Sunteți pe pagina 1din 11

Cenetica bacterian

O studiaz ereditatea si variabilitatea la bacterii;


O suportul material al eredittii este reprezentat de genomul
bacterian, suma genelor unui microorganism;
O gena constituie unitatea Iunctional de baz a inIormatiei
genetice;
Genetica bacterian
genomul bacterian este reprezentat de
ADN cromozomal (include gene esentiale)
ADN plasmidic (contine gene care codiIic caractere de tulpin);
genotip totalitatea inIormatiei nscris n genomul bacterian;
fenotip suma caracterelor observabile consecutiv interactiunii genotipului
cu mediul ambiant.
Fenomenul de variabilitate genotipic
modiIicare brusc, transmisibil la descendenti a unuia sau a mai multor
caractere prin dou mecanisme
O muta(ia
O transferul de ADN de la un donor la un acceptor.
'aria(ia fenotipic
O indus de interactiunea genomului cu Iactori de mediu;
O este reversibil si nu se transmite ereditar;
O are la baz controlul transcriptiei genelor n ARNm si traducerii n
sinteza proteinelor, prin inductia sau represia acestora.
Mutatia
O reprezint o modiIicare n secventa nucleotidelor ntr-o gen, datorit
unei erori n cursul replicrii;

O eveniment rar, spontan si imprevizibil;


O mutatiile acumulate de-alungul a miliarde de ani, sub eIectul selectiei
naturale, explic evolutia speciilor;
Mutatia
O noile gene aprute prin mutatie se numesc alele si ocup acelasi locus
genetic ca gena de origine;
O mecanisme moleculare ale mutatiei
substitu(ia unei perechi de baze printr-o alt pereche, cu nlocuirea unui codon
printr-un alt codon
inser(ia sau dele(ia uneia sau a mai multor baze, cu decalarea citirii mesajului
genetic.
Rata muta(iei probabilitatea de aparitie spontan a unei mutatii ntr-o populatie
bacterian;
rata mutatiei este Ioarte sczut (10
-7
10
-9
) dar poate creste n prezenta unor
agenti mutageni (chimici sau Iizici).
Frecven(a muta(iei proportia unui anumit mutant ntr-o populatie bacterian;
Irecventa mutantului poate creste ca urmare a selectiei
relative (mutantul are un timp de generatie mai scurt)
absolute (prin prezenta unui Iactor de mediu Iavorabil mutantului, dar
deIavorabil restului populatiei).
Muta(ii bacteriene observate n laborator:
4 mutatii privind morIologia coloniei bacteriene (variatia S R);
4 mutatii nutritionale (mutanti auxotroIi vezi LP);
4 mutatii care duc la pierderea unor Iactori de patogenitate (mutanti
avirulenti la S.pneumoniae care si-au pierdut capsula);

4 mutatii care conduc la aparitia Ienomenului de rezistent la antibiotice


(att ADN cromozomic ct si cel plasmidic poate Ii sediul unor
asemenea mutatii).
%ransferul genetic
se realileaz n sens unic, de la o bacterie donor la una receptor;
exogenot materialul genetic transIerat;
endogenot materialul genetic propriu;
%ransferul genetic
-evolutia exogenotului n celula receptor
recombinare alinierea secventelor cu omologie structural, urmat de
substiutirea uneia sau mai multor gene ntre exo- si endogenot;
integrare n genomul bacteriei receptor (transpozoni, Iagi);
men(inerea n pozi(ie extracromozomal dac este un replicon (plasmide,
Iagi);
supus ac(iunii endonucleazelor de restric(i (inIormatie genetic
pierdut).
Replicon cel mai scurt Iragment de ADN sau ARN capabil de replicare
independent ntr-o celul.
Mecanisme de transfer al exogenotului
I. %ransformarea
-bacteria acceptor este capabil s primeasc ADN exogen provenit
din mediu, de la bacterii moarte (stare de competent);
-exogenotul trebuie s prezinte o structur bicatenar si s reprezinte nu
mai mult de 1 din mrimea genomului bacterian;
-Ienomenul a Iost descoperit prin experimentri pe soarece cu
S.pneumoniae, n 1928, si explicat dup dou decenii mai trziu.
%ransduc(ia

transIer de ADN bacterian prin intermediul bacterioIagilor transductori;


exist dou tipuri de transductie
-generalizat (transIer aleator al unui Iragment din genomul bacterian);
-specializat (transIer de ene localizate n cromozomul bacterian n
vecintatea locului de interare a profaului).
ProIag exist ca replicon sau episom
Conversie lizogen inIormatie genetic aditional, de origine Iagic, avnd
asemnri cu transductia specializat (toxigeneza tulpinilor de orynebacterium
diphtheriae, Streptococcus pyogenes etc).
Conjugare
transIer genetic consecutiv contactului Iizic ntre dou bacterii cu polaritate
sexual diIerit;
bacteria donor (sex masculin) posed un plasmid conjuativ (factorul F+)
cu ene care codific sinteza de pili sexuali, prin care se ataseaz la
receptori speciIici de pe supraIata unei celule receptor ( F-, de ~sex
feminin);
Conjugare
-retragerea pililor aduce cele dou celule n contact, prin puntea citoplasmatic care
se stabileste, urmnd s Iie transIerat ADN ul plasmidic;
-consecutiv acestui tip de conjugare rezult dou celule F
()
;
-plasmidul F poate purta gene aditionale (ex. gene de R la antibiotice) care pot Ii
transIerate;
Conjugare
-plasmidul F integrat n cromozom poate conduce la transIer de gene cromozomale
(ntre o bacterie 1r -high 1requency o1 recombination - si una F
(-)
);
-transIerul incepe din vecintatea locului de insertie al plasmidului F, care este
ultimul transferat;

-cel mai frecvent bacteria receptor ramne F


(-)
deoarece nu se transeIer si
Iactorul F;
-transIerul de ADN la bacterii gram-pozitive este controlat de Ieromoni sexuali
(molecule de supraIat prin care celulele bacteriene ader ntre ele).
lemente genetice transpozabile
-reprezint segmente de ADN capabile s se excizeze si apoi s se insere n acelasi
replicon (cromozom sau plasmid) sau n unul diIerit, putnd determina blocarea
expresiei unei gene n care se inser (Iactor mutagen);
-are loc cu interventia unei enzime, transpozaza, Ir s Iie necesar omologia
genetic.
lemente genetice transpozabile
Tipuri de elemente transpozabile
-secven(e de inser(ie (SI) constituite din gena care codiIic transpozaza, Ilancat
de repetri inversate, a 20-40 perechi de baze;
-transpozoni, care posed n regiunea central una sau mai multe gene care
codiIic anumite caractere (ex. rezistenta la antibiotice), Ilancate de SI.
Patogenitatea bacteriilor
Patogenitate ansamblul propriettilor biologice ale unui microorganism
care i permit s determine mbolnvirea gazdei.
ClasiIicarea bacteriilor n raport de patogenitate
-nepatogene (prezenta lor nu determin mbolnviri);
-nalt patogene sau patogene primare (determin cel mai Irecvent
mbolnviri la gazda normoreactiv dar lipsit de aprare speciIic);
-condi(ionat patogene sau oportuniste (prezente pe supraIetele de
nvelis, pot determina mbolnviri cnd
O apar disIunctii ale barierelor de aprare antimicrobian
O variatia genetic le conIer Iactori de patogenitate).

Atributele majore ale unei bacterii patogene


-transmisibilitatea posibilitatea de a trece de la o gazd la alta;
-infectivitatea abilitatea de a ptrunde, de a persista prin depsirea sau
neutralizarea barierelor si mecanismelor antimicrobiene, de a se multiplica si de a
invada organismul gazdei;
-virulen(a capacitatea microorganismului de a vtma gazda.
%ransmisibilitatea conIerit de
O prezenta endosporilor care asigur indeIinit supravietuirea n conditii
neIavorabile (specii acillus si lostridium);
O rezisten(a la conditii de desicatie/uscciune (ycobacterium tuberculosis,
Staphylococcus aureus, orynebacterium diphtheriae etc);
I. %ransmisibilitatea conIerit de
-supravietuirea si chiar multiplicarea n medii umede, minimale nutritiv (specii din
Iamilia nterobacteriaceae sau Pseudomonas aeruginosa);
-adaptarea la transmiterea direct (ex. transmitere sexual) sau prin vectori
biologici (artropode hematoIage) n cazul speciilor extrem de Iragile n mediul
extern (Neisseria gonorrhoeae, Treponema pallidum, respectiv specii Rickettsia,
orrelia).
nfectivitatea
1. Depyirea barierelor externe de aprare
O discontinuitti ale tegumentului;
O discontinuitti ale stratului de mucus (plcile Peyer);
O producere de neuraminidaz (hidroliza stratului de mucus);
O Iorma spiralat si mobilitatea ('ibrio cholerae, elicobacter pylori,
ampylobacter fefuni);

O producere de ureaz (neutralizeaz bariera acid gastric , ex.


elicobacter pylori, . heilmannii);
O sinteza de bacteriocine (aIecteaz bariera biologic a supraIetelor).
2. Men(inerea prin aderare la suprafe(ele de nveliy
-necesit participarea a doi Iactori
adezin sau ligant componente macromoleculare pe supraIata celulei
bacteriene,
receptori celulari prezenti pe supraIata celulelor gazdei;
-adezinele si receptorii interactioneaz n manier complementar si speciIic;
-conIer rezistent la splarea mecanic (prin secretii sau excrete) sau prin
miscri peristaltice;
-structuri de supraIat cu rol de liganzi Iimbrii, glicocalix, proteine de
supraIat (proteina M, proteina F), acizi teichoici si lipoteichoici.
3 nvazia
O majoritatea bacteriilor si exercit eIectul patogen prin invazia tesuturilor,
precedat de aderarea la supraIata mucoaselor;
invazia poate Ii din
O aproape n aproape,
O pe cale limIatic sau
O hematogen;
O bacteriile invazive sunt capabile s penetreze n celulele neIagocitare prin
endocitoz, gratie unor proteine de supraIat invazine;
3 nvazia
unele bacterii posed factori de difuziune (hialuronidaz, colagenaz,
Iibrinolizine), exoenzime care degradeaz tesutul conjuctiv care se opune invaziei
(ciment intercelular, membran bazal, depozite de Iibrin, Iascii).

Supravie(uirea n organismul gazdei


-protecjia faj de faocite yi complement prin
inhibarea chemotaxiei Iagocitelor si uneori a producerii si eliberrii lor din
mduva hematogen;
O sinteza de polizaharide capsulare;
O supravietuirea si multiplicarea n celulele Iagocitare;
O liza celulelor Iagocitare (prin leucocidine);
eludarea supraveerii imune
O variatia antigenic;
O identitatea antigenic cu celulele gazdei;
O diversitatea antigenic;
O localizarea n situs-uri privilegiate anatomic sau celular;
O supresia rspunsului imun.
Achizi(ia de nutrien(i
necesarul de Fe n medii Ieriprive este asigurat prin
-sinteza de siderofori (enterochelin, aerobactin);
-legarea transferinei sau lactoferinei la receptori de pe supraIat bacteriei;
-reducerea Fe feric n Fe feros.
'irulen(a
reprezint capacitatea microoranismelor de a vtma azda;
este un atribut de tulpin cuantiIicabil (DLM; DL
50
);
conditii majore pentru recunoasterea unui constituient celular ca Iactor de
virulent (postulatele moleculare Koch)
genele de virulent sunt cel mai Irecvent prezente pe elemente genetice
mobile (plasmide, Iagi, transpozoni).
Postulatele moleculare Koch:

O Iactorul de virulent este prezent numai la tulpinile virulente;


O inactivarea prin mutatie a genei care-l codiIic duce la pierderea virulentei;
O reversia la gena slbatic restaureaz virulenta;
O produsul genei induce, de regul, un rspuns imun protector;
Mecanisme de lezare a gazdei
mecanisme directe
exotoxine, produse de metabolism bacterian de natur proteic, eliberate
n mediul extracelular att de bacterii gram-pozitive ct si gram-
negative;
endotoxine, prezente numai la bacterii gram-negative, eliberate numai
n momentul lizei celulei bacteriene;
agresine, exoenzime capabile s determine alterri tisulare.
mecanisme indirecte
reactii de sensibilizare de tip II, III sau IV (Coombs si Gell) vezi
Imunologia
Proprietti comparative
exotoxine endotoxine
- n general termolabile - termostabile
- intens antigenice - slab antigenice
- pot Ii transIormate n anatoxine - nu pot Ii
transIormate
- DLM ng/Kg corp - DLM g/Kg corp
- actiune speciIic (enterotoxine, - actiune nespeciIic neurotoxine,
citotoxine) (Iebr, leucopenie urmat de leucocitoz, CID,
soc endotoxinic)
Clasificarea exotoxinelor
citolitice

4 atac IosIolipide din membrana citoplasmatic (IosIolipaze);


4 creaz pori prin membrana celular (hemolizine, leucocidine).
bipartite, constituite din dou subunitti
-subunitaea B permite legarea toxinei la un receptor celular
-subunitatea A, cu proprietti enzimatice, ptrunde n celul actionnd asupra
unor tinte moleculare.
superantigene
activeaz limIocitele T prin legare simultan la receptori de pe supraIata acestora si
la CMH clas II de pe supraIata macroIagelor
este stimulat eliberarea unor mari cantitti de limIokine, mediatorii Ienomenelor
morbide.
A A- -B B t to ox xi in ns s
%oxina tetatnic - tip AB
Inhib acidul -aminobutiric
(inIluxul nervos nu mai este blocat neuronii motori sunt stimulati n exces
contracturi spastice ale musculaturii striate)
Superantigene
-activeaz limIocitele T prin legare simultan la receptori de pe supraIata
acestora si la CMH clas II de pe supraIata macroIagelor
-este stimulat eliberarea unor mari cantitti de limIokine, mediatorii
Ienomenelor morbide.
fecte biologice ale endotoxinelor
4 activarea complementului pe cale alternativ cu stimularea procesului
inIlamator;
4 Iixarea pe supraIata macroIagelor, cu eliberare de de citokine (IL-1, IL-6,
IL-8, FNT etc), mediatori ai inIlamatiei si socului endotoxic;
4 activarea unor Iactori ai coagulrii, care conduce la CID;

4 activarea plasminei, cu aparitia de hemoragii;


4 Iixarea pe celule endoteliale cu, cresterea permeabilittii vasculare.
n inIectii cu bacterii gram-pozitive sau a.a.r., peptidoglicanul, acizii teichoici si
respectiv arabinogalactanul pot determina eIecte endotoxin-like.