită naturii lor egocentrice. O serie de cercetări arată că unele mame adolescente pot avea abilități parentale similare mamelor adulte (Klerman. Rolurile nu sunt abstracte sau separate. Cercetarea lor s-a concentrat în special pe domeniile în care mamele erau văzute ca fiind „deficitare”. Perspectiva lui Young este opusă altor interpretări dinamice conform cărora mai multe roluri pot fi asumate concomitent. Buchholz si Carol Korn-Bursztyn. au analizat numeroase studii. Young a arătat că adolescenții sunt incapabili de a întâmpina nevoile bazale ale copilului. În anul 1993 în articolul lor. în condiţiile în care maternitatea devine un rol proeminent. că mamele au în mod evident nevoie de suport social pentru a fi „părinţi suficienţi de buni”. anume diferențele individuale. De asemenea.găsit o corelație seminificativă între parentalitate la vârsta adolescentă și abuzul asupra copiilor. Fiecare nou rol poate fi integrat cu succes în schema despre sine a fiecăruia. care nu dau credit capacităţilor parentale la vârsta adolecenţei. Ester S.

decât lipsa de sprijin social. efectul negativ al vârstei tinere în apariţia unor dificultăţi este mai puțin clar decât ar sugera asumpțiile bazate pe simțul comun.rolului de mamă de către bunica maternă. nu cea a comiterii unui abuz. 15 . care ar putea scoate în evidenţă că în spatele şanselor scăzute ale devenirii parentale stă poate mai puţin vârsta. activități stimulative. cercetările care au efectuat o comparație cu părinții adulți din aceeași comunitate nu au mai descoperit diferențe semnificative în funcţie de vârsta mamelor. copiii mamelor adolescente s-au dovedit a fi normal dezvoltați în raport cu etatea cronologică. În termeni comportamentali. Conform studiului menţionat. Uneori ele scot în evidenţă cazurile de eşec ale adolescentelor şi evită comparațiile cu mamele mai în vârstă. în cazul mamelor adolescente cel mai des se pune problema neglijării copilului. în afară de faptul că mamele adolescente nu posedă aceleași resurse pentru a oferi un mediu stimulativ copilului necesar unei dezvoltări cognitive propice (de exemplu jucării. ci înseamnă acordarea unui ajutor pentru modelarea abilităților parentale ale adolescentelor. sprijinul social redus. Buchholz și Korn-Bursztyn au indicat faptul că o parte din datele care susţin astfel de teze nu au fost culese pe eşantioane reprezentative. a reieşit că mamele adolescente nu sunt mai punitive cu copiii lor decât mamele adulte. putând apărea anumite erori care să biaseze datele. nu îi stimulează suficient și că prezintă mult mai multe comportamente punitive decât mamele mai mature. mediere). dependența de servicii sociale și excluziunea socială sunt caracteristici ale maternităţii adolescentine dovedite de literatura științifică. În termenii dezvoltării psihice. Autoarele menţionate au comentat de asemenea studiile din care reiese că adolescentele nu relaționează adecvat cu copiii. dar cu situaţie socială similară. oricum. Concluzii Confruntarea numeroşi factori de risc. Autoarele menţionate au arătat că la mamele adolescente. Unele dintre cercetările care accentuează riscurile maternităţii timpurii sunt criticabile pentru lipsa lor de rigurozitate științifică şi unilateralitate. Dificultăţile lor se datorează în mod substanţial retragerii sau absenţei suportului social şi stigmatizarea mamelor adolescente. În ceea ce privește abuzul săvârșit de către mamele adolescente.

orientarea cercetărilor spre domeniul maternităţii adolescentine şi adunarea datelor de la tinerii părinţi despre modul în care aceştia sunt afectaţi de naşterea copilului trebuie să stea la baza unor politici sociale care să nu încurajeze maternitatea timpurie. American Journal of Orthopsychiatry 56: 347-359. South Asian women in East London: Motherhood and social support.A. Buccholz. E. Bowlby. 16 . New York: Basic Books. 442-447.S.S. (1986) ‘More than playing house: A developmental perspective on the strengths in teenage motherhood’. M. 485-492. M. 21. Women’s Studies International Forum. and Gol. Buccholz. E. (1993) ‘Children of adolescent mothers: Are they at risk for abuse?’. (1983). Boulton. 40. On being a mother: A study of women with pre-school children. Bhopal.S. (1998). Family relations. Bibliografie Barrat. and Korn-Bursztyn. Attachment and Loss. C.În faţa acestor controverse. J. Vol I: Attachment. Adolescence 28: 361-382. M. K. dar să susţină maturizarea şi continuarea dezvoltării personalităţii şi a formării profesionale a mamelor adolescente. (1969). (1991).G. School-age offspring of adolescent mothers: Enviroments and outcomes. London: Tavistock.

J.D..M. 127-138. Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy..Condon JT. J. Ex. & Janssens.M. Condon. Furstenberg F. Family Relations 40: 463-471. (1991) ‘Developmental and ecological sources of stress among adolescent parents’. Dodge T. 171-186. Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy. M. psychometric testing and results of a new scale. New York: Free Press. J. L. Jr (1991). G. C.T. Esping-Andersen. (1991) ‘Teenage childbearing and social and reproductive childbearing: the evolution of complex questions and the demise of simple answers’. As the pendulum swings: Teenage chilbearind and the social concern. Volume 33.M. Ketterlinus.. psychometric testing and results of a new scale. (2003). 40. & Simmons. Young females’ images of motherhood..E.G. & Janssens. 38.T. Johnson. (1993). 17 . Jaccard J.. 729-742.). 865-890..V. 43. Journal of Adolescent Health. Maternal influences on daughters’ gender role attitudes. Dittus P.M. F.D. Lamb.M. (1990) ‘A multidimensional theory of early modern childhood’. Identities and interactions: An examination of human associations in everyday life (Revised edition ed. Cambridge: Polity Press. Maternal discussions about pregnancy and adolescents. Family relations. J. C. G. 553-561. childbirth and parenthood: the development. Donovan J and Corkindale CJ (2001). Journal of Adolescence. A. R. McCall. Klerman. and Nitz. attitudes toward pregnancy. C. 24. Geronimus. K. & Corkindale. Journal of Comparative Family Studies 21: 1-11.. Donovan. Sex Roles. L.A. Journal of Adolescence 24: 729742. Ex. 14.. G. (1978). J. (2000). (1990).G. childbirth and parenthood: The development. The Three Worlds of Welfare Capitalism. (1998). Sex Roles. Issue 2.M. Adolescent Pregnancy and parenting: Controversies of the past and lessons for the future. (2001a).J. J.T. Family Relations 40: 435-441. Pages 84-87.Journal of Adolescent Health.A.T.

. 73. Journal of Research Adolescence. Borkowski.W. 1993. E. Do adolescents want babies? The relationship between attitudes and behavior. Unicef (2001).. Keogh. (1998). Adolescent pregnancy.H.. Unpublished master’s thesis. and Rellinger. Pediatr Ann. M. 288-295. Astone NM. Boston:Mc Graw-Hill College. Childrean having children. Issue No.G. (2005). Health Care for Women International. Schellenbach. & Nissen.J. Save the Children Report. Young.E. J. World Health Organization (2006). E. K. A. Stevens-Simon C.Reproductive rights and reproductive health: selected aspects. E. Steinberg. and Penna. Adolescent childbearing as career “choice”: Perspective from an ecological context. Journal of Counseling and Development. S. State of World Mothers 2004.L. (1993) ‘Personal adjustment during pregnancy and adolescent parenting’. L. Zabin LS.A. Parenting during mid. Iowa State University. Theorising Welfare: Enlightenment and Modern Society. Florence. (1997). (1995).( 1999).. (1991).N. 3. Phoenix. Maxwell. Whitman. Pregnant adolescents : delivering on global promises of hope.Merrick.D. T. Maternal Child Nursing Journal. Becoming and being a teenage mother: How teenage girls in southwestern Sweden view their situation. C. Innocenti Report Card. Journal of Marriage and the Family 52:1025-1044. 20028. ‘A league table of teenage births in rich nations’. (1990) ‘Adolescent sexual behaviour. Miller.M. A. (1988). Young Mothers?.C. Popillion. B. Save the Children (2004). Searching for love: A qualitative study of parenting teens in a residential living program.adolescence: review of developmental theories and parenting behaviors. S. 20:322–331 World Population Monitoring 2002 . Ames. O’Brien. White M. Passino. A. 8 18 . Adolescence. M. pregnancy and parenting: Research through the 1980s’. London: Sage Publications. Emerson MR. Cambridge: Polity Press. 1991. E.3: 67–86 Wahn. 17. 1-12. & Moore. Adolescence 28: 97-122...

591-603.org/swp/2007/presskit/pdf/monitoring_eng.org/esa/population/publications/2003monitoring/WorldPopMonitoring_200 2 19 .un. http://www.unfpa.pdf http://www.26.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->