ROMANIA IN CONTEXTUL REGIONALIZARII SI GLOBALIZARII Col.(r) prof.univ.cons.dr.ing.

SITEANU EUGEN

Abstract: This paper describes the evolution of the national interests in the context of regionalization and globalization. Essentially, the paper concerns with the defence of the national interests of Romania in the core of the globalization and Euro-Atlantic integration phenomenon. Obviously, the globalization occurs after the regionalization phenomenon will be fully completed. n scopul perceperii cat mai exacte a posibilitatilor de integrare a Romaniei in N.A.T.O. si U.E. in conditiile regionalizarii si globalizarii este necesara o privire de ansamblu asupra situatiei societatii si economiei romanesti aflate in competitie acerba cu cele ale statelor europene la sfarsitul secolului XX. In ultimul deceniu al mileniului doi am asistat la schimbarea paradigmei clasice a pacii si a razboiului, prin modificarea naturii legaturilor dintre elementele de referinta ale acestei paradigme. Fenomenul a putut fi observat si studiat in mai multe state ale fostului Tratat de la Varsovia. Astfel, incepand cu luna decembrie 1989, in Romania s-a constatat ca razboiul s-a insinuat de l.a suprafata societatii noastre catre miezul (nucleul) acesteia si a devenit permanent deoarece armistitiile" incheiate au facilitat desfasurarea unui razboi continuu, dar nu unui razboi obisnuit ci neconventional in care violenta a fost mascata si in consecinta agresiunea a fost nonviolenta. In continuare, asa cum arata Tofller [1], economia va deveni suprasimbolica si informationala fiind sustinuta si dinamizata de cunoastere si strans corelata cu mecanismele razboiului modern" astfel incat si razboiul va capata caracteristici suprasimbolice, la fel ca economia tarilor dezvoltate. In conditiile globalizarii, prin intermediul mass-media, militari si civili special pregatiti vor fi adevarati manipulatori de simboluri in cadrul unui razboi Perpetuu-neconventional. Bineinteles ca un astfel de razboi va avea unele asemanari cu razboaiele din Golf si din fosta Iugoslavie si cu Revolutia din Decembrie 1989 din Romania, dar va fi invizibil. Avand in vedere importanta agresiunilor simbolice folosite in cele doua razboaie amintite, dar si in tara noastra, rezulta ca in viitor, pe globul pamantesc acest fenomen se va produce sub forma metarazboiului in care vor prolifera agresiunile de tot felul si in special agresiunea simbolica, imagologica si psihologica (de influentare psihologica) alaturi de agresiunea economica [2]. Pentru specialistii romani aceste agresiuni nu mai constituie o noutate deoarece in decembrie 1989 si ianuarie 1990 imaginile televizate si informatiile din mass-media au fost adevarate capodopere" in istoricul dezinformarii si influentarii psihologice a cetatenilor. Astazi putem afirma fara a gresi ca in timpul Revolutiei din Decembrie 1989 a fost stare de razboi deoarece Tortele Armate Romane au fost supuse, inca de la inceput, unei diabolice campanii de dezinformare, de intoxicare psihologica" purtate in special prin canalele Radio-Televiziunii Romane [3]. Informatiile" referitoare la aparitia unor stoluri" de elicoptere, otravirea apei potabile, venirea unor coloane de tancuri ale inamicului" etc. au ingrozit unele categorii de oameni si au avut ca urmare grave si periculoase momente de confuzie si panica. Aceleasi efecte le-au produs si diversele jocuri electronice" care au angajat o parte din militarii romani intr-o lupta cu un inamic invizibil", pentru ca ecranele radiolocatoarelor erau invadate" de tinte aeriene" care nu existau in realitate [4]. In aceasta confuzie, unele subunitati au deschis focul asupra unor cladiri cu dispozitive de imitare acustica si vizuala a rafalelor de arma automata in timp ce anumiti tragatori neidentificati au tras din alte locuri asupra militarilor romani sau asupra unor civili. Acest scenariu a provocat lupte reale intre unele formatiuni ale M.Ap.N. si ale M.I., in care au

cazut victime, civili si militari. Dupa cum am fost informati" in acele zile, scenaristii" se asteptau ca capodopera" (cacofonia a fost indelung studiata) lor sa produca 60.000 de victime. In continuare s-a actionat in scopul dezorganizarii economiei nationale, a armatei si a fortelor de ordine, a discreditarii autoritatilor publice si a inrautatirii imaginii Romaniei in exterior prin actiuni si activitati de subminare economica si politica a statului roman [4]. Razboiul psihologic purtat impotriva Romaniei a fost caracterizat de strategii indirecte aplicate impreuna cu diverse forme de presiuni politice, diplomatice, agresiuni economice, informationale, subversiuni interne si terorism. Toate acestea puteau culmina cu un razboi civil. Iata in ce conditii marea majoritate a cetatenilor romani doresc ca Romania sa se integreze cat mai repede in structurile europene si euro-atlantice. Numai ca, o parte din romani vor sa intre in N.A.T.O. si in U.E. cu demnitate, ca parteneri cu drepturi egale, iar alta parte doresc sa accepte intrarea in structurile mentionate ca o tara de mana a treia, ca o piata de desfacere in care romanii sa fie admisi ca cetateni de categoria a doua, cu salarii de mizerie. Sigur ca trebuie sa acceptam regulile impuse de F.M.I. si B.M., dar trebuie sa cerem respectarea acestor reguli si pentru intreprinderile performante din Romania, asa cum este si cazul lui TEPRO Iasi care fabrica tevi la parametri impusi pe plan mondial. Prin urmare, avem intreprinderi care nu trebuie distruse ci aparate si sustinute rational, de catre statul roman in scopul dezvoltarii economiei nationale si recastigarii pietelor (internationale) de desfacere pe care le-a avut Romania. Acelasi rationament trebuie acceptat si pentru refacerea flotei comerciale sau de pescuit pe care tara noastra a avut-o si care a fost distrusa, desi ea reprezenta o sursa extraordinara de castig pentru statul nostru. In acest sens, se intelege de ce Comisia Parlamentara a gasit vinovata conducerea F.P.S. de incalcarea intereselor nationale ale Romaniei prin privatizarea frauduloasa a unor intreprinderi ce au provocat pierderi de 800 miliarde de lei bugetului statului nostru. Astfel, am ajuns la esenta subiectului pe care l-am abordat in prezenta lucrare. Este vorba de apararea intereselor nationale ale Romaniei in contextul relatiilor de buna vecinatate si al globalizarii. Politologii romani considera ca interesul national este o suma de scopuri politice si economice ale unei natiuni privite ca tel fundamental si mobil hotarator care calauzeste si anima conduita fiecarui stat in viata internationala". Celebrul Niccolo Machiavelli era de parere ca avantajul national este moralmente obligatoriu a fi cuprins ca scop a1 politicii externe, iar Palmerson (in dezbaterea cu privire la Tratatul de la Adrianopol) a evidentiat permanenta si obligativitatea urmaririi intereselor nationale in contextul vremelniciei statutului de aliat sau inamic atribuit altor natiuni. Mai trebuie facuta precizarea ca propunerile factorului politic necesita obligatoriu o validare numita incredere acordata de natiune in functie de aptitudinea ei de receptare a politicului. Astfel, interesul national al Romaniei actioneaza astazi ca o forta integratoare a efortului de afirmare internationala in procesul de regionalizare si globalizare, dar si ca norma de conduita a exercitarii drepturilor politice ale statului. Ne referim la dreptul statului roman la propria existenta, la revendicarea participarii sale la politica internationala potrivit actiunilor sale de integrare in N.A.T.O. si U.E., dar si la dreptul statului in alegerea prioritatilor. In The Foreign Policies of the Powers", Northedge arata ca interesul national cuprinde urmatoarele valori: autoconservarea, mentinerea integritatii fizice si a unitatii poporului, independenta, conservarea acelor relatii internationale care au fost benefice natiunii si standardul de viata al cetatenilor. Asadar, interesul national, in contextul globalizarii, reprezinta un sistem valorico-normativ ce are rolul de modelare dar si de model, de exprimare si promovare a cerintelor functionale ale natiunii, ce selecteaza perceptiile, influenteaza si canalizeaza atitudinile si modalitatile de participare la viata interna si internationala exercitand functia de control in sistemu1 interactiunilor politice. In consecinta, acest sistem valorico-normativ este principala parghie a statului roman folosita in actiunile sale care converg catre integrarea Romaniei in euro-atlantice si in U.E., respectand concordanta dintre optiunea politica de integrare ridicata la rang de interes national si exigentele interdependentelor internationale. Astfel, apare realismul relativ al interesului national care provine din interferenta dintre personalitatea emitentului interesului national si constiinta apartenentei la noua ordine mondiala" [5]. Aceasta trasatura caracteristica procesului de

globalizare este organic legata de perceperea pragmatica a rolului natiunii si a1 institutiilor politice in contextul interactiunilor cu actorii internationali. Aceasta viziune moderna calauzeste politica generala a Romaniei catre negociere, compromis si flexibilitate in scopul integrarii rapide in structurile europene si euro-atlantice. De fapt, in mod asemanator, Hans Morgenthau afirma ca politica externa a oricarui stat trebuie privita prin prisma interesului national realist si ferita de impactul spiritului idealist. Interesul national trebuie vazut ca un proces de convergenta a autoritatii politice si vointei nationale si poate fi definit ca o activitate de importanta fundamentala pentru destinul oricarei natiuni si crearea unui sistem valoric pentru angajarea oricarei comunitati umane in spiritul traditiei sale [5]. Principiul preeminentei interesului national induce obligativitatea validarii unor optiuni politice pentru a fi acceptate ca interese nationale conform unui sistem de referinta axiologic. Asa a fost adoptata Constitutia Romaniei in Sedinta Adunarii Constituante din 21.11.1991 si apoi aprobata prin referendumul national din 08.12.1991. Ea consfinteste un nou sistem de valori asumat de zdrobitoarea majoritate a cetatenilor Romaniei. Astfel, principiul amintit atesta proeminenta interesului national asupra altor interese (individuale, de grup, de partid sau chiar de stat) [5]. Prin urmare, interesul national poate fi uneori in contradictie chiar si cu interesul de stat, deoarece acesta reprezinta emanatia autoritatii politice fara a avea si increderea natiunii. Statul trebuie sa asigure transparenta interesului national prin urmarirea publica si participarea directa a conationalilor la procedura de definire, promovare si aparare a acestuia [5]. De aceea, in lupta dusa de statul roman pentru integrarea in N.A.T.O. ar trebui sa i se dea posibilitatea poporului roman sa se exprime printr-un referendum national, deoarece prin intelepciunea sa ar putea sa ceara Congresului american sa fie integrat in S.U.A. si astfel simultan ar fi integrat si in structurile N.A.T.O., deoarece S.U.A. este deja o parte a Tratatului Nord Atlantic. Exista un precedent: poporul din Hawai - o insula aflata la sute de kilometri departare de S.U.A. a cerut prin referendum Congresului american sa fie acceptat al 50-lea stat din Statele Unite ale Americii si Congresul a aprobat aceasta cerere. Daca poporul roman va castiga in acest mod batalia pentru integrarea in N.A.T.O. atunci in cu totul alti termeni de referinta s-ar desfasura participarea Romaniei la fenomenul globalizarii. In aceasta situatie Romania ar castiga razboiul deoarece, daca, primul val" al extinderii N.A.T.O. a condus Ia integrarea Cehiei, Poloniei si Ungariei, el. a constituit totodata si primul val'" al extinderii U.E. Dar toate cele trei state reprezinta de fapt zone de investitii germane si atesta consolidarea pozitiei de influenta geopolitica a Germaniei prin decizia N.A.T.O. de la Madrid. Prin decizia poporului roman, daca ar fi luata prin referendum national, Romania ar deveni zona de investitie americana de jure si de facto iar securitatea nationala a sa va fi intr-adevar asigurata de cel mai puternic stat de pe planeta. De pe aceste pozitii, participarea Romaniei la regionalizare si globalizare n-ar mai prezenta nici o amenintare la adresa securitatii sale nationale chiar daca astazi se desfasoara razboiul global care in esenta este si de natura geo-economica iar violenta apare pretutindeni, chiar si intre parteneri. Acest razboi se poarta in planul comun de referinta al statelor lumii - finantele mondiale (F.M.I., B.M. etc.) - prin desfiintarea granitelor, astfel incat competitia dintre actori devine globala, deschisa [6]. Razboiul economic reprezinta un mare pericol pentru statele - natiune, pentru ca el este acum cea mai subtila si rafinata forma a politicii care promoveaza violenta globalizata prin proliferarea si rafinarea armelor conventionale si marirea potentialului 1or distrugator. El se duce de catre fundamentalismele religioase sau de cele financiare" pe terenul. adversarilor care, de regula, sunt statele-natiune, asa cum este si Romania. Conceptul de buna vecinatate trebuie inteles si promovat in spiritul ideilor eminentului diplomat roman Nicolae Titulescu, la care mai adaugam ideea ca acum, in satul planetar, suntem vecini cu toate statele lumii, asa dupa cum afirma profesorul brazilian Ilie Gilbert ca el este un locuitor al planetei Pamant si are 6 miliarde de vecini. In aceasta directie, Romania nu poate accepta necesitatea supraordonarii intereselor comunitare, regionale sau globale, exprimate in documentele organizatiilor regionale sau internationale sau al aliantelor fata de interesul national. Aceasta teorie este nerealista din cauza neconformitatii cu practicile de influenta si control ce se

exercita in viata internationala - sub forma actiunilor politico-economice ofensive si a celor defensive cat si a optiunilor politice fundamentale perene. Totusi, ii recunoastem acestei teorii o valabilitate speciala in problema intereselor nationale de securitate cat si a celor economice, dar ne exprimam rezerva ca gradul de afirmare a interesului national depinde de centrul de putere (marea putere) care reprezinta nucleul structurii respective. Problema bunei vecinatati poate fi tratata si prin prisma spatio-temporalitatii interesului national, avand legatura directa cu istoria; este vorba de coeziunea poporului roman creata si cultivata de-a lungul mileniilor in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic in care s-a format. Istoria sa este asemanatoare si tot atat de veche ca si cea a poporului grec, ceea ce ne confera dreptul de a fi tratati de U.E. la fel si nu in mod diferit sau cu alte standarde de valorizare. Spre exemplu, interesele noastre nationale nu ne dau dreptul sa acceptam ca F.M.I. si B.M. care au finantat combinatele de porcine si de pasari sa ne ceara acum sa le distrugem si in acelasi timp ele sa finanteze deschiderea altor combinate in Ungaria la nici 60 Km de cele pe care vor sa le distruga. Ba, mai mult, pentru a ne obliga la impunerea acestui act nedrept U.E. ne vinde carne cu pret de dumping, astfel ca, in urma acestei concurente neloiale sa ajute" producatorii romani sa dea faliment pentru a sprijini pe cei unguri impotriva intereselor noastre nationale si impotriva propriilor reguli impuse de F.M.I. si B.M.

BIBLIOGRAFIE 1. Alvin Tofler si Heidi Tofler, Razboi si antirazboi, Editura Antet, Bucuresti, 1996. 2. Dumitru Iacob, Meta-razboiul si batalia pentru integrarea euro-atlantica a Romaniei, in Strategii XXI, nr. 3, 1998, Bucuresti, Editura A.I.S.M. 3. H.P.Cathala, Epoca dezinformarii, Editura Militara, Bucuresti, 1991. 4. Eugen Siteanu, Nicolae Popescu, Subminarea economica, politica si militara a statelor, Revista Trupelor de Uscat nr. 5-6, 1997. 5. Draganescu V., Interesele nationale in contextul globalizarii si regionalizarii, lucrare de absolvire a C.N.Ap., 1999. 6. Ignacio Ramonet, Geopolitica haosului Inapoi la cuprins