TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAIONAL

Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta ct mai departe de locurile aglomerate, de poluare, de zgomot. Din ce n ce mai mult, turistii renunta la hotelurile luxoase si doresc sa se simta ca acasa, ntr-un cadru intim, sa beneficieze de servicii personalizate. Dar, pe de alta parte, nu pot sa renunte la un minim de confort. Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de agroturism, si tot mai multi au apelat la aceste forme de turism, pentru a-si petrece vacanta sau concediul. Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras n principal turistii dornici de aventura, dar care si doreau un spatiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii mici, care sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice, de libertatea ce li se ofera n ceea ce priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vrsta a treia. Conceptele de turism rural difera de la tara la tara, n ceea ce priveste spatiul de cazare oferit si activitatile pe care le implica.

1.1. Conceptia diferitilor autori cu privire la notiunea de turism rural

Turismul rural a fost neglijat de cercetatorii din turism, fiind adesea confundat cu activitatile recreationale desfasurate n mediul rural. Exista o varietate de termeni care descriu activitatea turistica n zonele rurale: agroturism, turism la ferma, turism rural, turism de odihna, turism alternativ si multi altii, cu ntelesuri diferite de la o tara la alta. Keane, M.J.[1] a evidentiat faptul ca, este dificil de evitat confuziile legate de aceste denumiri, deoarece termenul de turism rural a fost adoptat de Comunitatea Europeana cu referire la ntreaga activitate turistica din zona rurala. Orice definitie a turismului rural necesita recunoasterea calitatilor esentiale a ceea ce este rural. Astfel, Urry[2] defineste spatiul rural ca fiind: Zona n care agricultura e dominanta; Zona cu relatii sociale particul 11211k109l are determinate de proprietate si controlul mijloacelor de productie agricole; Zona cu densitate redusa a populatiei, unde, n mod consecvent, sunt dificultati n asigurarea consumului colectiv.

Potrivit lui Cloke[3], zonele rurale au fost asociate cu caracteristici specifice rurale: agricultura, zone slab populate, asezari dispersate, iar ruralitatea a fost conceptualizata n temeni ai situarii la periferie, ai zonelor ndepartate si ai dependentei de activitatile economice rurale. Zonele rurale sunt locuri pentru consum si locuri unde productia este bazata pe fondarea unor noi locuri destinate turismului. Mai mult, Urry[4] atrage atentia asupra schimbarilor de preferinte, datorita aparitiei unei noi clase de servicii, care a dus la o mai mare accentuare a consumului n mediile rurale. Aceste preferinte au influentat de asemenea alte grupuri sociale, care au adoptat valori similare n consumul zonelor rurale, incluznd: urmarirea unor povesti pastorale; acceptarea simbolurilor culturale legate de mediul ritual idilic; o mai mare accentuare a ocupatiilor n aer liber n asemenea medii.

n timp ce interpretarile sociale si culturale ale unor evolutii sunt tratate n detaliu de Urry, Poon[5] ilustreaza implicatiile practice ale unor asemenea schimbari pentru industria turistica. Astfel, Poon ilustreaza aceste schimbari ca fiind trecerea de la turismul vechi (pachetul de vacanta standard), la turismul nou, segmentat si flexibil att n timp ct si n spatiu. De fapt, cercetarile recente asupra serviciilor au analizat schimbarea n cadrul societatii ca fiind una de la stadiul Fordist, n care cererea de servicii turistice era de masa, la stadiul post-Fordist, n care exista diferentieri n preferintele consumatorului si care implica necesitatea mai mare pentru producatori de a segmenta, mai sistematic, piata.
Hummelbrunner [6]si Migbauer[7] sunt de acord att cu Poon ct si cu Urry, argumentnd ca aceste schimbari ale cererii si ofertei turistice au contribuit la aparitia unui nou turism rural. Din perspectiva ofertei, aceasta s-a manifestat ca un interes crescnd fata de turismul rural n rndul clientelei mai bune, si de asemenea n rndul producatorilor de vacante, ca o protectie crescuta a mediului si o dorinta de integrare n rndul locuitorilor zonei pe care o viziteaza[8]. Lane a precizat sapte motive pentru care este dificil de dat o definitie complexa a turismului rural:[9] 1. Zonele rurale sunt ele nsele greu de definit, iar criteriile utilizate de tari variaza considerabil de la tara la tara. 2. Nu toata activitatea de turism din zonele rurale este strict rurala- poate fi urbana n forma, dar localizata n zonele rurale. Multe asa-zise sate de vacanta sunt de acest tip. Exista numeroase complexe de vacanta care au aparut n mediul rural. Ele pot fi parcuri tematice, activitati de timesharing sau structuri hoteliere de odihna.

3. Din punct de vedere istoric, turismul a fost un concept urban: marea majoritate a turistilor locuind n zonele urbane. Turismul poate avea o influenta urbana asupra zonelor rurale, ncurajnd schimbari economice si culturale. 4. Diverse forme de turism rural s-au dezvoltat n diferite regiuni. Vacantele la ferme sunt importante n multe parti ale Germaniei si Austriei, dar sunt mai rar ntlnite n USA si Canada. n Franta, casele taranesti n care ti pregatesti singur masa sunt o importanta componenta a produsului turistic rural. 5. Turismul urban sau cel bazat pe statiuni traditionale, nu se limiteaza la zonele urbane, ci se extinde si la cele rurale. 6. Zonele rurale se afla ntr-un proces complex de schimbare. Impactul pietelor globale, comunicatiilor si telecomunicatiilor a schimbat conditiile si orientarile pietei catre produsele traditionale. Anumite zone rurale sufera de populare redusa, n timp ce altele cunosc un proces de crestere a populatiei din rndul celor care se retrag sau care doresc sa dezvolte afaceri noi si neconventionale. 7. Turismul rural este o activitate complexa, cu multe fatete, si nu se compune doar din turismul la ferme. Pe lnga aceasta forma de turism, turismul rural mai cuprinde si vacante cu anumit specific n natura, ecoturism, drumetii, alpinism, echitatie, aventura, sport, pescuit, calatorii educationale, turism de sanatate, arta, iar n unele zone, turism etnic.

Pna n ultimele doua decenii, activitatile recreationale si turistice n zonele rurale erau strns legate de caracterul rural al zonei. Aceste activitati puteau fi caracterizate prin urmatorii termeni: relaxare, pasiv, nostalgie, slab tehnologice si, mai ales, non-competitivitate. Lista activitatilor includea: picnicuri, drumetii, pescuit, vizitarea locurilor istorice si culturale, participarea la curse de cai, vizitarea obiectivelor turistice, plimbari cu barca, etc.. n ultimele doua decenii, pe lnga activitatile amintite, se practica multe alte activitati diferite. Aceste activitati pot fi caracterizate prin urmatorii termeni: activ, competitivitate, nalt tehnologice, modern, rapid si individual si includ: parapanta, planorism, schi, ciclism pe poteci de munte, curse de masini, ecoturism, plimbari cu barca cu motor, turism de aventura, etc.. Exista mai multe definitii date turismului rural. Una dintre definitii apartine Departamentului de Turism al Australiei. Potrivit acestei definitii: turismul rural este oactivitate cu multe fatete care are loc n zone libere, deschise, rurale, si reprezinta pentru vizitatori esenta vietii la tara. [10] Activitatile considerate importante de Departamentul de Turism al Australiei, n contextul ruralitatii, includ: agricultura, activitati bazate pe natura, aspecte culturale ale zonelor rurale, activitati sportive si activitati de aventura n zonele rurale. Turismul rural este, n mod invariabil, subiectul interventiei guvernului. Aceasta interventie poate restrnge, crea sau mentine oportunitatile turismului rural. Actuala dimensiune a interventiei guvernamentale n turismul rural variaza de la tara la tara si n interiorul statelor n strnsa legatura cu varietatea conditiilor fiecarui stat si a fiecarei regiuni. Printre principalele motive pentru care guvernele intervin n turismul rural pot fi mentionate: [11] aspecte politice si organizationale cu privire la optiunile recreationale, acces si participare, planificarea si dezvoltarea turismului; semnificatii economice ale turismului rural, asa cum sunt prezentate n publicatiile guvernelor. Politicile turismului rural sunt, adesea, formulate si implementate cu scopul de a se crea locuri de munca, diversifica baza economica; protejarea zonelor turistice; conservarea naturii si controlul poluarii; investitii pentru dezvoltarea infrastructurii; dezvoltarea serviciilor turistice; marketingul si promovarea turismului.

n timp ce orice afacere turistica sau ospitaliera poate fi localizata ntr-o zona rurala, mai jos este indicat un punct de plecare pentru definirea afacerii de turism rural tipice:[12]

Echipament, servicii de ghid si de nchiriere pentru vnatoare, pescuit, echitatie, safari, studii ale naturii, navigatie, vehicule de teren si alte activitati de recreere si aventura n aer liber (dar nu dependente de o dezvoltare puternica a facilitatilor); Servicii de transport aerian n zone ndepartate, acestea fiind deseori denumite ntreprinderi de aventura si ecoturism; Asezari ecoturistice si n natura; statiuni de dimensiune redusa; Asezaminte retrase (uneori numite cazare alternativa); Mici hoteluri la sosea sau alte forme asemanatoare de cazare; Statiuni balneoclimaterice cu specific rural; Tabere de mici dimensiuni; tabere sezoniere pentru grupuri organizate; Case de oaspeti si cazare cu mic dejun; hanuri de tara si taverne; vizite si cazare la ferme; Proprietati ntinse cu posibilitati de cazare la scara redusa si de practicare a unor activitati n aer liber; Parcuri pentru safari; ferme de pescuit si pentru jocuri; activitati agricole, silvicole, de pescuit si alte activitati primare, care vnd vizitatorilor produse sau servicii sau care-i cazeaza; localuri cu alegerea produsului dorit; programe educationale legate de resurse; Facilitati pentru coborrea cu schiurile si cross de intensitate redusa; Servicii de vnzare si ospitalitate la sat sau la sosea; Festivaluri si evenimente specifice n sate si parcuri nationale; Servicii oferite de localnici si culturi traditionale legate de rezerve sau zone traditionale n ceea ce priveste folosirea resurselor; Atractii interpretative sau traditionale; Tururi ale zonelor rurale cu ghid nsotitor (peisaje si teme culturale); Cooperative comunale; Comunitati de localnici care ofera servicii turistice; Parcuri naturale cu posibilitati de vizitare.

Bramwell[13] noteaza faptul ca turistii care si petrec vacanta n mediul rural par a fi mult mai multi si mai bine instruiti dect ceilalti turisti, cautnd produse de calitate si cheltuind

pentru vacante sume peste medie. n ceea ce priveste motivatiile, exista putine materiale publicitare disponibile. Opperman[14] a descoperit un lucru surprinzator ntr-un studiu despre agroturism, realizat n sudul Germaniei: operatorii turistici credeau ca motivatia turistilor era un mediu calm si odihnitor, dar pentru turisti, mediul respectiv era doar un aspect secundar. Aspectele operationale care afecteaza nfiintarea si dezvoltarea afacerilor n turismul rural, n opinia lui Page si a lui Getz, sunt: Accesibilitatea. Pentru afacerile de turism rural, precum restaurante si afaceri ce presupun vnzari cu amanuntul, accesibilitatea este esentiala Autostrazile si localizarea oraselor este esentiala. Pentru altele, departarea este avantajoasa, dar pentru a se ajunge n acea zona, clientul trebuie sa suporte un cost mai mare. Utilizarea multipla: integrarea afacerilor turistice n mediul local. Resursele turismului rural, n majoritatea localitatilor, sunt amestecate cu resursele celorlalte sectoare ale economiei. Acest lucru poate ridica probleme de compatibilitate, iar n alte zone competitii pentru aceleasi resurse. O alta problema de utilizare multipla a importantei afacerilor este acea a utilizatorilor incompatibili. De exemplu, rurile nu pot permite n acelasi timp barci cu motor si rafting, fara riscul unor accidente serioase. Sezonalitatea. Cererea sezoniera pe termen scurt pentru turismul rural este dependenta de factorii institutionali si climatici. nsa, utilizarea resurselor primare poate mpiedica sau ncuraja vizitele sezoniere, cum ar fi dorinta populatiei urbane de a participa la strngerea recoltelor, precum si la diferite evenimente culturale din diferite perioade ale anului. Gama normala a activitatilor de turism are vrful n sezonul de vara, bazndu-se, n special, pe vizitarea obiectivelor turistice, cazarea n resedintele de vacanta sau n ferme, pe sporturile pe apa sau pe excursii. n multe zone rurale a fost creat un sezon de sporturi de iarna, cu toate ca necesitatile sunt diferite. De obicei, cererea este mult mai mica n sezoanele de toamna si primavara, desi pentru cei mai multi oameni acestea sunt cele mai potrivite pentru vizitele la tara sau n natura. Strategiile de prelungire a sezonului de turism rural cuprind, de obicei, dezvoltarea unor produse noi (mai ales sporturi ce pot fi practicate pe tot parcursul anului), pachete de servicii stimulative si la preturi avantajoase, evenimente speciale si marketing segmentat. Infrastructura si tehnologia. Proiectantii de turism rural ntotdeauna vor avea probleme legate de infrastructura, att din punct de vedere cantitativ, ct si calitativ. Adesea, infrastructura este concentrata n cteva localitati rurale sau de-a lungul marilor artere de circulatie. Dar dezvoltarea sistemului de drumuri si alimentarea cu electricitate va ncuraja mai mult circulatia si se va diminua atractivitatea originala a zonei. Finantarea. Costurile sunt adesea mari n zonele rurale , dar mai ales n zonele ndepartate, att din punct de vedere al dezvoltarii, ct si al operarii. Costurile infrastructurii publice, cum ar fi drumurile, vor fi mai ridicate, iar autoritatile locale, de cele mai multe ori, nu pot suporta finantarea unor proiecte ambitioase sau ntretinerea adecvata a acestora. ntr-un sens general, costurile aditionale ale turismului rural sunt trecute n costul turistilor, prin mentinerea unui pret ridicat pentru multe experiente turistice.

Munca. Multe afaceri de turism rural sunt de scara mica si adesea n familie. Cantitatea si calitatea muncii n zonele rurale este o problema globala pentru industria turistica. Rezidentii ar putea fi neexperimentati n industria serviciilor sau chiar ostili acestor meserii. Oportunitatile de training sunt limitate. Durabilitatea. Pentru o dezvoltare durabila sunt necesare doua sisteme: monitorizare prin impactul cercetarilor si implicarea continua a comunitatilor. Rezidentii vor fi mai interesati de identificarea amenintarilor dezvoltarii, dect cei din afara si este posibil ca perspectivele lor legate de durabilitate sa fie mai diferite. Design. mbinarea n mediul rural si pastrarea ambiantei rurale sunt importante pentru afacerile n domeniul turismului rural. Nu numai dezvoltarea ar trebui sa fie potrivita din punct de vedere arhitectural, dar si situarea n raport cu viata salbatica este importanta.

n sfrsit, dupa cum au mentionat si Page si Getz[15], definitia turismului rural din punct de vedere teoretic nu este importanta pentru cei ce practica aceasta forma de turism, grija lor fiind de a atrage segmentul optim al mix-ului de marketing si posibilitatea de a acoperi toate segmentele pietei. Definitia nu este importanta nici pentru turisti, ei cauta anumite oportunitati si atractii pentru zonele rurale n care doresc sa mearga.
Cea mai reprezentativa forma de turism rural este cea bazata pe agroturism, care include att cazarea, ct si servirea mesei n gospodaria respectiva, nsotite si de alte atractii: zone montane, ape si alte posibilitati de recreere care stimuleaza si atrag turistii.

1.2 Experienta dezvoltarii turismului rural n Europa

Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile Uniunii Europene. Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai putin organizata. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic n spatiul rural. Numeroase organizatii de turism, din diverse tari europene , se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti, dintre care amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si petreaca vacanta sau concediul ntr-o zona linistita si la preturi accesibile.
Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe deosebiri se refera la capitolul de dotari si servicii, fiecare tara avnd potentialul sau propriu si punctele sale forte. Una dintre organizatiile de turism rural este EUROGTES. Aceasta a fost nfiintata n 1990, si este o organizatie care acopera ntreaga Europa geografica. Programul de actiune al Comunitatii Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizatii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele, stabilite prin statut. Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii Europene corespund cu urmatoarele obiective ale Eurogtes: Definirea ofertelor turistice n mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate n turismul rural n Europa; Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra;

Codificarea produsului Turismul rural, astfel nct sa fie inteligibil pentru client si n asa fel nct, clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere; Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul practicat n mediul rural; Sa construim Europa, nseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile n care turismul rural se afla n faza de organizare, punnd la dispozitie experti, astfel nct sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica[16].

Din anul 1993, Romnia este membra EUROGTES.

A. Franta
Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta putnd fi considerata leaganul turismului rural. ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor n mediul rural . n 1964 au fost lansate Statiunile verzi de vacante. Pentru a deveni statiune verde, o localitate trebuie:[17] sa ofere un cadru de vacanta natural si atractiv (calitatea apei, proprietati generale); sa posede echipamente recreationale diversificate (terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie, etc.); sa dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de paturi), diversificate si confortabile (teren de camping 2*, hotel clasificat); sa asigure informatii turistice. Conceptul vacantelor verzi declanseaza o multitudine de initiative individuale si colective, multiplicnd formele de cazare. n acelasi timp se multiplica si asociatiile locale, regionale sau nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter turistic, apoi lansnd stagii de artizanat. Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au constituit ntr-o asociatie generala, denumita Tourisme en espace rural(TER), ce cuprindea 4000 de sate turistice, 150000 de locuri cazare, dispersate n 80 de departamente. Dupa o perioada de euforie, n jurul anului 1975, se constata o plafonare incontestabila a tuturor activitatilor rustice. Spre nceputul anilor 80 se pare ca turismului rural nu i se acorda un loc stabil alaturi de celelalte tipuri de vacante. n ceea ce priveste agroturismul, au existat mai multe conditii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea acestuia. Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a confruntat agricultura franceza, ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate complementara pentru zonele n care agricultura ntmpina dificultati. O alta conditie a fost reprezentata de cresterea n ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. De asemenea, trebuie adaugat si faptul ca n Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor, ceea ce permite petrecerea timpului liber n mai multe locuri. n domeniul turismului rural, regruparea producatorilor se face n jurul numeroaselor asociatii: Gtes de France, Agriculture et tourisme, Logis de France, Clconfort, Villages Vacances Familles, Htels et Chteaux.

Franois Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta:[18] Hoteluri care sunt clasificate n sase categorii (fara stea, 1*, 2*, 3* ,4* ,4* lux); Unitati 5*; de tip meubls, prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la

gtes rurauxdin cadrul Gtes de France, clasificate n patru categorii ( de la 1 la 4 spice); Satele de vacanta, care sunt echipamente colective care permit un sejur complet, asigurnd cazare, alimentatie si agrement pentru un pret forfetar, clasificate n doua categorii: confort si grand confort; Campinguri si caravane, divizate n tabere de turism exploatate permanent- clasificate n cinci categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort), si tabere de turism exploatate sezonier clasificate n doua categorii (sezoniere si arii naturale); Parcuri rezidentiale de loisir, care sunt terenuri amenajate pentru cazare, dispunnd de cel putin 35 locuri si eventual caravane- nu sunt clasificate. Un gte este o casa de vacanta n mediul rural, construita sau amenajata dupa criteriile unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea primirii.[19]
Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente n case taranesti) construite si restaurate de proprietari si echipate n vederea nchirierii lor pentru o vacanta pe tot timpul anului. Ele sunt dotate n mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa calda, frigider, grup sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, WC interior (la una sau mai multe camere).

Asociatia Gtes de France este principala asociatie de proprietari de locuinte turistice din mediul rural. Marca Gtes de France este rezervata structurilor de primire turistice situate n mediul rural, selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei Nationale a gtes-urilor franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata a proprietarilor. Ea regrupeaza 55.000 de gtes ruraux pe teritoriul Frantei. n fiecare an, aproximativ 2.000 de noi gtes beneficiaza de marca colectiva Gtes de France, costul mediu al investitiei fiind de 51.000 EURO. Anual, asociatia publica si editeaza peste 2 milioane de ghiduri.
n cadrul asociatiei Gtes de France exista mai multe forme de structuri de cazare si dintre acestea vor fi amintite cteva: pensiunile, ferma-han (asigura produse de gastronomie traditionala), Gtes de Pches, Gtes de Neige, gtes accesibile persoanelor cu handicap, Gtes Panda, gtes de etapa, gtes pentru copii, gtes pentru adolescenti, campingul la ferma, fermele pedagogice.

Un alt sistem de cazare specific turismului rural l reprezinta Clconfort. Reteaua Clconfort regrupeaza 10.000 de locatii n 30 de judete. Unitatile de tip meubls sunt situate n principal n orase mici, pe litoral, n statiuni termale si la munte si pot fi case independente, apartamente n cadrul unor case, apartamente n imobile sau resedinte. Aceasta marca asociativa clasifica unitatile de tip meubls, de la 1 la 4 chei.

Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale, cum ar fi: Meubls Confiance, Nid-Vacances, Bienvenue la ferme, Caf-Couette, Relais et Chteaux, Logis de France, Les Coeurs, Relais du Silence, Parcs Naturels de France, Baladhtel, Relais Saint-Pierre. n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de organizare. La nivel comunal s-a nfiintat Grupul Agricol de Exploatare n Comun (G.A.E.C.), care permite exploatarea si promovarea unor gte sau a unor hanuri taranesti. La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural. n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, Haute-Loire si Puy de Dme si Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 5 departamente: Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritime.

B. Austria
n Austria activitatea de turism rural dateaza de mai bine de 150 de ani, cnd cazarea turistilor se facea fie n pensiunea taraneasca, fie n hanuri. Iar ncepnd cu doua decenii n urma, au aparut doua notiuni: satul turistic de recreatie si statiunea de odihna. Prin sate turistice de recreatie, Uniunea Comunala Austriaca are n vedere asezari satesti, cu caracter predominant taranesc, n care turistul poate sa-si petreaca concediul n izolare si liniste si n acelasi timp sa cunoasca obiceiurile si bogatia folclorica a zonei.[20] Pentru ca o localitate sa fie declarata sat turistic de recreatie, ea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: o o o o o Izolarea asezarii, aceasta trebuind sa fie amplasata la o distanta corespunzatoare de caile de comunicatie mai frecventate; Sa aiba caracterul unui sat, caracter ce este determinat de numarul si structura populatiei; Arhitectura trebuie sa se ncadreze n stilul tinutului; se recomanda ca noile constructii sa nu depaseasca doua nivele; Cazarea turistilor se va face n unitati modeste; Amenajarea restaurantelor se va face n stil taranesc n ceea ce priveste aspectul exterior si mobilarea ncaperilor, vor fi servite mncaruri cu specific local, cu denumire locala, iar personalul va purta costum popular; O conditie sine qua non este lipsa poluarii sonice n aceste localitati; Pastrarea datinilor, obiceiurilor, portului; ngrijirea localitatii.

o o o

Revistele austriece de specialitate publica, n mod regulat, informatii cu privire la satele turistice de recreatie: adresa, altitudine, clima, numar de locuitori, cai de acces, mijloace de transport, statii de benzina, sporturi, distractii, rezervari, numar de telefon, etc.. Statiunile de odihna sunt localitati organizate pentru vizitatori, care din punct de vedere al aspectului, pozitiei, structurii si regulilor privind pastrarea linistii corespund caracteristicilor unui sat turistic de recreatie, dar care se diferentiaza prin numarul vizitatorilor, instalatiilor.[21] Uniunea Comunala (Gemeindebund) recunoaste statutul unei localitati ca fiind sat turistic de recreatie sau statiune de odihna. Statul se implica n activitatea de turism rural prin intermediul Ministerului de Comert si Reconstructie, care acorda credite pentru dotarea unitatilor de cazare. De asemenea, si Ministerul Agriculturii si Silviculturii sprijina actiunea de construire de camere pentru turistii straini la fermele taranesti. Entitatile si nivelele la care este organizata activitatea de turism rural n Austria sunt urmatoarele: Organizatii Turistice Satesti (O.S.T), cuprinznd unul sau mai multe sate, daca acestea sunt mai putin populate sau frecventate; Centre de Administrare a Organizatiilor Turistice Satesti (C.A.O.T.S.), la nivelul judetului.

Cea mai importanta regiune pentru turismul rural austriac este Tirolul. n aceasta regiune turismul la ferme a luat amploare n ultimii 25 de ani, din necesitatea gasirii unor venituri extraagricole pentru tarani. Cazarea se realiza n pensiuni particulare si din acest motiv existau foarte putine hoteluri si moteluri de dimensiuni mici. De asemenea, turismul rural nu s-a limitat la datele propriu-zise, ci a patruns si n catunele si fermele mai izolate, fiind interzisa construirea resedintelor secundare n aceasta zona.. Statul, prin intermediul unor case de credit sau banci populare, a acordat taranilor credite pentru investitii agrare pe termen lung (15 ani) cu o dobnda de 3-5%. Aceste credite erau prevazute n Planul Verde. n Austria, activitatile promotionale se desfasoara pe mai multe nivele. Sindicatele de Initiativa Satesti, care utilizeaza o parte importanta a bugetului de care dispun, pentru promovarea produsului turistic, actioneaza pe plan local. Aceste organisme dispun de venituri provenite din taxele de sejur platite de turisti si din contributiile membrilor sai. Uneori satele se grupeaza pentru a desfasura activitati promotionale de mare anvergura. La nivel provincial, Oficiul de Turism al Landului finanteaza propaganda turistica prin editarea de pliante, participare la trguri internationale, etc.. La nivel federal, Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac intensifica efortul publicitar pentru cresterea fluxurilor turistice internationale. De asemenea, mai exista si birourile oficiale n principalele tari emitente de turisti, care au sarcini variate: informarea publicului, contacte cu presa, publicitate, prezenta la marile manifestari n domeniu, raporturi cu agentii de voiaj si ofertantii de vacante.
C. Germania

Turismul rural n Germania dateaza de mai bine de 150 de ani. La nceput, vacantele erau petrecute n locuinte ieftine la sate, n apropierea oraselor. Cazarea se facea ntr-un fel de hotel mic sau n camere nchiriate la ferme. Doua mari organizatii care reprezinta agricultorii Societatea Germana pentru Agricultura (D.L.G.), nfiintata n 1885 si Organizatia pentru Stimularea Opiniei Publice (I.M.A)- au nceput sa colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse sa primeasca turisti. O problema majora n analiza turismului rural este disponibilitatea datelor. n Germania, de exemplu, sederile peste noapte si oferta de locuri de cazare sunt, astazi, nregistrate numai cnd operatorul are 9 sau mai multe locuri de cazare. n anul 1990 a luat fiinta Grupul de lucru pentru vacanta n gospodaria taraneasca si turismul rural din Germania (ANG), ale carui obiective sunt printre altele: elaborarea de strategii viznd promovarea turismului n gospodaria taraneasca si stimularea turismului rural, cu scopul de a contribui la mbunatatirea sectorului economic a unitatilor de cazare. Spectrul cazarii n turismul rural variaza de la terenuri pentru tabere, autoservire, Bed&Breakfast la unitati de cazare cu toate facilitatile. Desi turismul la ferme poate acoperi ntregul spectru al cazarii, accentul se pune pe autoservire si B&B. Locurile de cazare nu sunt distribuite n mod egal n Germania. Statele de est sunt caracterizate printr-un numar mic de locuri de cazare, iar cele doua state sudice: Bavaria si Baden-Wrttemberg nregistreaza cel mai mare numar de locuri.
Pe plan national a fost lansata n aceasta tara actiunea Vacante la fermele taranesti, prin care statul acorda mprumuturi speciale acelor gospodarii care ofereau turistilor spatii de cazare corespunzator amenajate. Organizatorii acestei actiuni opereaza cu urmatoarele argumente: un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit dect orice alta activitate n cursul unui an ntreg.

[22] Sub sloganul Vacanta la tara, n anul 1980, n Germania au fost create conditii favorabile de cazare si masa, de la Marea Nordului pna n Alpi. n acest scop au fost dezvoltate peste 2.000 de locuinte de vacanta de diferite marimi, precum aproximativ 10.000 de camere single, duble sau cu mai multe paturi. n aceste spatii de cazare se permitea cazarea familiilor cu copii mici si cini, iar cei mici beneficiau de reduceri importante de preturi. Prin analiza turismului rural din Germania putem remarca faptul ca, acesta, exercita o influenta puternica asupra comertului si micii industrii.
D. Elvetia

Din 1985 si pna n prezent aproape 2.000 de ferme pe an si-au ncheiat activitatea. Fermele mici au trebuit sa-si diversifice activitatea pentru a supravietui. Astfel, unele dintre ele au nceput sa practice turismul rural.

n ultimul timp, n Elvetia, se studiaza si se ncurajeaza tendinta de a transforma unele sate existente n sate turistice. n prima etapa, a crearii satului turistic, s-au rezolvat probleme legate de aducerea apei, canalizare si unele probleme de infrastructura. Apoi s-a organizat si realizat sistemul de aprovizionare si numai dupa aceasta s-a construit un cartier nou cu case tip vila, dar cu conditia respectarii stilului traditional al regiunii. Apartamentele au fost vndute unor persoane particulare, administratia avnd obligatia sa le gospodareasca atunci cnd proprietarii nu-si petrec timpul liber n satul respectiv. Satele de acest tip sunt destinate unei clientele cu venituri modeste si medii, inclusiv pentru turistii straini. De asemenea, s-a stimulat crearea unor mici colonii de vacanta n imediata apropiere a centrelor turistice, Touring Club Suisse fiind cea care promoveaza realizarea acestui gen de turismmici colonii de vacanta n imediata apropiere a centrelor turistice.
Turismul rural n Elvetia, este singurul sector al turismului n care oferta de locuri de cazare este inferioara cererii.

Asociatiile SRVA, AGORA, AGIR au nceput la 1 ianuarie 2002 sa implementeze o actiune concentrata de promovare a turismului rural n partea franceza a Elvetiei, datorita crearii Centrului de Competente pentru Turismul Rural, care reuneste 7 cantoane, camere de agricultura, organizatii pentru promovarea turismului rural. Cele 3 asociatii (SRVA, AGORA, AGIR) vor nceta munca n echipa la sfrsitul anului 2004.

E. Polonia
Cazarea turistilor n casele din mediul rural dateaza de peste 3 decenii, dar satele au fost incluse n circulatia turistica ncepnd cu deceniul trecut. ncepnd cu anul 1930, au fost lansate cursuri de training pentru gospodine, n ceea ce priveste cazarea, alimentatia si alte servicii; iar n anul 1937 a fost editat primul ghid al familiilor ce primesc turisti. Principalele organizatii care ofera cursuri pentru fermieri: Federatia Poloneza de Turism Rural "Hospitable Farms" si ECEAT Polonia, care organizeaza cursuri pentru fermieri ncepnd din 1994. Promovarea satelor turistice, n Polonia, a contribuit la decongestionarea centrelor turistice supraaglomerate, precum si la asigurarea unor conditii de cazare pe gustul turistilor, la preturi convenabile. Satele turistice sunt create din initiativa locala si trebuie sa ndeplineasca cteva conditii minime: cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de aprovizionare si servire a mesei, agrement si conditii sanitare bune, camere curate, etc. Pentru o mai buna vizualizare a satelor turistice, pentru scoaterea n evidenta, este utilizata o emblema conventionala, care apare att pe tablitele indicatoare, att n sat, ct si la gospodariile celor care nchiriaza camere. Promovarea satelor turistice se face prin presa scrisa, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri de informare a turistilor. Locuitorii, care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare, primesc credite de la Banca Agricola, de la Cooperativele de Productie si de la Casele de Economii, n vederea dezvoltarii gospodariilor. De asemenea, exista doua organizatii de finantare implicate n dezvoltarea rurala: Agentia pentru Restructurare si Modernizare a Agriculturii si Fundatia Programelor de Asistenta pentru Agricultura. Aceste credite pot fi utilizate n vederea construirii de noi spatii de cazare, renovare celor

vechi sau pentru mbunatatirea dotarilor. Totodata, locuitorii din satele turistice sunt sprijiniti prin unele degrevari de impozite asupra veniturilor realizate din activitati turistice. Aceste facilitati au determinat cresterea numarului fermelor agroturistice de la 5800 n anul 2000 la aproape 7400 n anul 2003.

F. Bulgaria
n Bulgaria, statul ncurajeaza promovarea turismului rural. Satele turistice sunt omologate de catre Balkanturist si declarate ca atare prin hotarre guvernamentala. Pentru a fi declarate sate turistice, localitatile trebuie sa ndeplineasca conditii legate de cadru natural, cai de acces, posibilitati de cazare, masa si agrement etc.

Pentru promovarea turismului rural exista doua organizatii mari (Asociatia Bulgara de Turism Rural si Ecologic si Asociatia Bulgara de Turism Alternativ) si cteva birouri de turism regionale care asigura cursuri de training. Un nou proiect de dezvoltare rurala va ncepe n anul 2004 si va continua pna la sfrsitul anului 2005. El va include 11 municipalitati, care intentioneaza sa investeasca n forme alternative de turism. Regiunile care au cstigat competitia sunt zonele Pernik, Montana, Blagoevgrad, Kurdjali si Haskovo. Satele Ardino, Kirkovo si Ivailograd vor ncerca sa introduca formele de turism alternativ. Suma totala a proiectului este de aproximativ 160.000 BGN (leva)[23].
Conceptul de turism rural ramne nedezvoltat, pe scara larga, n Bulgaria n ciuda posibilitatilor prezente: programele de dezvoltare a turismului rural sunt rare; pentru multe regiuni muntoase, unde nu exista potential pentru dezvoltare industriala, turismul rural poate asigura o solutie buna pentru problemele economice curente; existenta unei retele de parcuri naturale n Bulgaria. Principalele probleme cu care se confrunta dezvoltare turismului rural n Bulgaria sunt: lipsa constientizarii a ceea ce este turismul rural de fapt si lipsa antreprenoriatului

n majoritatea zonelor rurale; lipsa fondurilor (si creditelor) accesibile pentru sprijinirea potentialilor antreprenori de turism rural; lipsa unei politici de sprijinire a turismului rural, de exemplu taxe preferentiale pentru nceperea afacerilor.

G. Belgia
Turismul rural n Belgia devine cunoscut, ncepnd cu anul 1973, cnd se constituie prima asociatie, Asociatia Agricola Belgiana. Asociatiile, n Belgia, se pot constitui prin actiunile de colaborare a ctorva familii prietene n scopul promovarii produselor realizate la ferma uneia dintre aceste familii. n vederea extinderii si modernizarii fermei, toti asociatii participa initial ca investitori, recupernd ulterior investitiile din beneficiile realizate.
Ferma poseda autorizatie de vnzare pentru produsele sale, care sunt naturale, de o calitate superioara, la a caror realizare nu s-au utilizat ngrasaminte chimice. n vederea lansarii acestor produse se realizeaza etichete si hrtie de ambalat care poarta emblema fermei, cu denumirea ei, adresa si programul de vnzare al produselor. Publicitatea se realizeaza prin intermediul unor afise si pliante care poarta emblema fermei. La ferma se vnd att produse de baza, lactate, ct si tartine din pine de casa, legume n stare naturala, bauturi alcoolice si nealcoolice obtinute din prelucrarea produselor naturale din ferma, gemuri si dulceturi.

Principalele asociatii de promovarea a turismului rural n Belgia sunt: Accueil Champtre (Wallonie), Gtes de Wallonie, Federatia Flamanda pentru Turismul n Ferme si la ara(Flanders).

Asociatia Accueil Champtre a fost nfiintata n 2001, pe lnga alte doua asociatii Fetourag si Utra care promoveaza turismul rural n Wallonie nca din secolul XIX. n 2003 asociatia a publicat un ghid de 200 de pagini, mentionnd toate unitatile de cazare si activitatile disponibile la fermele din Wallonie. Asociatia Les Gtes de Wallonie are ca responsabilitati omologarea si controlul unitatilor de cazare. n Belgia exista aproximativ 260 de gtes-uri rurale si 145 de camere de oaspeti. Federatia Flamanda pentru Turismul n Ferme si la ara promoveaza 137 de ferme care asigura cazare, clasificate n patru categorii (1-4 frunze de trifoi). n timp ce Federatia Flamanda pentru Turismul n Ferme si la ara clasifica fermele pe frunze de trifoi, Oficiul Flamand de Turism le clasifica pe stele.
H. Portugalia
Turismul rural n Portugalia s-a dezvoltat mai nti n nordul tarii, fiind practicat de familiile de agricultori si de rezidenti din mediul rural care au n proprietate ferme, conace sau chiar castele vechi, case rustice, mori, vile. Pe lnga unitatile de cazare amintite mai sus, mai sunt campingurile din toata tara, care ofera posibilitatea petrecerii unei vacante economice si, de asemenea, hanurile destinate turistilor tineri.

n iulie 1997, Directia Generala de Turism (DGT) a stabilit o noua clasificare pentru turismul rural:
-Clasificarea TR (turism rural): case vechi cu arhitectura clasica.

-Clasificarea AT (agroturism): ferme n care se mai locuieste nca. -Clasificarea TH (turism n resedinte): conace vechi din secolele XVI-XVII si alte castele mici din mediul rural. -Clasificarea CC (turismul n casele din mediul rural): case clasice de nchiriat. Statul se implica n activitatea de turism, prin Ministerul Comertului si Turismului, care faciliteaza acordarea unor credite pe termen lung si nerambursabile n procent variabil, 40-60%, celor care doresc sa se implice n activitatea de turism rural pe o perioada de minimum 10 ani. n tara functioneaza si cteva organizatii de turism rural, precum: TURIHAB (Asociatia de Turism n Resedintele din Portugalia), care acorda sprijin pentru nfiintarea de ferme, utilizate pentru cazarea turistilor, dar si pentru asigurarea unor activitati agroturistice (exemplu: pescuit, vnatoare, etc)., ANTER (Asociatia Nationala de Turism n Spatiul Rural), CENTER (Centrul National de Turism n Spatiul Rural).
1.3.Turismul rural n alte zone ale lumii

Turismul rural nu este o forma de turism practicata numai n Europa, ea fiind ntlnita si n alte zone din lume cu posibilitati de practicare a acesteia. Printre principalele zone se pot enumera: S.U.A. si Canada de pe continentul american, Noua Zeelanda si Australia si China, de pe continentul asiatic.

1.3.1. S.U.A. si Canada

Printre tarile cu renume n practicarea turismului rural pe continentul american pot fi enumerate: S.U.A si Canada. O mare parte din americanii si canadienii, care locuiesc astazi n zone metropolitane cu o populatie de peste 1 milion, si petrec vacanta sau concediul n spatiile rurale.

A. S.U.A.
n SUA, doua initiative federale au sprijinit turismul rural prin sustinerea sistemului sectorului privat n vederea dezvoltarii afacerilor turistice rurale. Prima, Fundatia Nationala pentru Turism Rural este o organizatie non-profit, iar cea de-a doua, programul Rute Istorice si Pitoresti, este un instrument de coordonare a managementului si planificarii turismului rural. n S.U.A. exista astazi 2.052 districte rurale (subdiviziuni politice ale unui stat), care reprezinta 75% din suprafata tarii si sunt locuite de 17% din ntreaga populatie a tarii (49 milioane locuitori). n 1992, zonele rurale asigurau 18% din locurile de munca ale tarii si generau 14% din venituri. Economia americana, n zonele rurale, se bazeaza pe sectorul privat, pe sectorul serviciilor (turistic si recreativ, financiar , de asigurari, de valori imobiliare, comert cu amanuntul si restaurante). Politica turismului rural n S.U.A. Politica federala practicata de S.U.A. n domeniul turismului a dat nastere Fundatiei Nationale pentru Turism Rural (NRTF). nfiintata ca o corporatie caritabila si non-profit, NRTF este nsarcinata cu planificarea, dezvoltarea si implementarea proiectelor si programelor care au potential mare n cresterea veniturilor din export, venituri provenite din turismul rural si transporturi, atragnd astfel turisti n zonele rurale ale Americii. Fundatia Nationala pentru Turism Rural are patru initiative majore, care urmaresc mbunatatirea competitivitatii afacerilor din domeniul turismului rural din S.U.A.. Aceste initiative se concentreaza n jurul unor actiuni strategice pentru stabilirea, dezvoltarea si promovarea afacerilor turistice n zonele rurale. Acestea sunt: 1. Conectarea prin internet. NRTF n colaborare cu College of Business and Administration At the University of Colorado, la Boulder au dezvoltat unul din primele site-uri World Wide Web. Intitulat United States Travel and Tourism Information Network (USTTIN), aceasta initiativa pe internet (www. uttin.org) a intentionat sa fie o unealta att pentru marketing, ct si pentru managementul turistic. Este proiectat astfel nct sa fie prietenos cu utilizatorii, sa poata fi accesat usor la nivel national. 2. Programul Parteneri ai Turismului de Stat. Acest parteneriat presupune formarea unui consiliu de consultanta specializat n domeniul turismului rural, identificarea necesarului de resurse ale turismului din zonele rurale si furnizarea de informatii si contacte pentru comunitatile rurale ce

solicita asistenta tehnica pentru dezvoltarea si managementul produselor si serviciilor lor turistice. 3. Programul Initiativa de Turism International. NRTF este interesata n stabilirea unor relatii cu numeroase tari, ai caror rezidenti doresc sa calatoreasca n zonele rurale din S.U.A.. Acest program intentioneaza sa ncurajeze dezvoltarea programelor turistice rurale si a pachetelor turistice destinate pietei japoneze. Japonezii sunt interesati de istoria si cultura vestului Americii, incluznd cowboy si americanii indieni din nastere.
4. Programul Serviciul Forestier al S.U.A.- studiu de caz- proiect. NRTF a pregatit 12 studii de caz despre dezvoltarea turismului rural.

Campingurile din SUA: O aventura n domeniul afacerilor turismului rural KOA (Campingurile Americii) este cel mai mare sistem privat care ofera toate serviciile necesare sederii peste noapte, oferind mai mult de 75.000 de locuri de campare n peste 500 de proprietati. KOA a fost nfiintat n 1962 de un grup de oameni de afaceri, care au gasit o oportunitate n a oferi servicii motociclistilor, care calatoreau prin tari, pentru a participa la Worlds Fair, din Seattle, Washington. KOA si-a dezvoltat conceptul campingului francizat. 70% din KOA sunt operate de proprietari particulari, 11% sunt detinute si operate de companii, iar restul de 19%, sunt detinute de investitori, care angajeaza manageri pentru a le administra. Multe campinguri ofera servicii de recreere, terenuri de sport, utilitati pentru reteaua radio si TV si bazine de nnot. Rezervarile se pot face la oricare KOA sau printr-un serviciu de rezervari international. Central City/ Dory Hill KOA este doar una din multele afaceri turistice rurale ce pot beneficia de initiativele federale. Construit n 1969, campingul a operat la nceput doar sezonier, acum fiind deschis tot timpul anului cu 30 de locuri pentru corturi si autovehicule. Central City / Dory Hill KOA este prima proprietate KOA din vestul Denverului, Colorado si este adesea un loc de oprire att pentru turistii interni, ct si pentru cei internationali. Campingul are un impact economic substantial asupra economiei zonei, n afara salariilor si beneficiilor platite angajatilor. Fiind afiliat la o organizatie de franciza, cum ar fi KOA, acest camping are cteva avantaje distincte. Pe lnga notorietatea numelui, proprietarii campingului au acces la o serie de servicii prin reteaua KOA.

B. Canada
Potrivit lui Butler[24], utilizarea n scopuri recreationale a zonelor rurale a nceput cu construirea de cabane si realizarea de incursiuni de vnatoare si pescuit, care erau realizate de ofiterii din armata Marii Britanii si de membrii aristocratiei canadiene n a doua jumatate a secolului XIX.. Prin mbunatatirea transporturilor, dezvoltarea vapoarelor, a cailor ferate si mai trziu a automobilelor, evadarile n week-end n mediul rural au devenit posibile.
Turismul rural n Saskatchewan- Canada

Conceptele de turism rural si vacante la ferme sunt relevante pentru Saskatchewan, datorita caracterului rural al provinciei. Experienta vacantelor la ferme n Saskatchewan, este un

fenomen relativ recent, prima operatiune nregistrndu-se n 1971. Aceasta experienta a nceput prin cazarea Asociatiei Profesorilor de Muzica n Fort QuAppelle. Existenta unei relatii personale foarte strnsa ntre gazde si turisti, contribuie la dezvoltarea afacerii. Winter, M[25] a realizat un studiu care a evidentiat principalele activitati care prezinta importanta relativa pentru turistii care vin sa se cazeze la ferme. Cele mai raspndite activitati sunt: campare, fotografiere realizata de amatori si profesionisti, admirarea vietii salbatice. Privitul pasarilor a fost nregistrat ca fiind activitatea favorita a turistilor care viziteaza Fort QuAppelle. Saskatchewan, n general, este vizitata pentru habitatul de pasari migratoare si nemigratoare. Operatorii din provincia Saskatchewan sunt implicati ntr-o serie de activitati economice (de exemplu pescuitul, oferirea de spatii de cazare n zonele rurale pentru turisti, mestesugarit), care aparent asigura suficiente venituri pe parcursul anului. Studiul realizat indica faptul ca operatorul s-a implicat ntr-o serie de activitati economice, de exemplu pescuitul, oferirea de spatii de cazare n zonele rurale pentru turisti, aviatie. O motivatie cheie n vederea stabilirii componentei turistice a afacerilor din zona rurala pare a fi dorinta operatorilor de a se afla n relatii directe cu turistii. n acest sens, turistul nu este considerat un numar sau o suma de bani, ci o persoana. Operatorul ofera impresia distincta ca rolul pe care-l joaca este acela de a fi ofertant de experiente turistice n scopul stabilirii unei relatii turist-gazda.
Turismul rural n Alberta- Canada

Operatorii care-si desfasoara activitatea n domeniul turismului rural n aceasta provincie ofera servicii personale, intrnd n contact direct cu turistii. De asemenea, mai pun la dispozitia turistilor echipamente de cazare aferente, ofera ndrumarile necesare si asigura conditii pentru pescuit, vnatoare, activitati recreationale si expeditii. Principalele unitati de cazare sunt fermele. Majoritatea fermelor sunt localizate la sud de Red Deer, n timp ce patru dintre ele se afla n regiunea Edmonton. Pentru perfectionarea serviciilor oferite, persoanele care au camere libere, pot sa le amenajeze n scopul primirii turistilor si sa participe la programe educationale, organizate de experti de la Institutul de Pregatire Agricola Ontario (OATI), cu sprijinul Guvernului provincial din Alberta. Turistilor le sunt puse la dispozitie si terenuri de campare special amenajate. Ca elemente specifice zonei, turistilor li se ofera spre achizitionare produse artizanale realizate manual. n provincie exista si o organizatie care se ocupa de promovarea turismului n ferme, Alberta Country Vacations Association (ACVA). Organizatia ACVA are peste 30 de ani vechime n oferirea de programe la ferme si 16 membri, recunoscuti pentru ospitalitatea canadiana. ACVA editeaza anual 1000 de brosuri, ce sunt distribuite prin cele 10 centre turistice guvernamentale din Alberta si prin alte canale de distributie. Fiecare membru primeste cteva brosuri pentru a le distribui personal, clientilor sai. Cotizatia anuala a fiecarui membru este de 400USD. De asemenea, organizatia si-a creat propriul site WEB: www.albertacountryvacation.com.
n prezent, n Canada, afacerile din domeniul turismului rural sunt legate de ecoturism si turism de aventura, iar societatile ce si desfasoara activitatea n acest domeniu sunt nfiintate pe baza unor studii de fezabilitate si a unor planuri de marketing.

Produsele turistice oferite includ vizitarea rezervatiilor, excursii cu ghid la muzee sau la alte obiective turistice, unde sunt relatate povesti cu vrajitoare, legende. De asemenea, turistii pot participa la serbari traditionale, pot urmari diverse spectacole, se pot nscrie n tabere, unde sunt nsotiti de un instructor si pot participa la vnatori, la diverse manifestari gastronomice, la ceremonii rituale, la serbari cu dansuri n costume specifice. Consiliul Canadian de Dezvoltare Rurala a precizat[26]: Cererile pentru turismul n zonele rurale pot oferi venituri si oportunitati de angajare pentru populatia din mediul rural si reprezinta o optiune, a celor care prefera sa locuiasca la tara. Relatia dintre cerere si oferta, nsa, ramne un factor controlat, subliniind ca turismul nu este un leac universal pentru problemele economice din zonele ce nregistreaza depresiune economica, dar poate fi un important supliment pentru activitatile economice existente. Interesul comunitatilor locale pentru dezvoltarea turismului rural este ridicat. Pentru ca operatorii sa-si realizeze obiectivele, au fost create parteneriate cu operatori externi. Sprijinul guvernului si al sponsorilor este necesar pentru a crea atractii unice.

1.3.2 Noua Zeelanda si Australia

Turismul rural este practicat si n Noua Zeelanda si Australia. Aceste doua destinatii sunt urmarite de majoritatea turistilor din Asia de Nord, din America de Nord si din Europa.

A. Noua Zeelanda
Noua Zeelanda este promovata peste hotare de Consiliul pentru Turism al Noii Zeelande (NZTB), ca fiind un tarm cu o splendoare panoramica rurala, aer curat si activitati incitante. La aceasta se mai adauga si atractia culturii Maori - unica n Noua Zeelanda, posibilitatea de a participa la un haka, sau de a vedea un danspoi. Ca si multe alte tari, Noua Zeelanda se poate lauda cu un numar mare de turisti straini si cu o industrie n ascensiune. n perioada 1995-1996, agricultura era baza economiei, nsa turismul ncepuse si el sa fie un sector al economiei. Din cauza modificarilor subventiilor acordate agriculturii, fermele au suferit schimbari majore, unele dintre ele devenind neprofitabile, altele paralizndu-si activitatea din cauza ratei dobnzii mari si a inflatiei. Multi fermieri s-au decis sa diversifice activitatea de la ferma. Astfel, multi fermieri au ncercat sa nfiinteze societati pe actiuni, cu profil de turism, autoritatile au ncercat sa ncurajeze festivalurile si evenimentele locale si multe persoane fizice au ncercat sa nfiinteze societati mici, avnd ca profil pescuitul, etc.. TLA (Territorial Local Authorities) a fuzionat cu comunitatile locale pentru a determina aparitia unor festivaluri si evenimente. Astfel, au aparut o serie de festivaluri specifice. Printre cele mai de seama se numara festivalul Alexandra Blossom, care celebreaza livezile, Rhododendron Week n Dunedin si Goldfields. Festivalurile de iarna sunt localizate n centrele majore de schi. Golden Guitar, este un eveniment din mediul rural vestic, care se tine anual n Gore si care e bazat pe entuziasmul local. Turismul la ferme este, adesea, considerat o alternativa economica pentru fermierii care se confrunta cu scaderi ale profiturilor.

A fost editat si un ghid, New Zeeland Bed&Breakfast Guide, care oferea informatii despre adresele operatorilor de turism la ferme. n total, erau trecute 264 de adrese. Aproape 50% din operatorii de turism n ferme si-au nceput activitatea n anii 1990 si peste 80% n timpul ultimilor 10 ani. Majoritatea turistilor sunt internationali, cererea fiind concentrata n lunile de vara, din decembrie pna n martie. Potrivit unor studii[27], limita de 100 de nopti de cazare este adesea o bariera cruciala, dincolo de care societatea este considerata neprofitabila. nsa, profitabilitatea poate depinde de vreme si de costurile muncii. n cazul, n care copiii parasesc casele parintesti, adesea, sunt folosite facilitatile de cazare existente deja, dect sa se construiasca altele. Dar turismul rural nu nseamna numai cazare la ferme. Noua Zeelanda ofera multe produse turistice ecologice sau de aventura n cadrul localitatilor rurale, care sunt caracterizate de comunitati mici, cu un stil de viata ce nca este bazat pe agricultura si sector forestier, si pe relatiile dintre localnici. Noua Zeelanda este un tinut n majoritatea sa amenajat, dar beneficiaza nca si de salbaticie. Comunitatile locale au determinat dezvoltarea multor facilitati. De exemplu, o organizatie voluntara, Otago Peninsula Trust a initiat si dezvoltat faimoasa colonie de albatrosi din Taiaroa Head, n Peninsula Otago. Statiunile de dimensiuni mari, ca Queenstown si Wanaka s-au extins rapid, datorita dezvoltarii impetuoase din domeniul schiului si apoi datorita exploziei de activitati de aventura. A. J. Hackett a introdus bungy-jumping-ul pe rul Kawarau, iar alte sporturi precum jet boating si rafting sau dezvoltat rapid. Raftingul pe ape repezi a jucat un rol important n promovarea Noii Zeelande, reprezentnd imaginea distractiei, agitatiei si aerului liber. Numarul turistilor straini care au facut o excursie cu pluta este estimat la mai mult de 80.000 anual (NZTB, 1994)[28], cifra care reprezinta doua treimi din numarul total al clientilor companiilor de rafting. Putem afirma ca raftingul nu este un produs omogen. Pragurile rului au grade de dificultate de la o curgere lina la foarte dificil, gradul 5, (si mai mult, un grad 6, peste limitele turistilor), care conform brosurii River Valley Ventures este o pompa de adrenalina pe un ru ce este descris din cnd n cnd ca agresiv si provocator. La cealalta extrema se afla excursiile cu pluta, n care pasagerii plutesc n josul unui ru, purtati de curentul de apa prin zone linistite. Turistii au posibilitatea sa vada zone de tara si salbaticie care nu pot fi descoperite altfel, si sa experimenteze un sentiment de izolare si liniste. Au fost introduse si o serie de activitati autopurtate, precum: parapanta, parasutare, navigarea pe mare cu vele, heli-bungying. Rangitikei ofera posibilitatea desfasurarii tuturor acestor activitati. Atunci cnd au fost intervievati, membrii Asociatiei de Turism Rangitikei au identificat unicele caracteristici ale zonei Rangitikei ca fiind vizitele n gradini, peisaj spectaculos, rafting pe apele repezi, pescuit, pace, liniste, barci cu motor si sarituri cu coarda elastica. Zona este cunoscuta n Noua Zeelanda pentru gradinile sale cu trandafiri de munte sau cu alte plante, iar unele gradini mari sunt deschise publicului.

B. Australia
Cea mai mare parte a Australiei este rurala. Zonele rurale au un potential turistic enorm, care este exploatat din ce n ce mai mult, mai ales n ceea ce priveste turismul de aventura, ecoturismul. Departamentul de turism Al Commonwealth-ului (CTD) defineste turismul rural ca fiind o activitate cu multe fatete care are loc n zone libere, deschise, rurale, si reprezinta pentru vizitatori esenta vietii la tara[29].

ntre 1993-1994 si 1996-1997, 10 milioane USD au fost investiti n programe de turism rural, studii de piata, cercetari, proiecte de infrastructura, educatie ecoturistica, studii si monitorizari, planuri regionale, conferinte si trguri. n ciuda cresterii interesului pentru ecoturism, ca o forma de dezvoltare a afacerilor din domeniul rural, Strategia Nationala pentru Turism Rural noteaza ca, turismul rural a fost relativ necunoscut, ca sector al pietei turistice, cu toate ca turistii interni si internationali estimati n zonele rurale reprezinta un numar substantial. Strategiile din domeniul turismului rural australian se confrunta cu o serie de probleme: Nevoia de a creste interesul pentru produs si dezvoltarea firmelor, n ceea ce priveste integrarea regionala; Nevoia unor potentiale surse de finantare si creditare; Inexistenta unor programe de pregatire si educatie pentru noii si neexperimentatii operatori din turismul rural; Nevoia de a mbunatati infrastructura si de a recunoaste rolul important al comunitatii locale.

Experienta Undara este o noua modalitate de dezvoltare a turismului rural, bazata pe o resursa naturala unica. Aceasta demonstreaza oportunitatile si provocarile care apar pentru ntreprinderile de turism n general, si pentru cele de ecoturism n particular. Aceste proiecte pot beneficia de o sursa substantiala de venit, dar trebuie sa fie asistata de programe pentru protectia mediului nconjurator. Atractiile Undara s-au dovedit a fi unice, dar insuficiente n a genera legaturi strnse cu vizitatorii, pentru a-i determina pe acestia sa aleaga cazarea n zona respectiva. Pentru a avea succes din punct de vedere economic, proprietarii trebuie sa dezvolte infrastructura si atractii complementare, toate cu costuri de personal ridicate, dar cu o grija deosebita fata de mediu. Astfel, a fost elaborat de catre Asociatia de Ecoturism a Australiei, un cod de ghidare adresat turistilor pentru a reduce impacturile negative asupra mediului[30] (anexa nr.1). Deoarece turistii sunt n vacanta, obligatiile si responsabilitatile, pe care ei le practica n mod obisnuit n contextul mediului de la ei, de acasa, pot fi neglijate. Problemele, precum aruncarea gunoiului pe jos pare sa nu-i intereseze pe turisti. nsa, pentru detinatorii de pamnt, care au angajamente pentru acesta si de care adesea sunt dependenti pentru supravietuire, aceste probleme pot fi n antiteza cu interesele lor primare de maximizare a productivitatii economice a proprietatii. Activitatile recreationale pot aduce schimbari pozitive si negative mediului si comunitatii locale[31] (anexa nr.2). Atractia Undara. n termenii experientei pentru turisti, nimic nu-i poate pregati pentru coborrea n conurile cu lava. Fiecare depresiune este umpluta cu bolovani mari, butuci de vita-de-vie si arbori din padurile tropicale. Aerul este mai rece si mai umed. Fiecare caverna este unica, unele sunt mici si arcuite, alte lungi parnd fara sfrsit. n cele mai lungi caverne locuiesc lilieci. La intrarea n caverne, vizitatorilor li se ofera masti de hrtie pentru a retine mirosul de amoniac. Dupa ce turul cavernelor este realizat, turistii au prilejul sa admire cangurii. Seara turistii sunt condusi la locuintele din Undara. Unii dintre ei ramn n vagoanele utilizate pentru cazare, n timp ce altii folosesc corturile sau chiar propriile automobile.

1.3.3 China
Vesticii tind sa creada ca turismul n China este un fenomen nou. Aceasta credinta poate fi adevarata n termenii turismului mondial, nsa n termeni interni calatoriile n mediul rural n China dateaza de mai bine de 3.000 de ani. n anii 90, au fost deschise pentru turistii interni case particulare n cteva asezari rurale. Intrun sat turistic, situat n sudul orasului Xi an, guvernul nu numai ca a dat apartamente noi la 94 de familii care s-au stabilit acolo sub un program de rennoire rurala, dar le-a dat si cte o mica locuinta secundara. Aceste constructii puteau fi amenajate ca si case de oaspeti private, folosind fonduri proprii si credite de la stat. Cele mai importante zone rurale care atrag un numar mare de turisti sunt complexele de pesteri de pe teritoriul Chinei. La complexul speologic Ling Xiao, opereaza un mixt de ntreprinderi, formale si informale. Partea principala a complexului speologic este reprezentata de o structura formala extinsa, finantata de Banca de Dezvoltare a Chinei, fiind condusa si detinuta de corporatia Yang Chun. Complexul speologic se nvecineaza cu satul Yu Leung Hang, si cuprinde un mic hotel, cu 60 de camere, construit n 1993, un restaurant cu o capacitate de 200 locuri, 2 magazine de suveniruri, birouri administrative, casa managerului, un mic depozit, o zona pentru picnic la intrarea n pestera cu 20 de mese si 80 de scaune, 3 poduri peste micul ru Jade, care traverseaza pestera, 3 ambarcatiuni mici, scari interioare n pestera, un generator de curent electric, un turn de apa, o parcare pentru autovehicule (30 de autocare si putine masini), un grup sanitar nvecinat cu restaurantul. Investitia totala a companiei la sfrsitul anului 1993 a fost de aproximativ 9,8 milioane yeni (2,9 milioane USD), care include un nou mprumut n 1993 pentru a construi un hotel de 2-3 stele pentru vizitatorii internationali n locul unui han vechi. Liu Zhenli[32] ofera unul dintre putinele studii de caz din domeniul dezvoltarii turismului rural din China, reprezentnd o analiza a impactului turismului n zona Yesanpuo, din provincia Hebei. Dezvoltarea turismului a nceput n anul 1985, o data cu declararea, de catre Guvernul provinciei Hebei, a celor 460 km din Yesanpuo drept zona pitoreasca. Guvernul a asigurat infrastructura de baza (drumuri de acces ce suplimentau prima cale ferata, care fusese construita pe la mijlocul anilor 70). Au fost construite cteva hoteluri mici. Un numar important de turisti au venit prima data n 1985, dar cazarea s-a dovedit inadecvata. Oficialii au sustinut un program pentru a-i convinge pe satenii conservatori sa-si deschida casele si sa primeasca turistii. Ctiva sateni au acceptat, dar au refuzat sa primeasca bani, deoarece un obicei local cerea ca oaspetii din casele lor sa fie tratati ca rude, iar ncasarea unei taxe ar fi avut ca rezultat pierderea prestigiului. A durat ctiva ani pna cnd principiul profitului a nlocuit traditia. Serviciile oferite n aceste sate includeau plimbari cu masina, cu caruta sau calare pe cai si ponei, rafting, vnatoare. Pentru a determina motivele alegerii zonelor turistice rurale din China, este important sa recunoastem ca motivatia acestei alegeri se bazeaza pe traditii vechi de peste 3.000 de ani. Turismul rural intern n China reprezinta o decizie voluntara, mai mult culturala, apropriata pelerinajelor, centrelor istorice, culturale si politice, realizat pentru a recunoaste mostenirea poetica a unor zone cum ar fi Gradinile din Suzhou. Pe 8 aprilie 2002, a fost lansat un proiect de dezvoltare turistica a provinciei Guizhou, cuprinznd valea rului Bala. Finantat de Banca Mondiala si implementat de Organizatia Mondiala a Turismului, prin serviciile unei firme irlandeze de consultanta turistica, proiectul a fost initiat de o echipa de consultanti din cadrul Administratiei de Turism din Guizhou si de experti n turismul international. Valea rului Bala este situata la 12 km de Kaili. Zona propusa pentru dezvoltare acopera

aproximativ 100 km, de la San Keshu, cuprinznd ntreaga lungime a rului Leishan (20km). Se crede ca dezvoltarea satelor din jurul vaii rului, va avea un rol important n atragerea turistilor si mbunatatirea calitatii vietii locuitorilor de acolo. Se va pune accent nu numai pe mbunatatirea infrastructurii, dar si pe asigurarea cazarii n interiorul satului. Cazarea se va face n case de oaspeti special construite si n casele locuitorilor. innd cont ca populatia este de 400-500 de oameni n fiecare din aceste sate, se asteapta ca fiecare sat sa aiba cel putin 200 de locuri de munca. Fiecare sat va avea cam 15 locuri de munca implicate direct n turism. Wei Xiao'an, directorul nsarcinat cu planificarea si dezvoltarea activitatilor turistice a declarat, ntr-un forum, ce a avut loc n septembrie 2003, n orasul Shanghai, ca este optimist n ceea ce priveste piata turistica, mentionnd ca turismul rural are un mare potential: "n viitor, 60 % din piata turistica va proveni din zonele rurale."[33]

* * *

Problema ruralitatii ca si concept a fost dezbatuta, ca fiind legata de o densitate mica a populatiei si de spatii deschise, cu asezari mici, n general cu 10.000 de locuitori. n consecinta, turismul rural n forma sa cea mai pura ar trebui sa fie: localizat n zonele rurale; rural, din punct de vedere functional- construit pe baza trasaturilor speciale ale mediului rural, cum ar fi dimensiunea redusa a afacerii, spatiul liber, contactul cu natura si mediul natural si traditia; la scara rurala- att din punct de vedere al cladirilor ct si al asezarilor- deci, de obicei, la scara mica; cu caracter traditional, dezvoltndu-se treptat si organic si n conexiune cu comunitatea locala; diversificat, reprezentnd structura complexa a mediului, economiei, istoriei si asezarii locului.

[1] Page, Stephen and Getz, Don- The business of rural tourism: international perspectives, International Thomson Business
Press, 1997, pag. 4;

[2] Gareth Shaw, Allan M. Williams CRITICAL ISSUES IN TOURISM: A Geographical Perspective, 2nd edition, Blackwell
Publishers, 2002, pag. 5;

[3] Page, Stephen and Getz, Don Op.cit, pag..5; [4] Idem, pag. 6; [5] Ibidem; [6] Ibidem; [7] Ibidem; [8] Ibidem; [9] Idem , pag. 7-9; [10] C.M.Hall Introduction to Tourism in Australia:Impacts, Planning and Development, 2nd edn, Melbourne, Longman
Cheshire, 1995; preluat de Page, Stephen and Getz, Don- Op. cit., pag. 143;

[11] Butler, Richard, Hall, Michael and Jenkins, John- Tourism and Recreation in Rural Areas, John Wiley& Sons Ltd., West
Sussex, England, 1998, pag. 25;

[12] Page, Stephen and Getz, Don Op.cit., pag. 16; [13] Idem, pag. 17; [14] Ibidem; [15]Idem, pag. 192; [16] Florina Bran, D.Marin, Tamara Simon Turismul rural - Modelul european, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, pag.14; [17] Bteille, Roger- Le tourisme vert, Presses Universitaires de France, 2000, pag. 50 ; [18] Moinet, Franois- Le tourisme rural, Editions France Agricole, 1996, pag. 211; [19] st.Mitrache, V.Manole, M. Stoian, Fl. Bran, I. Istrate Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti 1996, pag. 45; [20] st.Mitrache, V.Manole, M. Stoian, Fl. Bran, I. Istrate Op cit, pag. 51; [21] Idem, pag. 53 ; [22]Idem, pag 73 ; [23] " Odyssey Magazine", nr.3, 10&11, anul 2003 [24]. Butler, R.W.- The impact of informal recreation on rural Canada, York University, Ontario,1984 , preluat de Butler,
Richard, Hall, Michael and Jenkins, John-Op.cit., pag. 182;

[25] Page, Stephen and Getz, Don- Op. cit., pag. 84. [26] Butler, Richard, Hall, Michael and Jenkins, John Op. cit. , pag. 25; [27]Idem, pag. 225;

[28] Page, Stephen and Getz, Don- Op. cit., pag. 168; [29] Hall, C. M. Op.cit., preluat de Page, Stephen and Getz, Don- Op. cit., page 143; [30] Page, Stephen and Getz, Don- Op. cit., page 146; [31] Butler, Richard, Hall, Michael and Jenkins, John- Op.cit., pag. 180; [32] Liu, Zhenli- The social impact of tourism on destination areas: problems and solutions, Tourisme Tribune 7, 1992,
page:52-55, preluat de Page, Stephen and Getz, Don - Op.cit., pag.132;

[33] www1.chinadaily.com.cn/en/doc/2003-09/29