Sunteți pe pagina 1din 24

PLAN DE AFACERI S.C. X S.R.L.

Restaurant

INTRODUCERE

(Comentariu evidentiere Cipriada 12/3/2011 9:51:17 AM necompletat) S.C. X SRL. este o firma a carei principala afacere este n sectorul terNiar (serv icii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n orasul Bucuresti si va oferi servicii de o calitate deosebita de cele ale restaurantelor concurente. La atmos fera restaurantului, unul din punctele de atracNie, va concura designul interior dist ingndu-se prin mobilerul deosebit si modul de decorare. Meniul propus va fi variat, incluznd toate preparatele oferite de restaurantele d irect concurente. PreNurile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va dist inge meniul vor fi specialitaNile casei, n general, specifice bucatariei franceze. Ele vor con Nine ingrediente naturale si de cea mai buna calitate. ClienNii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui piaNa Ninta si vor oferi o imagine de prestigiu restaurantului. (Comentariu evidentiere Cipriada 12/3/2011 9:51:25 AM necompletat) O alta caracteristica proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evi denNiindu-se prin comportament, Ninuta si eticheta . Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firm ei, concretizndu-se n cstigarea unei clientele fidele, daca nu frecvente, dispusa sa cheltuiasca pentru a-si oferi un serviciu diferenNiat. Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul sa u va da clienNilor sai certitudinea unui serviciu deosebit. (Comentariu evidentiere Cipriada 12/3/2011 9:51:22 AM necompletat)

CAP.1 AFACEREA 1.1 FIRMA S.C. X S.R.L se doreste a fi o firma care prin serviciile pe care le va oferi sa schimbe imaginea despre restaurantele din Bucuresti, prin apariNia unuia mai altfel dect celelalte. Principalul scop al afacerii este de a reusi atragerea unei clientele fidele, si mai ales deosebite, chiar daca aceasta necesita timp si investiNii ridicate. Strainii, funcNionarul cu dare de mna , micii sau marii proprietari, ntreprinzatorii de succes, intelectualii sau oamenii de cultura, toNi acestia trebuie sa formeze n m are clientela restaurantului X. Acest restaurant ar trebui sa fie un restaurant sele ct prin el nsusi, select prin ceea ce ofera, prin atmosfera sa, prin clienNii sai. 1.2 CAPITALUL SOCIAL Capitalul necesar initierii afacerii este evaluat la 453.000.000 lei(cheltuieli de lansare, costul utilajelor, a echipamentelor, a mobilierului si mijlocului de transport s i cheltuielile previzionate a fi facute in prima luna de desfasurare a activitatii. 1.3 FORMA JURIDICA Forma juridica-SRL-a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive: -raspundere limitata a asociatilor; -capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor; -formulare simple la constituire; -capital social redus. Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat d e activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus. 1.4 ACTIVITATE VIZATA SI PRODUSUL-SERVICIU OFERIT Activitatea vizata prin constituirea societaNii este n sectorul tertiar respectiv servicii, concretizat n deschierea unui restaurant cu specific francez si nu numai. Produsele oferite, asa cum s-a precizat, vor avea n general specific francez fara a fi nsa exclusiv. Se vor avea n vedere si alte preparate de bucatarie selecta, deosebita prin calitate, aroma si savoare.

CAP.II: ACTIVITATEA 2.1 AMPLASARE Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit X, va fi pe ct posibil ampl asat n zona centrala a orasului bucuresti. Calitatea, modul de prezentare al preparatelor, serviciul si amabilitatea person alului si nu n ultimul rnd amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant. 2.1.1 PERSPECTIVE Ca perspective se va ncerca, n principalele orase ale Narii (ConstanNa, Bucuresti, Brasov, Timisoara), dezvoltarea unui lanN de restaurante. Ele vor avea aceeasi faNada ex terioara, aceeasi firma (nume, tip de scris, culoare) si decoraNiuni interioare. n ceea ce priveste meniul oferit va fi identic n toate orasele, fara diferenNe not abile. Se va evita oferirea de specialitaNi culinare care nu exista n planul de producNie a l vreunui restaurant echivalent aflat n alt oras. ntr-un cuvnt, meniul va fi acelasi pentru nt reg lanNul de restaurante tinnd cont de gusturile consumatorilor din fiecare oras si n cercnd o ct mai buna satisfacere a cerinNelor generale indiferent de zona de provenienNa . Dezvoltarea unui lanN de restaurante este o politica necesara pentru atingerea u nor scopuri pe termen mediu si lung( formarea unei clientele fidele, selecte, marirea profit ului societaNii). Prin aceasta strategie se evita fluctuaNiile n nivelul general al vnz arilor societaNii, aplatiznd nivelurile minime si maxime generate de perioadele estivale . Concretiznd, n cazul unui restaurant ampasat n orasul Iasi maximul ncasarilor se va nregistra n trimestrul I(luna martie), II(luna iunie) sI V(luna octombrie) al anul ui; n schimb maximul profiturilor nregistrate ntr-un restaurant din ConstanNa se va obse rva n trimestrul III(lunile iulie-august). Aceasta stare de lucruri se explica prin fl uctuaNia populaNiei, respectiv o deplasare a consumatorilor n perioada estivala din orasul Iasi catre litoralul romnesc, inclusiv ConstanNa. Analiznd n continuare restaurantele af late n orasele Timisoara, Brasov, Bucuresti vor nregistra cele mai nalte rate ale profit urilor pe ntreaga perioada a anului, fara fluctuaNii semnificative, datorita ampasarii n zonele vestice si sudice, cele mai dinamice din punct de vedere al dezvoltarii economic e. Pe plan local nu se vad posibilitaNi de extindere si nici nu se va urmari acest lucru. n Iasi firma va deNine un singur restaurant pentru a asigura exclusivitatea si unicitat ea

serviciului. Un alt motiv pentru aceasta opNiune l constituie marimea relativ mic a a

segmentului de piaNa caruia i se adreseaza oferta. Se vor ncerca doar mbunataNirea pe ct posibil a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utilaje, echipamente(noi ane xe pentru bar) daca toate aceste investiNii duc la cresterea productivitaNii muncii, scade rea consumurilor energetice si prezinta un nivel ridicat de fiabilitate avnd ca rezul tat sporirea profiturilor. Pe termen mediu se poate aplica o strategie de integrare n amonte; aceasta prin achiziNionarea de terenuri arabile n afara orasului Iasi si realizarea unor micro ferme cu profil legumicol(pentru cultivarea de verdeNuri si legume) sI zootehnic(pentru c resterea de pasari). Principala raNiune pentru promovarea unei astfel de strategii o repr ezinta cresterea profitabilitaNii si urmarirea mbunataNirii calitaNii produsului final p rin asigurarea necesarului de materii prime n condiNii optime de timp. 2.2 DISTANTA FATA DE CLIENTI SI FURNIZORI Distanta si amplasamentul fata de clienti nu sunt considerate impedimente si nu constituie piedici n gasirea locului unde este restaurantul. Oricum, segmentul de piata viza t de afacere se rezuma n principal la clienNii care locuiesc n orasul Iasi. Principalii furnizori ai restaurantului se gasesc n imediata apropiere, respectiv n .... .Aprovizionarile se vor face cu propriul mijloc de transport pentru a obNine eco nomii de timp si resurse financiare. Gestiunea stocurilor s controlul acestora se va realiza de catre proprietar(i) n colaborare cu managerul firmei. Se va asigura, pe ct posibil, o aprovizionare optima cu materii prime si diminuar ea stocurilor la un nivel ce implica cheltuieli minime de ntreNinere si inventariere fara a afecta negativ desfasurarea normala a activitaNii. Pentru aceasta se va folosi p rocedeul: JUST IN TIME: sosirea stocurilor se face la momentul potrivit si n cantitaNile st rict necesare. Introducerea acestui sistem se va aplica chiar de la nceputul activitaN ii pentru a nu fi necesare schimbari majore n optica personalului, dar mai ales a furnizorilo r. Un alt motiv de aplicare a metodei JUST IN TIME este dat de natura stocurilor fo rmate n mare parte din produse perisabile care au un termen de garanNie limitat la 3-7 zile pentru carnuri si semipreparatele din carne, si maxim 24 ore pentru legume si fr ucte. Pentru unele produse(fructe exotice, condimente) stocurile pot fi mai mari. SI n cazul

bauturilor alcoolice scumpe(romnesti si straine) se pot face stocuri mai ridicate , aceasta pentru a evita fenomenul des ntlnit de crestere a preNurilor acestor produse n prea jma sarbatorilor legale si religioase.

2.3 SPAlII, ECHIPAMENTE SI UTILAJE SuprafeNele de depozitare propuse de circa 3 m2(spaNiu frigorific) si 7.5 m2 (sp atiu la temperatura constanta de 200) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurar ea normala a activitaNii restaurantului. Procesul de deservire va avea loc pe o suprafaNa de 122.5 m2, va conNine 15 mese si maximum 40 de locuri(vezi Anexa nr. 2), cei trei ospatari si un barman reusind, n cazul n care localul este ocupat 100% sa-si ndeplineasca ndatoririle n mod eficient. Procesul de producNie va avea loc pe o suprafaNa de 36 m2, bucataria fiind dotat a cu urmatoarele utilaje: cuptor clasic, cuptor cu microunde, roboNi de bucatarie, sp alator vase, mese de lucru, rastele, dozatoare si masina de ngheNata.(vezi Anexa nr. 3). Servirea si procesul de producNie va fi realizat de un numar diferit de angajaNi n funcNie de orarul zilnic si zilele de sarbatori(vezi anexa nr. 4). Aprovizionarea va fi previzionata si se va realiza n funcNie de fluctuaNiile si d iferenNierile anuale ce apar n preferinNele consumatorilor. n trimestrul I sI IV primeaza meniur ile ce au n componenNa materii prime consistente. ncepnd cu trimestrul II preparatele vor avea la baza ingrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric(al preNului meniu rile ieftine vor fi cel mai mult cerute n lunile iulie, august(minim al ncasarilor) si ianuarie . Motivele sunt diverse: n perioada calda segmentul de piaNa caruia i se adreseaza restaurantul X se va micsora prin plecarea consumatorilor n alte zone ale Narii pentru petrecerea concediilor. Luna ianuarie nregistreaza o diminuare a vnzarilor datorita micsorarii disponibilitaNilor banesti acestea fiind destinate, n mare parte, cheltuielilor o cazionate de sarbatorile de iarna.

CAP. III: PIATA SI STRATEGIA DE MARKETING 3.1 CLIENlI ClienNii vizaNi de afacere au vrsta de peste 18 ani, o pondere ridicata deNinnd-o cei cu vrsta cuprinsa ntre 30-40 de ani.Si cei de 20-30 ani formeaza o parte importanata, dar mai ales pe termen lung acestia facnd parte dintr-un segment de consumatori n form are, care n viitor pot deveni fideli. Consumatorii vizaNi de afacere se deosebesc prin comportament si ocupaNie(oameni de afaceri, intelectuali, funcNionari). Calitatea acestor clienNi potenNiali este d ata de posibilitaNile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-s i oferi un serviciu de buna calitate. MotivaNiile cumpararii serviciului-produs oferit de restaurantul X ar putea fi u rmatoarele: Petrecerea unei seri placute n compania persoanei/persoanelor care i nsoNesc; Servirea unei mese bune ntr-o atmosfera liniNtita; DiscuNii/ntlniri ntre oameni de afaceri; Oferirea unei seri romantice persoanei iubite. 3.2 PRODUSUL AFACERII Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alim entaNie publica, acesta satisfacnd nu doar necesitaNi vitale dar si morale. Punctele de atracNie care pot influenNa decizia potenNialilor clienNi n vederea c umpararii serviciului sunt: calitatea deosebita a preparatelor, comportamentul placut si a mabil al personalului, curaNenia, lumina si designul interior, atmosfera aparte. SpecialitaNile culinare si bauturile oferite se individualizeaza prin calitate s imod de prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decoraNiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje n raport cu restaurantele deja existente n orasul Iasi. 3.3 SEGMENTUL DE PIAlA Segmentul de piaNa vizat este situat cu preponderenNa n orasul Iasi. Marimea aces tui segment pe care afacerea urmeaza a se concentra este estimat la 15% din populaNi a totala a orasului(400.000 locuitori) fiind de circa 60.000 de clienNi potenNiali

TendinNele pieNei Ninta este de crestere usoara. Se previzioneaza ca n urmatorii 2-3 ani sa cunoasca ritmuri de crestere rapida fiind influenNata de situaNia economica a zo nei si a Romniei. Volumul total al desfacerilor pe piaNa municipiului Iasi este de aproximativ 1.7 mld. lei pe an, considernd exclusiv restaurantele cu un anumit specific ce au un nivel mai ridicat al serviciilor. Pe lnga previziunile optimiste n privinNa dezvoltarii pieNei tinta si numarul consumatorilor considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea ca ex ista o piaNa de desfacere asigurata, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de res taurant l constituie numarul si marimea competitorilor. 3.4 CONCURENlA ConcurenNii principali potenNiali i reprezinta restaurantele cu specific franNuze sc, grecesc, chinezesc si arab. Faptul ca ele deja exista(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputaNie(destul de buna n lipsa de altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt cteva din avantajele concurenNiale pe care aceste afaceri le prezinta. Cu toate acestea, lipsa unui segment de piaNa propriu stabil ca si nivelul calit ativ al serviciului care a scazut odata cu trecerea timpului, formeaza puncte slabe ce p ot fi, si trebuie, atacate printr-o buna strategie de marketing. Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar daca nu va fi u n concurent direct restaurantul MacDonald acapareaza o parte a clienNilor, datorit a faptului ca are un nume de marca foarte cunoscut, preNuri relativ rezonabile n raport cu c alitatea produselor, noutatea absoluta n orasul Iasi a serviciului de o factura aparte. Totusi atragerea acestor clienNi nu va reprezenta pentru afacerea firmei o lovitu ra .de exemplu n perioda decembrie-ianuarie, clientela restaurantului X fiind preconizat a a fi formata numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde gusturilor si obisnuinNelo r culinare. Partea de piaNa furata de MacDonald este constituita din tineri (maxim 30 de ani) si studenNi cu o putere de cumparare mai ridicata dect media. Aceasta pierdere , practi c nu este observabila, aceasta fiind estompata de ritmul de crestere firesc de la n ceputul anului.

Efectul pozitiv al existenNei afacerii MacDonald va fi ntarirea concurenNei, si c um concurenNa stimuleaza competiNia, cei care vor avea cel mai mult de cNtigat sunt clienNii, a caror satisfacNie finala este urmarita n fapt. Consider ca existenNa unui resta urant cu un serviciu si o calitate foarte ridicata (X) si un puternic concurent cum este Mac Donald, va

duce n fapt, la mparNirea consumatorilor ieseni ntre aceste doua afaceri. Asa cum am mai aratat, segmentul de piaNa al lui MacDonald si X nu coincide n ntregime dar se adreseaza celor cu o putere financiara mai ridicata si care au gusturi sI exigen Ne mai mari privind produsele si serviciile cumparate. Pentru a ncheia aceasta analiza consider ca existenNa acestui restaurant de mai b ine de un an n orasul Iasi a educat clientela mai tnara a orasului, care odata cu trecerea tim pului si maturizarea ei se va ndrepta spre un restaurant ce corespunde imaginii sale de spre sine, prestigiului, poziNiei sale financiare si sociale. 3.5 STRATEGIA DE MARKETING linnd cont de cteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-servic iu de nalta calitate, cstiguri reduse n primul an de activitate si de alNi factori care p ot influenNa negativ mersul afacerii(inflaNie, rata dobnzii) este deci obligatorie a naliza atenta si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovar e a serviciului oferit. Politica firmei n domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator ) trebuie sa conceapa o strategie de marketing care sa conNina metode si elemente specifice f iecarei etape din viaNa restaurantului. Astfel, n chiar ziua deschiderii localului vor fi invitate personalitaNi publice ale orasului Bucuresti, oameni de cultura, oameni de afaceri de succes care se bucura de o bu na reputaNie. Reclama n aceasta perioada va fi bine orientata, Nintind segmentul de piaNa urmarit (vezi capitolul (ClienNi). Acest lucru se va realiza prin intermediul: CarNilor de vizita trimise pe adresa societaNilor comerciale, a firmelor, sau in stituNiilor publice, culturale si de nvaNamnt; Difuzarii de brosuri n cazul sosirii unor delegaNii straine sau desfasurarii unor conferinNe sau comunicari stiinNifice n orasul Bucuresti; Un mediu de comunicare m masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama; nsa acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente; nainte de lansarea afacerii, pentru a informa potenNialii clienNi de intenNia de a se dechide un nou restaurant cu un anumit specific si diferenNiat prin calitate; n perioada calda a anului(lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensa , mai incisiva ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabila unui segment mai larg de

consumatori. Motivul l constituie evoluNia cererii anuale din orasul Bucuresti (v ezi capitolul Perspective) si atragerea unui numar ct mai mare de consumatori. Data inaugurarii localului va fi si ea atent aleasa. Este recomandabila perioada propice unor astfel de acNiuni si n care volumul cheltuielilor populatiei pentru bunuri d e larg consum sau de lunga durata este cea ridicata. Aceasta corespunde primului trimes tru al anului, respectiv sfrsitul lunii februarie si nceputul lunii martie. Datorita acum ularii n

aceasta perioada a unor sarbatori tradiNionale(MarNisor, 8 Martie), inaugurarea restaurantului X ar putea fi recepNionata de catre consumatori drept un cadou cu o cazia acestor evenimente iar noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vizita localul . n ceea ce priveste mesajul si conNinutul reclamei: indiferent daca aceasta se fac e prin posta, difuzare de brosuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui servici u deosebit. Ideea centrala pe care mesajul trebuie sa o transmita este aceea a existenNei un ui restaurant select prin el nsusi, ce se evidenNiaza mai ales prin atmosfera, aspec t interior(mobilier, lumina), calitatea personalului(comportament, tact). Textul m esajului va remarca varietatea meniului, originalitatea si calitatea acestuia. Se vor evi ta specificaNii de preN, folosindu-se aluzii fine, subtile cu privire la nemulNumir ea generala ca exista puNine restaurante de calitate la un preN rezonabil. Oricum, preNul specialitaNilor culinare va fi n funcNie de preNurile preparatelor echivalente oferite de concurenNa; n acest caz preNul va fi asemanator. DiferenNierile de pre N vor apare la specialitaNile casei , acestea prevaznd un preN mai ridicat ce trebuie sa demonsr eze calitatea deosebita a produselor ce ofera siguranNa unui serviciu recepNionat ca unic.

CAP IV.ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL 4.1 ORGANIZAREA Strategia organizaNionala vizata va trebui sa menNina organizaNia activa, dinami ca si cu un nivel ridicat al forNei competiNionale Aceasta strategie va avea ca o biectiv dezvoltarea produsului sau, respectiv mbun ataNirea serviciului sau si a meniurilor. O alta strategie va consta n patrunderea n domeni i de afaceri furnizoare, realizndu-se o integrare n amonte(vezi subcapitolul Perspectiv e). Se va ncerca n acelaNi timp o strategie de diferenNiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic, cel puNin n zona municipiului Bucuresti. Strategia de difere nNiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioara, posibilitatea d e a practica preNuri mai mari, realiznd profituri mai ridicate si o mai larga flexibilitate cu furnizorii. Conducerea firmei va fi asigurata de un manager angajat care va administra firma si care va prezenta periodic un raport de activitate si care va fi selectat n special dup a trasaturile sale umane : asumarea responsabilitaNii; puterea ridicata de munca; placerea de a lucra n domeniu; pricepere organizatorica; originalitate n gndire; sinceritate si loialitate; spirit inovator. Pentru acest post este cea mai potrivita o persoana cu o vrsta cuprinsa ntre 25-30 de ani, dinamica, capabila sa asimileze rapid cunostinNele si sa nveNe din greseli; sa ai ba un caracter deschis, prezinNa de spirit si sa prezinte, de ce nu, o nfaNisare placut a.Profesional nu este absolut necesar sa fie absolvent(a) al unei scoli, al unor cursuri de sp ecialitate sau a unei instituNii cu caracter economic, dar este recomandabil. Ca importanNa, al doilea dupa administrator va fi bucatarul-sef al restaurantulu i. ExperienNa va fi caracteristica sa principala, care va cntari n luarea hotarrii de a fi angajat. Acesta va trebui sa fie absolvent al unor unor cursuri de specialitate si sa faca dovada priceperii sale n arta culinara.

Postul de economist, al treilea n piramida ierarhica, va fi ocupat de o persoana cu experienNa, absolvent de StiinNe Economice.

Restul posturilor nu necesita personal cu o pregatire nalta, bucatarii si chelner ii trebuind sa fie, totusi absolvenNi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de special itate. 4.2 PROCESUL DE PRODUClIE-DESERVIRE Procesul de producNie va fi variabil n timp si va folosi n realizarea produsului f inal diferite materii prime.n principiu acestea vor fi de origine animala si vegetala, excepNie facnd bauturile alcoolice ce nu necesita un timp de producNie, ci doar de desface re. Ca timp, procesul de producNie va dura 15 min.(salate de legume si fructe) sI 1 h s i 45 min. de ex. fripturile). Procesul de producNie va necesita diferite utilaje si se va realiza ntr-o ncapere de circa 36 m2. Procesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc ntr-o sala cu suprafaNa de 122.5 m2; va avea 15 mese si maxim 40 de locuri. Barul va avea 7m. lungime si poate de servi simultan noua clienNi. Cei trei ospatari si un barman vor reusi n condiNiile n car e restaurantul este ocupat 100% sa-si ndeplineasca responsabilitaNile cu eficienNa. 4.3 PERSONALUL Afacerea necesita 18 angajaNi din care 3 nepermanenNi. Ca pregatire acestia vor avea cunostinNe de economie, contabilitate, specifice fiecarui post. n afara de iniNia torii afacerii, economist (contabil autorizat sau expert), bucatar-sef(absolvent al un ei scoli sau cursuri de specialitate), restul angajaNilor nu necesita pregatire speciala; sof erul va avea carnet de sofer profesionist. Personalul necesar va fi identificat si recrutat de la agenNiile de recrutare-pl asare a forNei de munca, sau prin intermediul anunNurilor de mica publicitate. n cazul ajutorilo r de bucatar si a ospatarilor, ei vor fi identificaNi dintre absolvenNii cei mai bine pregatiNi ai liceelor Economice 1 si 2 din Bucuresti Este necesar a se evidenNia ca adminisratorul si economistul vor fi primii angaj aNi. mpreuna cu acestia iniNiatorii afacerii vor urma a recruta bucatarul-sef si ospat arul-sef. n continuare administratorul, bucatarul si ospatarul-sef vor recurge la selecNiona rea candidaNilor pentru celelalte posturi: bucatari, chelneri, barmani, garderobiera . Testarea solicitanNilor se va face cu scopul masurarii abilitaNii Ni cunostinNel or acestora prin demonstrarea practica a capacitaNii ndeplinirii sarcinilor. Pe lnga testul de

performanNa, candidaNii vor tebui sa ndeplineasca si condiNii de comportare, tact , Ninuta si nfaNisare fizica. CandidaNii vor fi supusi unor examinari medicale amanunNite pen tru a se

verifica daca sunt apNi pentru munca solicitata si pentru a se asigura protecNia celorlalNi angajaNi, a clienNilor si a produselor realizate n cadrul restaurantului. Instruirea personalului admis, daca este necesara, va fi efectuata de fiecare di ntre responsabilii de secNie , respectiv bucatarul-sef si ospatarul-sef. ndatoririle si responsabilitaNile fiecaruia dintre angajaNi vor fi prevazute n fis a postului astfel: -administrator:

executa aprovizionarea; primeste si recepNioneaza marfurile; pune la punct cu bucatarul-sef planul-meniu; iniNiaza introducerea unor sortimente noi; executa prezenNa si efectueaza instructajul profesional; verifica Ninuta zilnica si vestimentaNia; controleaza zilnic aparatele de casa, obiectele de inventar; ntreNine discuNii cu consumatorii, recomanda unele preparate; solicita parerea acestora asupra calitaNii preparatelor; serveste personal n unele cazuri consumatorii. -bucatar-sef ndruma, supravegheaza si controleaza ntreaga activitate profesionala; organizeaza activitatea de producNie culinara n baza planului de producNie culinara; raspunde de calitatea si cantitaNile preparate; supravegheaza modul n care se monteaza preparatele n vesela de servire; verifica personalul din secNia de producNie; livreaza preparatele culinare. -ospatar-sef organizeaza si raspunde de ntreaga activitate din procesul de servire; verifica prezenNa si Ninuta personalului; verifica starea de curaNenie si de igiena a salonului de servire;

verifica si ntocmeste meniul cu administratorul si bucatarul-sef; primeste consumatorii la intrarea n sala si i conduce la masa; primeste comanda si serveste consumatorii mai importanNi; supravegheza modul n care ospatarii si barmanul si executa serviciul; efectueaza demonstraNii de pregatire, prezentare si servire a diferitelor specialitaNi culinare; rezolva operativ sesizarile clienNilor; instruieste personalul -ospatar executa activitatea de pregatire a salonului de deservire; verifica starea de curaNenie a salonului;

executa aranjarea meselor; serveste consumatorii. -barman: efectueaza operaNiile de servire a clienNilor cu bauturi specifice secNiei; verifica stocul zilnic si valoric al gestiunii; se aprovizioneaza cu toate sortimentele de baauturi; se doteaza cu toate tipurile de pahare. Politica de salarizare va avea la baza o analiza a factorilor ce influenNeaza ni velul salariilor: cererea si oferta de munca, legislaNia(valoarea minima a salariului) , fluctuaNia costului vieNii), posibilitaNile de plata ale firmei, salarii acordate de concur enNa. Pentru a-si forma o imagine pozitiva si a-si pastra prestigiul, firma va adopta o politica de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salarizare. Fondul de salarii nu va flu ctua n funcNie de profitul obNinut si se va garanta un salariu de baza, corectat n funcN ie de inflaNie, de costul vieNii(vezi Anexa nr. 5), salariu corectat indiferent de ven iturile firmei.Planul de salarizare va prevedea si adaugarea unor prime, stimulente, pla Ni suplimentare. Pe lnga nivelul salariului motivarea personalului se va realiza si prin garantare a locului de munca(contracte de 5 ani) si n viitor, placerea de a lucra ntr-un restaurant de marca. ORGANIGRAMA PROPRIETAR ADMINISTRATOR SERVICIU AUXILIAR ECONOMIST SERVICIU JURIDIC BUCATAR-SEF PRODUCTIE OSPATAR-SEF DESERVIRE

CAP.V: INFORMATII FINANCIARE Valoarea totala a afacerii este estimata la 600000000 lei, acesti bani acoperind n totalitate cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, rezervele, costurile cu eventualele remodelari ale spaNiilor pentru desfasurarea activitaNii. Veniturile lunare sunt comparabile cu cele ale celorlalte afaceri din acest dome niu. n urmatorii ani veniturile realizate de pe urma acestor activitaNi vor acoperi n to talitate cheltuielile generate de lansarea afacerii, la sfrsitul celui de-al II-lea an de activitate estimndu-se realizarea unor profituri reale. Profitul estimat pe primul an se ridica la circa 178940262 lei(n cazul n care nu s e contracteaza nici un credit) Lansarea afacerii va costa aproximativ 600000000 lei. InvestiNiile mari n mijloac ele fixe, 279000000 lei, se explica prin faptul ca acestea sunt achiziNionate noi si sunt de buna calitate. Decorarile si remodelarile spaNiului necesita 150000000 lei, fapt justificat pri n preNul ridicat al materialelor folosite si costul mare al unor astfel de lucrari(calita te). Cheltuielile ocazionate de reclama si relaNii cu publicul(6000000 lei) sunt moti vate de reclama directa si inaugurarea restaurantului. EvidenNa contabila va fi asigurata de o persoana cu experienNa n domeniu si care trebuie sa fie obligatoriu contabil autorizat sau expert contabil. Conform calculelor punctul critic a fost evaluat la 64786801 lei Analiznd cererea publicului pentru servicii de calitate si poziNia favorabila a a facerii data de noutatea ofertei sale se considera ca punctul critic este posibil de atins do ar n situaNii de criza deosebit de dure. Aceste dificultaNI ar putea sa fie generate de situaN ii nefavorabile ale economiei naNionale, schimbari bruste ale sistemului politic(de favorabi iniNiativei particulare, o exagerata politica fiscala), dar si nepricepere organ izatorica si concurenNa neloiala. Considernd aceste situaNii ca limita, realizatorii acestui p lan au certitudinea ca, nici macar accidental(august), afacerea nu va activa n pierdere.

CAP. VI: ESTIMAREA RISCULUI Asa cum am aratat n Cap. V(InformaNii financiare), asupra desfasurarii normale a afacerii pot interveni factori de destabilizare, influenNnd negativ marimea ncasar ilor si chiar imaginea firmei. Pe parcursul anului se anticipa fluctuaNii ale cererii, d ate de numarul variabil de consumatori. Asa cum am aratat n subcapitolul Perspective ponderea principala Nii cu disponibilitaNI banesti ridicate. Migrarea acestei clientele n anului, pentru a-si petrece concediile si diminuarea activitaNii economice, a o pierdere temporara pentru afacere si realizarea unor profituri mai o vor deNine clien perioada calda a va reprezent mici.

InflaNia ar influenNa afacerea, dar nu reprezinta un factor prea important, dato rita segmentului caruia i se adreseaza oferta acestui restaurant. InflaNia va avea o influenNa destul de redusa asupra profitului(cresterea costurilor de producNie) si nu si a supra numarului de clienNi. Actualmente sistemul politic din Romnia, concretizat prin reglementarile sale guvernamentale si legislative, nu este un factor de risc. Dimpotriva, anticipare a unor masuri favorabile, cum ar fi facilitaNile acordate ntreprinzatorilor mici si mijl ocii sunt factori pozitivi care ar putea ajuta din plin la desfasurarea normala si la dezv oltarea rapida a afacerii. Pe lnga toate acestea se va ncerca, permanent, o mbunataNire a activitaNii de management, ridicarea profesionalismului personalului si executarea, la interval e regulate, a instructajului de protecNia muncii. O alta grupa de riscuri, cum sunt: incendii, inundaNii se vor evita prin asigura rea mijloacelor fixe si a utilajelor din cadrul firmei.