U.S.A.M.

V Bucuresti
Facultatea de Management
Specializarea Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala






REFERAT
Impactul crizei economice in Asia






Student: Bobeica Maria
Grupa 8302


Criza economica si Asia in 2010


Criza ce a lovit economia mondiala va Ii de lunga durata si, odata cu ea, pietele Iinanciare
au demonstrat ca au limitarile si "stupiditatea" lor. Pe pietele imperIecte, cu inIormatiile
asimetrice, statisticile oIiciale nu mai reIlecta realitatea. Aproximativ 40 din americani sunt in
somaj de mai mult de sase luni, 50 din tinerii aIro-americani nu-si gasesc un prim loc de
munca, nivelul salariului mediu in Statele Unite a scazut cu mai mult de 4 intre 2000 si 2008,
statul american a injectat peste 180 miliarde in ajutor public pentru asiguratorul AIG, care este
echivalent cu un sIert de secol de ajutor pentru AIrica, sunt doar cateva dintre datele extrem de
inIricosatoare privind economia SUA.
Statele Unite s-au multumit sa tina sub perIuzie un sistem economic bolnav, Iara sa atace
Iondul problemei. Astazi, datoria publica este substituita de esecul agentilor privati, ceea ce
inseamna ca aceasta criza va Ii lunga si riscul unui 'colaps global' exista,
Atunci cand pui un jaguar, un urs, un tigru si un panda laolalta, te poti astepta la un
spectacol pe cinste, dar in nici un caz nu vei avea parte de o viata linistita.
Aceasta este metaIora Iolosita de Financial Times pentru a ilustra apropierea dintre patru state
despre care analistii economici aIirma ca si-au revenit deja din criza economica.
Statele BRIC - Brazilia, Rusia, India si China - au devenit tarile cu cea mai rapida dezvoltare a
pietelor din lume. Si, in timp ce majoritatea puterilor economice isi ling ranile in urma crizei
economice sau mai incearca inca sa iasa din ea, cele patru state isi croiesc rapid drumul spre
lumina. Goldman Sachs, grupul Iinanciar care a strans cele patru state si le-a dat un nume,
sustine, ca economiile BRIC ar putea depasi Grupul celor sapte state puternic industrializate - G7
- pana in 2032. Mai mult, pana in 2030, China ar putea deveni cea mai mare economie a lumii.
Grupul Iinanciar american sustine ca cele patru tari au inregistrat cele mai puternice avansuri
economice dintre toate pietele emergente din noiembrie 2001 pana in prezent.
La ora actuala, BRIC detine "o Ielie" mai mare decat SUA, in ce priveste comertul
mondial. China, probabil cel mai mare exportator de bunuri de larg consum anul trecut, este
sustinuta de exporturile de componente IT ale Indiei, de dominatia Rusiei pe piata petrolului si
gazului si de produsele agricole competitive ale Iermierilor brazilieni.
In 2010 dezvoltarea economiei mondiale va depinde de aceste patru tari. Deja, ele
reprezinta 15 procente din PIB-ul global. China a intrecut Germania si este pe cale sa depaseasca
si Japonia, probabil anul viitor. Celelalte trei sunt Ioarte aproape de a deveni mai importante, din
punct de vedere economic, decat Canada. Se vorbeste chiar despre Iormarea unui G20, avand in
vedere Iaptul ca cele 4 tari nu Iac parte din sistemul G7 sau G8.
Financial Times mai remarca Iaptul ca statele BRIC au contribuit cu aproximativ
jumatate din cresterea economica la nivel mondial, in perioada 2000-2008 - mult mai mare decat
in deceniul anterior. Cu toate acestea, odata cu aceasta crestere a venit un dezechilibru al
economiei globale.
SeIul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat, recent, ca statele in curs de dezvoltare din Asia,
si China, sunt in Iruntea plutonului in ce priveste reIacerea economiei mondiale. Pomparea de
bani in piete emergente ar putea duce la aparitia unor bule de active economice. "Previziunile pe
care urmeaza sa le publicam peste cateva zile vor arata ca reIacerea economica este mai rapida si
mai puternica decat ne asteptam", a spus Khan, in cadrul unei recente conIerinte de presa.
In timp ce sute de miliarde de dolari sunt cheltuite de guverne din intreaga lume pentru a micsora
eIectele crizei economice, cel mai important Iactor de risc in aceasta perioada este momentul in
care este luata decizia inversarii politicilor si modul in care este redusa povara datoriei, a mai
spus oIicialul FMI, citat de Associated Press. "Acum avem sarcina de a stabili consecintele
politicilor puse in aplicare in lupta impotriva crizei", a mai spus Dominique Strauss-Kahn.
Insa prognozele sunt bune. "Indicatorii cei mai recenti conIirma o stabilizare a economiei
mondiale. Aceasta incepe sa iasa din criza. Unele tari au revenit chiar pe crestere", a subliniat
Strauss-Kahn. "Asia este cea mai avansata in acest sens, insa situatia s-a ameliorat si in America
si in Europa de Vest", a adaugat el.
Chiar daca Asia este o zona de crestere semniIicativa, acesta nu va Ii suIicienta pentru a
umple pierderile suIerite de economiile din Europa si SUA. In mod similar, China nu este o
garantie inIailibila: in 18 luni ea a cumparat mai putin decat obligatiunile trezoreriei americane.
In decembrie 2009, actiunile asiatice au cunoscut o crestere spectaculoasa si in acelasi
timp a avut loc si o apreciere a dolarului, inregistrandu-se maximul anului trecut. Analistii
declara ca bursele isi vor continua cresterea si anul acesta. Cresterea increderii consumatorilor
americani se reIlecta in mod direct in cresterea burselor asiatice, in conditiile in care consumul
american a reprezentat principalul motor al aprecierilor asiatice, economiile acestea Iiind
preponderent orientate catre export. Cresterea titlurilor asiatice va continua pentru ca exista inca
o mare cantitate de lichiditate in economia globala. Asia este perceputa ca locul unde cresterea
economica va Ii puternica in urmatorii cinci ani, economiile asiatice neavand problemele celor
occidentale legate de enorma datorie publica si privata.
Din punctul de vedere al multor analisti, Asia va conduce lumea in urmatorul secol, atat
din punct de vedere economic, cat si politic. China a inlocuit Germania pe prima pozitie in
clasamentul exportatorilor, iar Coreea de Sud a castigat o licitatie pentru construirea a trei
centrale nucleare in Abu Dhabi, invingand Franta.
Totusi, statisticile chineze privind comertul nu reIlecta si importurile eIectuate pentru a
realiza produsele exportate, iar reactorul sud-coreean va utiliza tehnologie americana.
Succesul asiatic nu ar trebui subevaluat, mai ales ca guvernele de pe acest continent au
proIitat de criza pentru a-si intari mecanismul pietei libere, ceea ce SUA si Europa nu au Iacut.
Totusi, desi regiunile de coasta ale Coreei de Sud, Japoniei, Vietnamului si Chinei au o strategie
de dezvoltare comuna, restul continentului este cuIundat in saracie. Indonezia apartine unei alte
lumi, atat din punct de vedere cultural, cat si economic, iar India, este, la randul sau, diIerita de
restul Asiei. Nici din punct de vedere politic, Asia nu este uniIorma, unele tari Iiind sub
dictatura, iar altele democratice.
Dar, ceea ce este mai important, este Iaptul ca nu exista un sistem economic asiatic.
Capitalismul de stat practicat in China nu apartine tipului de capitalism practicat in Japonia si
Coreea. India a ramas a economie bazata pe agricultura, cu un oarecare dinamism al sectorului
serviciilor.

In plus, nu exista un centru decizional, nici o institutie care sa coordoneze, similar NATO
sau Uniunii Europene. Acest lucru ar Ii important deoarece, in timp ce Occidentul traieste relativ
in pace, in Asia exista mereu conIlicte, in special in jurul Pakistanului. Daca trupele NATO si
SUA ar pleaca din Asia, amenintarea razboiului s-ar accentua, iar dinamismul economic nu ar
supravietui,securitatea continentului depinzand de Iortele armate occidentale.
O alta slabiciune a Asiei o reprezinta lipsa de inovatie, un lucru esential pentru
dezvoltarea economica pe termen lung. Produsele soIisticate pe care le produce, cum ar Ii
smartphone-urile, sunt concepute in Vest. Acest lucru se intampla din cauza educatiei. Tinerii,
ori de cate ori au ocazia, Iug in America de Nord sau Europa, la universitati, iar majoritatea
raman acolo. De exemplu, 80 din studentii chinezi plecati in SUA, nu se intorc in tara natala.
Fragilitatea Asiei nu inseamna ca este garantata dominatia Occidentului. Desi
universitatile, valorile culturale, industria divertismentului si armata puternica vor ajuta Vestul sa
se mentina in Irunte, acest lucru nu va dura la nesIarsit. Nu in ultimul rand, trebuie sa schimbam
modul de comparatie. Astazi, nu mai exista economii nationale autonome, majoritatea produselor
si serviciilor Iiind globalizate. Nu exista teleIoane mobile vestice sau estice si nici servicii
Iinanciare speciIice uneia sau alteia dintre emisIere. Cand China cumpara titluri de stat
americane, cine depinde de cine? AstIel, de acum inainte, analistii sunt de parere ca Iie ne
dezvoltam impreuna, Iie deloc.


China

Economia Republicii Polulare Chineze ocup al treilea loc la nivel mondial (naintea
Germaniei si dup Japonia) dup dimensiunile PIB nominal, n 2008 acesta constituind 4,3
trilioane dolari americani.
Dezvoltarea economic n China are loc sub conducerea Partidului Comunist Chinez n
baza planurilor cincinale. n urma tempourilor de crestere ecomonic rapid, guvernul a hotrt
s mentin cresterea n jurul a 8-9 pe an. Cu ajutorul investitiilor externe, din care aproximativ
80 sunt investitiile chinezilor cu trai permanent peste hotare, conIorm planurilor PCC n 2010
economia Chinei ar trebui s ntreac economia SUA.
n primele etape crestererea economic s-a datorat agriculturii, care a Iost scutit de multe
limitri impuse n epoca Mao. Partidul ncuraja productia, manuIactura la scar larg. AstIel n
tar au aprut numeroase manuIacturi, care creau un deIicit de resurse datorit utilizrii
irationale. Intreprinderile de stat rmneau adesea Ialimentare. Ca s Iac Iat schimbrilor de
structur, guvernul reIormeaz sistemul educational, trimite studentii peste hotare, n special
Japonia si SUA, Iavorizeaz importul de tehnologii. Are loc dezvoltarea tehnologiilor
inIormationale, telecomunicatiilor, biotehnologiilor, sectorului medical. n districtul Haidian, la
nord de Beijing a Iost creat Silicon Valley chinez. Dezvoltarea economic are si eIecte
secundare, n zonele rurale, nivelul somajului depseste de 2 ori indicii oIiciali de 4,6 .
NeoIicial, China Iavorizeaz emigratia.

Banca centrala a Chinei avertizeaza asupra riscurilor ce pandesc redresarea
economica

Banca centrala a Chinei a atras atentia asupra riscurilor Iinanciare si monetare care ar
putea Irana redresarea economica mondiala, in cazul in care tarile dezvoltate ar stopa prea rapid
masurile anticriza, potrivit AFP.
"Ritmul revenirii economiei mondiale va continua in 2010. Dar nu putem exclude
inversarea tendintei de crestere, ca urmare a incetarii politicilor monetare expansioniste, a
inIlatiei din anumite regiuni si a datoriei publice in crestere", estimeaza banca in raportul asupra
pietelor Iinanciare internationale.
O obligatie "urgenta" a bancilor centrale va Ii de asigurare a unei redresari economice,
"prin evitarea crearii unor bule de active si de inIlatie", se mai arata in raport.
Banca centrala a Chinei insista ca inasprirea politicilor monetare sa aiba loc la momentul
oportun, explicand ca "o eliminare prematura a stimulilor ar putea taia avantul revenirii
economice, in timp ce una tardiva ar putea declansa inIlatie si bule ale preturilor, ceea ce ar
insemna noi riscuri pentru viitor".
China a anuntat inca din noiembrie 2008 un plan amplu de relansare a economiei, in
valoare de 4.000 miliarde yuani (430 miliarde euro), cea mai mare parte a banilor urmand sa Iie
investiti in inIrastructura. De asemenea, banca a relaxat politicile monetare, iar volumul
creditelor acordate de banci in 2009 a sporit cu 95 Iata de 2008, la 9.590 miliarde yuani (966
miliarde euro).
Pentru 2010, autoritatile chineze si-au propus limitarea excesului de lichiditate si a riscurilor
inIlationiste, prin plaIonarea creditarii la aproximativ 7.500 miliarde yuani (800 miliarde euro).

Economia Indiei, mai sanatoasa decat cea chineza

In toate comparatiile pe care analistii si oamenii de aIaceri le Iac intre China si India, cei
doi giganti ai Asiei, China iese invingatoare in orice domeniu.
Este aproape o traditie ca economia chineza sa o intreaca pe cea a Indiei. Viteza cu care
liderii de la Beijing isi pun in practica deciziile si politicile creeaza Indiei o imagine de economie
lenta si haotica, iar inIrastructura Chinei, considerata un model de dezvoltare moderna,
contrasteaza puternic cu cea din New Delhi sau Mumbai, scrie revista Time.
Chiar daca recesiunea a reorganizat puterile economice si centrele Iinanciare din lume,
India pare sa iasa din criza tot pe locul doi. In acelasi timp, Beijingul este laudat peste tot in lume
pentru politicile pe care le-a adoptat in timpul crizei si care au Iost atat de bine gandite incat au
ajutat intregul continent asiatic sa reporneasca motoarele economiei.
Totusi, India pare sa aiba un avantaj in Iata rivalului sau, in acest moment. Desi cresterea
economica este, in continuare, sub cea a Chinei - 6,4 Iata de 8,7 - economia Indiei este intr-o
situatie mai buna acum, la iesirea din criza. Guvernul din New Delhi nu se conIrunta cu aceleasi
pericole, asa ca le va Ii mult mai usor decat rivalilor chinezi sa isi pastreze tendinta de crestere
economica. Analistii sunt de acord ca India are o crestere economica mai sustenabila decat
China.
Avantajul Indiei se datoreaza programului diIerit de stimulare a economiei in timpul
crizei. China a pus in aplicare cel mai mare program de acest Iel din istorie, oIerind sume uriase
pentru inIrastructura si reduceri Iiscale. De asemenea, Beijingul a mizat pe credite.
Imprumuturile acordate in 2009 s-au dublat, intr-un singur an, si au ajuns la 1,4 trilioane de
dolari, adica 30 din PIB.

India nu si-a pus in pericol sistemul financiar
Combinatia de masuri luate in China a Iacut minuni, producand crestere economica, chiar
daca exporturile au scazut cu 16. Dar acum Beijingul trebuie sa suporte consecintele. Una
dintre ele este balonul din sectorul imobiliar si numarul mare de credite, care se vor dovedi
neperIormante.
Potrivit estimarilor, daca 20 din imprumuturile acordate in 2009 si 10 din cele care
urmeaza sa Iie oIerite in 2010 nu vor Ii returnate, suma pierduta va Ii de 400 de miliarde de
dolari sau 8 din PIB. Aceste ciIre le-au atras atentia guvernantilor, in cele din urma, si au
inceput sa ia masuri pentru a tempera piata imobiliara si sa restrictioneze accesul la credite.
India, pe de alta parte, a luat aceleasi masuri ca orice alta tara, dar la un nivel mult mai
mic. Goldman Sachs estimeaza ca pachetul de stimuli al Indiei a Iost de 36 de miliarde de dolari,
sau 3 din PIB. Dar mai important este ca India a reusit sa aiba crestere economica Iara sa isi
puna in pericol sistemul bancar. Mai mult, bancile au ramas chiar conservatoare in acordarea
creditelor, iar cresterea numarului de imprumuturi acordate a Iost mai mica in 2009 decat in
2008.
Analistii sustin ca nu exista un pericol creat de credite neperIormante sau al unor bule pe
piata imobiliara cauzate de preturile caselor.
India a reusit sa isi continue cresterea economica Iara pachete uriase de stimulare, pentru
ca este mai putin expusa la economia globala. Exporturile Chinei sunt de 35 din PIB, in timp
ce ale Indiei sunt de doar 24. De asemenea, daca India a Iost mai protejata de eIectele crizei
din Vest, China a trebuit sa gaseasca o solutie pentru exporturile pe care le-a pierdut in SUA.

Modelul indian: incet si sigur
India nu este, insa, imuna la riscuri. Guvernul trebuie sa se lupte cu un deIicit destul de
mare. De asemenea, ultimul sezon ploios a Iost Ioarte slab, asa ca productia agricola va Ii mult
mai mica, ceea ce va avea eIecte negative si asupra cheltuielilor din zonele rurale.
Cresterea economica va continua, totusi, potrivit analistilor. Banca Mondiala estimeaza
ca aceasta va depasi 7,6 in 2010 si 8 in 2011, cu Ioarte putin in spatele chinezilor care
asteapta 9 in Iiecare dintre acesti ani.
Prim-ministrul indian, Manmohan Singh, a comentat politicile economice ale tarii sale
spunand ca o cursa va Ii castigata daca se merge intr-un ritm incet si sigur. Pana acum s-a
dovedit ca are dreptate.

India

La nivel mondial, India este un important producator de carbuni, minereu de Iier, bauxita,
diamante si sare. Este in crestere productia de petrol si gaze naturale. Industria prelucrtoare
plaseaz India intre primele zece tari ale lumii ca valoare a productiei. Predomina inca ramurile
traditionale: textila (ndeosebi prelucrarea bumbacului; locul 2 pe glob) si alimentara (este cel
mai mare productor mondial de zahar si unt). S-a aIirmat puternic industria constructoare de
masini, care produce o gama variata: de la tractoare, locomotive si vapoare pana la sateliti
artiIiciali, India Iiind una dintre putinele tari care au dezvoltata industria cosmica. India are si o
puternica industrie cinematograIica. Ocupa locul 2 pe glob in domeniu, dup S.U.A., orasul
Mumbai Iiind supranumit ,Hollywood-ul Indiei




CDE estimeaza ca economia Indiei va creste cu 7 la suta
Economia Indiei va inregistra o crestere de 7 la suta in 2010, aIirma Angel Guria,
secretarul general al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), intr-un
comunicat remis luni Agentiei Agerpres.
Pe masura ce economia mondiala se lupta sa iasa din criza, economia Indiei, una dintre
principalele economii emergente care continua sa se dezvolte, va inregistra o crestere de 7 la suta
in 2010 si 7,5 la suta in 2011, a estimat Angel Guria, secretarul general al OCDE.
India, alaturi de Brazilia, China, Indonezia si AIrica de Sud, este una dintre cele cinci economii
cu care OCDE a lansat un parteneriat pentru elaborarea unor raspunsuri coordonate la probleme
economice globale urgente.
OCDE elaboreaza rapoarte asupra politicii investitionale din principalele economii, in
martie 2009 Iiind lansata editia privind investitiile in China.


1aponia

Japonia este a doua mare economie a lumii, dup SUA, ca mrime a PIB nominal (circa
4,4 trilioane dolari SUA)|1| si a treia economie a lumii, dup SUA si China, ca mrime a PIB
calculat conIorm parittii puterii de cumprare. Agricultura asigur / din necesittile populatiei
n produse alimentare. Agricultura japonez dispune de putine terenuri arabile, care ns sunt
lucrate cu mult grij.

1aponia, un model economic ce nu trebuie urmat?

Economia Japoniei nu este un model demn de urmat, sunt de parere atat liderii americani,
cat si cei europeni sau chinezi, caci nimeni nu vrea un viitor economic similar celui din aceasta
tara. Pentru a justiIica programele masive de stimuli economici, oIicialii lumii occidentale sustin
ca tarile lor sunt obligate sa ia astIel de decizii pentru a nu sIarsi ca Japonia, in recesiune si
deIlatie timp de cel putin un deceniu.
Liderii din China dau mereu Japonia drept un contra-exemplu pentru a explica de ce nu
vor sa isi reevalueze moneda. Nimeni nu vrea sa ia locul Japoniei, un "inger cazut" de la statutul
de economia cu cea mai rapida crestere din lume in ultimii 30 de ani la o economie care a avut o
crestere extrem de lenta in ultimele 18 luni. Nimeni nu vrea sa traiasca drama de zi cu zi a
deIlatiei pe care Japonia a cunoscut-o de Ioarte multe ori si nici sa aiba o datorie publica care sa
depaseasca cu mult 100 din PIB.
Si totusi, vizitand Tokyo, prosperitatea se vede peste tot. Magazinele si birourile sunt
pline de activitate, restaurantele Iunctioneaza la capacitate maxima, clientii sunt in continuare cel
mai bine imbracati decat la New York sau Paris. Venitul pe cap de locuitor in Japonia este mai
mare de 40.000 dolari, iar rata somajului nu depaseste 5.
In acest context, de ce nu este totusi Japonia un model demn de urmat? In primul rand din
cauza inegalitatilor sociale. De exemplu, in zone ceva mai indepartate de Tokyo, precum
Hokkaido, situatia este dramatica: renuntarea la mari proiecte de lucrari publice a Iacut ca
somajul sa creasca.
Chiar si in Tokyo, impresia de normalitate este inselatoare. Cu douazeci de ani in urma,
angajatii japonezi primeau bonusuri uriase la sIarsit de an, de pana la o treime din salariul lor sau
chiar mai mult. In timp, bonusurile au scazut Ioarte mult, in unele cazuri chiar pana la disparitie.
Puterea de cumparare a activelor a inregistrat o scadere de peste 10.

1aponia a ramas in 2009 a doua economie mondiala

Chiar daca Japonia nu este (inca) in criza, situatia sa bugetara este din ce in ce mai
alarmanta. Pana in prezent, Guvernul a Iost in masura sa-si Iinanteze datoria Iolosind in proportie
de 95 economii private, in ciuda ratelor dobanzii Ioarte mici. Probabil ca investitorii japonezi,
care pastreaza vie amintirea privind prabusirea Bursei si explozia bulei imobiliare din anii '80,
preIera mai degraba obligatiuni pe care le considera in conditii de siguranta, decat sa isi asume
riscuri asupra inIlatiei.
Din pacate, chiar daca Japonia si-a mentinut pozitia in topul economiilor lumii,
principalele provocari isi asteapta inca rezolvarea. Prima problema este Iaptul ca Iorta sa de
munca continua sa scada, din cauza unei rate a natalitatii Ioarte mici si o mare rezistenta la
capitolul imigrare. Tara trebuie sa gaseasca, de asemenea, un mod de a-si imbunatati
productivitatea, este de parere Kenneth RogoII, Iost economist-seI la FMI si proIesor de
economie la Harvard, intr-un interviu pentru Les Echos.
Lipsa eIicientei in domenii precum agricultura, comert si administratie este legendara.
Chiar si in randul companiilor japoneze de renume mondial, reticenta la ceea ce inseamna nou si
invocarea traditionalului impiedica eliminarea unor linii de produse mai putin proIitabile.
Pe masura ce populatia imbatraneste, tot mai multe persoane se pensioneaza si isi vand
bonurile de tezaur. Se va ajunge astIel la momentul in care Japonia se va conIrunta cu tragedia
produsa in Grecia, caci piata va impune rate ale dobanzii din ce in ce mai mari.
Guvernul va Ii obligat sa reIlecteze la o modalitate de crestere a veniturilor, iar Japonia ar
putea sa Iie constransa sa cresca nivelul de impozitare, care este acum de doar 5, cu mult sub
ciIrele europene. Dar este realist sa creasca impozitele in contextul in care ciIrele cresterii
economice sunt tot mai scazute?

1aponia va lua masuri impotriva aprecierii yenului

Investitorii care au pariat in trecut impotriva Japoniei au gresit, subestimand rezistenta
extraordinara si Ilexibilitatea nipona. Bugetul japonez este insa plin de capcane, din cauza unui
context politic tot mai problematic si mai delicat, in ultimii ani.
Sunt totusi seIii de state indreptatiti sa-si sperie cetatenii cu povesti despre Japonia? In
mare parte da, desi temerea este exagerata, iar chinezi, in special, ar trebui sa se considere
norocosi. Adeptii deIicitelor nu trebuie sa ia insa ca exemplu Japonia si sa ramana calmi in Iata
masurilor disproportionate de recuperare economica.
Capacitatea Japoniei sa mearga dreapta in ciuda pericolului ce o paste este admirabila,
mai ales ca pericolele unei crize viitoare sunt mult mai numeroase decat se doreste sa se
recunoasca.

Thailanda
Dup ce s-a bucurat de cea mai mare crestere mondial din 1985 pn in 1995 cu o
crestere medie anual de 9 - cresterea presiunii speculative asupra monedei nationale ,bahtul,
n 1997 a condus la o criz care a descoperit punctele slabe ale sectorului Iinanciar. Mult vreme
la un curs de 25 la dolar in SUA, baht a atins cel mai scazut nivel la 56 per dolar SUA n ianuarie
1998 si descresterea economica n acel an a Iost de 10,2. Criza s-a extins la criza Iinanciar
asiatic.
Thailanda a intrat n procesul de recuperare n 1999, cu o crestere de 4,2 si de 4,4 n
2000, n mare parte datorit exporturilor care au crescut cu 20 n 2000. cresterea a Iost
temperat de o scdere a economiei mondiale n 2001, dar a crescut din nou n urmtorii ani
datorit cresterii puternice din China si diIeritelor programe de stimulare economic local, un
program promovat de prim ministrul primul ministru Thaksin Shinawatra. Cresterea n 2003 s-a
estimat la aproximativ 6,3 si s-a prevzut o crestere de 8 si 10 pentru 2004 si 2005.
In ciuda situatiei politice incerte, a protestelor opozitiei si in perspectiva organizarii de
alegeri generale anticipate in toamna ( cel mai probabil in data de 14 noiembrie 2010), economia
thailandeza a continuat sa creasca in trim. I al anului 2010. Banca Thailandei a revazut in
pozitiv cresterea GDP-ului in acest an de la 3.3-5.3 la 4.3-5.8, marja Iiind data de estimarea
timpului, privind incetarea sau prelungirea maniIestarilor opozitiei, actiuni ce au blocat practic
activitatea guvernului mutandu-l intr-o unitate militara, prin ocuparea centrului comercial
Rajprasong de peste o luna de zile, de catre 'camasile rosii.
Ministerul de Finante a raportat ca in primul trimestru al anului 2010, GDP-ul thailandez
a crescut cu peste 9, unul dintre motoarele acestei cresteri Iiind exportul, acesta a inregistrat un
plus de peste 31 Iata de trim.I a anului trecut. In absenta crizei politice, in acest an GDP-ul ar Ii
trebuit sa creasca cu cel putin 6.7, aIirma expertii economici, care arata ca eIectele crizei
politice se reIlecta intr-un minius de 0.9 in GDP. Cele mai aIectate sectoare sunt: turismul,
consumul intern si investitiile private. In cel mai pesimist scenariu, prelungirea crizei va aIecta
cresterea GDP intre 1.8 si 2.7 la sIarsitul anului 2010.
Alti indicatori economici inregistrati in trim. I 2010 sunt: cresterea productiei industriale
cu 31, cea a colectarii TVA cu peste 22.2 si cresterea cu 24.1 a valorii bunurilor importate.
In plus, au crescut vanzarile de automobile si motocliclete in baza cresterii valorii preturilor
produselor alimentare din Iermele agricole thailandeze.
China a devenit cea mai importanta piata de export, luind locul SUA, Iiind urmata de
Japonia, EU si apoi USA. Exporturile in martie 2010 au crescut cu peste 41 Iata de martie
2009, contribuind decisiv la cresterea per ansamblu in primul trimestru. Vanzarile de masini la
intern au crescut cu 50.7, cele de motociclete cu 31.7, in parte din cauza cresterii cu 13 a
nivelului de trai al taranilor si Iermierilor thailandezi. Importurile de produse alimentare au
crescut cu 31.6.
Investitiile private au crescut, cea ce a condus la cresterea importurilor de bunuri-capital
cu 24.1. Vanzarile la export a autovehiculelor a crescut cu 57.7, iar vanzarile de ciment au
inregistrat o crestere de 6.2. Cu toate acestea, investitiile publice/cheltuielile guvernamentale
au scazut cu 14.9 la valoarea de 482.8 miliarde Baht, in parte datorita reducerii acestora per
ansamblu de la 1.9 triloane de Baht in 2009 la 1.7 trilioane Baht in 2010. Investitiile si
cheltuielile guvernamentale vor continua sa cresca in partea a doua a anului, datorita programului
de stimulare economica (partea a doua) de peste 350 miliarde Baht, valoare alocata in 2010, din
care, deja, pina in prezent au Iost cheltuiti peste 33. Valoarea somajului se mentine la 1.2,
deoarece cei deja disponibilizati au preIerat sa lucreze in comert sau agricultura.
Pierderile inregistrate in sectorul turismului se ciIreaza la peste 7.5 miliarde Baht
(estimare TAT) si ele vor continua sa creasca, cat va tine criza politica. Ministerul de Finante a
anuntat alocarea de peste 140 miliarde de Baht, numai pentru a repara iumaginea in exterior a
Thailandei, siIonata de aceasta criza.
Exportul Thailandei, motorul acestei cresteri, a Iost directionat in principal care ASEAN.
AstIel, conIorm surse MOC, valoarea comertului thailandez cu acest grup a inregistrat o crestere
de peste 52, respectiv de 570 miliarde Baht (cca 17.63 miliarde USD) dupa ce AIta a Iost
implementat la inceputul acestui an. Din acest total, exportul Thailandei reprezinta 10.52
miliarde USD, (crestere cu peste 67.3) iar importul a valorat 7.11 miliarde USD (33.88
crestere). Valoarea exportului Thailandei in ASEAN reprezinta 23.7 din total export, urmat de
EU cu 11.7, Japonia cu 10.3 si SUA cu 10. Bunurile thailandeze exportate au Iost in
principal Iormate din: zahar, tapioca, ulei, masini, automobile si parti ale acestora, aparate de aer
conditionat, si parti ale acestora, circuite integrarte si cauciuc. Pietele majore de export au Iost :
Malaiezia, Singapore Indonezia si Vietnam.
Bunurile importate din ASEAN, cel de-al doilea partener dupa Japonia la import, au
inclus : capital de lucru, produse semi-Iinite, materii prime si materiale cum ar Ii: gaz natural si
petrol, echipamente si masini unelte, masini electrice, parti calculatoare si parti auto. Cele mai
importante surse de import au Iost din : Malaiezia, Singapore, Indonezia si Burma/Myamar.
Exporturile thailandeze ce au beneIiciat de prevederile noului AIta au atins valoarea de
1.94 miliarde USD in crestere cu 71.9, ceea ce arata ca din ce in ce mai multe Iirme incearca sa
beneIicieze de aceste Iacilitati.
Comitetul de Politici Monetare (MPC) din cadrul BOT a mentinut, la 21 aprlie a.c., rata
dobanzii de 1,25, datorita in principal semnelor robuste de cresterea aratata de economia
thailandeza in acest prim trimestru. Aceasta ramane nemodiIicata de peste 8 trimestre, deoarece
Iactorii interni si externi analizati de MPC, nu indica schimbari majore in viitorul apropiat.
Aceste aspecte vor Iace insa obiectul unei analize separate.

Vietnam

Ministerul Industriei si Comertului vietnamez va adopta masuri in vederea reducerii
deIicitului comercial in trimestrul al doilea al anului 2010 la o valoare echivalenta cu 20 din
exporturile aIerente acestei perioade, ceea ce inseamna o scadere cu 3,1 Iata de rata din primul
trimestru.
Nguyen Thanh Bien, ministru adjunct al industriei si comertului, a declarat ca ministerul
va examina Ioarte atent proiectele ineIiciente in scopul reducerii importurilor. Una dintre
masurile adoptate in acest sens consta in atenta supravegehre a importurilor de materii prime si
echipamente pentru proiectele Iinantate din bugetul statului.
Ministerul va analiza incurajarea politicilor de impozitare, in special pentru sectorul
constructiilor, in scopul reducerii importurilor. In conIormitate cu datele Iurnizate de Biroul
General de Statistica din Vietnam, masurile luate pana in prezent pentru controlul deIicitului
comercial s-au dovedit ineIiciente, avand in vedere ca importul de produse supuse controlului
(cum ar Ii produsele marine, otel, pietre si metale pretioase) a crescut cu 59 in primele patru
luni ale anului. Bunurile care Iac obiectul limitarii importurilor (cum ar Ii bunurile de larg
consum, motociclete si automobile cu mai putin de 9 locuri) au crescut cu 41 in aceeasi
perioada.
Masurile adoptate pana in prezent pentru controlul deIicitului comercial au Iost eIiciente
numai in ceea ce priveste importul masinilor si echipamentelor care pot Ii produse in tara si
importul produselor de lux. Industria interna va Ii incurajata sa Ioloseasca materiale si
echipamente produse in Vietnam prin aplicarea, daca este necesar, a unor masuri tariIare si
netariIare pentru controlul importurilor. Va Ii accelerata semnarea unor acorduri multilaterale si
bilaterale si va Ii stabilta o zona de comert liber in scopul cresterii exporturilor.
In conIormitate cu datele Iurnizate de Biroul General de Statistica din Vietnam deIicitul
comercial in perioada ianuarie-aprilie 2010 a atins valoarea de 4,7 mld. USD, reprezentand circa
23 din exporturile realizate in aceeasi perioada. Cresterea deIicitului se datoreaza, in primul
rand, cresterii ca volum si ca valoare a importurilor si mai putin diminuarii exporturilor.








BibliograIie
www.portaldecomert.ro
www.ziare.com/economie
www.wall-street.ro
www.zI.ro